MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIIEI DE FRONTIER

coala de Perfecionare a Cadrelor Politiei de Frontiera

- O R S O VA

A P R O B,
EFUL CATEDREI
Cms. ef
PAMPU ANGHEL

TEMA : Documente de calatorie

CONINUT :
Consideratii generale;
Documente de calatorie;
Examinarea si cercetarea de catre cadrele MAI a conditiilor de forma si continut a
documentelor de calatorie;
Activitatii desfasurate de cadrele MAI la descoperirea documentelor de calatorie
false sau falsificate;
BIBLIOGRAFIE:

OUG nr. 194/2002 privind regimul strinilor n Romnia, republicat 2008;

Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in

strainatate, modificata de O.U. nr.207/ 2008 ;

Regulamentul Nr. 562/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din

15.03.2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierei
(Codul Frontierelor Schengen);

Instructiuni de aplicare a Regulamentul Nr. 562/2006 al Parlamentului European

si al Consiliului din 15.03.2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul
de trecere a frontierei (Codul Frontierelor Schengen).

1
I. Consideratii generale

Din toate studiile istorice, reiese faptul c, solii care erau trimii cu diferite misiuni
ori ca reprezentani pe lng ,,diferite triburii , ,, Orae-cetaii , REGI, DOMNITORII,
Curile Imperiale aveau asupra lor documente (nscrisuri ) care atestau calitatea de trimii
sau soli , n baza crora puteau cltorii i exercita mandatul de reprezentare,deci putem
concluziona c istoria documentului de cltorie se pierde n ,, trecutul apropiat al
omenirii, atunci cnd aceasta s-a hotrt s conveuiasc ntre anumite granie sau
frontiere.
Dup Conferina de la Viena din 1815, care a fost un moment reprezentativ, s-au
legiferat anumite regulile cu privire la numirea, admiterea i rangul reprezentanilor
diplomatici, cu aceasta ocazie s-a luat masura introduceri unui nou tip de document de
calatorie, denumit Pasaport.
Acest tip de document de calatorie, care a aparut in urma Conventiei de la Viena
din 1815,a reprezentat, reprezint i nc va mai reprezenta, spiritul, obiectul i filozofia
activitilor curente ale Poliiei i n special ale Poliiei de Frontier.
Un autor francez spunea ca : La fel ca toate tiinele, Dreptul i are curiozitile
sale, printre care trebuie s enumeram i paaportul care a devenit ridicul, ca vechile
diligente i orict de greu ii vine s crezi el a supravetuit.
Dup constituirea Statului Naional Romn prin actul Unirii de la 24 ianuarie 1859 ,
s-a introdus i n ara noastr, pentru cltoriile n afara granielor, documentul de
cltorie sub forma paaportului.
Pe plan internaional, problema coninutului i formei paaportului, precum i a
formalitilor de trecere a frontierei au fcut obiectul Conferinelor din 1920 de la Paris,
din 1922 de la Gratz i din 1926 de la Geneva, inute sub egida Naiunilor Unite.
La aceste conferine au fost adoptate o serie de recomandri pentru statele foste
membre ale Ligii Naiunilor de a introduce paaportul tip internaional, care a fost
adoptat i de Romnia dup Conferina din 1926 de la Geneva.
Dup cel de-al doilea rzboi mondial, de problema paaportului s-a ocupat i
Organizaia Naiunilor Unite, prin Consiliul Economic i Social, la Conferinele din 1947
i 1957, precum i n 1963 la Roma, cu ocazia Conferinei asupra turismului i
cltoriilor n strintate.
Aspecte legate de simplificarea formalitilor de trecere a frontierei se regsesc i n
Actul final al Conferinei pentru securitatea i cooperarea n Europa, semnat la Helsinki
la 01.08.1975, n Documentul final al Reuniunii de la Viena a reprezentanilor statelor
participante la Conferina pentru securitate i cooperare n Europa, precum i n
documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferinei pentru dimensiunea uman, adoptat
la 29.06.1990.
n esen, aceste documente conin prevederi cu privire la reducerea termenului de
ateptare pentru hotrrile privind vizele, a formalitilor administrative legate de cererile
de viz, precum i a taxelor de acordare a acestora. Sunt fcute, de asemenea,
recomandri cu privire la efectuarea cu bun credin, i fr ntrziere nejustificat a
controlului paapoartelor i a controlului vamal.

2
 Din studiul diferitelor fonduri arhivistice, nu rezulta cu certitudine data eliberarii
primului pasaport romanesc, dar la 01 septembrie 1782 domnitorul Nicolae Caragea a
semnat un pitac domnesc prin care urmrea s opreasca ieirea din ar a celor
nemulumii dac nu posedau un document denumit pauul , - un document de
calatorie.
Dintotdeauna, ns, problema circulaiei oamenilor peste grani a stat n atenia
conducerii statului romn, indiferent de ornduirea social-economica i de sistemul de
guvernare ntr-o etapa istoric sau alta.
nca dinainte de unirea Principatelor Romane, la 24 ianuarie 1859, ct i dup
aceea, activitatea de eliberare a documentelor de trecere a frontierei de stat, numite "foi
de cltorie" era realizat de catre organele locale ale administraiei de stat, neexistand o
structura unitar, de sine statatoare, cu atribuii n acest domeniu.
O alt atestare a documentelor de cltorie o regsim la data de 02 decembrie 1865
cnd n Consiliul de Minitrii cnd sub presedenia domnitorului Romniei Alexandru
Ioan Cuza s-au aprobat urmatoarele:
1. La intrarea i ieirea din hotarele rei paapoartele s se vizeze numai de
autoritatea militar.
2. n interiorul rei s poat circula orice calatori fr a fi supus la vreo viz de
paapoarte, s li se mai cere pe la barierele oraselor.
Ulterior, pn la furirea Statului National Unitar Romn , la 1 Decembrie 1918,
au fost adoptate o serie de reglementari n domeniul activitii de paapoarte, acordandu-
i-se acesteia importana cuvenit, n contextul noilor condiii politico-economice i al
mutaiilor survenite n societatea romneasc, prin recunoaterea intemaional a acestuia
n urma Tratatelor de pace de la San Stefano i Berlin din anul 1878.
n baza acestora , Romnia i-a dezvoltat relaiile politico-diplomatice cu alte state
i a acordat, n acelai timp,atenie relaiilor economice , comerciale i culturale cu
acestea.
n aceste condiii, paaportul a devenit documentul oficial, pentru a cltorii n
strainatate, emis de autoritile competente ale Ministerului Afacerilor Externe i
Ministerului de Inteme, dupa regulamente proprii, adoptate dupa anul 1880.
Trebuie reinut faptul c n anul 1862 s-au desfiinat paapoartele de calatorie dintre
Moldova i ara Romneasc.
Prima codificare a normelor referitoare la eliberarea documentelor de caltorie n
strintate s-a fcut prin Legea paapoartelor din 21.03.1912 , precum i a
Regulamentului pentru aplicarea acesteia dm 31.03.1912.
Astfel, potrivit art.l din Legea paapoartelor, sancionata i promulgata prin naltul
Decret Regal nr.1758 din 19 martie 1912, paapoartele erau emise n numele Regelui i se
eliberau de catre Ministerul de Inteme i de prefecii de judee de politie, numai
Ministerul Afacerilor Straine avnd competen s elibereze paapoartele care confereau
imuniti i scutiri speciale.n acelasi timp, se prevedea ca , n afara granielor Romniei
n domeniul paapoartelor competena aparinea legaiunilor i consulatelor romne .
Potrivit Circularei nr.6633 din l7.12.1925 a Direciei Generale a Poliiei i
Siguranei Statului din Ministerul de Interne, paapoartele pentru caltorii n afara
Europei erau considerate paapoarte de migrare care se eliberau numai de ctre aceasta
institutie , n baza aprobrii Comisiei Migranilor din Ministerul Muncii, unde se adresau
i cererile de eliberare .

3
 Conform Deciziei nr.72024/S din 27.11.1927 a D.G.P.S.S. pasapoartele de protejat
roman se aprobau de Ministerul de Inteme si se eliberau de catre Directia Generala mai
sus mentionata, numai strainilor care indeplineau formalitatile de naturalizare in
Romania, flind valabile numai pentru o cltorie dus-ntors n ara.
Pentru obinerea acestui tip de paaport , solicitantul trebuia s prezinte un certificat
eliberat de Ministerul Justitiei, care prevedea scopul naturalizrii, potrivit Legii privitoare
la dobndirea i pierderea naionalitii romne din 24.02.1924.
La ntoarcerea n Romnia, titularul unui astfel de paaport era obligat s-1 predea
Serviciului de Paapoarte din D.G.P.S.S.
Prin Ordinul nr.23087/S din 06.05.1931 al Serviciului de Paapoarte din Ministerul
de Interne prefecturile de judee i chesturile de poliie erau competente a elibera
paapoarte numai locuitorilor de pe raza teritorial a judeului sau oraului cu domiciliul
stabil de cel puin 6 luni.n cazul n care, prin excepie se elibera paaport i unei
persoane care nu era stabilit pe raza teritorial a judeului sau oraului respectiv, era
necesar ca solicitantul s prezinte un certificat de la autoritatea n a crei raz teritorial
acesta i-a avut domiciliul, care s ateste c nu este urmarit de vreo instant civil
,militar sau administrativ.
Conform art.5 din Legea asupra papoartelor i art.4 din Regulamentul pentru
punerea n aplicare a acesteia , aprobat prin Decretul nr.1980 din 30.03.1912,
paapoartele erau individuale.Cu toate acestea ,n paaport puteau f nscrii soul,soia i
copiii legitimi minori ai titularului paaportului.
De asemenea , potrivit prevederilor celor doua acte normative mai sus mentionate,
n afar de cetenii romni i strini naturalizai n Romnia, li se mai eliberau
paapoarte i acelor strini care dei nu aveau dobndit cetenia romn, i se aflau sub
protecia statului romn, paapoartele acestora fiind eliberate de ctre Ministerul de
Interne.
Paapoartele diplomatice, care confereau imuniti i scutiri speciale, erau eliberate
de Ministerul Afacerilor Strine sau de legaiunile i consulatele strine.
Puteau beneficia de asemenea paapoarte persoanele prevazute n art.l din Legea
paapoartelor i din Regulamentul pentru punerea n aplicare a acesteia.
Paapoartele diplomatice aveau termenul de valabilitate limitat pe durata de
ndeplinire a funciei , aa cum era prevazut n Regulamentul aprobat prin Decretul Regal
nr. 424 din 13.02.1932.
Toate celelalte paapoarte , prezentate anterior, aveau termenul de valabilitate ,
dup caz, 12 luni, 6 luni sau 3 luni. Legea asupra paapoartelor din 1912 oferea i
posibilitatea eliberarii de paapoarte cu scutire de taxa persoanelor lipsite cu totul de
mijloace de trai , precum i de paapoarte colective n numele efului grupului pentru
grupurile de persoane care efectuau excursii ori se deplasau n strintate n scopuri
tiinifice, artistice,sportive,culturale,etc.
Similar cu permisele de mic trafic de frontiera , erau reglementate prin aceeai lege
"biletele de trecere peste frontier ". Acestea se eliberau la cerere cetenilor romni
domiciliai in localitile situate la distane de cel mult 15 Km n interior, de linia
frontierei. Biletele erau valabile pe un termen de 5 zile de la data emiterii numai pentru o
singur calatorie i se eliberau de catre efii poliiilor de frontier. Pentru fiecare jude se

4
ntocmeau de ctre prefect i de inginerul ef al judeului un tablou cu localitile aflate
pe raza de 15 Km mai sus menionat.
efii poliiilor de frontier eliberau bilete de trecere peste frontier celor care
justificau identitatea lor prin orice mod (buletine de identitate, crti de alegtor , chitane
pentru plata contribuiilor de stat, chitane pentru executarea zilelor de prestaie , etc.)
n acelai timp, prin Legea paapoartelor din 1912, erau reglementate i situaiile n
care nu se eliberau paapoarte (cu excepia celor diplomatice) i bilete de trecere peste
feontier, existnd un sistem precis de identificare i sancionare a faptelor prin care se
nclca regimul pasapoartelor, prin raportare la dispoziiile n materie coninute de
legislaia penal aflat n vigoare la perioada de referint.
n anul 1942 au fost introduse i paapoartele de serviciu,ca urmare a strii de
razboi i imposibilitii deplasarii diplomailor sau titularilor de paapoarte simple,dar
care caltoreau n interesul statului.
Legea i regulamentul asupra paapoartelor din anul 1912 s-au aplicat pna n anul
1948, cnd dispoziiile acestora au fost abrogate n baza Decretului nr.239 din 15.09.1948
asupra actelor de cltorie n strainatate. Acest act normativ instituie regimul vizelor de
intrare - ieire din ar pentru cetenii romni i sanciuni drastice pentru ncalcarea
regimului paapoartelor , fiind creaie a regimului comunist, ce restriciona dreptul la
liber circulaie a cetenilor romni.Masurile de restricionare a dreptului la liber
circulaie au fost impuse nca din 14.10.1946 n baza legii nr.808 , prin care competena
eliberrii paapoartelor simple a revenit numai Ministerului Afacenlor Interne prin
Direcia General a Poliiei , prefectura poliiei Municipiului Bucureti, chesturii i efii
de poliie din oraele capitale de jude.
Decretul nr. 490 din 08.12.1954 a stabilit c numai Ministerul Afacerilor Exteme
era competent pentru eliberarea paapoartelor , prelungirea valabilitii i schimbarea
acestora pentru caltorii n alte ari.
Prin Hotararea Consiliului de Minitri nr. 1830 din 22.11.1957 , paaportul de
serviciu, paaportul simplu, paaportul colectiv i certificatul de cltorie erau documente
eliberate de Ministerul Afacerilor Interne. Acest act normativ mpreuna cu precedentul nu
au fost publicate ,la fel i reglementrile cu privire la eliberarea paapoartelor.Alte acte
normative adoptate n materie de paapoarte i cltorii n strintate cum ar fi: H.C.M.
nr. 250 din 13.07.1963 ,H.C.M. nr. 800 din 13,04.1967, care a abrogat H.C.M 311 /1964
Decretul nr.973/1968 i H.C.M nr.2414/1968, precum i Decretul nr.156 din 24.03.1970,
respectiv H.C.M. nr.424/1970, au continuat seria msurilor restrictive n materie de
eliberare a documentelor de cltorie n strintate .Prin Normele Metodologice de
aplicare a acestor hotrri i decrete, s-a ngrdit dreptul la liber circulaie a
persoanelor ,primind aviz favorabil doar cererile pentru efectuarea unor cltorii n
strintate n grup, n interes turistic, cultural i sportiv, deoarece cltoriile n grup
permiteau o mai buna supraveghere a componenilor acestora.Aprobri pentru eliberarea
de paapoarte individuale se acoradau foarte rar ,trebuind s faci dovada necesitii
cltoriei numai cu avizul SECURITII dup diverse verificri .
O alta msura restrictiv a perioadei 1948-1989 a constituit-o pstrarea
paapoartelor la emitent pe timpul aflrii titularului n ar.

5
 Decretul lege nr.l0/ianuariel990 reintroduce dreptul cetenilor romni la libera
circulaie n strintate i reduce formalitile necesare pentru eliberarea paaportului,
meninandu-se totui unele restricii specifce perioadei de tranziie , mai ales prezentarea
unor dovezi de la administraia fnanciar c titularul nu are datorii ctre persoane fizice,
juridice i ale administraiei publice.
Profitnd de imperfeciunile acestui decret-lege , o parte din titularii documentelor
de calatorie le-au falsificat, iar unii solicitnd altele noi , invocnd pierderea , deteriorarea
sau furtul celor detinue, pentru a ascunde faptul c n acestea se aflau meniuni privind
interdicia de intrare n diferite ri.
Din pacate, n ultima perioad a crescut preocuparea unor persoane pentru
obinerea altor pasapoarte prin fals de identitate sau cu identiti schimbate legal ( prin
castorie - persoana lund numele sotului, la ora actul acest lucru nu mai prezint
relevan datorit implementrii codului numeric personal pe fila informatizat a
documentului ) , cu scopul de a ascunde identitatea precedent , precum i ncercri de
falsiflcare material a paapoartelor .
n luna mai 1994 s-a trecut la emiterea unui nou tip de paaport n sistem
informatizat, introducandu-se n acesta elemente noi de siguran care s faca mai grea
posibilitatea de falsificarea sau alterare n orice mod. Cu toate acestea, au aparut
numeroase cazuri de fals material, fiind necesar emiterea unui nou tip de paaport
solicitat i pentru aderarea Romaniei in Uniunea Europeana , care a fost introdus n
circulaie n 2001 prin Hotararea de Guvern nr.460 /2001.
n 25.11.2008, prin H.G.nr.1566, a fost modificat i completat H.G.nr.557-2006
privind stabilirea datei de la care se pun n circulaie paapoartele electronice ,percum i
coninutul acestora.

II. Documente de calatorie

Documentele care autorizeaz trecerea frontierei pentru cetatenii strini sunt
prevzute de:

Art. 10 din OUG nr. 194/2002 privind regimul strinilor n Romnia, republicat
2008, prevede c:

Urmtoarele documente de trecere a frontierei de stat sunt acceptate de Romnia, cu

condiia ca acestea s ateste identitatea si cetenia sau, dup caz, calitatea de apatrid a
deintorului:

a) pasapoartele, titlurile de voiaj, cametele de marinar sau alte documente similare

eliberate, la standardele cerute de practica intemaional, de ctre statele, teritoriile sau
entitatile internaionale recunoscute de Romnia;

b) cartea de identitate sau alte documente similare, pe baz de reciprocitate sau

unilateral, pentru cetenii aparinnd statelor stabilite prin hotrre a Guvemului

6
Romniei;

c) documentele de cltorie ale refugiailor, eliberate in baza Conveniei de la Geneva

din 1951 privind statutul refugiailor, si documentele de cltorie eliberate strinilor
crora li s-a acordat protecie umanitar condiionata;

d) documentele de cltorie ale apatrizilor, eliberate de statele in care acestia isi au

domiciliul.
(2) Strinii inclusi intr-un document de trecere a frontierei de stat aparinnd altei
persoane pot intra sau iesi in/din Romnia numai impreun cu titularul acestuia.

(3) Strinii pot intra si iesi in/din Romnia si pe baza unui pasaport colectiv, numai n
grup, cu condiia ca fiecare membru al grupului s posede un document individual
care atest identitatea si n care este aplicat fotografia titularului, iar conductorul
grupului s fie n posesia unui document individual de trecere a frontierei de stat.

(4) Elevii care sunt rezideni intr-un stat membru al Uniunii Europene, care
cltoresc sau tranziteaz teritoriul Romniei in cadrul unei excursii scolare, pot intra si
iesi in/din Romnia i pe baza listei de participanti la care face referire art. 26 alin. (3)
lit. b), emis in conformitate cu Decizia Consiliului nr 94/795/JHA cu privire la o
aciune comun adoptat de Consiliu in baza articolului K.3.2.b al Tratatului asupra
Uniunii Europene,referitoare la facilitile de cltorie pentru elevii din tarile tere care
au rezidenta intr-un stat membru, publicat in Jumalul Oficial al Comunitatilor
Europene nr. 327 din 19 decembrie 1994, cu indeplinirea urmtoarelor condiii:

a) lista de participanti s includ o fotografie recent pentru fiecare participant care

nu posed un document individual in care este aplicat fotografia titularului;

b) autoritatea responsabil din statul membru s confirme statutul de rezident al

strinilor inclusi pe lista de participanti i autenticitatea datelor prezentate in acest
document;

c) statul membru in care elevii au resedina s informeze statul romn cu privire la

excursie si lista de participanti pe care o dorete a fi recunoscut ca document de
cltorie pentru trecerea frontierei de stat romne".

Documentele care autorizeaz trecerea frontierei pentru cetatenii romni, sunt

prevzute de:

Art.6 din L. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in

strainatate, modificata de O.U. nr.207/ 2008 prevede c cetenii romni pot cltori n
stintate in baza urmtoarelor documente:
a) paaport diplomatic;
b) paaport de serviciu;
c) paaport simplu;
d) paaport simplu temporar;
e) titlu de cltorie.

7
 Documentele de cltorie sunt proprietatea statului romn i acestea fac dovada, n
faa autorittilor romne i straine a: identiti, ceteniei, calitii, precum i a dreptului
titularului de a cltori n strintate.
Cetenii romni pot cltori n strintate i n baza altor documente stabilite prin
acordurile internaionale la care Romnia sau, dup caz, Guvernul Romniei este parte.
Pe teritoriul Uniunii Europene cetenii romni pot cltori n statele membre pe baza
cri de identitate valabil.

III. Examinarea si cercetarea de catre politistii , a conditiilor de forma si

continut a documentelor pentru trecerea frontierei

Verificarea unui document ncepe cu examinarea n contextul n care acesta este

folosit.Politistul de frontiera trebuie s stabileasc dac documentul este recunoscut de
statul romn, dac ndeplinete condiiile de valabilitate i dac persoana care s-a
prezentat la control este aceeai cu cea din fotografia de pe fila informatizat, apelnd
n acest caz la Metoda portretului vorbit toate constituind activiti criminalistice .
Deciziile celui care cerceteaz documentul trebuie s fie rapide, corecte i s se
bazeze doar pe informaiile disponibile.
Cei ce examineaz paapoartele ntr-un context operaional, tiu c informaiile
necesare sunt obinute att din studierea documentului de cltorie, ct i din studierea
deintorului se analizeaz aspectul psihologic.
Succesul unei decizii pertinente const tocmai n combinarea celor dou surse de
informaii.
Consecvena, atenia la detalii i evaluarea corect sunt trsturi importante n
determinarea autenticitii documentelor.
Cu ct se controleaz mai multe documente valabile originale cu att mai mult
se contureaz atitudinea pozitiv de a studia condiiile de form i coninut, precum i
elementele de siguran specifice diferitelor paapoarte se educ spiritul de observaie
al detaliilor sau al lipsei acestora.
Paapoartele sunt n general fabricate la standarde foarte ridicate. Elementele de
siguran au rolul de a face dificil, att alterarea lor, ct i ncercrile de contrafacere.
Un document contrafcut nu va prezenta calitatea ridicat a originalului, ce poate
fi atins numai utiliznd echipamente speciale, care aparin exclusiv industriei tipografice
de mare performan.
Detaliile coninute n documente trebuie confirmate prin compararea lor cu
caracteristicile specifice din specimene.
Majoritatea documentelor false pot fi depistate prin folosirea deprinderilor
menionate,combinate cu materialul de referin specific celor originale.
O examinare amnunit nu trebuie s necesite o perioad de timp excesiv de
mare.
Examinatorii competeni vor controla documentul, pagin cu pagin, i vor
analiza rapid informaiile acumulate, lund n considerare tot ce cunosc despre tipul
respectiv de paaport, individul care-l posed i mprejurrile n care este folosit.

8
 n scopul stabilirii unor aspecte legate de valabilitatea documentelor i
ndeplinirea condiiilor pentru trecerea frontierei este necesar s avem n vedere o
anumit ordine logic n derularea unor
activiti specifice, care pot fi mprite n trei faze de control, dup cum urmeaz:

1. FAZA NR. 1 OBSERVAREA DIRECT

Aceast faz, care ncepe cu observarea direct a persoanei i a prii exterioare a

documentului de cltorie, implic o serie de activiti, de a cror interpretare depinde
ntreaga cercetare a acestuia.
La primul contact vizual cu persoana din trafic, poliistul de frontier poate stabili
urmtoarele:
a. Din punct de vedere al identificrii dup metoda portretului vorbit:
Semnalmentele anatomice (statice) sexul, vrsta i nlimea nu se examineaz n
aceast faz detalii referitoare la forma liniilor de contur ale capului (fa-profil) sau ale
figurii (feei);
Semnalmentele funcionale (dinamice) n msura n care le poate percepe ct mai
corect, poliistul de frontier poate aprecia:
- expresia feei, a ochilor sau a buzelor;
- atitudinea;
- gesticulaia;
- mersul.
Semnalmentele particulare:
- cicatrice, culoarea pielii, pete, negi, alunie etc.;
- modificri n sistemul funcional ori al altor organe;
- ncreiturile feei;
- tatuajul.
mbrcmintea i obiectele portabile
Bineneles c aceast prim form de identificare nu cuprinde ntreaga gam de
semnalmente enumerat mai sus, ci numai acelea care sunt evidente i care pot fi
percepute cu ochiul liber (exemplu: o persoan este de aproximativ 35 ani, este de sex
masculin, are o aluni pe fa, este mbrcat sport i poart un aparat de fotografiat pe
umrul stng).
Aceste remarci sunt foarte importante pentru identificare, n special n cazul
cetenilor asiatici turitii japonezi sunt mbrcai permanent foarte ngrijit, au n
permanen pe umr un aparat de fotografiat sau o camer video i nu au pe ncheietura
minii ceasuri contrafcute n China.
De asemenea, un diplomat va cltori permanent ntr-o costumaie elegant,
avnd bagaje de cea mai bun calitate.
b. Din punct de vedere al caracteristicilor unui document:
Tipul documentului paaport, laissez passer, carnet de marinar etc.;
Felul paaportului ex: simplu, de serviciu, diplomatic etc.( arata si calitatea
persoanei);
Organul emitent al documentului autoritatea competent a unui stat sau o
organizaie recunoscut pe plan internaional ex: paaport francez sau un laissez passer
eliberat de Organizaia Naiunilor Unite;

9
 Dac documentul este recunoscut de statul romn paapoartele World Service
Authority, cele eliberate de Republica Turc a Ciprului de Nord , Republica
Transnistrean si Kosovo nu sunt recunoscute de statul romn.
Aceste aprecieri sunt importante n cazul n care apar neconcordane ntre tipul
documentului, calitatea persoanei i aspectul exterior al mbrcmintei sau bagajului.

2. FAZA NR.2 CERCETAREA DOCUMENTULUI I IDENTIFICAREA

PERSOANEI DUP METODA POTRETULUI VORBIT
Aceast faz este deosebit de complex i trebuie abordat de ctre poliistul de
frontier cu cea mai mare atenie i seriozitate, mai ales c, din acest moment, odat cu
controlul documentului, se va purta un dialog direcionat cu persoana care s-a prezentat la
frontier.
Rolul dialogului const n descoperirea unor eventuale neconcordane referitoare
le traseele parcurse, calitatea persoanei, profesia acesteia, scopul vizitei etc.
Toate operaiunile din cadrul celei de-a doua faze sunt obligatorii pentru poliistul de
frontier, care va realiza urmtoarele activiti:

a. Din punct de vedere al identificrii dup metoda portretului vorbit:

Poliistul de frontier va executa identificarea dup metoda portretului vorbit
comparnd trsturile din fotografia aplicat sau integrat n paaport cu cele ale
persoanei care s-a prezentat la control.
Finalitatea acestei activiti va fi cea real, numai dac ntre fotografie i
persoan se caut doar deosebirile ncercarea de a cuta asemnrile poate duce la
erori de apreciere, mai ales n cazul gemenilor.

b. Din punct de vedere al caracteristicilor unui document:

Cercetarea documentului va fi strict legat de condiiile de form i coninut ale
paapoartelor,fr a neglija nici un moment elementele de siguran.
Examinarea condiiilor de form a paapoartelor

a) Examinarea copertilor exterioare:

- ortografia corecta a textului;
- calitatea copertilor: grosimea, netezimea marginilor de sus, jos si a celor opuse
brosarii;
- daca pasaportul se tine inchis, copertile si filele din interior trebuie sa fie aliniate
uniform;
- vizualizarea in raze ultraviolete a impresiunilor fluorescente;
- prima evaluare calitativa realizata de catre politistul de frontiera este legata de
coperta pasaportului care este un document eliberat de autoritatea competenta a
unui stat, care indica identitatea si cetatenia titularului:
- orice alt document de calatorie, care este eliberat de autoritatea competenta a unui
stat, dar poarta alta denumire decat pasaport (ex. Titre de voyage, Travel
Document, Fremdenpass, Laissez- Passer etc.) certifica numai identitatea
posesorului;
- exceptii de la regula sunt Laissez Passer ONU, Documentele pentru refugiati-
Conventia 1951, intrucat nu toti refugiatii renunta la cetatenie, Documentele de

10
 calatorie eliberate in cazul pierderii pasaportului national si chiar Carnetele de
marinar, care in plus evidentiaza profesia si functia detinuta pe o nava);
- documentele Laissez Passer ONU sunt eliberate numai functionarilor Forumului
Mondial, care se prezinta in doua variante:
-Laissez -Passer cu coperti bleu- este echivalentul unui
pasaport de serviciu si se elibereaza functionarilor;
-Laissez -Passer cu coperti rosii- este echivalentul unui
pasaport diplomatic si este eliberat numai sefilor unor
organizatii importante, cum ar fi Organizatia Mondiala a
Sanatatii, U.N.E.S.C.O etc.;
- in mod traditional coperta contine denumirea oficiala a statului emitent si o
imagine bine definita reprezentata de stema sau logo-ul national, tiparite cu tus tipografic,
cu cerneala metalizata sau cu ajutorul unor foite de aur sau argint;
- textul si imaginile dintr-un document falsificat sunt de obicei departe de a fi
precise: uneori falsificatorul va incerca sa ascunda aceste defecte prin invelirea
documentului cu o invelitoare din material comun: in toate cazurile in care exista
suspiciuni se procedeaza la indepartarea invelitorilor;
- politistii trebuie sa foloseasca simtul pipaitului cu varful degetelor, intucat multe
documente false au copertile rigide sau nu au aceeasi textura;
- copertile se pot confectiona din vinilin, carton normal, carton panzat, pergamoid,
etc.;
- pe coperti se mentioneaza si tipul documentului (in cele mai multe din cazuri
ajuta la stabilirea scopului calatoriei) serviciu, oficial, ministerial, consular, diplomatic: la
pasapoartele normale, pentru care se uziteaza denumirea de simplu sau turistic, nu se
mentioneaza decat cuvantul pasaport.
Orice discrepanta in ortografie, calitatea copertii, taietura marginilor exterioare si a
colturilor sau nealinierea dintre coperti si file, poate fi o dovada ca, pasaportul a fost
desfacut iar filele au fost eventual inlocuite.
b)Examinarea copertilor interioare:

Suportul de hartie al copertilor interioare, care ajuta la prinderea filelor intre

coperti,este practic reprezentat de forzat:
-se examineaza cum sunt legate copertile,prima si ultima fila reprezentate
de forzat,mijlocul documentului pentru a depista gauri suplimentare sau largite sau
firul de ata care atarna pe linia brosarii,precum si file cusute neuniform;
-firul de ata din gaurile de la extremitatea de sus si de jos se dezleaga,ceea
ce inseamna ca ,nu in toate cazurile s-a umblat pasaport;
-la pasapoartele in care s-au utilizat pentru prindere,capse alungite,trebuie
sa se cerceteze daca acestea sunt bine fixate,de aceeasi marime si acelasi tip;
-daca capsele sunt ruginite, acestea lasa urme de rugina sau pete care
trebuie sa se potriveasca cu cele lasate pe suportul de hartie;
-capsele cu care se leaga pasapoartele sunt fixate cu un capsator special
care in momentul prinderii filelor nu trebuie sa lase zgarieturi sau indoiri capsele
neuniforme sau zgarieturi nefiresti ar putea fi dovada ca s-a umblat la file;
-copertile interioare vor fi examinate si din punct de vedere al numarului
perforat,mecanic sau cu laser,precum si al elementelor de siguranta,modalitatea de

11
 tiparire,in special pentru intaglio,tiparul offset,imprimare iris (curcubeu),imagini
latente sau optic-variabile,impresiuni fluorescente,chinegrame etc.
Indicii care duc la concluzia de contarfacere:
-fibre si plansete desenate;
-desen de fond realizat cu imprimante inkjet sau laser;
-lipsa sau inexactitatea unor elemente fluorescente;
-lipsa imaginilor latente;
-lipsa variatiei de culoare la o.v.i. realizate cu cerneala metalizat;

c)Examinarea filelor pasaportului:

-pasul urmator consta in examinarea rapida a constructiei-generale a

documentului,punctul de plecare fiind controlul filelor,asigurandu-ne ca ,toate au aceeasi
marime si marginile drepte;
-nealinierea este unul din indicii,pentru inlocuirea uneia sau mai multor
file,in cazul in care filele sunt perforate mecanic,orificiile trebuie sa fie identice ca marime
si model;
-examinarea numarului de document tiparit pe fiecare pagina sau numai pe
o parte din acestea;
-examinarea desenului de fond in tipar tipografic sau offset,imprimarile iris
sau curcubeu;
-examinarea microtextului sau microcifrelor;
-examinarea desenului tip guilolche,acolo unde exista;
-examinarea literelor si cifrelor care trebuie sa fie clare si distincte;
-examinarea in lumina alba prin transparenta pentru identificarea
filigranului si firului de siguranta;
-examinarea fibrelor si/sau plansetelor acolo unde exista;
-examinarea in raze ultraviolete pentru identificarea elementelor
fluorescente;
Indicii care duc la concluzia ca filele sunt contrafacute:
-lipsa filigarnulu;
-aparitia desenului specific filigarnului in raze ultraviolete;
-fibre si plansete desenate;
-desen de fond realizat cu imprimante inkjet sau laser;
-lipsa sau inexactitatea unor elemente fluorescente;
-neclaritatea unor microtexte sau microcifre;

d)Examinarea filei informatizate:

-examinarera numarului de document tiparit;

-examinarea desenului de fond in tipar tipografic sau offset, imprimarile iris
curcubeu;
-examinarea microtextului sau microcifrelor;
- examinarea desenului tipguilloche,acolo unde exista;
-examinarea literelor si cifrelor care trebuie sa fie clare si distincte;

12
 -examinarea in lumina alba prin trasparenta pentru identificarea filigranului
si firului de siguranta;
-examinarea fibrelor si/sau plansetelor acolo unde exista;
-examinarea in raze UV pentru identificarea elementelor fluorescente si a
celor fotocromice;
-examinarea chinegramelor sau hologramelor;
-examinarea elementelor optic-variabile:
- o.v.i. realizat cu cerneala metalizata;
- o.v.i. realiazat cu schimbare de text,cifre sau
imagini de persoane;
-examinarea de stampile sau timbru sec acolo unde exista;
-examinarea fotografiei titularului,la care trebuie sa diferentiem cercetarea
in functie de realizare al acesteia fotografie clasica sau integrata;
-examinarea fotografiei care prezinta nvisible personal informations-o
forma de scrambled indiciaal pasaportului romanesc model 1994;
-examinarea fotografiei in umbra sau fantoma, care poate fi de mai multe
feluri:
- fotografie integrata,in forma
unei imagini normale;
- fotografie integrata,la care
imaginea este formata din linii de microtext si cifre;
- fotografie vizibila numai in
raze UV;
- fotografie realizata cu ajutorul
laserului, in forma unui diapozitiv;
- fotografie realizata cu ajutorul
laserului ,prin punctare;
- fotografie realizata in forma
unui element optic-variabil;
- fotografie realizata in forma
de chinegrama transparenta;
-examinarea laminatului sau foliei protectoare,care este de mai multe feluri:
o folie de plastic transparenta in forma
unei benzi adezive, far elemente de
asigurare;
o folie de plastic cu desene,microtext
sau elemente fluorescente care apar
numai in raze UV;
o laminat dublu transparent fara
elemente de asigurare;
o laminat dublu,tip T.K.O. cu elemente
de asigurare desene,microtext sau
elemente fluorescente care apar numai
in raze UV;
o -folie de plastic transparenta tip
I.C.A.O.

13
 o folie de plastic transparenta
tipFasprotek
o folie de plastic transparenta
tipmaprotek
o folie de plastic transparenta
holografica;
o -folie de plastic transparenta,simpla
sau dublu laminata,cu gravuri laser;
o -folie retroreflectiva tip 3M;
o folie retroreflectiva tip 3M,cu
elemente de Floating Image.
o -inlocuitori de folie de plastic:
-policarbonatul;
-strat foarte subtire de lac;
Indicii care duc la concluzia ca filele sunt contrafacute:
-lipsa filigranului si a firului de siguranta- acest indiciu nu este
valabil, in cazul in care fila informatizata este pe una din copertile interioare;
-aparitia desenului specific filigranului in raze UV;
-fibre si plansete desenate;
-desen de fond realizat cu imprimante inkjet sau laser;
-lipsa sau inexactitatea unor elemente fluorescente;
-neclaritatea unor microteste sau microcifre;
-deteriorarea sau lipsa de imagine variabila a chinegramelor sau
hologramelor;
-deteriorari ale retelei de satinaj in jurul unei fotografii clasice si
aparitia nefiresca a substantei de lipit;
-deteriorari ale desenului de fond in jurul unei fotografii clasice;
-alta calitate a impresiunilor fotografiilor integrate- ex. laser in loc
de inkjet;
-lipsa gravarilor laser de pe folie;
-lipsa inscrisurilor laser- acestea apar la suprafata foliei, in relief-
se simt tactil;
-lipsa elementului invisibile personal informations;

-lipsa elementului fotocromatic.

e)Examinarea brosarii:

-Metode de brosare:
-cu fir de ata;
-cu capse alungite;
-cu o banda de plastic,
-Pasapoartele sunt legate (cusute) in diferite moduri;
-Atunci cand se foloseste coaserea pentru a lega filele, trebuie sa ne
asiguram ca, firul de ata este strans si ca trece prin toate orificiile;
-Orificiile mai mari sau mai largi, ori firul de ata este slabit constituie
indicii de rebrosare in cele mai multe cazuri de falsificare;

14
 -Ata folosita la brosare poare reactiona in diferite nuante de culoare , daca
este vizualizata in raze UV;

Examinarea si cercetarea continutului:

Indiferent de categoria documentului pentru trecerea frontierei, acesta

trebuie sa contina un minim de date care sa permita identificarea titularului, certificarea ca
a fost eliberat de un organ competent si ca este valabil;

a) Numele si prenumele titularului:

-ajuta la identificare, intucat poate indica persoana, sexul, originea, uneori
provenienta geografica si chiar religia;
b) Data nasterii titularului:
-este un element deosebit de important pentru identificare, in sensul ca
varsta persoanei trebuie sa corespunda cu aceea mentionata in documentul de calatorie;
-aceasta mentiune face adesea obiectul alterarii pe un pasaport falsificat
prin inlocuirea fotografiei, pentru a o pune de acord cu varsta reala a persoanei din noua
fotografie;
-modificarea datei nasterii este usor de realizat, intrucat majoritatea cifrelor
se preteaza la modificari: 1 in 7; 3 in 8, 9 sau 5; 5 in 3;

c) Fotografia titularului:
-este cel mai importatnt element de identificare a persoanei care se prezinta
la controlul de frontiera;
-identificarea se va executa dupa metoda portretului vorbit, comparand
trasaturile persoanei cu acelea rezultate din fotografia aplicata in document, in scopul
descoperirii eventualelor deosebiri;
-la identificare se vor cauta numai deosebirile (cel putin 5 elemente)- in
cazul in care se cauta asemanarile exista un risc foarte mare de a scapa o substituire de
persoana;
-identificarea dupa metoda portretului vorbit poate fi extinsa, datorita
posibilitatilor de comparare cu fotografia in umbra (fantoma) existenta pe fila
informatizata si cu cea de pe colantul de viza;

d) Semnele particulare:
-prezinta interes pentru identificare numai in masura in care sunt
evidentiate in documentul de calatorie, sunt vizibile sau se pot arata;

e) Semnatura titularului:
-constituie un element pentru identificare a persoanei in caz de suspiciuni;
-este personala si se realizeaza printr-un automatism, care poate fi
reprodusa de mai multe ori fara deosebiri esentiale;
-daca exista suspiciuni semnatura din pasaport va fi comparata cu cea pe
care persoana o va realiza la cererea politistului de frontiera;

f) Insotitorii:

15
 -cand mai multe persoane calatoresc pe un singur pasaport, politistul de
frontiera trebuie sa cerceteze modalitatea de adaugare a insotitorilor, concluzionand daca
persoanele respective constituie o familie;

g) Autentificarea documentului de calatorie:

-se realizeaza de la caz la caz cu ajutorul stampilei sau timbrului sec,

precum si prin semnatura organului emitent;
-o conditie de valabilitate a unui document de calatorie, este ca acesta sa fie
eliberat de autoritatea competenta dintr-o tara recunoscuta de statul roman:
-cu pasaportul, eliberat de Republica Turca a Ciprului de
Nord nu se poate calatori in tara noastra, intrucat nu este un stat recunoscut de Romania;
-un document de calatorie poate fi eliberat si de o
organizatie internationala recunoscuta de statul roman- Cazul Laissez Passer ONU;
-cu documentul World Service Authority care este eliberat
de o organizatie fantoma, nerecunoscuta de statul roman nu se poate calatori in Romania;

h) Valabilitatea documentului de calatorie:

-majoritatea statelor indica valabilitatea in momentul completarii rubricii
rezervate pentru aceasta mentiune;

i) Prelungirea valabilitatii documentului de calatorie:

-din motive economice, aproare toate tarile la expirarea documentului,
procedeaza la extinderea valabilitatii acestuia mentionand o noua perioada la rubrica
special destinata in acest sen, ce se va certifica prin tampila sau timbru sec si semnatura
organului indrituit a efectua aceasta operatiune;
-pot exista si exceptii, una dintre acestea regasindu-se in legislatia romana,
care prevede ca prelungirea noului tip de pasaport este mentionata pe un autocolant:
aceasta este o masura descurajatoare pentru falsificatori, datorita multiplelor elemente de
siguranta implementate pe autocolant.

IV. Activitati desfasurate de catre cadrele M.A.I. la descoperirea unui

document pentru trecerea frontierei, fals sau falsificat

1.Controlul primar al documentului de trecere a frontierei:

-stabilirea validitatii documentului de trecere a frontierei;
-identificarea persoanei in raport cu imaginea din fotografia paaportului
dupa metoda portretului vorbit.
In aceasta faza politistul de frontiera poate utiliza instrumentarul minim de control
compus din lupa si lampa UV.
2. Controlul secundar al documentului de trecere a frontierei:
-in situatia confirmarii suspiciunii in legatura cu falsificarea documentului
sau substituirea de persoana inclusiv prin verificarea optica a documentului la
videocomparator,se contureaza elementele constitutive ale unei infractiuni;

16
3. Intocmirea actelor premergatoare: politistul de frontiera va avea in atentie culegerea
tuturor datelor care sa evidentieze falsul, date care sa fie cuprinse in actele premergatoare
intocmite:
a) in situatia documentelor de trecere a frontierei: Data
descoperirii; Locul descoperirii; Fluxul de trafic; Identitatea real; Identitatea din
documentul falsificat; Metoda de falsificare; Motivul fasificrii; Locul de unde a fost
procurat documentul falsificat; Persoana de la care a procurat documentul falsificat;
b) in situatia vizelor: Data descoperirii; Locul descoperirii; Fluxul
de trafic;Identitatea persoanei; Date despre viz; Metoda de falsificare; Tipul vizei
falsificate; Motivul falsificrii; Locul unde a procurat viza falsificat;Persoana de la care
a procurat viza falsificat.
c) in situatia stampilelor de trafic: Data descoperirii; Locul
descoperirii; Fluxul de trafic; Identitatea persoanei; Date despre tampile; Metoda de
falsificare; Tipul tampilei falsificate; Motivul falsificrii;Locul unde a procurat tampila
falsificat; Persoana de la care a procurat tampila falsificat.
Nota:Informatii privind codurile de securitate folosite de
catre tarile membre U.E vor fi solicitate la Punctele Centrale de contact
ale statelor membre U.E numai prin serviciul Dispecerat al I.G.P.F si
numai atunci cand exista suspiciuni privind autenticitatea stampilelor
aplicate de aceste state.
d) in situatia cartilor de identitate, permise de rezidenta: Data
descoperirii; Locul descoperirii; Fluxul de trafic; Identitatea real; Identitatea din I.D.-ul
falsificat; Metoda de falsificare; Motivul fasificrii; Locul de unde a fost procurat I.D.-ul
falsificat; Persoana de la care a procurat I.D.-ul falsificat;
e)in situatia descoperirii de moneda falsa: Data descoperirii; Locul
descoperirii;Fluxul de trafic; Identitatea persoanei; Date despre moned;Metoda de
falsificare; Tipul monedei falsificate; Motivul falsificrii; Locul unde a procurat moneda
falsificat; Persoana de la care a procurat moneda falsificat;
f) in situatia permiselor de conducere: Data descoperirii; Locul
descoperirii;Fluxul de trafic; Identitatea real; Identitatea din permisul de conducere
falsificat; Metoda de falsificare; Motivul fasificrii; Locul de unde a fost procurat
permisul de conducere falsificat; Persoana de la care a procurat permisul de conducere
falsificat.
g)in situatia de documentele care trebuie s se afle la bordul
vehiculelor rutiere, nmatriculate n Romnia, destinate diferitelor tipuri de transporturi
n trafic internaional: Data descoperirii; Locul descoperirii; Fluxul de trafic; Identitatea
persoanei; Metoda de falsificare; Motivul fasificrii; Locul de unde a fost procurat
documentul falsificat;Persoana de la care a procurat documentul falsificat;
h) in situatia de documentele care trebuie s se afle la bordul
vehiculelor rutiere, nmatriculate n alte state, destinate diferitelor tipuri de transporturi
n trafic internaional: Data descoperirii; Locul descoperirii; Fluxul de trafic;Identitatea
persoanei; Metoda de falsificare; Motivul fasificrii; Locul de unde a fost procurat
documentul falsificat; Persoana de la care a procurat documentul falsificat.
i)in situatia de documente justificative pentru verificarea ndeplinirii
condiiilor de intrare a cetenilor statelor tere: Data descoperirii; Locul descoperirii;
Fluxul de trafic;Identitatea persoanei;Metoda de falsificare;Motivul fasificrii;Locul de

17
unde a fost procurat documentul falsificat;Persoana de la care a procurat documentul
falsificat.
j) in situatia de documente eliberate de organizaiile internaionale
n scopurile specificate la pct.4.1 din Anexa VII din Regulamentul EC 562/2006: Data
descoperirii;Locul descoperirii; Fluxul de trafic; Identitatea persoanei; Metoda de
falsificare; Motivul falsificarii; Locul unde a fost procurat documentul falsificat;
Persoana de la care a procurat documentul falsificat.

4. Inaintarea actelor premergatoare la autoritatea competenta de finalizare a cercetarii.

Discutata si aprobata in sedinta comisiei metodice din data de.............................

Presedintele comisiei,
Cms.sef
PAMPU ANGHEL

Intocmit,
Cms.Sef
PANA ION

18