PIATA UNICA SI CELE

PATRU LIBERTATI
Prof.univ.dr. Gabriela Dragan
Structura prezentarii
■ Niveluri de integrare economica
■ Ce este Piata Interna ?
■ Cum s-a creat Piata interna a UE ?
– Categorii de bariere
– Asigurarea celor patru libertati fundamentale
■ Modalitati de luarea a deciziei si modalitati de control
privind aplicarea legislatiei UE
■ Relansarea procesului de adancire a Pietei Interne a UE

prof.dr. Gabriela Dragan 2

Niveluri de Integrare Economică

Source: https://people.hofstra.edu/geotrans/eng/ch5en/conc5en/economicintegration.html

2019-2020 3
prof.dr. Gabriela Dragan 4
Quantifying European economic integration

Adaptation of Baldwin&Wyplosz (2006) The Economics of European Integration,

2nd Edition

2019-2020 5
The EU treaties (in 7 points)
– basis for democratic cooperation built on law –

1957/1958
1951/1952 Treaty of Rome:
The European Steel and Coal Community The European Economic
Community
The European Atomic Energy
Community
(EURATOM)

2007/2009
Treaty of Lisbon
(Treaty on European 1986/1987
Union & Treaty on the The European Single
Functioning of the Act: the Single Market
European Union)

1997/1999 1992/1993
2001/2003
Treaty of Amsterdam Treaty of European Union
Treaty of Nice
– Maastricht

2019-2020 6
Actul Unic European (AUE)
■ Semnat de statele membre în februarie 1986 si in vigoare de la 1
iulie 1987;
– Aduce modificari importante Tratatului CEE;
■ Principalul obiectiv: realizarea unei piețe interne unificate până la
finele anului 1992, prin inițierea de măsuri legislative comunecare
să asigure cele patru libertăți (b, s, k, fm)
– Principalul instrument: cresterea armonizarii legislative în
paralel cu aplicarea principiului recunoasterii mutual;
■ Cassis de Dijon !
■ Principalele măsuri:
– Extinderea VMC în Consiliu (pentru a impiedica dreptul de
veto) la noi domenii, precum piata interna, coeziunea, mediu,
etc.;
– Cresterea competentelor acordate PE prin introducerea
procedurilor de cooperare si aviz conform.
Piata interna – obiectiv fundamental al CEE
■ Piața comună creată prin Tratatul de la Roma din 1958 viza eliminarea
barierelor comerciale dintre statele membre, cu scopul de a crește
prosperitatea economică și de a contribui la o „uniune tot mai profundă
între națiunile Europei”.
■ Actul Unic European din 1986 a inclus în Tratatul de instituire a
Comunității Economice Europene (CEE) obiectivul de a crea o piață
internă, definind-o ca „un spațiu fără frontiere interne, în care este
asigurată libera circulație a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor și a
capitalurilor”.
■ Piata interna /unica (internal/single market) = asigurarea celor patru libertati
fundamentale prin desfiintarea diferitelor obstacole:
■ Fizice (formalitati si control la frontiera);
■ Financiare (bugetare si fiscale);
■ Tehnice (diferente intre s.m. privind standardele si alte reglementari).
■ A necesitat aplicarea unor masuri de dereglementare, precum si adoptarea a circa
300 de masuri legislative comunitare pana la 1 ianuarie 1993.

prof.dr. Gabriela Dragan 8

Categorii de bariere (1).
Fizice
■ In calea marfurilor – UV (1968);
– Rolul controalelor administrative:
■ Din necesitatea supravegherii fluxurilor comerciale:
cu scop fiscal [perceperea TVA si a accizelor],
statistic [colectare de date], igiena si sanatate
[control veterinar si fitosanitar], PAC [controlul
sumelor compensatorii];
– DocAdmUnic a inlocuit in 1988 circa 70 formulare
nationale/comunitare;
– Incepand cu 1 ian 1993 nu mai exista controale la
frontierele intracomunitare;
■ In calea persoanelor – Acordul Schengen;
– Europol (European Police Office), 1998, Haga, responsabil de
colectarea si analizarea informatiilor despre traficul de droguri,
terorism, migratie ilegala, crima organizata, etc., in sustinerea fortelor
politienesti nationale si a cooperarii transfrontaliere;
prof.dr. Gabriela Dragan 9
Categorii de bariere (2).
Fiscale

■ Fiscalitatea indirecta (poate distorsiona concurenta si genera

diferente artificiale de pret):
– TVA - introdusa in anii 70, inregistra inca diferente semnificative
(22% in Danemarca si 12% in Luxemburg);
– TVA a fost armonizat in 1993: nivelul minim, de 15%, al TVA şi al
unei cote reduse, de 5%, pentru o listă definită de bunuri şi
servicii;
■ Fiecare țară are o cotă standard, care se aplică celor mai multe
produse și servicii. Aceasta nu poate fi mai mică de 15 %.
■ Nivelul TVA la 1.01.2007: nivel minim: 15% Cipru, Luxemburg, 16%
Spania, 17.5% UK, nivel maxim: 25% in Danemarca, Suedia;
■ Cotele standard de TVA aplicate de statele membre la 1 ianuarie
2017 variază între minimum 17% (Luxemburg) şi maximum 27%
(Ungaria).

■ Fiscalitatea directa: domeniu al competentelor exclusive (impozite

pe salariu, cifra de afaceri).
prof.dr. Gabriela Dragan 10
Categorii de bariere (3)
Tehnice
■ Tehnice = reglementari tehnice si standarde diferite privind sanatatea,
siguranta, mediul sau protectia consumatorului:
■ Initial CE a incurajat dezvoltarea de standarde europene, carora sm
urmau a se conforma – actiune laborioasa si dificila [Consiliul Ministri, vot
cu unanimitate];
– 1979 - Cassis de Dijon – a stabilit principiul recunoasterii mutuale
[vanzarea in Germania a lichiorului de caise frantuzesc];
– 1983 – Directiva privind informarea mutuala – revizuita prin Dir
98/34 (sm sunt obligate sa informeze Comisia si alte sm in cazul in
care intentioneaza sa dezvolte orice noi reglmentari tehnice
nationale si sa permita acestora, in termen de 3 luni, sa reactioneze
in cazul in care considera ca astfel sunt create noi bariere
comerciale);
– Cartea Alba a introdus “noua abordare” – compromise intre
armonizarea detaliata si recunoasterea reciproca–
■ singurele care fac obiectul armonizarii raman exigentele esentiale de
securitate sau sanatate [Consiliul Ministri prin VMC];
■ restul elementelor raman a fi reglementate de principiul recunoasterii
mutuale si de standardele stabilite de institute de standardizare
europene, precum:
■ Marcajul “CE”- materializeaza
prof.dr. Gabriela Dragan conformitatea unui produs cu procedurile
11
Cazul “Cassis de Dijon” (1979)
■ Decizie a CJ care a oferit cadrul juridic al principiului recunoasterii
mutuale a standardelor tehnice intre sm
■ Decizia CJ din 1979 stabileste, ca regula generala, ca orice
produs realizat legat intr-un sm poate fi comercializat in deplina
legalitate in orice alt sm (cazul 120/78).
■ Faptele: unui importator german i s-a interzis sa importe “Cassis
de Dijon”, un lichior de fructe produs in Franta. Explicatia era ca
se incalcase legislatia germana, conform careia procentul minim
de alcool trebuia sa fie 25% (alcoolul francez continea un procent
de 15-20%)
■ Problema in discutie: incalcarea Art 34 TFUE
■ Justificarea deciziei: Orice restrictii cantitative si alte masuri cu
effect echivalent sunt interzise in relatiile comerciale dintre sm.
Cele patru libertati: bunuri,
persoane, servicii, capital

prof.dr. Gabriela Dragan 13

LIBERA CIRCULATIE A BUNURILOR (1)

■ Garantata prin crearea unei UV = abolirea restrictiilor

tarifare si netarifare (cantitative, tehnice, etc.) intre s.m.
si adoptarea unui TVC;
■ Uniunea Vamala – a fost creata la 1 iulie 1968;
■ Cassis de Dijon (1979)
– o firma germana a refuzat importul unei bauturi alcolice frantuzesti,
urmare a continutului, considerat a fi inadecvat, in alcool (15-20%).
Conform legislatiei germane, continutul minim de alcool pentru
lichiorurile din fructe era de 25%.
■ Cazul de mai sus introduce conceptul “recunoasterii
mutuale”, care va fi institutionalizat ulterior prin AUE.

prof.dr. Gabriela Dragan 14

LIBERA CIRCULATIE A BUNURILOR (2)

Exceptii:
■ restrictiile aplicate importurilor, exporturilor si
tranzitului pot fi justificate pe motive de:
– moralitate publica,
– siguranta publica,
– protectia sanatatii oamenilor, animalelor, plantelor,
– protectia patrimoniului cu valoare artistica, istorica
sau arheologica,
– protectia proprietatii industriale sau comerciale

prof.dr. Gabriela Dragan 15

 Libera circulatie a persoanelor (1)
■ TR includea numai prevederi privind libera
miscare a persoanelor active din punct de vedere
economic si a familiilor lor;
– TM a introdus libertatea de miscare a tuturor
cetatenilor UE, ca un drept fundamental.
■ Libertatea de circulatie a angajatilor – proces
lent si indelungat –
– in anii 90, numai circa 2% din populatia
activa a UE lucra intr-un alt stat membru.
– Bariere: culturale, legislative, lipsa de
coordonare a sistemelor sociale de securitate
■ Aplicarea de restrictii:
– justificata prin ratiuni legate de sanatate,
securitate publica si/sau existenta unor
politici publice;
prof.dr. Gabriela Dragan 16
 Libera circulatie a persoanelor (2)

■ Libertatea de miscare a persoanelor care nu sunt

active din punct de vedere economic (studenti,
pensionari, femei casnice, etc):
■ Tratatul Maastricht: introducerea cetateniei europene
(dreptul de a calatori, locui in orice sm, de a alege si a fi
ales, etc)
– Orice cetatean care calatoreste poate aduce pentru consum personal o
cantitate limitata din anumite bunuri (90 litri vin, 110 litri bere, 10 litri
bauturi spirtoase, etc.)

prof.dr. Gabriela Dragan 17

 Acordul Schengen
■ Semnat la 14 iunie 1985, de Franta, Germania, Belgia, Olanda,
Luxemburg, privind desfiintarea controalelor la frontierele interne;
intarit prin Conventia de implementarea a AS, semnata la 19 iunie
1990, in vigoare din 1995;
■ Tratatul Amsterdam a integrat acquis-ul Schengen in cadrul UE;
■ In prezent, spațiul Schengen este format din 26 de țări europene (dintre
care 22 sunt state membre ale UE): Austria, Belgia, Republica Cehă,
Germania, Danemarca, Estonia, Grecia, Spania, Finlanda, Franța, Ungaria,
Italia, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, Țările de Jos, Polonia,
Portugalia, Suedia, Slovenia și Slovacia, precum și Elveția, Islanda,
Liechtenstein și Norvegia.
■ Bulgaria, Cipru, Croația, Irlanda, România și Regatul Unit sunt state
membre ale UE care nu fac parte, sau nu fac încă parte, din spațiul
Schengen
■ Țările care fac parte din spațiul fără controale la frontierele interne:
– nu mai efectuează verificări la frontierele lor interne (frontierele
dintre două state care fac parte din spațiul Schengen);
– efectuează controale armonizate, pe baza unor criterii clar definite, la
frontierele lor externe (frontierele dintre un stat care face parte din
spațiul Schengen și un stat care nu face parte din spațiul Schengen).
prof.dr. Gabriela Dragan 18
prof.dr. Gabriela Dragan 19
Aderarea la spațiul Schengen
■ Pentru a adera la spațiul Schengen, statele Schengen au trebuit să
demonstreze că sunt în măsură:
– să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierei externe în
numele celorlalte state Schengen și pentru eliberarea de vize
uniforme de scurtă ședere (vize Schengen);
– să coopereze eficient cu celelalte state Schengen, pentru a menține
un nivel ridicat de securitate odată ce sunt eliminate controalele la
frontierele interne;
– să aplice ansamblul de norme Schengen, cum ar fi normele privind
controalele la frontierele terestre, maritime și aeriene, eliberarea de
vize, cooperarea polițienească și protecția datelor cu caracter
personal;
– să se conecteze la Sistemul de informații Schengen (SIS) și la
Sistemul de informații privind vizele (VIS) și să le utilizeze.
■ Statele Schengen sunt supuse unor evaluări periodice pentru a se
verifica dacă acestea aplică în mod corect normele Schengen.

prof.dr. Gabriela Dragan 20

LIBERA CIRCULATIE A SERVICIILOR
■ Sectorul serviciilor reprezinta circa 70% din PIB-ul UE
■ Conform Art.50 TCE, serviciile sunt activitati remunerate, care nu intra sub
incidenta prevederilor privind libera circulatie a bunurilor, capitalurilor sau
persoanelor.
■ In domeniul LCS, progresele au fost foarte lente:
– Sfarsitul anilor 80, inceputul anilor 90 - liberalizarea serviciilor bancare,
financiare, de transport, telecomunicatii;
■ Conform Art.52 Tratat, Consiliul, la propunerea Comisiei si dupa consultarea CES
si a PE, poate emite, cu majoritate calificata, directive privind liberalizarea
anumitor domenii specifice.
■ Directiva privind serviciile (Directiva 2006/123/CE privind serviciile în cadrul
pieței interne) întărește libertatea de a presta servicii pe teritoriul UE. Termenul
de implementare a acestei directive a fost 28 decembrie 2009.
– Această directivă este esențială pentru realizarea pieței interne, având un
uriaș potențial de a aduce beneficii pentru consumatori și IMM-uri.
Obiectivul său este crearea unei piețe unice deschise pentru servicii în
cadrul UE, asigurând, în același timp, calitatea serviciilor oferite
consumatorilor.
– Implementarea Directivei a fost întârziată semnificativ într-o serie
de state membre față de termenul stabilit inițial.

prof.dr. Gabriela Dragan 21

 LIBERA CIRCULATIE A CAPITALURILOR
■ Odată cu adoptarea Tratatului de la Maastricht (1993) au fost înlăturate
toate restricțiile privind plățile și circulația capitalurilor, atât între statele
membre, cât și între statele membre și țările terțe. Acest principiu este
aplicabil direct, ceea ce înseamnă că nu se impune adoptarea unor acte
legislative suplimentare la nivelul UE sau la nivel național.
■ În contextul finalizării pieței unice (până în 1993), a instituirii UEM și a
introducerii preconizate a monedei euro, circulația capitalurilor a fost
integral liberalizată într-o primă etapă printr-o Directivă a Consiliului din
1988, care elimina, începând cu 1 iulie 1990, toate restricțiile rămase
privind circulația capitalurilor între rezidenții statelor membre.
■ Evoluții ulterioare: În ciuda progreselor realizate în liberalizarea fluxurilor
de capital în UE, piețele de capital au rămas, în mare măsură,
fragmentate.
– Pe baza Planului de investiții pentru Europa, Comisia a lansat,
în septembrie 2015, o inițiativă emblematică: „Uniunea piețelor de
capital”.
– Aceasta include o serie de măsuri menite să creeze, până în 2019,
o piață unică a capitalurilor cu adevărat integrată.
prof.dr. Gabriela Dragan 22
Procesul decizional in domeniul pietei interne

■ Masurile de armonizare legate de piata unica si deciziile

privind libera miscare a lucratorilor, dreptul lor de
stabilire, libera circulatie a cetatenilor UE, dreptul lor de
rezidenta, sunt adoptate in comun de Consiliu [prin VMC]
si PE, in cadrul procedurii de codecizie/procedura
legislativa obisnuita sau ordinară;
– O exceptie de la aceasta regula o reprezinta legislatia
in domeniul securitatii sociale a lucratorilor migranti,
in cazul careia Consiliul decide in unanimitate.
■ Masurile de armonizare legislativa, care nu au ca obiect
piata interna dar care-i pot afecta functionarea, sunt
adoptate de Consiliu in unanimitate, in cadrul procedurii
de consultare.

prof.dr. Gabriela Dragan 23

Monitorizarea aplicarii reglementărilor UE
■ cade in sarcina autoritatilor nationale, care verifica corectitudinea
transpunerii in legislatia nationala;
■ Comisia si CEJ asigura de asemenea corecta transpunere a
directivelor.
– Comisia publica anual un raport privind aplicarea legislatiei
comunitare in s.m.
– In plus, Single Market Scoreboard contine informatii privind
evolutiile inregistrate in aplicarea reglementarilor pietei interne.
■ Metodele de monitorizare ale Comisiei se bazeaza pe plangerile venite
dinspre persoane private, mediul afaceri, s.m.
■ Atunci cand Comisia constata o incalcare a legii, initiaza o procedura
de incalcare a legii.
– Daca s.m. in chestiune nu ia masuri de conformare in fata
recomandarilor Comisiei, Comisia poate deschide o actiune in fata
CJUE.
– De la intrarea in vigoare a TUE, in 1993, Curtea a primit puterea de
a impune sanctiuni sub forma unor penalitati.

prof.dr. Gabriela Dragan 24

Raport privind punerea în aplicare a dreptului UE în
2018: 31 de cazuri noi de constatare a neîndeplinirii
obligațiilor deschise împotriva României (5 vizează politica de
mediu).
https://ec.europa.eu/romania/news/20190704_raport_punere_aplicare_dreptul_ue_2018_31
_cazuri_neindeplinire_obligatii_ro
■ Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE,
publicat pe 04.07.2019, prezintă modul în care Comisia a monitorizat și a
asigurat aplicarea dreptului UE în 2018.
– Raportul anual pentru 2018 indică o ușoară creștere (cu 0,8 %) a
procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (1571)
comparativ cu anul 2017 (1559 de cazuri).
– Printre principalele domenii de politică vizate s-au numărat aspecte
legate de mediu, mobilitate și transporturi, precum și de piața internă,
industrie, antreprenoriat și IMM-uri.
■ Tabloul de bord al pieței unice online, publicat tot pe 4.07.2019, evaluează
performanța țărilor UE/SEE pe piața unică a UE și identifică deficiențele
pentru remedierea cărora Comisia ar trebui să își intensifice eforturile.
– În funcție de performanțele lor din 2018, statele membre au primit 153
de cartonașe verzi, 137 de cartonașe galbene și 59 de cartonașe roșii,
care au indicat, respectiv, o performanță excelentă (verde), medie
(galbenă) sau sub medie (roșu).
prof.dr. Gabriela Dragan 25
Relansarea Pieței Interne în 2010
■ Pentru a impulsiona din nou piața unică europeană și pentru a pune în
centrul politicii pieței unice populația, consumatorii și IMM-urile, Comisia
a publicat în octombrie 2010 o comunicare intitulată „Către un Act
privind piața unică” (COM (2010) 0608).
– Au fost prezentate o serie de măsuri pentru stimularea economiei
UE și crearea de locuri de muncă, ceea ce a avut ca rezultat o
politică mai ambițioasă privind piața unică.
■ În octombrie 2012, Comisia a prezentat Actul privind piața unică
II (COM(2012)0753) pentru a dezvolta în continuare piața unică și a
exploata potențialul nevalorificat al acesteia, ca motor al creșterii.
■ Actul stabilește 12 măsuri-cheie care să fie adoptate rapid de instituțiile
UE. Aceste măsuri se concentrează pe cei patru vectori esențiali de
creștere, ocupare a forței de muncă și încredere:
– (1) rețelele integrate,
– (2) mobilitatea transfrontalieră a persoanelor și întreprinderilor,
– (3) economia digitală și
– (4) măsuri care sporesc coeziunea și avantajele consumatorilor.
prof.dr. Gabriela Dragan 26
 Mai multe informații...
■ Privind legislația și normele Schengen pot fi găsite pe site-ul Direcției
Generale Migrație și Afaceri Interne, la adresa:
ec.europa.eu/home-affairs/doc_centre/borders/borders_schengen_en.htm ...
■ Privind legislația și normele statelor membre în materie de migrație pot fi
găsite pe portalul UE privind imigrația, la adresa: ec.europa.eu/immigration
■ Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE în 2018
– Raport anual privind punerea în aplicare la nivel național a dreptului UE
– Fișe informative pentru fiecare țară
– Fișă informativă UE-28
■ Tabloul de bord al pieței unice (ediția 2019, pe baza datelor din 2018):
– Tabloul de bord
– Fișe informative pentru fiecare țară
– Imagine de ansambl
■ https://ec.europa.eu/romania/news/20190704_raport_punere_aplicare_dre
ptul_ue_2018_31_cazuri_neindeplinire_obligatii_ro u asupra performanțelor
prof.dr. Gabriela Dragan 27