Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
EUROPEANĂ
1
Implicaţiile aderării României la Uniunea Europeană
2
legislaţia comunitară pune accent pe respectarea drepturilor fundamentale şi egalităţii între
cetaţenii Uniunii şi sprijină financiar derularea de proiecte pentru diminuarea discriminării de
orice fel şi la orice nivel.În acelaşi timp Uniunea Europeană propune fonduri pentru sprijinirea
dezvoltării zonelor defavorizate din cadrul UE.
Alte domenii importante in care Uniunea Europeană propune fonduri pentru sprijinirea
dezvoltării zonelor defavorizate din cadrul UE.
Alte domenii importante in care Uniunea Europeană propune standarde mai ridicate
decât cele obişnuite în statele membre sunt protecţia mediului şi protecţia consumatorului.În
ceea ce priveşte protecţia consumatorului,în afara aspectelor ce ţin de siguranţa alimentară şi
sanitar-veterinară,Uniunea s-a remarcat pentru normele privind protecţia minorilor şi
reglementarea publicităţii înşelătoare în cadrul programelor radio şi TV.Tot în domeniul
audiovizualului ,aderarea la UE presupune,de pildă şi o mai bună protejare şi promovare a
producţiilor europene,stimulând inclusiv pieţele naţionale.Astfel,conform legislaţiei
comunitare,după aderare(conform obligaţiilor asumate de fapt la 1 ianuarie 2004)cel puţin
30%din programele radio-Tv trebuie să fie româneşti.
Statutul de cetăţean al Uniunii Europene este acelaşi pentru toţi locuitorii statelor
membre,indiferent de momentul aderării,dimensiunea statului sau dezvoltare economică şi nu
înlocuieşte cetăţenia statului naţional,ci doar o completează.Un avantaj semnificativ al
cetăţeniei europene îl constituie posibilitatea de a beneficia de pritecţia consuală din partea
unui alt stat membru în momentul efectuării unor călătorii in afara UE.În plus,cetăţenii au
dreptul de a calatori şi de a se stabilii în orice stat membru UE.
Această libertate de cieârculaţie a persoanelor presupune şi accesul egal la
oportunuâităţile de muncă în toate ţările membre,drept acord tuturor cetăţenilor Uniunii
Europene.Cu alte cuvinte orice locuitor al Uniunii Europene poate lucra fară permis de muncă
în orice stat membru UE ,în aceleaşi condiţii ca şi catăţenii statului respectiv.România a
negociat o perioadă de tranziţie care derulează între 2 şi 7 ani de la aderare solicitând clauza
reciprocităţii.Cu alte cuvinte un stat membru al Uniunii poate restricţiona accesul forţei de
muncă din România poe piaţa sa de muncă dar nu mai mult de 7 ani şi numai în anumite
domenii.De asemenea nici ceteţenii statului care restricţionează accesul pe această piaţă al
cetăţenilor români nu au drept de muncă în România.Restricţionarea este permisă în cazurile în
care se consideră că piaţa muncii ar putea fi ameninţată de lucrătorii din noul stat membru şi
3
este realizată sub supravegherea Comisiei Europene astfel încăt să poată fi prevenite
dezechilibrele şi discriminarea în domeniu.Totuşi trebuie reţinut faptul că şi în statele care
solicită perioade de tranziţie,lucrătorii români vor putea muncii pe baza unor acorduri bilaterale
speciale pe care România a început deja să la încheie cu o parte din statele membre.În plus
există categorii de prifesii liberale care au acces fară restricţii în UE imediat după
aderare.Acest drept la acces egal pe piaţa muncii este posibil datorită recunoaşterii tuturor
cetăţenilor statelor membre ca cetăţenii ai Uniunii Europene.Egalitatea în drepturi a cetăţenilor
înseamnă şi reprezentarea în toate instituţiile europene.Din acest punct de vedere Romănia va
fi egală cu toate celelalte ţări membre.În plus documentele importante vor fi traduse şi în
limba romană care va devenii una din limbile oficiale ale Uniunii.
După aderare,un sector important va deveni agicultura,care va fi sprijinită financiar şi
instituţional în vederea unei dezvoltări rurale durabile,care să asigure venituri decente
locuitorilor din zonele rurale,protejând totodată mediul înconjurător.Fondurile pe care le va
primi România în perioada 2007-2009se ridică la aproximativ 4,7miliarde euro,orientate spre
dezvoltarea rurală şi plăţi directe.Politica Agricolă Comună(PAC)care se aplică în toate ţările
membre ale Uniunii prin programul SAPARD,mediul rural românesc beneficiază deja de
aproximativ 150 mil euro anual. După aderare programul SAPARD a fost înlocuit cu
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.Noul instrument financiat va fi derulat între 2007 şi
2013 şi funcţionează ,în mod similar SAPARD,adică pe bază de proiecte.
Subvenţiile comunitare în acest domeniu vor fi disrtibuite prin intermediul Agenţiei de
Plăţi şi Intervenţia în Agricultură(CAPIA).
Româmânia a negociat perioade de tranziţie pentru înlocuirea acelor soiuri hibride de
viţă de vie destinate producerii de vin şi comercializării care sunt interzoâise în UE,în general
din motibâve ce ţin de protecţia consumatorului.Soiurile hibride cultivate pe duprefeţe mai
mici de 0,1 ha şi sunt destinate exclusiv consumului familiei şi nu comercializăeii,nu trebuie
înlocuite.În plus ,unele produse obţinute prin metode tdâradiţionale(în general brânză şi
produse lactate)vor putea fi în continuare realizate astfel.România a negociat si obţinut ,de
asemenea,recunoaşterea şi protecţtia unor denumiri de origine şi poziţie geografică pentru mai
multe tipuri de băuturi şi produse.
În timpul perioadei de preaderare România a fost beneficiarul celui mai mare volum de
finanţare oferit vreodată de U.E unui stat din afara sa.În intervalul 1992-2002,România a
4
beneficiat de fonduri prin programul PHARE de peste 2 miliarde de Euro,iar dîn 1990 şi până
în prezent,prin programele Băncii Europene de Investiţii ,a mai primit peste 3 miliarde de
Euro.De asemenea ,numai prin fondurile de preaderare,aproximativ 700 mil de euro anual,iar
în intervalul 2004-2006 alături de Bulgaria,a beneficiat de peste 4,6 miliarde de Euro.După
aderare România a beneficiat de sprijin financiar de aproximativ 3 ori mai mare.Pentru a putea
face faţă acestei creşteri substanţiale a finanţării primite,România trebuie să-şi adapteze
capacitatea de administrare a fondurilor,astfel încât ele să poată fi folosite în totalitate şi cu
maximum de eficienţă şi impact.
PHARE este primul instrument financiar nerambursabil conceput pentru sprijinirea noilor
democtaţii de la începutul anului 1989.Bugetul anual este de 1560 milioane de Euro dintre
care Romaniei îi revin aproximativ 250milioane de Euro.
ISPA(Instrumentul pentru Politici Structurale pentru Pre-Aderare)cu un buget anual de
1040 de miliarde de Euro dintre care României îi revin 240-270 de milioane de Euro.
1993
1995
1997
- Iulie - Comisia Europeana adopta Agenda 2000, care include Opinia asupra cererii de
aderare a Romaniei la Uniunea Europeana
5
1998
1999
2000
2002
2003
6
2004
-25 aprilie, in cadrul unei ceremonii oficiale, desfasurate la Abatia de Neumunster din
Luxemburg, Presedintele Romaniei, Traian Basescu, semneaza Tratatul de Aderare la
Uniunea Europeana
Tratatul de aderare prevede ca, daca exista deficiente grave in transpunerea si punerea in
aplicare a acquis-ului in domeniile economic, piata interna si, respectiv, justitie si
afaceri interne, pot fi adoptate masuri de salvgardare intr-un termen de pana la trei ani
de la data aderarii.