Beneficiile aderării Romaniei la UE

România a semnat în 1993 acordul de asociere la UE, iar în 1995 a dobândit statutul de
stat asociat la UE. Astfel Uniunea Europeana, interesata la rândul ei în extinderea procesului
de integrare, sprijina România, tara relativ tânara democrata, prin asistenta, consultanta si
finantarea unor proiecte care corespund standardelor europene.
Obiectivul vizat este ca toate zonele , respectiv țara noastră , să aibă un nivel
asemanător de dezvoltare, pentru a nu mai exista dezechilibre regionale, astfel nivelul de trai
din țara noastră s-ar ridica. Asta nu înseamna că noi românii vom simți diferența în bine
imediat ce România va adera la Uniunea Europeana.
România a fost prima țară din Europa centrală și de est care a avut relații oficiale cu
Comunitatea Europeană. În ianuarie 1974, o înțelegere a inclus România în Sistemul
Generalizat de Preferințe al Comunității, după care a semnat o serie de acorduri cu CEE
pentru facilitarea schimburilor comerciale. În 1980, România a procedat la recunoașterea de
facto a Comunității Economice Europene, prin semnarea Acordului privind crearea Comisiei
mixte România - CEE, concomitent, fiind semnat și Acordul asupra Produselor Industriale.
România a încheiat negocierile de aderare în cadrul summitului UE de iarnă de la
Bruxelles din 17 decembrie 2004. Tratatul de aderare a fost semnat pe 25 aprilie 2005 la
Abația Neumünster din Luxemburg, urmând ca cele două țări să adere la 1 ianuarie 2007, cu
excepția cazului în care sunt raportate încălcări grave ale acordurilor stabilite, caz în care
aderarea va fi amânată cu un an, până la 1 ianuarie 2008 (clauze de salvgardare).

Avantajele integrarii Romaniei in UE

Integrarea Romaniei în structurile Uniunii Europene prezintă mai multe avantaje, decât
dezavantaje.
România se va integra într-o piață în care mărfurile vor putea circula liber, și noi ca
oameni vom putea călatori în orice tară și vom avea acces în toate zonele, la care până acum
nu am avut acces, din diverse motive;
Potențialul economic al României va creste, deoarece UE ne va aduce investitori straini,
care vor sti sa valorifice potentialul pe care il avem, dar nu stim sa-l valorificam.
Poate, avantajele cele mai importante, pe care le-a adus integrarea Romaniei in UE sunt
drepturile pe care cetatenii romani le-au dobandit.

1
 De la 1 ianuarie 2007 si noi, romanii au aceleasi drepturi ca orice cetatean al Uniunii
Europene. Aceste drepturi, pe care Carta Sociala Europeana ni le garanteaza sunt:
- dreptul de a exercita orice profesie intr-una din tarile Comunitatii Europene, la
alegere;
- dreptul de remunerare echitabila;
- dreptul la ameliorarea conditiilor de viata si de munca;
- dreptul la protectie sociala, asigurata prin sistemul in vigoare in tara primitoare;
- dreptul la libertatea de asociere si la negociere colectiva;
- dreptul la formarea profesionala;
- dreptul la egalitate de tratament intre barbati si femei;
- dreptul la informatie, la consultare si participare a salariatilor;
- dreptul la protectia sanatatii si securitatea locului de munca;
- protectie consulara si diplomatica din partea altui stat membru;
- dreptul la protectia copiilor si adolescentilor;
- garantarea unui venit minim pentru persoanele in varsta;
- dreptul la integrare profesionala si sociala pentru persoanele handicapate.

Dezavantajele integrarii României in U.E.

Exista persoane care cred ca aderarea la UE ar conduce la o pierdere de suveranitate si
identitate nationala sau se tem ca tara va deveni mai vulnerabila in conditiile concurentei din
Piata unica europeana.
În urmatorii cinci ani, România va trebui sa cheltuiasca peste 25 de miliarde de euro
pentru a atinge standardele Uniunii Europene. Cea mai mare parte a acestei sume va fi platita
de cetatenii si firmele din România. Costurile aderarii, pe care românii le vor suporta, sunt
costuri publice (care vor fi acoperite din bugetul de stat), costuri private (ce vor fi suportate de
societatile comerciale) si costuri individuale (ce vor fi platite de fiecare cetatean român,
pentru reforma sistemului de pensii, pentru reconversie profesionala, pentru un alt standard de
viata).
Pentru primii trei ani de dupa integrare, adica pâna în 2010, România trebuie sa
contribuie cu mai multe miliarde de euro la bugetul comunitar. La acestea se adauga
cheltuielile pentru modernizarea infrastructurii si investitiile în protectia mediului. Efortul
bugetar pentru cele doua domenii se ridica la aproximativ 10-11 miliarde de euro, pâna în
2010. Valoarea totala a acestor cheltuieli se ridica la bugetul pe anul 2004, ceea ce înseamna
ca, în cinci ani, românii vor plati impozite cât pentru sase.
2
 Costurile din fonduri private, adica cele care vor fi platite de firmele românesti, sunt
cauzate de modificarea normelor românesti de desfasurare a activitatilor economice, pentru a
fi compatibile cu cele europene. Aici trebuie sa se regaseasca investitii pentru mediu ori
cheltuieli pentru a avea produse la alte standarde sau certificarea dupa alte reguli.
Aderarea la Uniunea Europeana implica si costuri economice, dar si costuri sociale,
aducând, printre altele, masive cresteri de preturi.
Suntem obligati sa adoptam regulile europene ale concurentei loiale;
Nu se mai poate livra energia sub costuri, fie ca este vorba de gaze naturale, electricitate
sau caldura. Respectarea normelor europene exclude, dintr-o data sau treptat, subventiile
directe (netransparente) sau indirecte (ascunse) acordate pentru sustinerea tarifelor la energie.
Astfel, aceste tarife trebuie sa creasca. Preturile energiei vor trebui sa acopere costurile,
inclusiv cele legate de reducerea poluarii.
Implementarea eficienta a acquis-ului pe mediu presupune o asumare în comun a
responsablitatilor, întrucât un mediu curat nu înseamna doar beneficii, ci si obligatii. Pentru ca
progresele în acest domeniu sa conduca la rezultatele cerute de acquis-ul comunitar, este
nevoie de o colaborare sustinuta a tuturor factorilor implicati în implementarea legislatiei
europene, de la institutiile statului (prin elaborarea si coordonarea politicilor în domeniu),
precum transporturi, energie, agricultura si actiuni la nivel local si regional pentru promovarea
dezvoltarii durabile si pâna la nivelul cetateanului.
Exigentele impuse au determinat si vor continua sa determine si costuri, poate chiar si
suferinta: vor exista firme care trebuie sa-si modernizeze tehnologia, altele, care îsi vor
închide portile pentru ca nu vor fi suficient de competitive pe piata. Din acest an si pâna în
2024, România va trebui sa investeasca aproape 30 de miliarde de euro numai pentru
implementarea reglementarilor de protectie a mediului.
Costurile aderarii României vor fi mai mari decât în alte tari, cel mai important motiv
fiind însa situatia din agricultura.
Reforma structurala a agriculturii ar trebui sa aiba un dublu obiectiv: în primul rând,
reducerea populatiei care îsi câstiga existenta din agricultura; în al doilea rând, cresterea
dimensiunii fermelor si, ca atare, marirea eficientei agriculturii.
Chiar daca transferul de resurse financiare prin programele Uniunea Europeana va fi la
nivelul de circa 3 miliarde de euro, acesta ar putea fi insuficient pentru o tara care s-a aflat ani
la rând pe ultimul loc al alocarilor prin programele comunitare. Raportorul pentru România,
Pierre Moscovici, a declarat ca "Votul în favoarea României a fost unul politic", foarte
important.

3
 "Nu este punctul final; este o etapa decisiva, fara îndoiala, dar nu este cea finala.
Trebuie sa munciti, sa munciti în continuare, sa muncim împreuna pentru a rezolva
problemele pe care înca le mai are România", a explicat Moscovici.
Acestea sunt câteva dintre riscurile si obligatiile cu care se confrunta România si pe care
trebuie sa ni le asumam cu totii în procesul deosebit de complex al integrarii în structurile
europene, riscuri asumate în speranta unui viitor mai bun.
Dezavantajele integrarii României în Uniunea Europeana sunt deja vizibile în viata de zi
cu zi si trebuie sa întelegem ca avantajele acestui proces tin mai degraba de durata lunga, de
viitor. România trebuie sa fie parte a transformarii politice, economice si socio-culturale
numite Uniunea Europeana.
Uniunea Europeana se doreste un spatiu al pacii, securitatii si democratiei. România nu
poate opta altfel decât majoritatea tarilor aflate pe acest continent, indiferent de costurile pe
care trebuie sa le plateasca.
Dezavantajele aderarii României la UE pentru români sunt:
- impozitele se vor mari,
- accizele se vor mari ceea ce duce la scumpirea produselor,
- preturile imobilelor se vor ridica,
- românii nu vor mai lucra pentru stat, ci pentru patroni, datorita privatizarii
intreprinderilor de stat (consecinta a conditiilor de aderare la UE).

- Comitetul Reprezentanților Permanenți – COREPER I și II,

- Grupurile de lucru ale Consiliului,
- Comitetele și grupurile de lucru ale Comisiei Europene,
- Comitetului Regiunilor și Consiliului Economic și Social.
După aderare România a trecut de la statutul de observator activ la cel de membru cu
drepturi depline. România a devenit a șaptea țară din UE după numărul de locuitori. Țara
desemnează 35 de deputați pentru Parlamentul European, dar numărul acestora va scădea
printr-o reorganizare a locurilor din Parlament stipulată în Tratatul de la Nisa. Limba română
a devenit una dintre limbă oficială|limbile oficiale ale Uniunii (a șaptea după numărul de
vorbitori, în concurență strânsă cuolandeza, urmând ca oricare cetățean al UE să se poată
adresa instituțiilor în această limbă. Denumirea de „Uniune Europeană”, în limba română, a
primit statut oficial.

4
5