Costuri si beneficii ale integrarii in Uniunea Europeana

Integrarea tarilor estice in Uniunea Europeana Este vazuta ca un proces care va conduce la cresterea bunastarii atat in randul tarilor candidate, cat si in cel al actualilor membri. In conditiile actuale este foarte posibil ca jocul integrarii va fi unul cu suma pozitiva , dar este incert ca procesul va fi unul de tip castig- castig pentru ambele parti. Constrangeri si oportunitati ale aplicarii analizei cost-beneficiu cu privire la integrarea in UE: 1. Castigurile si pierderile integrarii sunt greu de cuantificat. Ele nu pot fi masurate numai pe baza criteriilor economice. Exista modificari la nivel social , politic, psihologic, etc., care au nuante preponderent calitative. In plus, analizele sunt concepute pe termen scurt. 2. Castigurile si pierderile nu vor aparea in acelasi spatiu. Este evident ca unuii agenti economici vor fi beneficiarii schimbului, iar altii vor suferi pierderi. 3. Castigurile si pierderile nu vor aparea in acelasi timp. Unii vor obtine castiguri inca de la inceput, pe termen scurt, iar altii va trebui sa astepte o lunga perioada pentru a inregistra aceste beneficii. 4. Castigurile si pierderile nu sunt statice. Castigurile pe termen scurt se pot transforma cu usurinta in pierderi pe termen mediu si lung, si invers. Se considera ca intre 0,27 si 0,40 de puncte procentuale cresterea economica a UE se datoreaza dinamismului crescut al exporturilor catre pietele tarilor central si est-europene. Putem spune ca UE are deja o sensibilitate sustinuta catre exporturile fata de ECE. Majoritatea studiilor arata ca UE a beneficiat mai intai de castiguri si dupa aceea au aparut costurile, tarile candidate din Est trebuie sa suporte mai intai costurile si sa spere ca vor aparea si beneficiile. Efecte directe ale integrarii tarilor ECE in Uniunea Europeana 1. Efectul de creare de comert(modificarea de bunastare prin inlocuirea productiei interne, cu costuri mai mari, cu bunuri de import din tarile UE, cu costuri mai mici). 2. Efectul de deturnare de comert(modificarea de bunastare prin inlocuirea importurilor din tarile terte UE, cu un cost mai mic, cu cele din UE, cu un cost mai mare). 3. Efectul asupra balantei de plati(confruntarea dintre cele doua efecte prezentate anterior). 4. Efectul asupra veniturilor guvernamentale(reducerea veniturilor bugetare ca rezultat al reducerii taxelor vamale la import, dar cresterea veniturilor guvernamentale prin cresterea bazei de impozitare, ca urmare a cresterii comertului). 5. Efectul asupra bunastarii consumatorilor(cresterea bunastarii consumatorilor ca urmare a preturilor scazute la bunurile din import). Efecte indirecte ale integrarii in UE : 1. Efectul alocarii resurselor si redistribuirii veniturilor.

2. Efectul asupra relatiilor comerciale(modificarea termenilor de schimb ca urmare a operatiunilor import-export). 3. Efecte sectoriale(influenta asupra productiei, somajului si comertului pe sectoare economice). 4. Efectul de crestere a competitivitatii9posibilitatea utilizarii unor factori de productie mai ieftini prin integrarea in Uniunea Europeana). Beneficiile integrarii tarilor ECE in UE: 1. Beneficii politice indirecte: Stabilitatea democratiei, a statului de drept si a legalitatii; Avantajele geostrategice obtinute ca urmare a calitatii de membru a UE; Cresterea securitatii internationale. Cresterea investitiilor straine indirecte; Reducerea riscului politic. 2. Beneficiile pietei unice: Oportunitatea exploatarii avantajelor comparative in multe dintre industriile romanesti; Cresterea exporturilor catre tarile mai bogate din UE ca sursa a dezvoltarii economice; Cresterea competitiei conduce la cresterea productivitatii; Castiguri dinamice de eficienta ca urmare a unor niveluri inalte de investitii si a unei rate ridicate a inovatiilor; Un cerc virtuos al investitiilor; 3. Beneficii potentiale la nivel macroeconomic; Atragerea de fonduri(de coeziune, politica agricola comuna, phare, Sapard, Ispa); Reducerea volatilitatii ratei de schimb prin aderarea Romaniei la mecanismul european al ratelor de schimb. Coordonarea politicilor monetare de catre Banca Centrala Europeana- inflatie scazuta care va conduce la o scadere a ratelor dobanzii pe termen lung si la stimularea investitiilor. Integrarea in UE: catalizator al cresterii economice sustinute; convergenta standardelor de viata cu cele ale UE. Costurile integrarii tarilor ECE in UE: 1. Costuri ale alinierii: Costurile implementarii acquis-ului comunitar, mai ales in domeniile agricol, protectia mediului, transport, energie si standardizare; Costurile compatibilizarii institutionale in tarile candidate, conform cerintelor UE; Noii membri vor plati contributii de aproximativ 15 miliarde euro la bugetul UE;
2

 Pierderea prin forta de munca calificata prin migratia in tarile mai bogate. 2. Costurile expunerii concurentiale crescute: Scaderea productiei, ca urmare a intensificarii concurentei de pe piata unica; Costurile programelor sociale; Cheltuielile suplimentare facute de guvernul roman pentru imbunatatirea infrastructurii; Acumularea de deficite bugetare puternice; Costuri mari pentru respectarea standardelor de calitate si protectie a mediului; Tarile candidate nu vor primi aceleasi finantari din partea UE ca si tarile membre; Riscul unui somaj ridicat daca industriile nu sunt capabile sa faca fata presiunii fortelor concurentiale din UE; Deficite ale balantei comerciale ridicate; Firmele nationale sunt vulnerabile fata de pradarea de catre firmele transnationale din UE. 3. Costuri la nivel macroeconomic: Legarea mainilor autoritatilor nationale in conceperea politicilor macroeconomice; Divergenta intre criteriile de la Maastricht si punerea in practica a acquisului comunitar si a cofinantarii proiectelor de infrastructura. Cresteri ale ratelor de schimb reale(efectul Balassa- Samuelson), care duc la cresterea inflatiei.

Principalele categorii de costuri legate n mod direct de aderarea la Uniunea European pot fi grupate astfel 1. costuri de adoptare a normelor i politicilor europene (acquis-ul comunitar), fiind incluse n aceast categorie: costurile generate de crearea sau modificarea cadrului instituional de aplicare a acestora, costurile de formare a resurselor umane din aceste structuri, costurile legate de asumarea obiectivelor comunitare de politic economic (care, n funcie de caracteristicile domeniului i/sau perioada de timp pot implica costuri ridicate pe perioade scurte de timp, evidente fiind n domeniile n care prioritile pe termen scurt ale celor doi parteneri, Romnia i UE, difer) etc. Cea mai mare parte a acestor costuri se va concentra n perioada anterioar aderrii propriu-zise. 2. costuri legate de respectarea i implementarea standardelor definite de normele i politicile europene se ncearc cuantificarea eforturilor necesare pentru respectarea prevederilor comunitare n domeniile care fac obiectul acquis-ului comunitar. Aceste costuri pot aprea att la nivelul instituional (al autoritilor publice), ct i la nivel microeconomic. n aceast categorie se includ costuri n domenii specifice cum ar fi: modernizarea infrastructurii de transport, standarde de munc i protecie social, protecia consumatorilor,

standarde de calitate, standarde de mediu etc. Tot n aceast categorie se includ i costurile derivate din procesele de liberalizare a circulaiei mrfurilor, serviciilor, persoanelor i capitalurilor. Cea mai mare parte a acestor costuri vor fi evidente la nivel microeconomic i au capacitatea de a afecta competitivitatea firmelor romneti. Repartizarea n timp (ante i post aderare) a acestor costuri este dificil de realizat, dat fiind faptul c materializarea lor se va produce dupadoptarea i implementarea propriu-zis a unui standard european n Romnia i c implementarea acestor norme se afl n stadii diferite n funcie de domeniul analizat (spre exemplu standardele europene de mediu nu sunt n totalitate adoptate, fiind solicitate, n unele cazuri perioade de tranziie mai mari de 10 ani). 3. costuri legate de asumarea statutului de membru al Uniunii Europene. Aceste costuri se vor materializa dup aderarea la Uniunea European i includ contribuiile la bugetul comunitar, participarea la instituiile comunitare etc. O mic parte din aceste costuri, ca volum, poate fi evideniat i anterior aderrii propriu-zise i se compune din contribuiile Romniei, sub form de cofinanare, Primele dou categorii de costuri din aceast tipologie sunt direct legate de adoptarea i implementarea acquis-ului comunitar, celelalte fiind legate de respectarea celorlalte criterii de aderare, cuantificarea lor nefcnd obiectul principal al acestui studiu. n ceea ce privete costurile legate de procesele de asigurare a celor patru liberti de circulaie n relaiile dintre Romnia i Uniunea European, pn la momentul aderrii se poate vorbi de costuri legate de liberalizarea comercial convenit pentru produsele industriale ntre Romnia i Uniunea European; pentru celelalte liberti de circulaie, costurile se vor materializa dup aderarea propriu-zis (imediat, sau dup caz dup expirarea perioadei de tranziie negociate), acesta fiind momentul n care vor ncepe s funcioneze efectiv. 4. costuri legate de modernizarea economiei romneti. Costurile cuprinse n aceast categorie sunt legate direct de modernizarea capacitilor productive, de creterea competitivitii produselor i serviciilor romneti pentru a face fapresiunilor concureniale din Uniunea European. Cea mai mare parte a acestor costuri este poziionat, n timp, anterior momentului aderrii. n aceastcategorie de costuri se includ: costurile strict legate de modernizarea capacitilor de producie din sectoarele economiei (creterea nivelului tehnologic, creterea caliti produselor i serviciilor realizate etc.) nefiind incluse i costurile de modernizare a echipamentelor de producie pentru a asigura respectarea standardelor de producie, de mediu, de siguran etc. impuse de Uniunea European, acestea din urm fiind surprinse ntr-o altcategorie n tipologia propus de acest studiu. Costurile din aceast categorie vizeaz investiii obligatorii pentru dezvoltarea economic i social a Romniei i este dificil evidenierea distinct a costurilor de modernizare legate direct de aderarea la Uniunea European i cele impuse de perioada de tranziie.

Totodat, nu trebuie negate nici efectele pozitive ale respectrii condiionalitilor europene, att anterior ct i post aderare. Unul din beneficiile importante ale europenizrii l constituie asistena financiar i tehnic acordat de Uniunea EuropeanRomniei n domeniul crerii cadrului legal i instituional necesar pentru buna funcionare a economiei (ex. Crearea
4

Oficiului pentru Drepturi de Autor, Consiliul Concurenei, legislaia vamal, standardele de mediu etc.). Totodat, imperativul aderrii la Uniunea European, i implicit respectarea condiionalitilor impuse, au avut un efect benefic n sensul accelerrii reformelor economice i adoptrii msurilor necesare pentru creterea economic i creterea competitivitii firmelor romneti. Principalele beneficii ale aderrii Romniei la Uniunea European pot fi clasificate astfel: 1. suplimentarea i diversificarea resurselor financiare Statutul de membru al Uniunii Europene asigur accesul Romniei la fondurile structurale i la fondurile de coeziune. Volumul acestor transferuri de fonduri ctre Romnia nu poate fi evaluat la acest moment (i implicit nici efectele derivate), alocrile financiare naionale din fondurile structurale fcnd obiectul noii perioade programare 2007-2013. O parte din aceste beneficii poate fi evideniat i anterior momentului aderrii i surprinde cuantumul i efectele pozitive ale intrrilor de fonduri prin intermediul instrumentelor financiare de preaderare i a altor instrumente i programe dezvoltate de UE pentru rile candidate. 2. beneficii derivate din statutul de membru. Aceste beneficii vor aprea dupaderarea la UE i sunt derivate din participarea la piaa unic, la uniunea economic i monetar, o mai bun susinere a intereselor naionale prin participarea la instituiile UE etc. 3. accelerarea reformelor i susinerea tranziiei prin furnizarea elementelor de baz pentru definirea politicilor economice naionale. Trecerea de la regimul economiei de comand la economia de pia nu are precedent istoric. n aceste condiii, pe toata perioada de tranziie, pn la aderare, UE a furnizat Romniei un model de elaborare a politicilor sale economice (date fiind criteriile de aderare i dorina de integrare n UE, aceasta a nsemnat, n cele mai multe cazuri, chiar preluarea obiectivelor i politicilor comunitare respective n ansamblul lor sau copierea politicilor anumitor state membre, n msura n care politica respectivnu este comunitar). Aceste beneficii sunt dificil de estimat i pot mbrca forma scurtrii perioadei de tranziie. Asistena tehnic acordat de UE Romniei n diferite domenii constituie un exemplu de beneficiu din aceast categorie. Costurile i beneficiile aderrii la Uniunea European pot fi exprimate i sub forma implicaiilor bugetare. Efectele asu pra bugetului sunt evidente la urmtoarele capitole: contribuii ctre bugetul comunitar, PAC i fonduri structurale (politicregional). Din punct de vedere metodologic, apare ca dificil distincia clar ntre efectele integrrii i cele ale procesului de tranziie. Pe de alt parte, dihotomia ctigtor/perdant este relativ. Identificarea unui sector drept ctigtor sau perdant n procesul de integrare nu nseamn c acelai lucru se poate spune despre orice firm sau individ din acel sector. n plus, analiza sectorial nu corespunde neaprat unei influene pozitive/negative asupra bunstrii ntregii societi. Un sector perdant poate elibera resurse pentru alte sectoare, mbuntind astfel eficiena alocrii resurselor n economie.