IMPOZITE SI TAXE-NOTIUNI

GENERALE referat

1.1. DEFINIREA NOTIUNILOR DE IMPOZITE SI TAXE

Impozitul este cea mai importanta si totodata cea mai veche resursa financiara, originile sale
fiind legate de existeanta statului si a banilor.
Etimologic, cuvantul ,,impozit" provine din limba latina de la ,,impositum", care semnifica
obligatie publica.
De-a lungul timpului, modul in care a fost si este definit impozitul difera in functie de cum s-a
impus si a fost perceput de la o etapa la alta. Asfel, din literatura de specialitate am retinut
urmatoarele definitii care certifica pozitia autorilor respectivi in legatura cu notiunea de impozit:
Gaston Jeze considera ca ,,impozitul este in statele moderne o prestatie pecuniara pretinsa
cetateniilor cu scopul acoperirii cheltuielilor de interes general".
Louis Trotabas intelege prin impozite ,,procedeul de repartizare a creantelor bugetare intre
cetateni, in functie de capacitatea lor contributiva".
Lucien Mehl si Peirre Beltrane definesc impozitul ca ,, o prestatie pecuniara, pretinsa de
autoritatea publica de la persoane fizice si morale, dupa capacitatea lor contributive si fara
contraprestatie determinata, in principal pentru acoperirea cheltuielilor publice, si in mod
accesoriu, cu scopuri interventioniste publice".
Ioan Talpos sintetizeaza urmatoarea definitie: ,,impozitul reprezinta o forma de prelevare silita, la
dispozitia statului, fara contraprestatie directa si imediata si cu titlu nerestituibil a unei parti din
veniturile sau averea persoanelor fizice si/sau juridice in vederea acoperirii unor necesitati
publice''.
Cu alte cuvinte, impozitul reprezinta ,,plata baneasca, obligatorie, generala, definita si
nereciproca efectuata de persoane fizice si juridice pentru sustinerea cheltuielilor publice, in
cuantumul si la termenele stabilite prin lege,fara obligatia din partea statului de a presta
platitorului un echivalent direct si imediat''.
Din definitiile impozitului se desprind urmatoarele trasaturi fundamentale:
caracterul general si obligatoriu, rezida din legalitatea acestuia. Articolul 53,alineatul 1 din
Constitutia Romaniei prevede: ,,cetatenii au obligatia sa contribuie prin impozit si taxe la
cheltuielile publice'';
caracterul definit si nerambursabil, cu alte cuvinte banii platiti ca impozit nu se vor mai intoarce
niciodata la contribuabil;
prevederea silita a impozitului nu presupune o prestatie directa si imediata din partea
statului.,,Exista ireversibilitatea impozitului'',dar indirecta,sub forma de utilitati publice pe care
le primesc in schimb platitorii si fara a avea la baza o achivalenta;
mobilizarea impozitelor, de catre stat,la buget vizeza realizarea unor actiuni de interes public.

Cuvantul ,,taxa'' isi are originea in limba greaca,unde intalnim ,,taxis'' cu sensul de fixare de
impozit.
Taxele sunt plai facute de persoane fizice sau juridice, de regula, pentru serviciile prestate in
favoarea acestora de un agent economic, o institutie sau un serviciu de utilitate publica.
Spre deosebire de impozit,texele dau dreptul platitorului sa beneficieze de un contraserviciu
direct si imediat, insa de regula nu se pune semnul egalitatii intre costul serviciului efectuat de
catre stat sau institutiile sale si suma perceputa cu titlu de taxa.

1.2. ELEMENTELE TEHNICE ALE IMPOZITELOR

Prin elemente tehnice ale impozitelor intelegem acele notiuni care individualizeaza fiecare
impozit (taxa), contribuind la stabilirea marimii impozitului, a faptului care-l generalizeaza si a
momentului dotorarii sale. Ele reprezinta insusiri comune tuturor impozitelor si taxelor,iar
precizarea lor este necesara atat pentru contribuabil (pentru a sti cat, cui si cand sa plateasca), cat
si pentru organele fiscale (care trebuie sa stabileasca,sa preceapa si sa urmareasca incasarea lor).
Elementele impozitului intalnite uzual in teoria practica financiara sunt:
. denumirea impozitului;
. subiectul impozitului (contribuabilul);
. suportatorul impozitului;
. obiectul impunerii;
. sursa impozitului;
. unitatea de impunere;
. cota impozitului;
. asieta fiscala;
. termenul de plata;
Denumirea trebuie sa identifice clar impozitul sau taxa in functie de resursele impozitate,de
factorii economici, de obiectul lor si trebuie sa fie in concordanta cu lexicul tarii respective (de
exemplu:impozitul pe profil,taxa pe valoarea adaugata etc.)
Subiectul impozitului sau contribuabil este persoana obligata direct (personal),potrivit legii sa
suporte plata unui impozit sau taxa, ca urmare a faptului ca poseda bunuri sau realizeaza venituri
pentru care legea prevede obligatia platii unui impozit.
Suprotatorul impozitului este prsoana fizica sau juridica din ale carei venituri se suporta efectiv
impozitul. In cazul impozitelor directe suportatorul coincide cu subiectul impozitului. In aceasta
imprejurare, suportatorul impozitului este consumatorul.
Obiectul impozitului este reprezentat de materia supusa impunerii: un bun, un venit sau o
activitate pentru care se doteaza impozite directe sau produsul care face obiectul
vanzarii,serviciul prestat,lucrarea executata, bunul importat etc., pentru care se percep impozite
indirecte.
Sursa impozitului indica din ce sa plateste impozitul (taxa), adica din venit(salariu,
profit,dividende etc.) sau din avere (capital,bunuri mobile sau imobile s.a.).
Unitatea de impunere este unitatea de masura in care se expiria materia supusa impozitarii (de
exemplu: unitatea monetara aferenta impozitului pe venit, metru patrat pentru impozitul de

cladiri, capacitatea cilindrica a motorului pentru taxa asupra mijloacelor de transport cu tractiune
mecanica s.a.).
Cota impozitului reprezinta marimea impozitului aferenta unitatii de impunere. Cota de impunere
poate fi o suma fixa, cand impozitul aferent afectat unitatii de impunere apare ca o marime
invariabila, sau poate procentuala (proportionala, progresiva sau regresiva) si semnifica un
procent asupra bazei de impunere.
Asieta fiscala (modul de asezare) reprezinta masurile care se aplica de catre organele fiscale
pentru identificarea subiectilor si evaluarea materiei impozabile (stabilerea marimii si a
cuantumului impozitelor datorate statului).
Termenul de plata indica data la/pana la care subiectul impozitului trebuie sa-si achite obligatia
fata de bugetul de stat.
In legatura cu termenul de plata sunt notiunile de obligatie de plata si exigibilitate.
Obligatia de plata este indatorirea de a varsa impozit la buget, in vreme ce exigibilitatea
reprezinta obligatia de platit la scadenta fata de actul legislativ.
In unele lucrari,ca elemente tehnice ale impozitelor sunt prezente si urmatoarele cinci:
autoritatea si beneficiarul impozitului;
posibilitatea impozitului;
facilitatile fiscale;
caile de contestatie sau de atac.

1.3.METODE SI TEHNICI DE IMPUNERE,URMARIRE SI PERCEPERE A IMPOZITELOR

SI TAXELOR

In practica fiscala din tara noastra se utilizeaza diverse metode,tehnici si procedee de impunere,
care difera in functie de natura impozitului sau a taxei, de statutul juridic al platitorilor, de felul
obiectului impozabil,de modul de evaluare a bazei de calcul,de instrumente folosite,precum si
necesitatea alimentarii ritmice cu venituri bugetare a bugetului de stat si a bugetelor locale.
Impunerea, din laturile importante ale procesului fiscal,presupune identificarea tuturor
categoriilor de persoane fizice sau juridice, care detin sau realizeaz un anumit obiect
impozabil,evaluarea bazei de calcul a impozitului sau taxei,precum si determinarea corecta a
coantumului acestora.
In situatiile in care contribuabili persoane juridice identifica singuri obiectul impozabil,evalueaza
baza de calcul si determina obligatia de plata la buget,impunerea imbraca forma de
autoimpunere.
Instrumentele impunerii,imbraca forme specifice fiecarei categorii de impozit,fiind difeite in
functie de felurile impunerii,si de metode practicate,precum si de categoria platitorilor,persoane
fizice sau juridice.
Instrumentele impunerii se intocmesc si se depun de contribuabili la organul fiscal competent in
momente diferite in raport cu perioada impunerii,adica anterior,concomitent. sau ulterior
perioadei respective.
Toti platitorii,persoane fizice sau juridice,romane sau straine care datoreaza impozite si taxe catre
bugetul de stat,si bugetele locale, au obligatia sa intocmeasca si sa depuna declaratii sau

deconturi de impunere,denumite generic declaratii de impozite si taxe sau declaratii de impunere.

Declaratia de impunere,unul din instrumentele cele mai des intalnit in practica fiscala, este
documentul prin care platitorul informeaza organul fiscal competent cu privire la dobandirea
obiectului impozabil si a celorlante elemente de care se tine seama la determinarea bazei de
calcul a impozitului si a cuantumului acestuia. In mod concret, prin declaratiile de
impunere,platitorul declara:
impozitele si taxele datorate,in cazul in care potrivit legii,obligatia calculului impozitelor si
taxelor revin platitorului;
bunurile,si veniturile impozabile,in cazul in care,potrivit legii stabilirea impozitului si a taxei se
face de organul fiscal;
impozitele colectate prin stopaj la sursa,in care platitorul are obligatia de a calcula, retine si
varsa impozite si taxe.
Instintarea de plata si deciziile de impunere sunt,de asemenea instrumente ale impunerii.
Urmarirea si perceperea impozitelor si taxelor reprezinta o alta latura deosebit de importanta a
procesului fiscal,fara de care activitatea fiscala nu ar avea finalitate.
Activitatea de urmarire a impozitelor si taxelor se desfasoara de catre aparatul fiscal,sau dupa caz
de catre serviciile de specialitate ale autoritatii administratiei publice locale si are in vedere
depistarea contribuabililor platitori,supravegherea si indrumarea permanenta a acestora in scopul
achitarii integrale si la termen a obligatiilor ce le revin fata de buget,precum si organizarea
evidentei debitelor, in cazurile prevazute de legesi a sumelor incasate.
Perceperea impozitelor si taxelor presupuneincasarea efectiva a sumelor datorate de platitori si
inregistrarea lor,in final,in conturile bugetare deschise la trezoreria publica sau la banci,cu care
ocazie are loc si stingerea obligatiei fiscale.
In practica fiscala in tara noastra perceperea se realizeaza pe mai multe cai sau metode de
percepere,dintre care retinem:
o calculul si varsarea directa;
o stopajul la sursa;
o impunerea si debitarea;
o aplicarea si anularea la timbre fiscale mobile.
Metoda calcularii si varsarii directe presupune determinarea impozitelor si taxelor,precum si
varsarea sumelor datoarte bugetelor la termenele legale de plata de catre contribuabilii insisi in
baza prevederilor legale cu caracter fiscal.
In cazul perceperii prin stopaj la sursa obligatia calcularii si retinerii la termen a impozitului
catre bugetul statului revine platitorului de venit.Aceasta metoda se aplica in cazul impozitului
pe venitul din salarii,a impozitului pe veniturile din dividende din dobanzi,din transferul
dreptului pe proprietate asupra valorilor imobiliare,din pensii,din jocuri de noroc si alte venituri
pentru care venitul este final.
In cazul metodei de percepere prin impunere si debitare interventia organelor fiscale de impunere
in procesul impunerii este mai evidenta.Aceasta metoda se aplica pentru anumite impozite si
taxe,cum sunt impozitul pe cladiri,impozitul pe teren, taxe asupra mijloacelor de
transport,impozitul pe veniturile din cedarea folosintei bunurilor,impoziturile pe veniturile din
activitati independente desfasurate in mod individual etc.
O situatie aparte intervine in cazul impozitelor taxei de timbru,cand perceperea obligatiilor
fiscale se face prin aplicarea si anularea de timbre fiscale mobile.Aceasta modalitate de

percepere se aplica persoanelor fizice si juridice,pentru acte si fapte cu caracter jurisdictional,cat

si pentru actele si serviciile notariale.

1.4.CARACTERIZAREA IMPOZITELOR SI TAXELOR LOCALE SI CLASIFICAREA LOR

Cadrul legislativ al impozitelor si taxelor locale,instituit in acord cu prevederile Constitutiei

Romaniei si al Legii administratiei publice locale,realizeaza o revizuire a intregului cadru
legislativ existent pana in iunie 1994,in concordanta cu principiile constitutionale ale autonomiei
locale si descentralizarii serviciilor locale.
Astfel, in Constitutia Romaniei,in materie de impozite si taxe se precizeaza "impozitele, taxele si
orice alte venituri ale impozitelor de stat si ale bugetului asiguarilor sociale de stat se stabilesc
numai prin lege", in timp ce "impozitele si taxele locale se stabilesc de catre cosiliile locale sau
judetene, in limitele si conditiile legii". In acest sens,sunt de remarcat prevederile generale
exprese ale Legii nr.522/2002(pentru aprobarea ordonantei Guvernului nr.36/2002 privind
impozitele si taxele locale),referitoare la destinatia acestora si la competentele consiliilor locale
sau,judetene dupa caz,de a majora anual cu pana la 50% impozitele si taxele locale,in functie de
conditiile locale specifice zonei.
In legatura cu impozitele si taxele locale merita evidentiate doua aspecte principale:
coantumul acestora nu se fundamenteaza,de regula,pe valoarea reala a bunurilor care fac
obiectul impunerii,ci pe valori inferioare ale acesteia,stabilite in general dupa anumite criterii,sau
norme de evaluare,ale bazei impozabile si care se revizuiesc periodic;
alimenteaza integral bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale.
Impozitele si taxele locale constitue venituri ale bugetelor locale,ale unitatilor administrativteritoriale (comune,orase,municipii,sectoare ale municipului Bucuresti si ale judetelor)iar
resursele financiare constituite din impozitele si taxele locale se utilizeaza pentru cheltuielile
publice ale caror finantare se asigura de la bugetele locale.
Contribuabilii de impozite si taxe locale pot fi grupati in doua categorii,respectiv:
a)persoane fizice si asimilate acestora,(contribuabili care desfasoara activitati economice pe baza
liberei initiative )
b)persoane juridice,respectiv acele entitati reprezentate de persoane fizice,inregistrate legal ce au
un patrimoniu distinct in scopul desfasurarii unei activitati.
Impozitele si taxele locale datorate de contribuabili sunt:
impozitul pe cladiri;
impozitul si taxe pe termen;
taxa asupra mijoacelor de transport;
taxa pentru eliberarea certificatelor,avizelor si autorizatiilor;
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate;

 impozitul pe spectacole;
taxa hoteliera;
alte impozitesi taxe locale