Activitatea de întreprinzător-analiza

comparativă a genurilor activității de

întreprinzător

Crucerescu Tatiana

Chișinău,2018
 Plan
1. Noțiunea și natura juridică a activității de întreprinzător
2. Obligațiile întreprinzătorului
3. Genurile activității de întreprinzător
4. Limitele activității de întreprinzător
5. Eliberarea licențelor pentru desfășurarea anumitor genuri de activitate în R.
M.

. Noțiunea activității de întreprinzător

Prin activitatea de întreprinzător este activitatea de fabricare a producției, de
executare a lucrărilor şi de prestare a serviciilor, desfășurată de cetățeni și de
asociațiile acestora în mod independent, din propria inițiativă, în numele și cu
riscul propriu, sub răspunderea lor patrimonială, în scopul asigurării unei surse de
venituri permanente. În calitate de întreprinzător poate activa o persoană fizică sau
juridică, care efectuează orice gen de activitate economică neinterzisă de lege.

Persoana fizică, fără a constitui o persoană juridică, poate desfășura activitatea

dată, dacă:

a obținut patenta de întreprinzător;

a înregistrat o întreprindere individuală;
a înregistrat o gospodărie țărănească.
2. Genurile activității de întreprinzător

Genurile activității de întreprinzător pot fi deduse din definiția dată de Legea cu

privire la antreprenoriat şi întreprinderi: fabricarea producției, executarea lucrărilor
şi prestarea serviciilor. În definiţie nu a fost indicată cea mai răspândită activitate –
comercializarea mărfurilor şi a produselor.

Activitatea independentă presupune desfășurarea unei activități comerciale pentru

obținerea unor venituri sau a unui profit propriu. El îşi stabilește modalitatea de
lucru şi se asigură că nimeni nu va interveni în afacerea sa. Exemplu: ÎI, SRL, deci,
poate atît un comerciat dar şi mai mulţi.

Activitatea din proprie inițiativă este activitatea care se exercită prin propriul spirit
de întreprinzător și propria dorință. Inițiativa trebuie să fie rațională, întemeiată,
reală și legală.

Activitatea în nume propriu este desfășurată de întreprinzător sub denumirea de

firmă proprie dacă este persoană juridică cu scop lucrativ, iar dacă este
întreprinzător individual, numele său trebuie să fie inclus în denumirea de firmă.
Denumirea de firmă şi numele individualizează întreprinzătorul în activitatea sa.
Activitatea pe riscul propriu şi sub răspunderea patrimonială proprie. La
desfășurarea unei anumite activităţi, apare pe lîngă cîştig şi riscul de a pierde,
datorită fie unor datorii, fie datorită prezenţei distorsiunilor dintre activ şi pasiv etc.

Producerea mărfurilor este acel tip de activitate economică cu caracter general,

care are ca obiect transformarea materiilor prime şi a materialelor în produse noi cu
o valoare mai mare.

Executarea lucrărilor este activitatea economică prin care întreprinzătorul se obligă

să îndeplinească, într-un termen stabilit, o anumită lucrare, fie din propriul
material, fie din materialul beneficiarului. Acestea sunt lucrări de construcţii,
montaj.

Prestarea serviciilor este acel gen de activitate economică destinată satisfacerii

necesităţilor persoanelor fizice şi juridice prin acordarea diferitelor servicii:
consultative, de transport, de asigurare, de deservire socială etc.

Comercializarea mărfurilor şi produselor. Tot spectrul de produse şi servicii sunt

destinate, în general, consumatorilor. Comercializarea mărfurilor poate fi făcută
direct şi nemijlocit de către producător prin magazine sau depozite angro proprii
ori prin intermediari (firme de distribuţie).

3. Limitele activităţii de întreprinzător

1.Activităţile interzise. Potrivit Codului penal, se interzic şi se sancţionează:

activitatea mercenarilor (art.141),

traficul de fiinţe umane (art.165),
traficul de copii (art.206),
munca forţată (art. 168),
practicarea ilegală a medicinii şi activităţii farmaceutice (art.214),
proxenetismul (art.220) etc.
Activităţile monopol de stat sunt desfăşurate exclusiv de organe ale statului sau de
persoane juridice constituite de stat. Monopolul de stat este definit ca situaţie în
care un număr limitat de agenţi economici sunt învestiţi de către autorităţile
administraţiei publice cu dreptul exclusiv sau cu drepturi exclusive de desfăşurare
a unei anumite activităţi aducătoare de profit. Acestea sunt:
Ministerul Finanţelor

confecţionarea ordinelor şi medaliilor,

Ministerul Agriculturii

asistenţă veterinară animalelor infectate cu boli deosebit de periculoase,

fabricarea produselor din tutun.
Ministerul transporturilor

prestarea serviciilor poştale,

Ministerul Sănătăţii: acordarea unor categorii de asistenţă medicală cum ar fi:
certificate despre starea sănătăţii psihice, expertiza privind pierderea capacităţii de
muncă etc.

Ministerul Apărării: repararea armamentului.

Banca Naţională a Moldovei: emisia şi baterea monedei.

3.Activităţile monopol natural. Prin monopol natural legiuitorul desemnează

situaţia în care prestarea anumitor tipuri de servicii se află sub controlul direct al
unuia sau mai multor agenţi economici, alţii decît statul.

Lista activităţilor monopoluri naturale este aprobată prin Hotărârea Guvernului cu

privire la reglementarea monopolurilor. Astfel de activităţi sunt:

activităţile legate de exploatarea căilor ferate;

activităţile legate de exploatarea gărilor feroviare;
activităţile legate de exploatarea autostrăzilor, etc.
4.Activităţile supuse licenţierii. Activităţile de întreprinzător supuse licenţierii sunt
stabilite la art.7 din Legea privind licenţierea unor genuri de activitate. Exemplu:
activitatea de audit; activitatea de evaluare a bunurilor imobile şi (sau) de efectuare
a expertizei mărfurilor; activitatea bursieră; activitatea în domeniul asigurărilor;
activitatea de administrare a activelor fondurilor nestatale de pensii; activitatea
asociaţiilor de economii şi împrumut ale cetăţenilor; activitatea legată de metale
preţioase şi pietre preţioase; funcţionarea caselor de amanet;

5.Activităţile practicate în baza patentei de întreprinzător. Activităţile de

întreprinzător care pot fi desfăşurate în baza patentei de întreprinzător sunt stabilite
la anexa nr.l a Legii privind patenta de întreprinzător. De exemplu: comerţul cu
amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioşcuri (gherete), pavilioane şi din
autovehicule în pieţe şi/sau în locuri autorizate de autoritatea administraţiei publice
locale; servicii logopedice, servicii veterinare, zootehnice.

6.Activităţile care pot fi practicate fără autorizaţii speciale. Întreprinzătorii

persoane fizice şi persoane juridice pot desfăşura genurile de activitate care nu sunt
supuse licenţierii fără vre-o autorizaţie sau permisiune specială dacă alte legi nu
stabilesc altfel. De exemplu: acordarea unor servicii medicale veterinare de
informare sau de consultaţie medicală.

7.Activităţile liberale. În această categorie au fost incluse prestaţiile acordate de

avocaţi, medici, arhitecţi, notari, profesori, artişti, etc. Exerciţiul activităţii libere
constă în punerea la dispoziţia celor interesaţi a cunoştinţelor, competenţei şi
abilităţilor contra unui onorar. Activitatea liberului profesionist aşadar nu este
legată de punerea în circuit a unor bunuri, iar autorul nu suportă riscul la care este
pus un întreprinzător.

4. Eliberarea licenţelor pentru desfăşurarea anumitor genuri de activitate în R. M.

La genurile de activitate licenţiate se atribuie genurile de activitate a căror

practicare în mod neregulamentar poate prejudicia drepturile, interesele legale şi
sănătatea cetăţenilor, mediul ambiant şi securitatea statului şi a căror reglementare
nu se poate efectua altfel decît prin licenţiere.
Participanţi la procesul de licenţiere sînt:

Camera de licenţiere;
Banca Naţională a Moldovei;
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare;
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică;
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Telecomunicaţii şi Informatică;
Consiliul Coordonator al Audiovizualului;
Autorităţile administraţiei publice locale,
Organul abilitat al Comitetului executiv al Găgăuziei;
Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate;
Solicitanţii de licenţă;
Titularii de licenţă.
Licenţa conţine:

denumirea autorităţii de licenţiere;

seria, numărul şi data eliberării licenţei;
denumirea, forma juridică de organizare, adresa juridică a titularului de licenţă
întreprindere sau organizaţie, persoană juridică sau fizică, ori numele, prenumele şi
adresa titularului de licenţă persoană fizică;
data şi numărul certificatului de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei,
codul lor fiscal ori seria şi numărul buletinului de identitate, codul fiscal al
persoanei fizice;
genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare se eliberează
licenţa;
termenul de valabilitate a licenţei;
semnătura conducătorului autorităţii de licenţiere sau a adjunctului acestuia
autentificată prin aplicarea ştampilei acestui organ.
Camera de Licenţiere adoptă decizia privind eliberarea licenţei sau privind
respingerea cererii de eliberare a licenţei în termen de cel mult 15 zile lucrătoare,
începînd cu data primirii cererii împreună cu documentele anexate.

Licenţa se perfectează în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii

documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea
despre data primirii documentului, care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea
licenţei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitant.

Dacă solicitantul de licenţă, în termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat

(înmînat) înştiinţarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei, nu a
prezentat documentul ce confirmă achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu
s-a prezentat pentru a i se elibera licenţa perfectată, Camera este în drept să anuleze
decizia privind eliberarea licenţei sau să adopte decizia privind recunoaşterea
licenţei ca fiind nevalabilă.

Pentru fiecare filială sau altă subdiviziune separată a titularului de licenţă, la care
va fi efectuată activitatea pe baza licenţei obţinute, titularului de licenţă i se
eliberează copii autorizate de pe aceasta. Copiile confirmă dreptul filialei sau al
altei subdiviziuni separate de a desfăşura activităţi pe baza licenţei obţinute.

În cazul în care titularul de licenţă creează o nouă filială sau o altă subdiviziune
separată, care va desfăşura activităţi conform licenţei obţinute, titularul este obligat
să depună la Cameră o cerere referitoare la eliberarea unei copii de pe licenţă.

În caz de lichidare a filialei sau a altei subdiviziuni separate a titularului de licenţă,

care a desfăşurat activităţi conform licenţei obţinute, sau în caz de încetare de către
aceasta a activităţii respective, titularul de licenţă este obligat să expedieze către
Cameră, în termen de 7 zile lucrătoare de la data lichidării sau încetării activităţii, o
înştiinţare scrisă. Modificările respective se includ în registrul licenţelor nu mai
tîrziu de ziua imediat următoare datei în care s-a primit înştiinţarea.

În cazul în care titularul de licenţă intenţionează să desfăşoare genul de activitate

indicat în licenţă după expirarea termenului ei de valabilitate, acesta este obligat să
obţină o nouă licenţă în modul stabilit de prezenta lege. O nouă licenţă se
eliberează nu mai devreme de ultima zi lucrătoare pentru care a fost valabilă
licenţa precedentă.