ACTIVITATEA DE

ÎNTREPRINZĂTOR.
REGLEMENTAREA JURIDICĂ A
ACTIVITĂŢII
DE ÎNTREPRINZĂTOR

1. Noțiunea activității de întreprinzător

2. Genurile activității de întreprinzător
3. Limitele activității de întreprinzător
4. Eliberarea licențelor pentru desfășurarea anumitor genuri de activitate în
R. M.

1. Noțiunea activității de întreprinzător

Prin activitatea de întreprinzător este activitatea de fabricare a producției, de

executare a lucrărilor şi de prestare a serviciilor, desfășurată de cetățeni și de
asociațiile acestora în mod independent, din propria inițiativă, în numele și cu
riscul propriu, sub răspunderea lor patrimonială, în scopul asigur ării unei surse
de venituri permanente. În calitate de întreprinzător poate activa o persoan ă
fizică sau juridică, care efectuează orice gen de activitate economic ă
neinterzisă de lege.

Persoana fizică, fără a constitui o persoană juridică, poate desfășura activitatea

dată, dacă:

 a obținut patenta de întreprinzător;

 a înregistrat o întreprindere individuală;
 a înregistrat o gospodărie țărănească.

2. Genurile activității de întreprinzător

Genurile activității de întreprinzător pot fi deduse din definiția dat ă de Legea cu

privire la antreprenoriat şi întreprinderi: fabricarea producției, executarea
lucrărilor şi prestarea serviciilor. În definiţie nu a fost indicată cea mai
răspândită activitate – comercializarea mărfurilor şi a produselor.

Activitatea independentă presupune desfășurarea unei activități comerciale

pentru obținerea unor venituri sau a unui profit propriu. El îşi stabile ște
modalitatea de lucru şi se asigură că nimeni nu va interveni în afacerea sa.
Exemplu: ÎI, SRL, deci, poate atît un comerciat dar şi mai mulţi.

Activitatea din proprie inițiativă este activitatea care se exercită prin propriul

spirit de întreprinzător și propria dorință. Inițiativa trebuie să fie  rațională,
întemeiată, reală și legală.
Activitatea în nume propriu este desfășurată de întreprinzător sub denumirea de
firmă proprie dacă este persoană juridică cu scop lucrativ, iar dacă este
întreprinzător individual, numele său trebuie să fie inclus în denumirea de firm ă.
Denumirea de firmă şi numele individualizează întreprinzătorul în activitatea sa.

Activitatea pe riscul propriu şi sub răspunderea patrimonială proprie . La

desfășurarea unei anumite activităţi, apare pe lîngă cîştig şi riscul de a pierde,
datorită fie unor datorii, fie datorită prezenţei distorsiunilor dintre activ şi pasiv
etc.

Producerea mărfurilor este acel tip de activitate economică cu caracter general,

care are ca obiect transformarea materiilor prime şi a materialelor în produse
noi cu o valoare mai mare.

Executarea lucrărilor este activitatea economică prin care întreprinzătorul se

obligă să îndeplinească, într-un termen stabilit, o anumită lucrare, fie din propriul
material, fie din materialul beneficiarului. Acestea sunt lucr ări de construc ţii,
montaj.

Prestarea serviciilor este acel gen de activitate economică destinată

satisfacerii necesităţilor persoanelor fizice şi juridice prin acordarea diferitelor
servicii: consultative, de transport, de asigurare, de deservire socială etc.

Comercializarea mărfurilor şi produselor. Tot spectrul de produse şi servicii sunt

destinate, în general, consumatorilor. Comercializarea mărfurilor poate fi f ăcut ă
direct şi nemijlocit de către producător prin magazine sau depozite angro proprii
ori prin intermediari (firme de distribuţie).

3. Limitele activităţii de întreprinzător

1.Activităţile interzise. Potrivit Codului penal, se interzic şi se sancţionează:

1. activitatea mercenarilor (art.141),

2. traficul de fiinţe umane (art.165),
3. traficul de copii (art.206),
4. munca forţată (art. 168),
5. practicarea ilegală a medicinii şi activităţii farmaceutice (art.214),
6. proxenetismul (art.220) etc.
7. Activităţile monopol de stat sunt desfăşurate exclusiv de organe ale
statului sau de persoane juridice constituite de stat. Monopolul de stat este
definit ca situaţie în care un număr limitat de agenţi economici sunt
învestiţi de către autorităţile administraţiei publice cu dreptul exclusiv sau
cu drepturi exclusive de desfăşurare a unei anumite activităţi aduc ătoare
de profit. Acestea sunt:

Ministerul Finanţelor
 1. confecţionarea ordinelor şi medaliilor,

Ministerul Agriculturii

1. asistenţă veterinară animalelor infectate cu boli deosebit de periculoase,

2. fabricarea produselor din tutun.

Ministerul transporturilor

1. prestarea serviciilor poştale,

Ministerul Sănătăţii: acordarea unor categorii de asistenţă medicală cum ar fi:

certificate despre starea sănătăţii psihice, expertiza privind pierderea
capacităţii de muncă etc.

Ministerul Apărării: repararea armamentului.

Banca Naţională a Moldovei: emisia şi baterea monedei.
3.Activităţile monopol natural. Prin monopol natural legiuitorul desemnează
situaţia în care prestarea anumitor tipuri de servicii se află sub controlul direct
al unuia sau mai multor agenţi economici, alţii decît statul.

Lista activităţilor monopoluri naturale este aprobată prin Hot ărârea Guvernului
cu privire la reglementarea monopolurilor. Astfel de activit ăţi sunt:

 activităţile legate de exploatarea căilor ferate;

 activităţile legate de exploatarea gărilor feroviare;
 activităţile legate de exploatarea autostrăzilor, etc.

4.Activităţile supuse licenţierii. Activităţile de întreprinzător supuse licenţierii

sunt stabilite la art.7 din Legea privind licenţierea unor genuri de activitate.
Exemplu: activitatea de audit; activitatea de evaluare a bunurilor imobile şi (sau)
de efectuare a expertizei mărfurilor; activitatea bursier ă; activitatea în domeniul
asigurărilor; activitatea de administrare a activelor fondurilor nestatale de
pensii; activitatea asociaţiilor de economii şi împrumut ale cet ăţenilor;
activitatea legată de metale preţioase şi pietre preţioase; funcţionarea caselor
de amanet;

5.Activităţile practicate în baza patentei de întreprinzător . Activităţile de

întreprinzător care pot fi desfăşurate în baza patentei de întreprinz ător sunt
stabilite la anexa nr.l a Legii privind patenta de întreprinzător. De exemplu:
comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioşcuri (gherete),
pavilioane şi din autovehicule în pieţe şi/sau în locuri autorizate de autoritatea
administraţiei publice locale; servicii logopedice, servicii veterinare, zootehnice.

6.Activităţile care pot fi practicate fără autorizaţii speciale . Întreprinzătorii

persoane fizice şi persoane juridice pot desfăşura genurile de activitate care nu
sunt supuse licenţierii fără vre-o autorizaţie sau permisiune specială dac ă alte
legi nu stabilesc altfel. De exemplu: acordarea unor servicii medicale veterinare
de informare sau de consultaţie medicală.

7.Activităţile liberale. În această categorie au fost incluse prestaţiile acordate

de avocaţi, medici, arhitecţi, notari, profesori, artişti, etc. Exerci ţiul activit ăţii
libere constă în punerea la dispoziţia celor interesaţi a cunoştinţelor,
competenţei şi abilităţilor contra unui onorar. Activitatea liberului profesionist
aşadar nu este legată de punerea în circuit a unor bunuri, iar autorul nu suport ă
riscul la care este pus un întreprinzător.

4. Eliberarea licenţelor pentru desfăşurarea anumitor genuri de activitate în R. M.

La genurile de activitate licenţiate se atribuie genurile de activitate a c ăror

practicare în mod neregulamentar poate prejudicia drepturile, interesele legale
şi sănătatea cetăţenilor, mediul ambiant şi securitatea statului şi a căror
reglementare nu se poate efectua altfel decît prin licen ţiere.

Participanţi la procesul de licenţiere sînt:

1. Camera de licenţiere;
2. Banca Naţională a Moldovei;
3. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare;
4. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică;
5. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Telecomunicaţii şi Informatic ă;
6. Consiliul Coordonator al Audiovizualului;
7. Autorităţile administraţiei publice locale,
8. Organul abilitat al Comitetului executiv al Găgăuziei;
9. Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate;
10. Solicitanţii de licenţă;
11. Titularii de licenţă.

Licenţa conţine:

 denumirea autorităţii de licenţiere;

 seria, numărul şi data eliberării licenţei;
 denumirea, forma juridică de organizare, adresa juridică a titularului de
licenţă întreprindere sau organizaţie, persoană juridică sau fizică, ori
numele, prenumele şi adresa titularului de licenţă persoană fizică;
 data şi numărul certificatului de înregistrare de stat a întreprinderii sau
organizaţiei, codul lor fiscal ori seria şi numărul buletinului de identitate,
codul fiscal al persoanei fizice;
 genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desf ăşurare se
eliberează licenţa;
 termenul de valabilitate a licenţei;
 semnătura conducătorului autorităţii de licenţiere sau a adjunctului
acestuia autentificată prin aplicarea ştampilei acestui organ.

Camera de Licenţiere adoptă decizia privind eliberarea licenţei sau privind

respingerea cererii de eliberare a licenţei în termen de cel mult  15
zile lucrătoare, începînd cu data primirii cererii împreună cu documentele
anexate.

Licenţa se perfectează în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii

documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licen ţei.
Menţiunea despre data primirii documentului, care confirmă achitarea taxei
pentru eliberarea licenţei, se face pe borderoul documentelor primite de la
solicitant.
Dacă solicitantul de licenţă, în termen de 30 de zile de la data la care i s-a
expediat (înmînat) înştiinţarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea
licenţei, nu a prezentat documentul ce confirmă achitarea taxei pentru
eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licenţa perfectat ă,
Camera este în drept să anuleze decizia privind eliberarea licen ţei sau s ă adopte
decizia privind recunoaşterea licenţei ca fiind nevalabilă.

Pentru fiecare filială sau altă subdiviziune separată a titularului de licen ţă, la
care va fi efectuată activitatea pe baza licenţei obţinute, titularului de licen ţă i
se eliberează copii autorizate de pe aceasta. Copiile confirmă dreptul filialei sau
al altei subdiviziuni separate de a desfăşura activităţi pe baza licenţei ob ţinute.

În cazul în care titularul de licenţă creează o nouă filială sau o alt ă subdiviziune
separată, care va desfăşura activităţi conform licenţei obţinute, titularul este
obligat să depună la Cameră o cerere referitoare la eliberarea unei copii de pe
licenţă.

În caz de lichidare a filialei sau a altei subdiviziuni separate a titularului de

licenţă, care a desfăşurat activităţi conform licenţei obţinute, sau în caz de
încetare de către aceasta a activităţii respective, titularul de licen ţă este obligat
să expedieze către Cameră, în termen de 7 zile lucrătoare de la data lichidării
sau încetării activităţii, o înştiinţare scrisă. Modificările respective se includ în
registrul licenţelor nu mai tîrziu de ziua imediat următoare datei în care s-a
primit înştiinţarea.

În cazul în care titularul de licenţă intenţionează să desfăşoare genul de

activitate indicat în licenţă după expirarea termenului ei de valabilitate, acesta
este obligat să obţină o nouă licenţă în modul stabilit de prezenta lege. O nou ă
licenţă se eliberează nu mai devreme de ultima zi lucrătoare pentru care a fost
valabilă licenţa precedentă.