ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA “DREPT”

Referat
La tema:”Activitatea de întreprinzător”

Coordonator: Olesea Plotnic

Efectuat: Căpățînă Natalia, gr.FB-161 FR

Chișinău,2020
Cuprins:

1. Noțiunea activității de întreprinzător

2. Genurile activității de întreprinzător
3. Limitele activității de întreprinzător
4. Eliberarea licențelor pentru desfășurarea anumitor genuri de activitate în R. M.
5. Concluzie
6. Bibliografie
 1. Noțiunea activității de întreprinzător

Prin activitatea de întreprinzător este activitatea de fabricare a producției, de executare a

lucrărilor şi de prestare a serviciilor, desfășurată de cetățeni și de asociațiile acestora în mod
independent, din propria inițiativă, în numele și cu riscul propriu, sub răspunderea lor
patrimonială, în scopul asigurării unei surse de venituri permanente. În calitate de întreprinzător
poate activa o persoană fizică sau juridică, care efectuează orice gen de activitate economică
neinterzisă de lege.
Persoana fizică, fără a constitui o persoană juridică, poate desfășura activitatea dată, dacă:

 a obținut patenta de întreprinzător;

 a înregistrat o întreprindere individuală;
 a înregistrat o gospodărie țărănească.

2. Genurile activității de întreprinzător

Genurile activității de întreprinzător pot fi deduse din definiția dată de Legea cu privire la
antreprenoriat şi întreprinderi: fabricarea producției, executarea lucrărilor şi prestarea
serviciilor. În definiţie nu a fost indicată cea mai răspândită activitate – comercializarea
mărfurilor şi a produselor.
Activitatea independentă presupune desfășurarea unei activități comerciale pentru obținerea
unor venituri sau a unui profit propriu. El îşi stabilește modalitatea de lucru şi se asigură că
nimeni nu va interveni în afacerea sa. Exemplu: ÎI, SRL, deci, poate atît un comerciat dar şi mai
mulţi.
Activitatea din proprie inițiativă este activitatea care se exercită prin propriul spirit de
întreprinzător și propria dorință. Inițiativa trebuie să fie rațională, întemeiată, reală și legală.
Activitatea în nume propriu este desfășurată de întreprinzător sub denumirea de firmă proprie
dacă este persoană juridică cu scop lucrativ, iar dacă este întreprinzător individual, numele său
trebuie să fie inclus în denumirea de firmă. Denumirea de firmă şi numele individualizează
întreprinzătorul în activitatea sa.
Activitatea pe riscul propriu şi sub răspunderea patrimonială proprie. La desfășurarea unei
anumite activităţi, apare pe lîngă cîştig şi riscul de a pierde, datorită fie unor datorii, fie datorită
prezenţei distorsiunilor dintre activ şi pasiv etc.
Producerea mărfurilor este acel tip de activitate economică cu caracter general, care are ca
obiect transformarea materiilor prime şi a materialelor în produse noi cu o valoare mai mare.
Executarea lucrărilor este activitatea economică prin care întreprinzătorul se obligă să
îndeplinească, într-un termen stabilit, o anumită lucrare, fie din propriul material, fie din
materialul beneficiarului. Acestea sunt lucrări de construcţii, montaj.
Prestarea serviciilor este acel gen de activitate economică destinată satisfacerii necesităţilor
persoanelor fizice şi juridice prin acordarea diferitelor servicii: consultative, de transport, de
asigurare, de deservire socială etc.
Comercializarea mărfurilor şi produselor. Tot spectrul de produse şi servicii sunt destinate, în
general, consumatorilor. Comercializarea mărfurilor poate fi făcută direct şi nemijlocit de către
producător prin magazine sau depozite angro proprii ori prin intermediari (firme de distribuţie).

3. Limitele activităţii de întreprinzător

1.Activităţile interzise. Potrivit Codului penal, se interzic şi se sancţionează:

1. activitatea mercenarilor (art.141),

2. traficul de fiinţe umane (art.165),
3. traficul de copii (art.206),
4. munca forţată (art. 168),
5. practicarea ilegală a medicinii şi activităţii farmaceutice (art.214),
6. proxenetismul (art.220) etc.

2.Activităţile monopol de stat sunt desfăşurate exclusiv de organe ale statului sau de persoane
juridice constituite de stat. Monopolul de stat este definit ca situaţie în care un număr limitat de
agenţi economici sunt învestiţi de către autorităţile administraţiei publice cu dreptul exclusiv sau
cu drepturi exclusive de desfăşurare a unei anumite activităţi aducătoare de profit. Acestea sunt:

Ministerul Finanţelor

1. confecţionarea ordinelor şi medaliilor,

Ministerul Agriculturii

1. asistenţă veterinară animalelor infectate cu boli deosebit de periculoase,

2. fabricarea produselor din tutun.

Ministerul transporturilor

1. prestarea serviciilor poştale,

Ministerul Sănătăţii: acordarea unor categorii de asistenţă medicală cum ar fi: certificate despre
starea sănătăţii psihice, expertiza privind pierderea capacităţii de muncă etc.
Ministerul Apărării: repararea armamentului.
Banca Naţională a Moldovei: emisia şi baterea monedei.
3.Activităţile monopol natural. Prin monopol natural legiuitorul desemnează situaţia în care
prestarea anumitor tipuri de servicii se află sub controlul direct al unuia sau mai multor agenţi
economici, alţii decît statul.
Lista activităţilor monopoluri naturale este aprobată prin Hotărârea Guvernului cu privire la
reglementarea monopolurilor. Astfel de activităţi sunt:

 activităţile legate de exploatarea căilor ferate;

 activităţile legate de exploatarea gărilor feroviare;
 activităţile legate de exploatarea autostrăzilor, etc.

4.Activităţile supuse licenţierii. Activităţile de întreprinzător supuse licenţierii sunt stabilite la

art.7 din Legea privind licenţierea unor genuri de activitate. Exemplu: activitatea de audit;
activitatea de evaluare a bunurilor imobile şi (sau) de efectuare a expertizei mărfurilor;
activitatea bursieră; activitatea în domeniul asigurărilor; activitatea de administrare a activelor
fondurilor nestatale de pensii; activitatea asociaţiilor de economii şi împrumut ale cetăţenilor;
activitatea legată de metale preţioase şi pietre preţioase; funcţionarea caselor de amanet;
5.Activităţile practicate în baza patentei de întreprinzător. Activităţile de întreprinzător care
pot fi desfăşurate în baza patentei de întreprinzător sunt stabilite la anexa nr.l a Legii privind
patenta de întreprinzător. De exemplu: comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în
chioşcuri (gherete), pavilioane şi din autovehicule în pieţe şi/sau în locuri autorizate de
autoritatea administraţiei publice locale; servicii logopedice, servicii veterinare, zootehnice.
6.Activităţile care pot fi practicate fără autorizaţii speciale. Întreprinzătorii persoane fizice şi
persoane juridice pot desfăşura genurile de activitate care nu sunt supuse licenţierii fără vre-o
autorizaţie sau permisiune specială dacă alte legi nu stabilesc altfel. De exemplu: acordarea unor
servicii medicale veterinare de informare sau de consultaţie medicală.
7.Activităţile liberale. În această categorie au fost incluse prestaţiile acordate de avocaţi, medici,
arhitecţi, notari, profesori, artişti, etc. Exerciţiul activităţii libere constă în punerea la dispoziţia
celor interesaţi a cunoştinţelor, competenţei şi abilităţilor contra unui onorar. Activitatea liberului
profesionist aşadar nu este legată de punerea în circuit a unor bunuri, iar autorul nu suportă riscul
la care este pus un întreprinzător.

4. Eliberarea licenţelor pentru desfăşurarea anumitor genuri de activitate în R. M.

La genurile de activitate licenţiate se atribuie genurile de activitate a căror practicare în mod
neregulamentar poate prejudicia drepturile, interesele legale şi sănătatea cetăţenilor, mediul
ambiant şi securitatea statului şi a căror reglementare nu se poate efectua altfel decît prin
licenţiere.
Participanţi la procesul de licenţiere sînt:

1. Camera de licenţiere;
2. Banca Naţională a Moldovei;
 3. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare;
4. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică;
5. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Telecomunicaţii şi Informatică;
6. Consiliul Coordonator al Audiovizualului;
7. Autorităţile administraţiei publice locale,
8. Organul abilitat al Comitetului executiv al Găgăuziei;
9. Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate;
10. Solicitanţii de licenţă;
11. Titularii de licenţă.

Licenţa conţine:

 denumirea autorităţii de licenţiere;

 seria, numărul şi data eliberării licenţei;
 denumirea, forma juridică de organizare, adresa juridică a titularului de licenţă
întreprindere sau organizaţie, persoană juridică sau fizică, ori numele, prenumele şi adresa
titularului de licenţă persoană fizică;
 data şi numărul certificatului de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei, codul
lor fiscal ori seria şi numărul buletinului de identitate, codul fiscal al persoanei fizice;
 genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare se eliberează licenţa;
 termenul de valabilitate a licenţei;
 semnătura conducătorului autorităţii de licenţiere sau a adjunctului acestuia autentificată
prin aplicarea ştampilei acestui organ.

Camera de Licenţiere adoptă decizia privind eliberarea licenţei sau privind respingerea cererii de
eliberare a licenţei în termen de cel mult 15 zile lucrătoare, începînd cu data primirii cererii
împreună cu documentele anexate.
Licenţa se perfectează în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii documentului care
confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea despre data primirii documentului,
care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei, se face pe borderoul documentelor
primite de la solicitant.
Dacă solicitantul de licenţă, în termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (înmînat)
înştiinţarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei, nu a prezentat documentul ce
confirmă achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera
licenţa perfectată, Camera este în drept să anuleze decizia privind eliberarea licenţei sau să
adopte decizia privind recunoaşterea licenţei ca fiind nevalabilă.
Pentru fiecare filială sau altă subdiviziune separată a titularului de licenţă, la care va fi efectuată
activitatea pe baza licenţei obţinute, titularului de licenţă i se eliberează copii autorizate de pe
aceasta. Copiile confirmă dreptul filialei sau al altei subdiviziuni separate de a desfăşura
activităţi pe baza licenţei obţinute.
În cazul în care titularul de licenţă creează o nouă filială sau o altă subdiviziune separată, care va
desfăşura activităţi conform licenţei obţinute, titularul este obligat să depună la Cameră o cerere
referitoare la eliberarea unei copii de pe licenţă.
În caz de lichidare a filialei sau a altei subdiviziuni separate a titularului de licenţă, care a
desfăşurat activităţi conform licenţei obţinute, sau în caz de încetare de către aceasta a activităţii
respective, titularul de licenţă este obligat să expedieze către Cameră, în termen de 7
zile lucrătoare de la data lichidării sau încetării activităţii, o înştiinţare scrisă. Modificările
respective se includ în registrul licenţelor nu mai tîrziu de ziua imediat următoare datei în care s-
a primit înştiinţarea.
În cazul în care titularul de licenţă intenţionează să desfăşoare genul de activitate indicat în
licenţă după expirarea termenului ei de valabilitate, acesta este obligat să obţină o nouă licenţă în
modul stabilit de prezenta lege. O nouă licenţă se eliberează nu mai devreme de ultima zi
lucrătoare pentru care a fost valabilă licenţa precedentă.

5.Concluzie
În concluzie putem spune că activitatea de întreprinzător presupune respectarea legilor și
normelor de conduită vizate de stat, această activitate fiind posibil de realizat de către persoane
fizice și juridice în urma obținerii patentei de întreprinzător, înregistrîrii întreprinderii individuale
sau înregistrării gospodăriei țărănești. Activitatea de întreprinzător vizează: fabricarea
producției,executarea lucrărilor,prestarea serviciilor acestea caracterizîndu-se ca fiind: activități
independete, din propria inițiativă, în nume propriu, pe riscul propriu și sub răspunderea
patrimonială proprie.În baza celor studiate concluzionăm că există anumite limite ale activității
de întreprinzător, acestea la rîndul lor divizîndu-se pe categorii: Activităţile interzise. Potrivit
Codului penal, se interzic şi se sancţionează:activitatea mercenarilor (art.141),traficul de fiinţe
umane (art.165),traficul de copii (art.206),munca forţată (art. 168),practicarea ilegală a medicinii
şi activităţii farmaceutice (art.214), etc.activităţile monopol de stat, activităţile monopol natural,
activităţile supuse licenţierii, activităţile practicate în baza patentei de întreprinzător, activităţile
care pot fi practicate fără autorizaţii speciale, activităţile liberale.
Pentru desfășurarea anumitor genuri de activitate în RM este necesara licența, înregistrarea
activității și respectarea tuturor normelor și prevederilor legale elaborate de către stat.

6. Bibliografie
1. https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-comercial/activitatea-de-
intreprinzator-reglementarea-juridica-a-activitatii-de-intreprinzator/
2. http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=118806&lang=To#
3. http://www.licentiere.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=22
4. https://www.bizlaw.md/2016/09/21/cine-poate-desfasura-activitate-de- intreprinzator-si-
care-este-procedura-de-obtinere-a-licentei
5. http://www.parajurist.md/assets/site/files/Activitatea de i%CC%82ntreprinza%CC
%86tor.pdf 6. Dreptul afacerilor, Volumul 1, Dr.Roșca Nicolae Dr.Baieş Sergiu