Cadrul legal privind

activitatea antreprenorială
în Republica Moldova
TEMA 4
 1.Cadrul legal cu privire la activitatea antreprenorială.
2.Formele organizatorico-juridice ale unor activităţi de
antreprenoriat.
3.Înregistrarea unei activităţi antreprenoriale: pachetul de acte
necesare pentru înregistrarea unei afaceri.
 Un factor important al mediului antreprenorial, care reglementează şi influenţează asupra
desfăşurării activităţii întreprinderii, este cel juridic, de aceea întreprinzătorul trebuie să
cunoască şi aspectele legale ale afacerii.
Codul muncii Prezentul cod reglementează totalitatea raporturilor individuale şi colective de muncă, controlul aplicării
reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, jurisdicţia muncii, precum şi alte raporturi legate
nemijlocit de raporturile de muncă. Prezentul cod se aplică şi raporturilor de muncă reglementate prin legi
organice şi prin alte acte normative. Acesta reprezintă un sistem de raporturi stabilite între salariaţ, angajatori şi
autorităţile publice respective în procesul determinării şi realizării drepturilor şi intereselor sociale şi
economice ale părţilor.

Codul fiscal Prin prezentul cod se stabilesc principiile generale ale impozitării în Republica Moldova, statutul juridic al
contribuabililor, al Serviciului Fiscal de Stat şi al altor participanţi la relaţiile reglementate de legislaţia fiscală,
principiile de determinare a obiectului impunerii, principiile evidenţei veniturilor şi cheltuielilor deduse, modul
şi condiţiile de tragere la răspundere pentru încălcarea legislaţiei fiscale, precum şi modul de contestare a
acţiunilor Serviciului Fiscal de Stat şi ale persoanelor cu funcţii de răspundere ale acestora. Prezentul cod
reglementează relaţiile ce ţin de executarea obligaţiilor fiscale în ce priveşte impozitele şi taxele de stat,
stabilind, de asemenea, principiile generale de determinare şi percepere a impozitelor şi taxelor locale.

Codul civil Legislaţia civilă este întemeiată pe recunoaşterea egalităţii participanţilor la raporturile reglementate de ea,
protecția vieții intime, private și de familie, recunoașterea inviolabilităţii proprietăţii, a libertăţii contractuale,
protecția bunei-credințe, protecția consumatorului, recunoașterea inadmisibilităţii imixtiunii în afacerile
private, necesităţii de realizare liberă a drepturilor civile, de garantare a restabilirii persoanei în drepturile în
care a fost lezată şi de apărare a lor de către organele de jurisdicție competente.
Legea nr. 845-XII din 03.01.1992 cu
privire la antreprenoriat și
întreprinderi
Legea nr. 179 din 21.07.2016 cu
privire la întreprinderile mici și
mijlocii
Prezenta Lege stabileşte agenţii economici care au dreptul, în numele lor
(firmelor lor), să desfăşoare activitate de antreprenoriat în Republica Moldova şi
determină principiile juridice, organizatorice şi economice ale acestei activităţi.
Prezenta lege stabileşte cadrul legal de activitate al întreprinderilor micro, mici şi
mijlocii, precum şi măsurile de suport din partea statului pentru crearea şi
dezvoltarea lor.
Scopul prezentei legi constă în promovarea dezvoltării durabile a întreprinderilor
micro, mici şi mijlocii prin intermediul îmbunătăţirii cadrului juridic şi a
mediului economic în care sînt create şi funcţionează.
Prezenta lege are ca obiective asigurarea şi creşterea competitivităţii şi
performanţelor întreprinderilor micro, mici şi mijlocii, precum şi facilitarea
ajustării prompte la schimbările economice şi tehnologice.
 Una dintre primele decizii pe care trebuie să le ia întreprinzătorul în momentul lansării în afaceri este cea referitoare
la alegerea formei organizatoricojuridice a acesteia. Deoarece nu există o formă juridică bună şi alta rea, pentru a
lua o decizie corectă se va ţine cont de domeniul de activitate ales, de resursele disponibile, precum şi de aşteptările
întreprinzătorului de la afacere.
 Articolul 13. din Legea 845 stipulează următoarele forme organizatorico-juridice:
    a) întreprindere individuală;
    b) societate în nume colectiv;
    c) societate în comandită;
    d) societate pe acţiuni;
    e) societate cu răspundere limitată;
    f) cooperativă de producţie;
    g) cooperativă de întreprinzător;
    h) întreprindere de arendă;
    i) întreprindere de stat şi întreprindere municipală.
 Articolul 14.Întreprinderea individuală
  Întreprindere individuală este întreprinderea care aparţine cetăţeanului, cu drept de proprietate privată, sau membrilor
familiei acestuia, cu drept de proprietate comună.
1.Patrimoniul întreprinderii individuale se formează pe baza bunurilor cetăţeanului (familiei) şi altor surse care nu sînt
interzise de legislaţie.
Întreprinderea individuală se echivalează cu întreprinzătorul individual.
  2. Întreprinderea individuală nu este persoană juridică şi se prezintă în cadrul raporturilor de drept ca persoană fizică
întreprinzător individual.
3. Patrimoniul întreprinderii individuale este inseparabil de bunurile persoanele  ale antreprenorului.
   
Antreprenorul-posesor al întreprinderii individuale poartă răspundere nelimitată pentru obligaţiile acesteia cu întreg
patrimoniul său, exceptîndu-se acele bunuri care, conform legislaţiei în vigoare, nu fac obiectul urmăririi.
   
Membrii familiei-posesori ai întreprinderii individuale poartă răspundere nelimitată solidară pentru obligaţiile acesteia cu
întreg patrimoniul lor, exceptîndu-se acele bunuri care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, nu fac obiectul urmăririi.

 Firma întreprinderii individuale, inclusiv abreviată, trebuie să includă cuvintele "întreprindere individuală" sau "Î.I.",
precum şi numele cel puţin a unui posesor.
   În agricultură există un singur tip de întreprindere individuală - gospodăria ţărănească (de fermier).
   
Gospodăria ţărănească (GŢ) reprezintă o întreprindere individuală, bazată pe proprietatea privată asupra terenurilor agricole şi
asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), având ca scop obţinerea de
produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole. Caracteristicile de bază
ale gospodăriei ţărăneşti:
- are statut juridic de persoană fizică;
-suprafaţa terenurilor şi mărimea altor bunuri, inclusiv arendate, ale gospodăriei ţărăneşti trebuie să asigure utilizarea
preponderentă în cadrul acesteia (mai mult de 50 la sută anual) a muncii personale a membrilor ei;
- denumirea completă a gospodăriei ţărăneşti conţine cuvintele „Gospodărie Ţărănească”, numele fondatorului (conducătorului)
şi sediul gospodăriei;
- înregistrarea gospodăriei de fermieri este efectuată la primăria localităţii în care se află lotul de pământ;
- membrii gospodăriei ţărăneşti poartă răspundere solidară nelimitată pentru obligaţiile acesteia cu întreg patrimoniul lor.
Particularităţile constituirii, înregistrării şi încetării activităţii gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) sînt reglementate de Legea
nr.1353-XIV din 3 noiembrie 2000 privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier).
 Articolul 15. Societatea în nume colectiv
    1. Societatea în nume colectiv reprezintă o întreprindere fondată de două şi mai multe persoane juridice şi (sau) persoane
fizice care şi-au asociat bunurile în scopul desfăşurării în comun a unei activităţi de antreprenoriat, sub aceeaşi firmă, în
baza contractului de constituire (de societate) încheiat între acestea.
    2. Societatea în nume colectiv nu este persoană juridică şi se prezintă în cadrul raporturilor de drept ca persoană fizică.
Pentru obligaţiile societăţii toţi asociaţii poartă răspundere solidară nelimitată cu întreg patrimoniul lor, exceptîndu-se
bunurile care,  în conformitate cu legislaţia în vigoare, nu fac obiectul urmăririi.
    Societatea în nume colectiv nu poartă răspundere pentru obligaţiile asociaţilor care nu sînt legate de activitatea acesteia.
    3. Particularităţile înfiinţării, funcţionării şi încetării activităţii societăţii în nume colectiv sînt reglementate de legislaţia
privind societăţile comerciale, de legislaţia civilă, precum şi de contractul de constituire (de societate).
  Articolul 16. Societatea în comandită
   1. Societatea în comandită reprezintă o întreprindere fondată de două şi mai multe persoane juridice şi (sau) persoane
fizice care şi-au asociat bunurile în scopul desfăşurării în comun a unei activităţi de antreprenoriat, sub aceeaşi firmă, în
baza contractului de  constituire (de societate) încheiat între acestea.
    Societatea în comandită are în componenţa sa cel puţin un comanditat şi un comanditar.
   2. Societatea în comandită nu este persoană juridică şi se prezintă în  cadrul raporturilor de drept ca persoană fizică.
3. Pentru obligaţiile societăţii comandităţii poartă răspundere solidară nelimitată cu întreg patrimoniul lor, exceptîndu-se
bunurile care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, nu fac obiectul urmăririi, iar comanditarii cu partea din averea lor
(capitalul investit), transmisă societăţii în baza contractului de constituire (de societate).
    Societatea în  comandită nu  poartă răspundere pentru obligaţiile asociaţiilor, care nu sînt în legătură cu activitatea
acesteia.
 
Particularităţile înfiinţării, funcţionării şi încetării activităţii societăţii în comandită sînt reglementate de legislaţia privind
societăţile comerciale, de legislaţia civilă, precum şi de contractul de constituire (de societate).
Articolul 17. Societatea cu răspundere limitată
    1. Societatea cu răspundere limitată reprezintă întreprinderi fondate de una şi mai multe persoane juridice şi (sau)
persoane fizice, care şi-au asociat bunurile în scopul desfăşurării în comun a unei activităţi de antreprenoriat, sub aceeaşi
firmă, în baza contractului de constituire şi a statutului.
În societăţile cu răspundere limitată numărul asociaţilor nu poate fi mai mare de 50.
   Capitalul statutar (social) subscris al societăţii este divizat în cote (părţi) subscrise ale asociaţilor.
Drept documente ce confirmă drepturile asociaţilor asupra cotelor subscrise sînt în cadrul societăţii cu răspundere limitată -
adeverinţa cotei de participaţie.
    2. Societatea cu răspundere limitată este persoană juridică şi poartă răspundere pentru obligaţiile asumate cu întreg
patrimoniul lor.
    3. Asociaţii societăţii cu răspundere limitată poartă răspundere pentru obligaţiile întreprinderii numai în limitele valorii
cotelor care le aparţin.
  Particularităţile înfiinţării, funcţionării şi încetării activităţii societăţii cu răspundere limitată sînt reglementate de legislaţia
privind societăţile comerciale, de legislaţia civilă, precum şi de contractul de constituire (de societate) şi de statutul
întreprinderii.
Principalele avantaje oferite de societatea cu răspundere limitată sunt:
- modalitatea relativ simplă de constituire
– formalităţile pentru întemeiere sunt puţine, iar cheltuielile – relativ reduse;
- statutul legal bine definit – în anul 2007 a fost aprobată Legea Republicii Moldova privind societăţile cu răspundere
limitată, care stabileşte modul de constituire, funcţionare, reorganizare şi de lichidare a societăţii cu răspundere limitată;
- riscurile financiare mai mici;
- conducerea relativ simplă;
- - inexistenţa obligaţiei de a face publice rapoartele financiare, acestea prezentându-se doar la Inspectoratul Fiscal de
Stat teritorial;
- răspunderea limitată a asociaţilor – asociaţii nu răspund pentru obligaţiile societăţii, suportând riscul pierderilor ce
rezultă din activitatea societăţii în limitele cotei lor în capitalul social.
Dezavantajele societăţii cu răspundere limitată constau în:
- obligaţia constituirii capitalului social, spre deosebire de întreprinderea individuală;
- posibilitatea apariţiei unor neînţelegeri între asociaţi, ce pot conduce la lichidarea societăţii.
Articolul 17. Societatea pe acţiuni
    1. Societatea pe acţiuni reprezintă întreprindere fondate una şi mai multe persoane juridice şi (sau) persoane fizice, care şi-
au asociat bunurile în scopul desfăşurării în comun a unei activităţi de antreprenoriat, sub aceeaşi firmă, în baza contractului
de societateşi a statutului.
     Capitalul social subscris al societăţilor este divizat în părţi subscrise ale asociaţilor. Drept documente ce confirmă
drepturile asociaţilor asupra părţilor este acţiunea.
    2. Societatea pe acţiuni are statut de persoană juridică şi poartă răspundere pentru obligaţiile asumate cu întreg
patrimoniul lor.
    3. Acţionarii poartă răspundere pentru obligaţiile întreprinderii numai în limitele valorii acţiunii care le aparţin.
  
Particularităţile înfiinţării, funcţionării şi încetării activităţii societăţii pe acţiuni şi a societăţii cu răspundere limitată sînt
reglementate de legislaţia privind societăţile pe acţiuni şi societăţile comerciale, de legislaţia civilă, precum şi de contractul
de societate şi de statutul întreprinderii.
Avantajele de bază ale societăţii pe acţiuni sunt:
- durata de viaţă mai mare în comparaţie cu alte forme organizatorico-juridice, datorită transmiterii libere a proprietăţii prin
tranzacţiile de vânzare-cumpărare a acţiunilor;
- posibilitatea de atragere a resurselor financiare suplimentare prin emitere de obligaţiuni;
- răspunderea proprietarului în limita valorii acţiunilor care îi aparţin.
Dezavantajele societăţii pe acţiuni sunt determinate de:
- formalităţile multiple pentru înfiinţare, în comparaţie cu alte forme organizatorico-juridice, deoarece, pe lângă înregistrarea
la Camera Înregistrării de Stat, este necesară organizarea emisiunii de acţiuni şi înregistrarea de stat a acestora la Comisia
Naţională a Pieţei Financiare;
- cheltuielile mai mari pentru înregistrare;
- plafonul legal al capitalului social mai ridicat – minim 20000 lei
- obligativitatea de a dezvălui public informaţia, prin publicarea în mijloacele de informare în masă a rapoartelor financiare -
este bancă comercială, companie de asigurări, fond de investiţii, fond nestatal de pensii, societate pe acţiuni în proces de
privatizare sau societate pe acţiuni care a plasat public valori mobiliare în perioada de circulaţie a acestora;
- societatea pe acţiuni este calificată ca entitate de interes public.
 Articolul 18. Cooperativa de producţie
     1. Cooperativa de producţie este o întreprindere înfiinţată de către cinci sau mai multe persoane fizice în scopul
desfăşurării în comun a activităţii de producţie şi a altei activităţi economice, bazate preponderent pe munca personală a
membrilor ei şi pe cooperarea cotelor de participare la capitalul acesteia. Cooperativa de producţie este o întreprindere de
drept privat cu scop lucrativ (inclusiv comercial).
       2. Cooperativele de producţie sînt persoane juridice şi răspund pentru obligaţiile asumate cu patrimoniul lor.
3. Membrii cooperativei de producţie îşi asumă riscul pentru obligaţiile cooperativei în limitele cotelor care le
aparţin, iar dacă patrimoniul cooperativei este insuficient, poartă răspundere suplimentară cu averea lor personală în limita
stabilită de lege sau de statutul cooperativei.
  
Particularităţile înfiinţării, înregistrării, funcţionării şi încetării activităţii cooperativelor, asociaţiilor lor şi întreprinderilor
fondate de acestea se reglementează de legislaţia privind cooperativele de producţie, legislaţia civilă, precum şi de statul
organizaţiilor menţionate.
    
 Articolul 18. Cooperativa de întreprinzător
       1. Cooperativa de întreprinzător este o întreprindere fondată de cel puţin cinci persoane juridice şi (sau) fizice care
practică activităţi de întreprinzător, ce are scopul de a contribui la obţinerea de către membrii săi a profitului. Prin
derogare de la această prevedere, membri ai cooperativei agricole de întreprinzător de prestări servicii pot fi persoanele
care produc produse agricole în gospodăriile personale auxiliare.
       2. Cooperativele de întreprinzător sînt persoane juridice şi răspund pentru obligaţiile asumate cu patrimoniul lor.
3. Membrii cooperativei de întreprinzător îşi asumă riscul pentru obligaţiile cooperativei în limitele cotelor care le
aparţin, iar dacă patrimoniul cooperativei este insuficient, poartă răspundere suplimentară cu averea lor personală în limita
stabilită de lege sau de statutul cooperativei.
   
Particularităţile înfiinţării, înregistrării, funcţionării şi încetării activităţii cooperativelor, asociaţiilor lor şi întreprinderilor
fondate de acestea se reglementează de legislaţia privind cooperativele de întreprinzător, legislaţia civilă, precum şi de
statul organizaţiilor menţionate.
    
Articolul 19. Întreprinderile de arendă
   1. Întreprinderile de arendă sînt unităţi fondate de membrii colectivelor întreprinderilor de stat (municipale) sau ale
subdiviziunilor lor structurale, reorganizate în scopul desfăşurării în comun a activităţii de antreprenor, sub aceeaşi firmă,
pe baza statutelor şi contractului de arendare a bunurilor statului (municipiului).
    2. Întreprinderile de arendă sînt persoane juridice şi poartă răspundere pentru obligaţiile asumate cu patrimoniul său.
3. Membrii întreprinderii poartă răspundere pentru obligaţiile acesteia în limita cotei (părţii) ce le revine din patrimoniul
întreprinderii.
  Particularităţile creării, funcţionării şi încetării activităţii întreprinderilor de arendă sînt reglementate de legislaţia cu
privire la arendă, de legislaţia civilă, de contractele de arendare, precum şi de statutele întreprinderilor respective.
  Articolul 20. Întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală
    Întreprinderea de stat se înfiinţează şi se dotează cu bunuri de Guvern sau de organul administraţiei de stat împuternicit
pentru acest lucru.
    Întreprinderea municipală se înfiinţează şi se dotează cu bunuri de organul de autoadministrare locală.
    2. Întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală sînt persoane juridice şi poartă răspundere pentru obligaţiile
asumate cu întreg patrimoniul lor.
    Autorităţile administraţiei publice şi autorităţile administraţiei publice locale nu poartă răspundere pentru obligaţiile
întreprinderii de stat şi ale întreprinderii municipale. Aceste întreprinderi nu poartă răspundere pentru obligaţiile
autorităţilor administraţiei publice şi ale autorităţilor administraţiei publice locale.
   
Particularităţile înfiinţării, funcţionării şi încetării activităţii  întreprinderii de stat sînt reglementate de legislaţia privind
întreprinderile de stat, de legislaţia civilă, precum şi de statutul întreprinderii.
Particularităţile înfiinţării, funcţionării şi încetării activităţii întreprinderii municipale sînt determinate de autorităţile
administraţiei publice locale, în baza prezentei Legi, legislaţiei civile şi a statutului întreprinderii.
 La data de 01.09.2019, Registrul de stat al persoanelor juridice și al
întreprinzătorilor individuali conține informații despre 162 934
persoane juridice și întreprinzători individuali, dintre care:
 
•100 522 societăți cu răspundere limitată
•47 701 întreprinzători individuali
•4 307 societăți pe acțiuni
•3 550 cooperative (cooperative de producție,
cooperative de consum și cooperative de întreprinzător)
•1 517 întreprinderi de stat și municipale
•5 337 altele
Întreprinderile înregistrate în anii 2000-2018
Genurile de activitate declarate la momentul înregistrării pînă la data de 01.01.2019
 Date statistice
din Registrul de stat al unităţilor de drept
după genurile de activitate declarate
(starea la 1 septembrie 2020)
Număr
Genul de activitate (care au codul
IDNO)
1 2
COMERŢ CU AMĂNUNT UL; REPARAREA OBIECT ELOR DE UZ CASNIC ŞI PERSONALE 153 867
COMERŢ UL CU RIDICAT A ŞI INT ERMEDIERI, EXCLUSIV COMERŢ UL CU AUT OVEHICULE ŞI MOT OCICLET E 121 672
COMERŢ CU AMĂNUNT UL, CU EXCEPŢ IA AUT OVEHICULELOR ŞI MOT OCICLET ELOR 81 728
COMERŢ CU RIDICAT A, CU EXCEPŢ IA COMERŢ ULUI CU AUT OVEHICULE ŞI MOT OCICLET E 65 061
ALT E ACT IVIT ĂŢ I SERVICII PREST AT E ÎN PRINCIPAL ÎNT REPRINDERILOR 31 326
AGRICULT URĂ, ECONOMIA VÎNAT ULUI ŞI SERVICII AUXILIARE 25 610
T RANZACŢ II IMOBILIARE 24 582
HOT ELURI ŞI REST AURANT E 22 699
VÎNZAREA, ÎNT REŢ INEREA ŞI REPARAREA AUT OVEHICULELOR ŞI MOT OCICLET ELOR; COMERŢ UL CU AMĂNUNT UL AL CARBURANŢ ILOR PENT RU 22 583
MIJLOACELE
LUCRĂRI DE T RANSPORT
SPECIALE DE CONST RUCŢ II 21 644
AGRICULT URĂ, VÎNĂT OARE ŞI SERVICII ANEXE 20 930
T RANSPORT URI T EREST RE 19 518
INDUST RIA ALIMENT ARA ŞI A BĂUT URILOR 16 433
CONST RUCŢ II 13 871
ACT IVIT ĂŢ I ANEXE ŞI AUXILIARE DE T RANSPORT ; ACT IVIT ĂŢ I ALE AGENT IILOR DE T URISM 12 677
COMERŢ CU RIDICAT A ŞI CU AMĂNUNT UL; ÎNT REŢ INEREA ŞI REPARAREA AUT OVEHICULELOR ŞI A MOT OCICLET ELOR 12 104
T RANSPORT URI T EREST RE ŞI T RANSPORT URI PRIN CONDUCT E 11 937
INDUST RIA ALIMENT ARĂ 10 769
T EHNICA DE CALCUL ŞI ACT IVIT ĂŢ I CONEXE 10 298
ACT IVIT ĂŢ I DE SERVICII PART ICULARE 9 760
ACT IVIT ĂŢ I RECREAT IVE, CULT URALE ŞI SPORT IVE 9 130
REST AURANT E ŞI ALT E ACT IVIT ĂŢ I DE SERVICII DE ALIMENT AŢ IE 8 467
ACT IVIT ĂŢ I DE SERVICII ÎN T EHNOLOGIA INFORMAŢ IEI 7 801
DEPOZIT ARE ŞI ACT IVIT ĂŢ I AUXILIARE PENT RU T RANSPORT URI 7 224
FABRICAREA PRODUSELOR FINIT E DIN MET AL, EXCLUSIV PRODUCŢ IA DE MAŞINI ŞI UT ILAJE 6 987
PRODUCŢ IA ALT OR PRODUSE DIN MINERALE NEMET ALIFERE 6 299
SERVICII ADMINIST RAT IVE, SERVICII SUPORT ŞI ALT E ACT IVIT ĂŢ I DE SERVICII PREST AT E ÎN PRINCIPAL ÎNT REPRINDERILOR 5 817
EDIT URI, POLIGRAFIE ŞI REPRODUCEREA MAT ERIALELOR INFORMAT IVE 5 688
ACT IVIT ĂŢ I ALE DIRECŢ IILOR ADMINIST RAT IVE CENT RALIZAT E; ACT IVIT ĂŢ I DE MANAGEMENT ŞI DE CONSULT ANŢ Ă ÎN MANAGEMENT 5 640
EXT RACŢ IA PET ROLULUI BRUT ŞI A GAZELOR NAT URALE 5 433
ÎNREGISTRAREA ÎNTREPRINDERILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA SE
REALIZEAZĂ LA „AGENŢIA SERVICII PUBLICE”
http://www.asp.gov.md/ro

În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 314 din 20.05.2017, a avut loc

reorganizarea prin fuziune (absorbţie) a Întreprinderii de Stat
„Camera Înregistrării de Stat”, a Întreprinderii de Stat „Cadastru”, a autorităţii
administrative „Serviciul Stare Civilă”, a autorităţii administrative „Camera de
Licenţiere” cu Instituţia Publică „Agenţia Servicii Publice”.
 Reguli comune pentru înregistrarea persoanelor juridice
http://www.asp.gov.md/node/9
Reglementare normativă: art.2, art.5, art.7-15 din Legea 220/2007, art.55-67 din Codul Civil.
Înregistrarea de stat a persoanelor juridice, filialelor şi reprezentanţelor acestora, se efectuează în zi
lucrătoare în termen de 24 de ore, care se calculează din ziua lucrătoare imediat următoare celei în care au
fost prezentate documentele necesare înregistrării. Înregistrarea de stat a persoanelor juridice, filialelor şi
reprezentanţelor acestora, la cererea solicitantului poate fi efectuată în regim de urgenţă timp de 4 ore.
 Pentru înregistrarea de stat a persoanelor juridice se prezintă:
• buletinele de identitate ale fondatorilor sau reprezentanţilor acestora, împuterniciţi prin procură
autentificată în modul stabilit de lege, precum şi al administratorului persoanei juridice;
• cererea de înregistrare conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;
• hotărîrea de constituire şi actele de constituire ale persoanei juridice, în funcţie de forma juridică de
organizare, în două exemplare;
• avizul Comisiei Naţionale a Pieţii Financiare - pentru societăţile de asigurare, fondurile nestatale de pensii
şi asociaţiile de economii şi împrumut;
• documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.

24 ORE – 1149 LEI 4 ORE - 4596 LEI

 Înregistrarea de stat a întreprinzătorilor individuali
 Reglementare normativă: art.28-31 din Legea 220/2007.
Întreprinzător individual este persoana fizică, cu capacitate deplină de exerciţiu, cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean
străin sau apatrid, domiciliat în Republica Moldova, care practică activitate de întreprinzător, în nume şi pe risc propriu, fără a
constitui o persoană juridică şi este înregistrat în modul stabilit de lege.
 Înregistrarea de stat a întreprinzătorilor individuali, se efectuează în zi lucrătoare în termen de 24 de ore, care se calculează
din ziua lucrătoare imediat următoare celei în care au fost prezentate documentele necesare înregistrării. Înregistrarea de stat a
întreprinzătorilor individuali, efectuată la cererea solicitantului poate fi efectuată în regim de urgenţă timp de 4 ore.
Întreprinzătorul individual se prezintă în raporturile juridice civile ca persoană fizică, însă asupra activităţii de întreprinzător
se aplică regulile care reglementează activitatea persoanelor juridice cu scop lucrativ, dacă din lege sau din esenţa raporturilor
juridice nu rezultă altfel. Întreprinzătorul individual este în drept să practice orice activitate neinterzisă de lege.
 Pentru înregistrarea de stat a întreprinzătorului individual, la structura teritorială a organului înregistrării de stat în a cărei
rază de desevire se află domiciliul fondatorului, se depun următoarele documente:
 
1.cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;
2.buletinul de identitate al fondatorului; 24 ORE – 364 LEI
3.documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.
La înregistrarea de stat se verifică identitatea şi capacitatea de exerciţiu ale persoanei fizice. 4 ORE – 1456 LEI
Înregistrarea de stat a întreprinzătorului individual nu se admite în cazul în care:
 
4.persoana fizică este deja înregistrată în calitate de întreprinzător individual;
2.persoana respectivă este lipsită, prin hotărîrea instanţei de judecată, de dreptul de a practica activitate de întreprinzător;
3.în cazul în care pe numele persoanei au fost înregistrate anterior întreprinderi care nu funcţionează şi care nu au fost
lichidate în modul stabilit de lege sau care au datorii la bugetul public naţional.
 Studiu de caz
Ana, absolventă a școlii profesionale, prestează servicii de croitorie pentru persoane
fizice de mai mult timp. După absolvirea școlii, Ana a decis să deschidă un atelier de
croitorie. Motivația a venit de la numărul mare de solicitări din comunitate, precum și de
la solicitarea unui antreprenor (Vasile) din localitatea vecină, care este interesat să
colaboreze cu Ana. Vasile dorește să procure în fiecare lună câte 20 de rochii de mireasă.
Oferta este foarte bună, doar că Vasile a pus condiția ca contractul să fie încheiat cu o
persoană juridică și toate achitările să fie făcute prin transfer. A venit timpul ca afacerea
să fie înregistrată. Ce formă organizatorico-juridică este posibilă pentru ca Ana să
înregistreze propria afacere?
 Studiu de caz
Ana, absolventă a școlii profesionale, prestează servicii de croitorie pentru persoane fizice de când era pe
băncile școlii. După absolvirea școlii, Ana a decis să deschidă un atelier de croitorie. Motivația a venit de la
numărul mare de solicitări din comunitate, precum și de la solicitarea unui antreprenor (Vasile) din localitatea
vecină, care era interesat să colaboreze cu Ana. Vasile voia să procure în fiecare lună câte 20 de rochii de
mireasă. Oferta era foarte bună, doar că Vasile a pus condiția ca contractul să fie încheiat cu o persoană juridică
și toate achitările să fie făcute prin transfer. Ana a acceptat oferta comercială și a mers la Agenţia servicii
publice, unde și-a oficializat activitatea prin înregistrarea unei societăți cu răspundere limitată. A trecut un an,
Ana nu mai reușea să facă față comenzilor din comunitate lucrând de una singură și a decis să o angajeze pe una
dintre cunoștințele sale, Maria, care a absolvit școala profesională cu un an mai târziu. Ana a încheiat un
contract de muncă cu Maria. Aceasta nu era la fel de bună în meserie și au fost câteva cazuri în care clienții au
întors nemulțumiți rochiile și au cerut banii înapoi. Colaborarea lor s-a terminat cu o ceartă – Ana a concediat-o
pe Maria, iar Maria a plecat supărată. După 3 luni, Ana a primit o citație. Maria a inițiat un proces de judecată.
Se plângea că Ana nu a avut niciun drept să o concedieze în felul în care a făcut-o. Cum credeți, cine va câștiga
procesul judiciar? Argumentați-vă opinia.
 Studiu de caz
Vasile, împreună cu colegul său de școală Ion au decis să producă și să comercializeze scaune. Ambii
au absolvit școala profesională și mânuiesc cu dibăcie instrumentele de prelucrare a lemnului, iar
Vasile se pricepe bine și la tehnici de sudură, întrucât a însușit aceste deprinderi de la tata. Primele
scaune produse de băieți au fost cumpărate de vecini și tot mai multe solicitări veneau de la diverși
oameni din regiune/ localitate. Ion are în proprietate un garaj mare, care a fost transformat de băieți
într-un adevărat atelier de prelucrare a lemnului. Prietena lui Vasile, Doina, căreia îi plăcea mult să
picteze, a venit cu propunerea de a face un model de scaune cu design mai deosebit, oferindu-se să le
picteze ea însăși. A venit timpul să înregistreze afacerea. Enumerați etapele de înregistrare a afacerii și
actele necesare la fiecare etapă. Sub ce formă organizatorico-juridică poate fi înregistrată o asemenea
afacere?
 Studiu de caz
Vasile împreună cu colegul său de școală Ion au decis să producă și să comercializeze scaune. Ambii au absolvit
școala profesională și mânuiesc cu dibăcie instrumentele de prelucrare a lemnului, iar Vasile se pricepe bine și la
tehnici de sudură, întrucât a însușit aceste deprinderi de la tata. Primele scaune produse de băieți au fost cumpărate
de vecini și tot mai multe solicitări veneau de la oamenii din regiune. Ion are în proprietate un garaj mare, care a
fost transformat de băieți într-un adevărat atelier de prelucrare a lemnului. Prietena lui Vasile, Doina, căreia îi
place mult să picteze, a venit cu propunerea de a face un model de scaune cu design mai deosebit și s-a oferit ea
însăși să le picteze. În scurt timp, echipa a înregistrat o societate cu răspundere limitata (SRL), „Scaunul perfect“,
pentru a dezvolta afacerea în continuare. Au trecut doar trei luni și afacerea a început să se dezvolte vertiginos.
Numărul în creștere al comenzilor i-a ajutat să aibă venituri suficiente ca să procure echipament. O rudă a Doinei,
care avea un magazin de mobilă, le-a propus să vândă scaunele în magazinul său.
Din păcate, echipa nu a reușit să angajeze un contabil, fiind mai mult preocupați de producere, dar aveau o mapă
în care colectau toate facturile și un jurnal în care notau toate cheltuielile. După un an de activitate, au primit o
scrisoare de la Inspectoratul Fiscal, prin care erau avertizați ca nu au plătit impozitele pentru anul precedent. Ce
greșeli au comis antreprenorii? Ce le-ați recomanda?
 Studiu de caz
Gheorghe, absolvent al unui colegiu, a aflat din internet despre posibilitatea de a crește căpșune în seră. A
descoperit că există un soi care rodește în seră de trei ori pe an. Părinții lui Gheorghe se ocupă de mai mulți
ani de creșterea legumelor în seră și l-au ajutat cu estimarea cheltuielilor necesare pentru construcția unei
sere. Calculând cheltuielile pentru seră și materia primă necesară, el a ajuns la concluzia că ideea de a crește
căpșune în Moldova ar fi una profitabilă. Părinții îi oferă pământ, dar, din păcate, îl pot ajuta financiar doar
cu 3 000 de lei, ceea ce este insuficient pentru construcția unei sere.
Ce poate face Gheorghe pentru a iniția această afacere? Cine și cum îl poate ajuta?
 Tipurile de impozite şi taxe, achitate de anagajator şi de angajat în
RM.

Sistemul fiscal al Republicii Moldova reprezintă totalitatea impozitelor şi taxelor, a principiilor, formelor şi

metodelor de stabilire, modificare şi anulare a acestora, prevăzute de prezentul cod, precum şi totalitatea măsurilor

ce asigură achitarea lor.

Impozitul este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu ţine de efectuarea unor acţiuni determinate şi concrete de

către organul împuternicit sau de către persoana cu funcţii de răspundere a acestuia pentru sau în raport cu

contribuabilul care a achitat această plată.

Taxa este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit.

Sistemul impozitelor şi taxelor generale de stat Sistemul impozitelor şi taxelor locale include:
include: 1. impozitul pe bunurile imobiliare;
1. impozitul pe venit; 2) taxele pentru resursele naturale;
2. taxa pe valoarea adăugată; 3) taxa pentru amenajarea teritoriului;
3. accizele; 4) taxa pentru dreptul de a organiza licitaţii locale şi loterii pe
4. impozitul privat; teritoriul unităţii administrativ – teritoriale;
5. taxa vamală; 5) taxa de plasare a publicităţii (reclamei);
6. taxele rutiere. 6) taxa de aplicare a simbolicii locale;
7) taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de
deservire socială;
8) taxa de piaţă;
9) taxa pentru cazare;
10) taxa balneară;
11) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători
pe rutele municipale, orăşăneşti şi săteşti (comunale);
12) taxa pentru parcare;
13) taxa de la posesorii de cîini;
14) taxa pentru amenajarea localităţilor din zona de frontieră
care au birouri (posturi) vamale de trecere a frontierei vamale.
Suma totală a impozitului pe venit se determină:
a) pentru persoane fizice, întreprinzători individuali şi medicii de familie titulari ai practicii, care exercită
activitate profesională independentă – în mărime de 12% din venitul anual impozabil;
b) pentru persoanele juridice – în mărime de 12% din venitul impozabil;
c) pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – în mărime de 7% din venitul impozabil;
d) pentru agenţii economici al căror venit a fost estimat în conformitate cu art.225 şi 2251 – în mărime de
15% din depăşirea venitului estimat faţă de venitul brut înregistrat în contabilitate de agentul economic.
Taxă pe valoarea adăugată (în continuare – T.V.A.) – impozit de stat care reprezintă o formă de colectare
la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt supuse impozitării pe teritoriul
Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în
Republica Moldova.

Se stabilesc următoarele cote ale T.V.A.:

a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a
livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;
b) cote reduse în mărime de:
- 8% – la pîinea şi produsele de panificaţie, la medicamentele, la gazele naturale şi gaze, la producţia din
zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie şi horticultură în formă naturală, la zahărul
- 10% – la serviciile de cazare, indiferent de categoria de confort, în hotel, hotel-apartament, motel, vilă
turistică, bungalou, pensiune turistică, pensiune agroturistică, camping, sat de vacanţă sau tabără de
vacanţă, prestate de către agenţii economici a căror activitate se atribuie la secţiunea I a Clasificatorului
Activităţilor din Economia Moldovei;
- 10% – la produsele alimentare, băuturi, cu excepţia mărfurilor supuse accizelor, livrate de către agenţii
economici în cadrul desfăşurării activităţilor de cazare şi/sau alimentaţie publică conform secţiunii I a
Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei.
 Acciză – impozit de stat care se percepe, direct sau indirect, asupra următoarelor mărfuri de consum:
a) alcool etilic şi băuturi alcoolice;
b) tutun prelucrat;
c) petrolul şi derivatele lui;
d) caviar şi înlocuitori de caviar;
e) parfumuri şi apă de toaletă;
f) îmbrăcăminte din blană;
g) mijloace de transport de la poziţia tarifară 8703;

Subiecţi ai impunerii sînt:

a) antrepozitarul autorizat care produce şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii
Moldova;
b) persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor.
 Poziţia Denumirea mărfii Unitatea de Cota accizelor
tarifară măsură Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020

160431000 Caviar valoarea în lei 25% 25% 25%

160432000 Înlocuitori de caviar valoarea în lei 25% 25% 25%
220300 Bere fabricată din malţ litru 2,50 lei 2,50 lei 2,63 lei
2205 Vermuturi şi alte vinuri litru 13,61 lei 14,29 lei 15,00 lei
din struguri proaspeţi
220600 Alte băuturi litru 13,61 lei 14,29 lei 15,00 lei
fermentate
2207 Alcool etilic litru alcool absolut 94,63 lei 99,36 lei 104,33 lei
nedenaturat cu tărie
alcoolică de minimum
80% vol.
2208 Alcool etilic litru alcool absolut 94,63 lei 99,36 lei 104,33 lei
nedenaturat cu tărie
alcoolică sub 80% vol.;
240210000 Ţigări de foi (inclusiv valoarea în lei 41% 41% 41%
cele cu capete tăiate)
şi trabucuri, care
conţin tutun
270900100 Condensate de tonă 4961 lei 5414 lei 5960 lei
gaz natural
271012110– Uleiuri (distilate) tonă 4961 lei 5414 lei 5960 lei
271019290 uşoare şi medii
271019310– Motorină, inclusiv tonă 2092 lei 2280 lei 2508 lei
271019480 combustibil
(carburant) diesel
şi combustibil
pentru cuptoare
 430310 Îmbrăcăminte din valoarea în lei 25% 25% 25%
blană (de nurcă,
vulpe polară,
vulpe, samur)
Subiecţi ai impunerii sînt pentru:
a) taxa pentru amenajarea teritoriului – persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător şi persoanele ce
desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei, care dispun de bază impozabilă;
b) taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale – persoanele juridice sau fizice
înregistrate în calitate de întreprinzător-organizator al licitaţiilor şi loteriilor;
c) taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei) – persoanele juridice sau persoanele fizice înregistrate în calitate de
întreprinzător care plasează şi/sau difuzează informaţii publicitare (cu excepţia publicităţii exterioare) prin intermediul
mijloacelor cinematografice, reţelelor telefonice, telegrafice, telex, mijloacelor de transport, altor mijloace (cu excepţia TV,
internetului, radioului, presei periodice, tipăriturilor);
d) taxa de aplicare a simbolicii locale – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care aplică
simbolica locală pe produsele fabricate;
e) taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii – persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi
persoanele juridice, care dispun de obiecte ale impunerii;
f) taxa de piaţă – persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător-administrator al pieţei;
g) taxa pentru cazare – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care prestează servicii de cazare;
h) taxa balneară – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care prestează servicii de odihnă şi
tratament;
i) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor) –
persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care prestează servicii de transport auto de călători pe
teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor);
j) taxa pentru parcare – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care prestează servicii de
parcare;
k) taxa de la posesorii de cîini – persoanele fizice care locuiesc în blocuri locative – locuinţe de stat, cooperatiste şi obşteşti,
precum şi în apartamente privatizate;
 Asigurarea obligatorie de asistență medicală CNAM
Potrivit legii aprobate, valoarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală
a fost menținută la nivelul a 9% din fondul de retribuire a muncii şi al altor recompense
(4,5% pentru angajați şi 4,5% pentru angajatori).

Asigurarea socială de stat obligatorie CNAS

Se menține cota de 6% a contribuțiilor de asigurări sociale (CAS) datorate de angajați,
fără a fi reintrodusă plafonarea bazei de calcul a acestora. Totodată, se menține cota de
23 % la cotele CAS datorate de angajatorii din toate domeniile de activitate.
 Desfăşurarea activităţii antreprenoriale în baza PATENTEI de întreprinzător este reglementată de Legea Nr.93 din
15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător.

Patenta de întreprinzător, denumită în continuare patentă, este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a
desfăşura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp.
Patenta conţine următoarele elemente:
    a) seria şi numărul patentei;
    b) prenumele şi numele titularului patentei;
    c) fotografia titularului patentei;
    d) codul fiscal al titularului patentei;
    e) genul de activitate de întreprinzător;
    f) domiciliul stabil al titularului patentei;
    g) locul de desfăşurare a activităţii  în baza patentei pentru cazurile în care condiţia respectivă se reglementează;
  h) tipul mijlocului de transport şi numărul lui de înmatriculare, în caz de folosire a acestuia în activitatea de întreprinzător
potrivit patentei;
    i) durata patentei şi menţiunile despre prelungirea ei;
    j) denumirea şi sediul organului care a eliberat patenta;
    k) cuponul, ca dovadă a achitării taxei pentru patentă.
Titular de patentă  poate fi orice cetăţean al Republicii Moldova cu capacitate de exerciţiu, orice cetăţean străin sau
apatrid, care locuieşte permanent în Republica Moldova şi are dreptul să desfăşoare activitate de întreprinzător, care a
declarat despre intenţia sa de a procura patentă şi corespunde cerinţelor de calificare necesare acestui gen de activitate.
Patenta se eliberează pentru unul din genurile de activitate stipulat şi permise.

  Se interzice deţinerea de către acelaşi titular a două sau mai multe patente valabile concomitent pentru acelaşi gen de
activitate desfăşurată în acelaşi loc.

Patenta este valabilă numai pentru titularul ei şi nu poate fi transmisă altei persoane.
  
Desfăşurarea activităţii de întreprinzător în baza patentei nu impune înregistrarea de stat a titularului acesteia şi primirea
licenţei. Asupra titularului patentei nu se extind cerinţele privind prezentarea dărilor de seamă financiare şi statistice, ţinerea
evidenţei contabile şi financiare, efectuarea operaţiilor de casă şi decontărilor, precum şi prevederile art.90 din Codul fiscal.
      
În relaţiile de drept civil, titularul patentei acţionează  în numele său.

Titularul patentei răspunde pentru obligaţiile aferente desfăşurării activităţii de întreprinzător pe parcursul duratei de
prescripţie stabilită de lege, indiferent de durata patentei.
  
Titularul patentei poate desfăşura activitatea de întreprinzător specificată  în patentă pe întreg teritoriul ţării dacă în patentă
nu este indicat altfel.
 Titularul patentei este obligat:
    a) să respecte ordinea stabilită de desfăşurare a activităţii indicate în patentă, normele sanitare, normele de protecţie contra
incendiilor, să îndeplinească alte cerinţe ce se referă la genul de activitate respectiv, iar pentru desfăşurarea activităţii indicate
la compartimentul 1din anexă, să aibă documentele primare de provenienţă a mărfii, după caz, factura de expediţie, chitanţa
de percepere a taxei vamale sau actul de achiziţie a mărfurilor;
     b) să desfăşoare activitatea numai în locurile permise în aceste scopuri de autoritatea regulamentul de desfăşurare a
activităţilor de comerţ în localitatea respectivă, aprobat de consiliul local

      c) să respecte drepturile şi interesele consumatorilor;

    d) să afişeze patenta sau copia ei, autentificată de notar, într-un loc vizibil la locurile unde îşi desfăşoară activitatea de
întreprinzător, iar în caz de necesitate să o prezinte la cererea organului de control sau a consumatorilor.
Titularul patentei nu este în drept:
    a) să angajeze lucrători pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător specificate în patentă;
    b) să încheie tranzacţii cu întreprinderea individuală al cărei fondator este el sau careva dintre membrii familiei sale, cu
societatea în nume colectiv ori în comandită, al cărei asociat cu răspundere deplină este el sau careva dintre membrii familiei
sale.
Doi sau cîţiva titulari de patente se pot asocia în scopul desfăşurării  în comun a activităţii de întreprinzător, în baza
contractului de activitate în comun.
 
   
     Patenta nu poate fi retrasă de la titularul ei.
   
 Cuantumul taxei lunare,lei
Chişinău, Bălţi, Celelalte
Genul de activitate Localiţile
Bender, municipii,
rurale
Tiraspol oraşele
1 2 3 4
1. Comerţul cu amănuntul
1.2. Comerţul cu produse alimentare şi mărfuri uşor
alterabile autohtone, cu condiţia respectării cerinţelor 500 200
700
sanitar-epidemiologice privind depozitarea, păstrarea şi
comercializarea lor
2. Producţia de mărfuri, executarea de lucrări şi prestarea de
servicii
2.4. Servicii logopedice 80 40 20
2.5. Masaj, servicii de îngrijire a bolnavilor şi alte servicii
140 70 35
medicale, acordate de către personalul medical inferior
2.6. Servicii veterinare, zootehnice 150 50 20
2.7. Servicii dactilografiere, inclusiv cu folosirea
150 50 25
computerului
2.8. Servicii de frizerie şi servicii cosmetice 200 80 30
2.9. Cusutul, cusutul, tricotarea şi reparaţia îmbrăcămintei şi
100 50 25
acoperămintelor pentru cap şi comercializarea
2.10. Confecţionarea şi reparaţia încălţămintei şi
90 45 30
comercializarea
2.11. Servicii de spălătorie 90 45 30
2.12. Predarea limbilor străine (instruire individuală sau în grupe cu un număr de pînă
140 70 35
la 20 persoane)
2.13. Predarea şi meditarea diferitelor discipline, cu excepţia muzicii, coregrafiei şi
artelor plastice (instruire individuală sau în grupe cu un număr de pînă la 20 100 50 30
persoane)
2.14. Predarea muzicii, coregrafiei şi artelor plastice (instruire individuală sau în
100 50 30
grupe cu un număr de pînă la 20 persoane)
2.15. Organizarea de diferite secţii pe interese, inclusiv de cultură fizică, pentru copii
70 35 20
de pînă la 16 ani (în grupe de pînă la 20 persoane)
2.16. Organizarea de diferite secţii pe interese, inclusiv de cultură fizică, pentru adulţi
100 50 25
(în grupe de pînă la 20 persoane)
2.17. Servicii de pîstrare a bagajelor 100 50 25
2.18. Servicii de întreţinere şi amenajare a locuinţelor şi sectoarelor aferente 100 60 30
2.19. Vulcanizarea camerelor şi anvelopelor în ateliere 200 75 30
2.20. Reparaţia locuinţelor 180 90 45
2.21. Construcţia caselor de locuit şi a garajelor în localităţile rurale - - 70
2.22. Ajustarea şi reparaţia mobilei 100 50 35
2.23. Reparaţia tehnicii de uz casnic, instrumentelor şi mecanismelor, ceasurilor 130 65 30
2.24. Reparaţia cuptoarelor cu microunde şi a altor aparate electrice de încălzit de
100 50 25
uz casnic
2.25. Reparaţia aparatelor tele, audio, video de uz casnic 150 75 40
2.26. Reparaţia aparatelor fotografice, camerelor de filmat şi a altor aparate sau
90 45 30
instrumente optice
2.27. Reparaţia şi acordarea instrumentelor muzicale 110 55 30
2.28. Fotografierea, confecţionarea şi vînzarea fotografiilor, executate în
200 100 50
mod individual, servicii video
2.29. Scrierea placardelor, firmelor netirajate, amenajarea vitrinelor,
160 80 40
reclamelor, prezentarea artistică
2.30. Confecţionarea articolelor meşteşugăreşti de artă populară (artizanat)
110 55 30
şi vînzarea lor, cu excepţia vînzării la expoziţii şi licitaţii
2.31. Deservirea muzicală a ceremoniilor inclusiv regizarea ceremoniilor 230200 120100 6550
2.32. Aratul şi alte lucrări de cultivare a pămîntului cu mijloace tehnice,
50 50 50
protecţia plantelor contra bolilor şi dăunătorilor
2.33. Servicii de guvernant(ă) 80 40 20
2.38. Servicii de sudare, de lucrări tehnico-sanitare 120 60 30
2.39. Organizarea discursurilor 600 300 30
2.40. Executarea şi comercializarea obiectelor din lemn, metal, ghips,
10080 6045 4030
argilă, cimentinclusiv servicii de dulgherie
2.41. Confecţionarea şi darea în chirie a recuzitelor destinate diferitelor
150 80 50
ceremonii şi comercializarea lor
2.42. Copiere, multiplicare şi legatul cărţilor 150 75 30
2.43. Tăbăcirea, prelucrarea pieilor, confecţionarea articolelor din blană şi
200 120 100
din piele şi comercializarea lor
2.46. Colectarea şi comercializarea ambalajelor din sticlă 100 75 50
2.48. Păstorit 60 40 25