Tema: Aspecte generale privind gestionarea unei afaceri

1. Conceptul de management
Cuvîntul management provine din limba italiană „maneggiare” care înseamnă „a manevra,
a conduce”, derivat din latinescul „manus” - ce semnifi ca “mînă”. Pentru a facilita predarea
conceptului se poate face în baza algoritmului următor:
- Caracteristici relevante (importante, remarcante, care ies în evidenţă). De exemplu: artă,
proces, activitate, planifi care, organizare, coordonare, motivare, evaluare şi control;
- Caracteristici irelevante. De exemplu: resurse umane, materiale, fi nanţe;
- Exemple: Managementul resurselor umane, managementul fi nanciar, managementul
organizatoric, managementul logistic etc.;
- Non-exemple (trebuie să fi e din domeniu). De exemplu: administrarea;
- Analogii (din alte domenii). De exemplu: prepararea bucatelor, curăţenia;
- Definiţia. i.e : Tip de muncă ori activitate de gestionare care contribuie la bunăstarea unei
organizaţii /întreprinderi prin folosirea, combinarea şi coordonarea efi cienta a resurselor umane,
fi nanciare, materiale şi informaţionale cu scopul obţinerii rezultatelor dorite.
Managementul este un tip special de muncă intelectuală, prin care cei ce o practică îi
determina pe alţii să facă ceea ce trebuie făcut în întreprindere. Prin management se înţelege un
grup, o echipă sau o persoană investiţi cu autoritatea, competenţele şi răspunderile funcţiei de
conducere într-o organizaţie/ întreprindere.
Care este diferenţa dintre antreprenor și manager?
Antreprenorul: - legislaţia defineşte antreprenorul ca fi ind persoana fi zică autorizată sau
persoana juridică ce în mod individual sau în asociere organizează o societate comerciala în
vederea desfăşurării unor activităţi pentru obţinerea profitului;
- are ca scop dezvoltarea unor afaceri, în general cu un capital redus, dar cu idei
mobilizatoare;
- işi începe sau işi dezvoltă afacerea prin întocmirea unui plan de afaceri, încercînd sa-şi
diminueze riscurile de insucces.
- antreprenorul este şi propriul manager, dar poate delega dreptul de a lua decizii unui
manager într-o anumită afacere.
Managerul:
- se remarca prin exercitarea atributelor de conducere în virtutea obiectivelor stabilite, a
competentelor şi a responsabilităţilor ce revin funcţiei pe care o deţine
- are cunoştinţe în management, cunoştinţe tehnice, profesionale, talent etc.
- ia decizii,valorifi că decizii, au capacitatea de a prezenta ideea şi de a purta discuţii pe
marginea ei
- au anumite roluri în întreprindere:
1. rolul de întreprinzător;
2. distribuitor de resurse;
3. reprezentant al grupului;
4. agent de legătură şi răspîndire a informaţiilor;
5. supraveghere, monitorizare;
6. negociator şi purtător de cuvînt;
7. rol în rezolvarea conflictelor din activitatea grupului.
 Mai jos găsiţi cîteva întrebări pe care Antreprenorul începător şi le adresează, chiar dacă el
este unicul angajat în afacerea sa.
Ce trebuie să fac? Cînd trebuie să realizez cele planificate? Cine va fi responsabil de aceste
acţiuni? Care va fi rezultatul acțiunilor?
Antreprenorul e managerul propriului timp, al propriei energii şi al propriilor bani cu scopul
de a obţine un profi t. El ia decizii în fi ecare zi în aceste trei domenii. Deciziile, de regulă, infl
uenţează semnifi cativ asupra carierei profesionale, a vieţii personale şi a vieţii altora, chiar și
indirect asupra societăţii.
Liderismul în sine reprezintă o abilitate managerială. Un lider adevărat inspiră sentimentul
de încredere şi admiraţie angajaţilor săi şi un sentiment de conştientizare a angajamentului faţă de
afacere. Un lider adevărat îi infl uenţează pe alţii să-l urmeze. Transformarea e o necesitate pentru
fi ecare zi, de aceea, liderii trebuie să fi e fl exibili, capabili să se adapteze şi, de asemenea, să
încurajeze aceste calităţi membrilor echipei sale. Pentru dezvoltarea afacerii este important să fi i
inovator. Inovaţia este o iscusinţă în sine. Liderii trebuie să fi e deschişi către idei noi, trebuie să
inoveze, să aducă schimbări pozitive. De fapt, progresul este greu de realizat fără inovare. Un lider
nu doar tinde dar şi oferă, de asemenea, angajaţilor săi, un modelstructură pentru a ajunge la acele
aspiraţii. Inovaţia implică atît imaginaţie, cît şi acţiune în conformitate cu ea.

2. Procesul de gestionare și planificare a unei activităţi antreprenoriale

Activităţile de gestionare a afacerii sunt divizate în 5 etape:
1. Planificarea - Planificarea implică identifi carea scopului şi obiectivelor afacerii şi
găsirea modalităţii de a le atinge (CE trebuie şi ce poate fi realizat?). Aceasta presupune estimarea
costurilor care vor fi suportate şi evaluarea timpului necesar pentru atingerea scopului. Un plan
trebuie analizat şi revizuit anual, ori în caz de necesitate, la apariţia unor difi cultăţi ori oportunităţi.
Planul poate fi considerat bun în cazul în care atingerea obiectivelor a fost posibilă cu resursele
planifi cate.
2. Organizarea - Stabilirea unor acţiuni pentru a atinge scopurile stabilite, divizarea
acţiunilor pe sarcini şi alocarea resurselor necesare (CUM se vor realiza obiectivele?).
3. Coordonarea - Repartizarea sarcinilor potrivite ca mărime şi grad de difi cultate pentru
fi ecare angajat în aşa fel ca afacerea să meargă fără probleme. Coordonarea implică o comunicare
efi cientă între membrii echipei şi între echipe (CINE va realiza acţiunile planificate?.
4. Motivarea - Încurajarea angajaţilor, pentru ca aceștia să lucreze mai efi cient atît pentru
dezvoltarea lor, cît și al afacerii (Cum vor fi satisfăcute necesităţile angajaţilor în vederea realizării
obiectivelor stabilite?).
5. Controlul - Supravegherea permanentă a operaţiilor şi a angajaţilor e necesară pentru a
asigura atingerea scopurilor şi cîştigarea unui profi t, dar pentru a evalua nivelul de dezvoltare a
afacerii (Ce rezultate au fost atinse?).

Procesul de planificare include următoarele activităţi:

1. Etapa pregătirii: acumularea informaţiei şi stabilirea situaţiei curente a fi rmei;
2. Stabilirea scopului: ex - Sporirea profi tului cu 2% (2000 lei) în următorul an. Dar în ce
mod și cum va fi atins acest lucru?
3. Formularea obiectivelor afacerii pentru diferite perioade de timp: La formularea
obiectivelor urmează să se ţină cont de regula SMART: S – specific; M – măsurabil; A – (de)
atins/abordabil; R – relevant; T – raportate la timp. Algoritmul: Verb + Substantiv + Valoare =
Obiectiv .
 De exemplu:
- “Majorarea volumul de producţie cu 10 % în următorul an”; sau
- “Lansarea în cursul anului viitor a unui produs nou” etc.
În caz că obiectivul este mai general, va fi dificil să fi e realizat şi controlată atingerea
acestuia.
4. Stabilirea strategiilor necesare pentru realizarea obiectivelor şi determinarea
necesarului de mijloace materiale şi fi nanciare pentru realizarea acesteia. Astfel se pot:
- Reduce cheltuielile (prin micşorarea costului producţiei, închirierea unor încăperi mai
mici sau la un preţ redus, etc); - Majorarea preţurilor;
- Spori volumul producţiei, menţinînd cheltuielile curente. Respectiv strategia va fi
următoarea - reducerea costurilor de producţie cu 15% anual, identifi carea furnizorilor noi şi
negocierea unor preţuri scăzute.
5. Definirea acţiunilor potrivite pentru obţinerea rezultatului aşteptat.
6. Implementarea planului, evaluarea rezultatelor și revizuirea acestuia. De obicei, în
activitatea antreprenorială pot fi evidenţiate patru tipuri de planificări:
1. Planificarea operativă- reprezintă planifi carea de zi cu zi, pentru ziua de mîine şi,
posibil, pentru următoarele 5-6 zile. În literatura de specialitate pot fi găsite mai multe metode şi
tehnici de planifi care, de la cele mai simple pînă la cele mai sofi sticate, inclusiv cu utilizarea
calculatorului.
2. Planificarea pe termen scurt presupune o planifi care pentru o perioadă de pînă la un
an cu grad diferit de detaliere pentru o lună, trimestru, jumătate de an şi un an. Întrucît, o dată cu
creşterea perioadei pentru care se face planifi carea, creşte şi gradul de incertitudine.
3. Planificarea pe termen mediu porneşte de la planifi carea pe termen scurt, pentru o
perioadă de un an cu detalii pentru fi ecare lună, şi continuă cu planifi carea pentru următorii 2-3
ani cu mai puţine detalii şi respectiv, cu prognoze mai puţin precise, dar cît mai realiste. Un
exemplu elocvent de plan pe termen mediu este planul de afaceri.
4. Planificarea strategică refl ectă viziunea managerului afacerii, a patronului sau a
echipei manageriale şi conţine un şir de activităţi ce vor fi continuate sau se vor fi naliza peste 5;
10 sau chiar 15 ani. Un plan strategic va developa situaţia afacerii peste 10-15 ani. Din această
cauză nu va fi foarte detaliat, nu va conţine prea multe date şi cifre. Desigur, şi acest tip de planifi
care se va baza pe analiza situaţiei curente, în primul rînd, a afacerii propriu-zise, dar în special a
mediului extern, şi anume a tendinţelor de pe pieţele locale, regionale şi mondiale.

Sarcină 1: Care sunt calităţile pe care trebuie să le posede un Manager bun.

Sarcină 2: Elaborați scopul, 2-3 obiective, strategia şi planul de acţiuni privind ideea lor
de afaceri, şi să corespundă cerinţelor de formulare.
Sarcină 3: Metoda Frisco „Ce s-ar întîmpla dacă o fi rmă în activitatea sa ar neglija
anumite etape ale managementului?”