Gestionarea documentației saloanelor cosmetologice Tema 2

Obiective opreraționale:
O1. Conceptul de management.
O2.Descrierea conceptului de gestionare. Procesul de gestionare și planificare. Caracteristicile
unui plan reuşit.
Conceptul de management
Cuvîntul management provine din limba italiană „maneggiare” care înseamnă „a manevra, a
conduce”, derivat din latinescul „manus” - ce semnifica “mînă”.
Managementul este un tip special de muncă intelectuală, prin care cei ce o practică îi determina
pe alţii să facă ceea ce trebuie făcut în întreprindere. Prin management se înţelege un grup, o echipă
sau o persoană investiţi cu autoritatea, competenţele şi răspunderile funcţiei de conducere într-o
organizaţie/ întreprindere.
Diferenţa dintre antreprenor și manager
Antreprenorul:
- legislaţia defineşte antreprenorul ca fiind persoana fizică autorizată sau persoana juridică ce în
mod individual sau în asociere organizează o societate comerciala în vederea desfăşurării unor
activităţi pentru obţinerea profitului;
- are ca scop dezvoltarea unor afaceri, în general cu un capital redus, dar cu idei mobilizatoare;
- işi începe sau işi dezvoltă afacerea prin întocmirea unui plan de afaceri, încercînd sa-şi
diminueze riscurile de insucces.
- antreprenorul este şi propriul manager, dar poate delega dreptul de a lua decizii unui manager
într-o anumită afacere.
Managerul:
- se remarca prin exercitarea atributelor de conducere în virtutea obiectivelor stabilite, a
competentelor şi a responsabilităţilor ce revin funcţiei pe care o deţine;
- are cunoştinţe în management, cunoştinţe tehnice, profesionale, talent etc.;
- ia decizii, valorifică decizii, au capacitatea de a prezenta ideea şi de a purta discuţii pe marginea
ei;

1
 - au anumite roluri în întreprindere:rolul de întreprinzător;distribuitor de resurse; reprezentant al
grupului;agent de legătură şi răspîndire a informaţiilor; supraveghere, monitorizare; negociator şi
purtător de cuvînt; rol în rezolvarea conflictelor din activitatea grupului.
Antreprenorul e managerul propriului timp, al propriei energii şi al propriilor bani cu scopul de a
obţine un profit. El ia decizii în fiecare zi în aceste trei domenii. Deciziile, de regulă, influenţează
semnificativ asupra carierei profesionale, a vieţii personale şi a vieţii altora, chiar și indirect asupra
societăţii.
Conceptul de gestionare
Procesul de gestionare și planificare a unei activităţi antreprenoriale Activităţile de gestionare a
afacerii sunt divizate în 5 etape:
1. Planificarea - Planificarea implică identificarea scopului şi obiectivelor afacerii şi găsirea
modalităţii de a le atinge (CE trebuie şi ce poate fi realizat?). Aceasta presupune estimarea costurilor
care vor fi suportate şi evaluarea timpului necesar pentru atingerea scopului. Un plan trebuie analizat
şi revizuit anual, ori în caz de necesitate, la apariţia unor dificultăţi ori oportunităţi. Planul poate fi
considerat bun în cazul în care atingerea obiectivelor a fost posibilă cu resursele planificate.
2. Organizarea - Stabilirea unor acţiuni pentru a atinge scopurile stabilite, divizarea acţiunilor pe
sarcini şi alocarea resurselor necesare (CUM se vor realiza obiectivele?).
3. Coordonarea - Repartizarea sarcinilor potrivite ca mărime şi grad de dificultate pentru fiecare
angajat în aşa fel ca afacerea să meargă fără probleme. Coordonarea implică o comunicare eficientă
între membrii echipei şi între echipe (CINE va realiza acţiunile planifi cate?).
4. Motivarea - Încurajarea angajaţilor, pentru ca aceștia să lucreze mai eficient atît pentru
dezvoltarea lor, cît și al afacerii (Cum vor fi satisfăcute necesităţile angajaţilor în vederea realizării
obiectivelor stabilite?).
5. Controlul - Supravegherea permanentă a operaţiilor şi a angajaţilor e necesară pentru a asigura
atingerea scopurilor şi cîştigarea unui profit, dar pentru a evalua nivelul de dezvoltare a afacerii (Ce
rezultate au fost atinse?).
În realitate activitatea unui manager este mult mai complexă, fragmentată, adesea imprevizibilă şi
chiar haotică, fiind influenţată de multe evenimente şi situaţii care nu pot fi controlate de el.
Desigur, pe parcursul unei zile sau săptămîni de muncă, el va exercita toate etapele enumerate mai
sus, dar în diferite secvenţe, în condiţii de incertitudine, informaţii incomplete, turbulenţă generală
din lumea afacerilor. Planificarea este o etapă foarte importantă în procesul de gestionare a oricărei

2
afaceri, la fel ca și temelia unei case. Deoarece o bună planifi care asigură deja succesul afacerii cu
mai bine de 50%, aceasta este imperativă pentru gestionarea afacerii.
Procesul de planificare include următoarele activităţi:
 Etapa pregătirii: acumularea informaţiei şi stabilirea situaţiei curente a firmei;
 Stabilirea scopului: ex - Sporirea profi tului cu 2% (2000 lei) în următorul an. Dar în ce mod și
cum va fi atins acest lucru?
 Formularea obiectivelor afacerii pentru diferite perioade de timp: La formularea obiectivelor
urmează să se ţină cont de regula SMART: S – specifi c; M – măsurabil; A – (de) atins/abordabil; R
– relevant; T – raportate la timp. Algoritmul: Verb + Substantiv + Valoare = Obiectiv . De exemplu:
- “Majorarea volumul de producţie cu 10 % în următorul an”; sau - “Lansarea în cursul anului viitor
a unui produs nou” etc. În caz că obiectivul este mai general, va fi dificil să fi e realizat şi controlată
atingerea acestuia.
 Stabilirea strategiilor necesare pentru realizarea obiectivelor şi determinarea necesarului de
mijloace materiale şi financiare pentru realizarea acesteia. Astfel se pot:
- Reduce cheltuielile (prin micşorarea costului producţiei, închirierea unor încăperi mai mici sau
la un preţ redus, etc);
- Majorarea preţurilor;
- Spori volumul producţiei, menţinînd cheltuielile curente.
Respectiv strategia va fi următoarea - reducerea costurilor de producţie cu 15% anual,
identificarea furnizorilor noi şi negocierea unor preţuri scăzute.
De obicei, în activitatea antreprenorială pot fi evidenţiate patru tipuri de planificări:
1. Planificarea operativă
2. Planificarea pe termen scurt
3. Planificarea pe termen mediu
4. Planificarea strategică.
Planificarea operativă - reprezintă planificareade zi cu zi, pentru ziua de mîine şi, posibil, pentru
următoarele 5-6 zile. În literatura de specialitate pot fi găsite mai multe metode şi tehnici de planifi
care, de la cele mai simple pînă la cele mai sofi sticate, inclusiv cu utilizarea calculatorului. Iată una
dintre cele mai simple tehnici de planifi care:
- Notarea zilnică în agendă a tuturor activităţile pentru următoarea zi, eventual, şi pentru zile în
curs. Sarcinile se pot clasifi ca în dependenţă de urgenţa executării lor.

3
 - Un alt procedeu simplu ar fi să se noteze în dreptul fi ecărei sarcini semnul „–“, cînd sunt planifi
cate, şi semnul „+”, după ce sunt executate. Astfel devine mult mai uşor să se monitorizeze
realizarea sarcinilor planifi cate.
Planificarea pe termen scurt presupune o planifi care pentru o perioadă de pînă la un an cu grad
diferit de detaliere pentru o lună, trimestru, jumătate de an şi un an. Întrucît, o dată cu creşterea
perioadei pentru care se face planifi carea, creşte şi gradul de incertitudine.
Planificarea pe termen mediu porneşte de la planificareape termen scurt, pentru o perioadă de un
an cu detalii pentru fi ecare lună, şi continuă cu planificareapentru următorii 2-3 ani cu mai puţine
detalii şi respectiv, cu prognoze mai puţin precise, dar cît mai realiste. Un exemplu elocvent de plan
pe termen mediu este planul de afaceri.
Planificarea strategică reflectă viziunea managerului afacerii, a patronului sau a echipei
manageriale şi conţine un şir de activităţi ce vor fi continuate sau se vor fi naliza peste 5; 10 sau
chiar 15 ani. Un plan strategic va developa situaţia afacerii peste 10-15 ani. Din această cauză nu va
fi foarte detaliat, nu va conţine prea multe date şi cifre. Desigur, şi acest tip de planifi care se va
baza pe analiza situaţiei curente, în primul rînd, a afacerii propriu-zise, dar în special a mediului
extern, şi anume a tendinţelor de pe pieţele locale, regionale şi mondiale.
Caracteristicile unui plan reuşit:
 Un plan bun, în special primele trei tipuri, trebuie să fi e cît mai specific – să conţină date
concrete, măsurabile; termene de executare; nume de persoane sau departamente care vor fi
responsabile şi cele care vor fi antrenate în realizarea acţiunilor prevăzute; mărimea şi sursele de fi
nanţare pentru executarea activităţilor.
 Un planul operativ sau operaţional, trebuie să fi e flexibil – să conţină şi alternative pentru
cazurile în care lucrurile vor evolua altfel decît au fost prevăzute. Aceste alternative, de rezervă se
mai numesc „Planul B”. Dacă este necesar, poate fi prevăzut şi „Planul C”.
 Un plan bun trebuie să fi e realist, bazat pe date şi informaţii reale, pe analize şi prognoze
competente.
 Un plan bun, în special, cel pe termen mediu şi planul strategic, trebuie să conţină şi
strategiile de realizare a activităţilor planifi cate. Nota Bene: Planificareape termen scurt, mediu şi
strategică se impune a o efectua după trei scenarii: a) Realist, b) Pesimist, şi c) Optimist.