UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

PROGRAMUL DE STUDII: ADMINISTRAREA AFACERILOR

LUCRARE DE LICEN

Coordonator tiinific

Absolvent

Lect.univ.dr Iliescu Elena Mihaela

Ciuic Bogdan Ionu

Bucureti 2016

UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDII: ADMINISTRAREA AFACERILOR

LUCRARE DE LICEN

DISCIPLINA

ANTEPRENORIAT

TEMA

PLANUL DE AFACERI

Coordonator tiinific
Lect . Dr . Iliescu Elena Mihaela

Absolvent
Ciuic Bogdan Ionu

Bucureti 201
CUPRINS
Introducere
CAPITOL I PLANUL DE AFACERI CONSIDERAII GENERALE
1.1. Conceptul de plan de afaceri
1.1.1. Definirea conceptului de plan de afaceri
1.1.2. Tipuri de plan de afaceri
1.2. Necesitatea elaborrii planului de afaceri
1.2.1. Utilizarea planului de afaceri ca instrument de management intern al firmei
1.2.2. Utilizarea planului de afaceri n relaia cu mediul extern al firmei
CAPITOL II Elaborarea i fundamentarea planului de afaceri
2.1. Etapele elaborrii planului de afaceri
2.2. Structura planului de afaceri
2.2.1.Rezumat
2.2.2 Planul operational
2.2.3 Planul organizational
2.2.4 Planul de marketing
2.2.5 Planul financiar
2.2.6 Anexe
CAPITOL III PANUL DE AFACERI AL SOCIETATII Master Clean S.R.L.
3.1. Sinteza planului de afaceri
3.2. Descrierea
3.3. Planul de marketing
3.4. Planul organizaional
3.5. Planul operaional
3.6. Planul financiar
Concluzii i propuneri
Bibliografie
Anexe

INTRODUCERE

Este cert faptul c n ultima perioad se remarc o evoluie din ce n ce mai accelerat
a economiei n ansamblul ei, evoluie susinut de apariia unor noi idei de afaceri, a unor
noi societi, de dezvoltarea i perfecionarea celor deja existente.
Totui, sunt numeroase obstacolele i riscurile ce apar cu ocazia lansrii unui proiect
de investiie sau, cum este cazul nostru, a unei noi ntreprinderi. Unul dintre cele mai
importante pericole l reprezint lipsa de transparen. Sunt destul de multe persoane care
nu au rbdare s nceap o afacere i acioneaz doar cu o vag idee despre ceea ce au de
gnd s fac.
Planul de afaceri reprezint un sistem complex bazat pe interdependen i care
reflect, ntr-o manier accesibil, ideea de afaceri i evoluia acesteia n timp. Rolul su
este nu numai de a demonstra c afacerea merit finanat, ci i de a ghida ntreprinztorul
ncepnd cu primul an de operare a afacerii. Suplimentarea lui nseamn control i adaptare
n funcie de evoluia real. Acest control exercitat de-a lungul derulrii afacerii va viza
toate elementele critice ale entitii economice (stocurile, costurile de producie, controlul
calitii, vnzrile, plile efectuate etc.). Ceea ce este foarte important este ca documentul
s nu sfreasc pe fundul unui sertar odat ce finanarea a fost primit i afacerea
demarat.
Planul de afaceri este, deci, un document scris care descrie natura afacerii, piaa-int,
avantajele pe care afacerea le va avea asupra competitorilor, precum i resursele i
aptitudinile de care dispun proprietarii afacerii. Pentru ntocmirea lui este necesar
analizarea cu atenie a produselor sau serviciilor oferite, a competiiei, a resurselor
financiare necesare i a altor detalii operaionale.
n literatura de specialitate, planul de afaceri este definit dup cum urmeaz: Planul
de afaceri este un instrument al prezentului elaborat prin aproximaii succesive, utiliznd
experiena i realizrile din trecut ale firmei pentru a proiecta n mod realist calea spre
viitor. El apare drept scopul cel mai avantajos i realizabil compromis ntre ceea ce dorete
i ceea ce poate s fac firma respectiv.1
Prezenta lucrare este structurata pe trei capitole . In primele doua capitol este
prezentata in amanunt partea teoretica a planului de afaceri iar in cel de al treilea capitol
este prezentat pe baza teoriei detaliate in primele doua capitol , studiul de caz , pe tema
tema planului de afaceri elaborat pentru o societate .

CAPITOL I PLANUL DE AFACERI CONSIDERAII GENERALE

Mariotti Steve, Glackin Caroline - Antreprenoriat. Lansarea si administrarea unei

afaceri, Editura Bizzkit, Bucuresti, 2012 ,p31
1

1.1. Conceptul de plan de afaceri

1.1.1. Definirea conceptului de plan de afaceri

n lansarea unei afaceri sau n extinderea uneia existente cel mai important pas
este, probabil, ntocmirea unui plan de afaceri. Planificarea este

necesar pentru a

cristaliza i concentra ideile, pentru a testa modalitatea aleas de abordare a demarrii

termen scurt i lung; o descriere a produselor i \ sau serviciilor oferite i a oportunitilor
anticipate de pe pia; precum i explicaii referitoare la resursele i mijloacele ce se vor
utiliza pentru atingerea obiectivelor n confruntare cu probabila concuren.
Planul de afaceri reprezinta o notiune , care initial provine din SUA si care in
traducere inseamna concept de intreprindere , concept de afacere sau plan de afaceri . Un
plan de afaceri descrie o idee cu scopul de a transpune aceasta idee intr-o intreprindere 2
Un plan de afaceri bun este o schem de aciune construit logic. El presupune o
gndire de perspectiv asupra afacerii i, pornind de la obiectivele propuse, cuprinde toate
etapele i resursele care vor fi necesare pentru atingerea acestor obiective ntr-o perioad
de timp determinat.
Mediul comercial i concurenial n care opereaz afacerile este ns dinamic,
precum dinamice sunt i afacerile. De aceea este foarte puin probabil ca fiecare eveniment
s apar exact dup cum a fost prevzut n planul de afaceri.
Odat finalizat, planul de afaceri va fi mai degrab un proiect de urmat care, ca i
orice hart, mbuntete ansele utilizatorului de a ajunge la destinaie. 3.Cunotinele
acumulate prin procesul de planificare a activitii vor pregti afacerea pentru orice
schimbare pe care va trebui s o nfrunte, iar n acest fel s se adapteze mai rapid.
.
1.1.2.Tipuri de plan de afaceri
Fiecare afacere este unic, diferit si, de aceea, o forma de planificare ce se
potriveste unei afaceri poate fi nepotrivit pentru alta. De aceea, intalnim mai multe tipuri

http://www.gandesteprofitabil.ro/ , accesat la data de 01.06.2016 .

Colin Barrow , Paul Barrow si Robert Brown , Planul de afaceri Registrul de lucru ,
Editura The Sunday ,New York , Times 2001 , p 20.

de planuri de afaceri pe care firmele le elaboreaza pentru atingerea unui scop foarte bine
stabilit.
In functie de scopul elaborarii sale exista urmatoarele tipuri de planuri de afaceri :
a) plan de start-up .
Acest plan se adreseaza in mod special anteprenoriol care sunt la inceput de drum
pe calea afacerilor si isi doresc sa initieze un plan pentru primul lor bussines . Acest plan
acopera in principal elementele standard precum descrierea companiei , a produselor sau
serviciilor oferite , a echipei a pietei si a planului financiar . Acest plan trebuie sa inceap
cu un rezumat adresat investitorilor si se incheie cu tabele si grafice care sustin informatia
prezentat. De regula, aceste planuri nu depasesc 10, 20 de pagini ce contin esenta pentru a
mentinte interesul finantatorului .
b) plan intern .
Precum indic si denumirea acestui tip de plan , el este utilizat ndeosebi n
interiorul companiei . Acest tip de planuri are ca principal scop atragerea si convingerea
investitorilor , finantatorilor sau a bncilor . De cele mai multe ori acest tip de plan nu
necesit detaliere amanuntit si poate fii prezentat pe scurt sub forma unei prezentri
PowerPoint .
c) plan strategic .
Acest tip de plan contine in principal viziunea managementului cu privire la
evolutia afacerii lund in considerare un set de ipoteze. Planul strategic poate avea un
orizont de trei, cinci, sapte ani sau chiar mai mult. Ca cele mai multe planuri interne, acest
document nu contine descrierea companiei sau a echipei de management. Poate contine
proiecii financiare detaliate.
d) plan de crestere sau de expansiune .
Acest plan este elaborat atunci cand o afacere urmeaza sa creasc semnificativ:
s intre pe piee noi sau sa lanseze produse si servicii noi. Acest plan este unul intern de
cele mai multe ori. Atunci cand se doreste atragerea de fonduri, acest plan va semana cu
unul de start-up.

1.2. Necesitatea elaborrii planului de afaceri

Orice plan de afaceri, pentru a fi cu adevrat util ntreprinztorilor n conducerea

unei afaceri , trebuie: s fie simplu, sugestiv, clar, aplicabil, uor de urmat; s propun
obiective concrete,concise si msurabile; s fie realist; s fie bine ntocmit si revizuit
periodic. Un plan de afaceri se poate elabora in urmatoarele situatii :
- atunci cand se cumpara o societate existenta,cumparatorii acesteia dorind

sa cunoasca perspectivele de evolutie pentru a evalua cat mai bine gradul de risc la care se
expun prin actul cumpararii;
- daca se fac investitii intr-o societate existenta, banca comerciala care trebuie
sa acorde creditul analizand fezabilitatea acestora, respectiv rentabilitatea lor in perspectiva
si sansele de a-si recupera imprumutul;
- ori de cate ori este necesar sa se reconsidere orientrile strategice ale activitatii
intreprinderii, ca urmare a modificarii conditiilor in care se desfasoara acestea.
De aceea, planul de afaceri suporta pe parcursul derularii activitaii
actualizri ce sunt necesare unei strategii realiste, precum si a unor politici din cadrul
societaii in vederea unei dezvoltri sntoase si durabile a societaii.
Remarcm n ultima perioad o evoluie din ce n ce mai accelerat a economiei
n ansamblul ei, evoluie sustinu de apariia unor noi idei de afaceri, a unor noi societi,
de dezvoltarea i perfecionarea celor deja existente. Totui, nu puine sunt obstacolele i
riscurile ce apar cu ocazia unui proiect de investiie sau unei noi ntreprinderi.
Din aceast perspectiv planul de afaceri constituie un instrument indispensabil
ntreprinztorilor ce construiesc o afacere sau caut parteneri, managerilor ce propun
proiecte noi altor persoane sau instituii de finanare, instituiilor ce gestioneaz fonduri
pentru proiecte de investiii, gestionarilor de proiecte din cadrul "incubatoarele de afaceri"
etc. El reflect proiecte de investiii din toate domeniile de activitate. Astzi, aceste
proiecte tind s devin din ce n ce mai importante i mai complexe, de multe ori fiind de
talie internaional.
1.2.1. Utilizarea planului de afaceri ca instrument de management intern al
firmei
Planul de afaceri nu este util numai in relatiile cu alte institutii, dar si ca
instrument de conducere intern. El permite managerilor sa aib o viziune de ansamblu
asupra activitaii, s stabileasc orare si repere pentru a monitoriza performanele
companiei, precum si s identifice potenialele probleme in derularea afacerii printr-o
analiza aprofundat.
De asemenea, monitorizarea rezultatelor si compararea acestora cu previziunile din
planul de afaceri poate folosi la identificarea din timp a tendintelor pietei, inainte de a lua
amploare.

Desi procesul redactrii unui plan de afaceri este laborios, necesitnd sptmni de
munc, el este absolut necesar pentru ntreprinderile care vor sa supravietuiasc si s se
dezvolte.
ntruct planul de afaceri are rolul de a prezenta afacerea n faa destinatarului, stilul
de prezentare a planului trebuie urmrit cu atenie. O scriere confuz sugereaz o gndire
confuz. Rezultatele bune ale unei planificri valoroase vor fi compromise printr-o
prezentare necorespunztoare. Limbajul folosit trebuie s fie clar, direct, evitnd stilul
pasiv i detaliile excesive.
Efectele pozitive generale de ntocmire a planului de afaceri:
Se va avea prilejul de a identifica unele aspecte ale afacerii care nu sunt sub
control i se va aciona asupra lor cu unele msuri speciale;
Se vor oferi, att angajailor firmei ct i terilor, cadrul operativ i direcii noi
de aciune;
Se contientizeaz i se analizeaz n detaliu strategia firmei;
Se va insista mai mult asupra sistemului informaional al firmei;
Se vor identifica domeniile n care compania nu are suficiente cunotine de
specialitate;
Se vor crea condiii i faciliti, iar procesul de planificare va putea fi reluat i
cu alte ocazii.
Sintetiznd, prin elaborarea i redactarea planului se vor conferi avantaje competitive
n cel puin trei domenii:
Marketing vor fi identificai clienii, nevoile i ateptrile lor, politica de
preuri, tehnicile utilizate pentru cucerirea segmentului de pia dorit;
Personal se vor defini drepturile i atribuiile managerului i angajailor,
politicile de angajare i concediere, procesul operaional zilnic, etc.
Financiar nvarea pregtirii i folosirii proieciilor cash-flow-ului, bilanului,
analizelor de punct critic, etc.

1.2.2. Utilizarea planului de afaceri n relaia cu mediul extern al firmei

Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil ntreprinzatorilor ce

construiesc o afacere sau caut parteneri, managerilor ce propun proiecte noi altor persoane
sau instituii de finantare, instituiilor ce gestioneaz fonduri pentru proiecte de investiii,
gestionarilor de proiecte in cadrul asa-numitelor incubatoare de afaceri etc. El reflect
proiecte de investiii din toate domeniile de activitate.
Astzi, aceste proiecte tind sa devin din ce in ce mai importante si complexe, de
multe ori fiind de talie international.
Proiectele de investiii internationale trebuie prezentate si negociate cu parteneri
externi. Pentru a permite acest lucru, planul de afaceri aferent unui proiect international
trebuie s prezinte informaia intr-un sistem si limbaj accesibile tuturor prtilor vizate.
Este un instrument de comunicare extern planul de afaceri este folosit pentru a
atrage capital investiional, mprumuturi i parteneri de afaceri. n cazul n care se dorete
obinerea unui credit sau a unei finanri nerambursabile, prezentarea planului de afaceri,
care s demonstreze c afacerea are potenial pentru a aduce profit, este absolut
indispensabil.4.

Finch B. Cum s concepi un plan de afaceri? Editura Rentrop&Straton, 2007,p 51.

CAPITOLUL II
Elaborarea si fundamentarea planului de afaceri
2.1 Etapele elaborrii planului de afaceri
Orice plan de afaceri presupune o anumit succesiune de operaiuni. Pentru
ntocmirea sa este necesar parcurgerea urmtoarelor 3 etape:
a) culegerea informaiilor in aceast prim etap a ntocmirii unui plan de

afaceri se concentreaz asupra adunrii datelor necesare pentru a demonstra validitatea

ideii de afacere care se promoveaz, pentru a confirma capacitatea firmei de a implementa
strategia aleas i pentru a calcula necesarul de resurse urmrind conceptele: oameni,
utilaje, bani i management. Pentru a ntocmi un plan de afaceri viabil, trebuie s se tie ct
mai multe lucruri despre activitatea care urmeaz s se deruleze, despre condiiile n care
aceasta se va desfura.
Trebuie s se obin informaii despre:

Afacere n general

Pia

Elemente financiare
b) planificarea efectiv a activitilor respective alegerea strategiei potrivite i

gs n aceast etap informaiile culese trebuie asamblate i corelate ntr-o form scris,
coerent i complet a planului de afaceri, care este destinat unor cititori bine
determinai.5 . Nu este suficient s se tie totul despre o afacere. Este foarte important i
modul cum se prezint informaiile persoanelor interesate.
Cel mai important lucru este ca planul de afaceri s fie adaptat necesitilor pentru
care a fost elaborat.
c) redactarea planului reprezinta etapa de alegere a formei optime de prezentare
catre destinatar a rezultatului etapei anterioare .

2.2. Structura planului de afaceri

Colin Barow , Paul Barrow si Robert Brown ,Planul de afaceri Registrul de lucru,
Editura Sunday Times 2001 ,New York ,p 63.

Nu putem sublinia concret o structura ideala , deoarece aceasta poate varia in

functie de cerintele informationale carora trebuie sa le raspunda planul de afaceri de
exemplu , in functie de :
Destinatarul final : proprietarii afacerii sau investitorii potentiali ;
Vechimea firmei : planul de afaceri pentru o firma noua va fii diferit de cel
pentru un proiect al unei firme existent deja pe piata bussines-ului ;
Specificul activitatii firmei : aceasta poate influenta direct structura
planului de afaceri si interpretarea acestuia ;
Amploarea proiectului de afaceri .
Nu ne putem enunta pentru un anumit mod de redactare a planului de afaceri i de
ntocmire a cuprinsului acestuia este corespunztor oricrei situaii, fr nici o modificare.
Astfel, fiecare plan trebuie s fie adaptat cerinelor, naturii afacerii pe care o descrie,
precum i scopului pentru care a fost elaborat .
Principalele seciuni ale unui plan de afaceri sunt:
1.Sinteza planului de afaceri
2.Descrierea afacerii
3.Planul de marketing
4.Planul organizational
5.Planul operational
6.Planul financiar
7.Anexe
2.2.1. Sinteza planului de afaceri
Este recomandabil ca rezumatul sa aiba o pagina, maxim 2 si sa contina informatii
referitoare la urmatoarele aspecte:

Conceptul afacerii: descrierea ideii de afaceri si sintetizarea elementelor cele

mai importante.

Oportunitatea: de ce ideea ta de afaceri si nu alta? De ce este o oportunitate

buna pentru a investi? Ce dovezi ai pentru a sustine asta? Care este
dimensiunea pietei? Care este nevoia pe care o acopera? Care sunt trendurile
si cum se adapteaza ideea ta de afaceri la ele?

Produsul/Serviciul: descrie produsul sau serviciul. Care sunt elementele

distinctive? Cum va fi realizat si livrat?

Competitia: care sunt principalii tai competitori? Care sunt punctele lor tari
si punctele lor slabe?

Avantajul competitiv: care este elementul distinctiv care va diferentia

produsul/serviciul tau de celelalte existente pe piata?

Strategia de marketing: care sunt elementele cheie ale strategiei de

marketing?

Managementul: care este componenta echipei de management si cum va

contribui aceasta la succesul afacerii?

Aspectele financiare: care sunt previziunile financiare pentru afacere? Care

vor fi veniturile in urmatorii 3-4 ani? Cand se va atinge pragul de
rentabilitate?

Finantarea: cati bani sunt necesari pentru initierea/dezvoltarea afacerii? Care

sunt sursele alternative de finantare? Care este strategia de exit?

2.2.2 Descrierea afacerii

Acest subcapitol are o importan deosebit n cazul n care planul de afaceri
se folosete pentru contactarea unor parteneri din afara firmei: bancheri (pentru acordarea
unui mprumut), investitori (pentru o eventual dezvoltare), poteniali clieni (pentru o
tranzacie important).nainte de a se decide s colaboreze, aceste persoane trebuie s se
conving de avantajele pe care le ofer afacerea propus.
Aceast seciune a planului de afaceri trebuie s conin urmtoarele:
1. Istoria i poziia firmei
2. Ideea de afacere propus
3. Strategia aleas a firmei
4. Experiena ntreprinztorilor
1. Istoria i poziia firmei
Dac firma exist deja i funcioneaz, planul de afaceri trebuie sa cuprinda
aceasta sectiune in aceasta sectiune un scurt istoric al firmei , astfel incat sa se raspunda la
urmatoarele intrebari :

Cum i cnd a fost nfiinat firma ?

Ce form legal de constituire s-a ales pentru afacere ?

Ce fel de activitate a desfurat firma pn n momentul de fa ?

Care au fost principalele realizri ale firmei ? (rezumat al situaie

financiare)
Va trebui de asemenea s se explice i numele firmei i de ce s-a ales numele
respectiv.
Principalul aspect de luat n considerare n alegerea unui nume pentru firm este
utilitatea comercial a acestuia. 6
Cnd se alege un nume pentru firm, se alege implicit i o identitate. Numele
companiei poate fi punctul de plecare i de susinere n diferenierea de concuren, n
consecin trebuie ales cu grij, protejat prin licene acolo unde este posibil i trebuie
scris ntr-un mod distinctiv.
Wally Ollins, un expert n design al unei mari corporaii, sugereaz faptul c un
nume al firmei trebuie s reflecte:
Cine suntei;
Ce facei;
Cum facei.7
Un nume bun poate deveni un rezumat din dou cuvinte al strategiei de
marketing.
Multe companii adaug i un slogan pentru a da explicaii clienilor i angajailor.
Unele sloganuri devin mai cunoscute dect numele companiei n sine. Numele, sloganul
i sigla combinate trebuie s fie cea mai vizibil parte a iceberg-ului n efortul de
comunicare al firmei. 8
Timpul petrecut iniial n alegerea numelui i sloganului potrivit ar putea avea
rezultate deosebite pe termen lung.

Ideea de afacere propus

Tot n aceast seciune trebuie s se prezinte ideea de afacere viitorilor cititori ai
planului de afaceri, indiferent dac este vorba de o afacere nou sau se dezvolt una deja
existent. Se vor oferi explicaii i despre cum s-a ajuns la aceast idee, de ce se crede c
6

Dumitru Porojan, Cristian Bia Planul de afaceri, Editura Irecson, Bucureti, 2007,p
47 .
7

Colin Barrow , Paul Barrow ,Robert Brown , Planul de afaceri-Registrul de lucru,Editura

The Sunday Times 2001 , p 70 .
8

Alan West, Planul de afaceri, Ed. Teora, Bucureti, 2000,p 19

oamenii vor avea nevoie de produsul sau serviciul oferit, care sunt scopurile i obiectivele
afacerii.
Formularea scopurilor i obiectivelor sunt importante din 2 puncte de vedere:
Pentru a concentra eforturile
Pentru a concentra atenia asupra problemelor ce trebuie rezolvate
Formulrile scopurilor trebuie s fie realiste, realizabile i scurte.
Scopurile fixate trebuie s fie, n primul rnd, suficient de concise, pentru a
orienta i a ghida pe toi cei implicai n afacere. n al doilea rnd, trebuie s vizeze o
pia destul de larg pentru a permite afacerii s creasc i s-i realizeze potenialul.
Strategia aleas a firmei
Strategia afacerilor are scopul de a adapta riscurile societii sau proiectului i
posibilitile oferite de mediu, de a le prezenta concurenei, n funcie de resursele
disponibile i ntr-o perspectiv ndelungat. 9 .
Planificarea strategic reprezint un proces continuu, nu o serie de hotrri care
nu se pot schimba. Ea definete bazele de pornire poziie concurenial, inovaie, rspuns
unei necesiti bine stabilite pe care se sprijin proiectul. n acelai timp, trebuie s
permit adaptarea la mediu, respectnd orientrile pe termen lung. Aceasta presupune din
partea ntreprinztorilor anticiparea potenialelor politici ale concurenilor i evoluiile
pieei, ca modalitate de a defini avantajele pe care se pot sprijini.
Perioada analizei strategice se ntinde pe o durat mai lung de timp. Ea nu
reprezint o serie de alegeri permanente sau o succesiune de opiuni pe termen scurt.

2.2.3 Planul operational

Planul operational este o componenta esentiala a planului de afaceri, ce ofera

informatii despre felul in care veti oferi spre vanzare produsele sau serviciile companiei
(informatii despre produs de la iesirea lui din fabrica pana la locul de vanzare).
Planul operational trebuie sa ofere raspunsuri la urmatoarele intrebari:
Cine face si ce face?
Care sunt activitatile de zi cu zi?
Cum vor fi folositi furnizorii si reteaua de vanzari?
Cine sunt furnizorii?
Care sunt cerintele specifice activitatii companiei?
Care sunt sursele de materii prime?
Planul de afaceri este foarte important deoarece descrie modalitatile prin care realizati un
produs si reusiti sa il vindeti. Un evaluator al planului de afaceri are nevoie de informatii
cu privire la ceea ce face compania pentru a scoate un produs pe piata. Unele informatii pot

Joel Bessis,Planul de afaceri- Cum sa incepi sis a redactezi un plan de

afaceri,Ed.Stiinta si tehnica , 1997,p 55

parea evidente pentru dumneavoastra, dar tineti cont ca un evaluator s-ar putea sa nu le
cunoasca decat daca i le oferiti.
Avand in vedere ca este planul operational este un document intern de planificare,
acesta trebuie sa fie cat mai detaliat posibil. Astfel, aveti ocazia sa rezolvati de la inceput,
pe hartie, multe din probleme inainte de realizarea operatiunilor comerciale propriu-zise.
Totusi, daca utilizati planul operational pentru a atrage fonduri suplimentare, amintiti-va sa
nu utilizati descrieri prea complicate. Folositi descrieri simple.
Daca ati redactat planul operational in scopul de a fi citit de catre un evaluator, aveti in
vedere ca:
trebuie sa poata fi inteles usor de catre evaluator;
planul operational are un rol important pentru intelegerea si evaluarea pozitiva a
planului dumneavoastra de afaceri.
Importanta planului operational va depinde de natura activitatii firmei. O unitate de
productie va necesita o atentie semnificativa pentru problemele operationale.
Ce ar trebui sa includa un plan operational?
Un plan operational trebuie sa fie specific afacerii dumneavoastra. Nu toate tipurile de
afaceri necesita un plan operational complex. Limitati-va la acele lucruri care sunt
esentiale activitatii si succesului firmei dumneavoastra.
De obicei un plan operational include:
Productia
Utilajele
Inventar
Distributie
Mentenanta
De o importanta mare mai sunt si principalele caracteristici tehnice ale ofertei
firmei cum se armonizeaza ele cu legislatia in vigoare (sau care putem preconiza ca o sa
fie adoptata, cum e de exemplu legislatia Uniunii Europene) si care este legatura intre
produsul sau serviciul oferit de firma si ultimele tendinte sau dezvoltari in plan
international.
n aceast seciune a planului de afaceri trebuie s se descrie ce produse i / sau
servicii se propune s se realizeze, n ce stadiu sunt acestea i de ce sunt ele conforme cu
sursele de aprovizionare existente. O parte din informaiile de aici sunt destinate cititorilor
din afara ntreprinderii, care s-ar putea s nu fie familiarizai cu afacerea. Va fi ns util i
pentru cei din interior, deoarece documentarea i analiza necesar i va ncuraja s
examineze oferta proprie n raport cu cea a concurenei.

Enumerarea i descrierea produselor i / sau serviciilor oferit

Cititorul va trebui s se aleag cu mai mult dect o idee vag despre produse i /
sau servicii.10 .Evident unele produse i servicii vor necesita mult mai multe explicaii
dect altele. Un pericol al acestei seciuni este a presupune c cititorul poate s neleag
cu uurin produsul sau serviciul, fr a i se oferi suficiente detalii i descrieri.
n afar de enumerarea i descrierea produselor i / sau serviciilor va trebui s se
evidenieze toate aplicaiile i utilizrile produselor, care nu sunt evidente pentru cititor.
Dup descrierea detaliat a produselor i serviciilor oferite trebuie s se
evidenieze avantajele pe care le ofer produsele / serviciile respective: avantajele oferite
productorilor, ct i avantajele oferite clienilor.
n primul rnd trebuie s se verifice dac produsul sau serviciul corespunde unei
cereri i unei necesiti adevrate. Responsabilitatea celor care ntocmesc planul de
afaceri este s demonstreze c aceast cerere exist, deci vor exista clieni, deoarece nici
o afacere nu poate demara fr clieni, ce s mai zicem de supravieuire. 11
.Comparaia cu produse sau servicii competitive
n general, orice pia este concurenial, chiar dac, de la nceput, mprejurrile
par s indice contrariul. De aceea este foarte probabil c exist deja pe pia concureni
pentru produsele sau serviciile vizate de planul de afaceri. Acestea pot fi produse sau
servicii similare sau pot fi destul de diferite, dar substituibile cu cele propuse Aceste
produse sau servicii concurente trebuie identificate pentru a putea compara produsele /
serviciile proprii cu ele. Dup realizarea comparaiei se trag concluziile de rigoare.
Planul de afaceri trebuie s conin n mod obligatoriu prezentarea avantajelor i
dezavantajelor produselor / serviciilor vizate fa de cele concurente.
Planul de afaceri va trebui s prezinte nu att detalierea acestor activiti, ci cum
vor fi ele implementate practic. Va trebui s se arate c s-au luat n considerare toate
problemele principale pe care le ridic afacerea i c exist o soluie viabil la ndemn.
Se prezint n continuare principalele activiti operaionale la care trebuie s se
fac referire n planul de afaceri.

Ovidiu Nicolescu, Ciprian Nicolescu Intreprenoriatul i managementul

ntreprinderilor mici i mijlocii, Editura Economic, Bucureti, 2008,p 44
10

11

Ghenea Marius - Antreprenoriat. Drumul de la idei catre oportunitati si succes in

afaceri, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2011 , p 25

Producia
Dac afacerea propus se refer la producerea sau construirea unui produs, atunci
n planul de afaceri trebuie s se fac referire la urmtoarele probleme:

Se va realiza produsul n cadrul firmei sau se vor cumpra componente

pentru a le asambla ? Dac se alege calea produciei, se va argumenta alegerea fcut.

Care va fi procesul de producie folosit ?Dac este necesar se explic i

procesul de producie al concurenilor.

Ce fel de cldiri i echipamente vor fi necesare i ce nivel maxim de

producie vor avea ?

Ce fel de sprijin ingineresc va fi necesar ?

Cum se va monitoriza i controla calitatea ?

n afar de prezentarea acestor aspecte, trebuie s se ntocmeasc i o schi a

locului unde se realizeaz producia, artnd mrimea total a facilitilor necesare,
poziionarea echipamentului i circuitul materialelor i a bunurilor finalizate.
Materia prim i surse de aprovizionare
Planul de afaceri va trebui s explice i unele elemente despre materiile prime sau
serviciile care vor fi necesare. Astfel trebuie s se rspund la urmtoarele ntrebri:
Ce materii prime sau servicii vor fi necesare ?
De unde se va aproviziona firma i n ce condiii ?
De ce s-a ales furnizorul respectiv ?
Ct vor costa materiile prime i serviciile necesare ?
Personalul
Oamenii sunt cel mai important element al unei afaceri. Orict de bun sau nou
ar fi ideea de afaceri, sau ct de competitiv ar fi strategia, nimic nu poate fi fcut fr
oameni.
Planul de afaceri va trebui s explice ce persoane sunt importante pentru afacere i
va trebui s rspund urmtoarelor ntrebri:
S-a ntocmit o fi a postului pentru fiecare poziie cheie din firm ? Un
rezumat al responsabilitilor ar trebui s apar n planul de afaceri.

 S-a ntocmit un contract scris cu principalele drepturi i obligaii pentru fiecare

angajat care lucreaz mai mult de 16 ore pe sptmn ? Pe lng descrierea postului,
salariului, concediilor i regulilor companiei, procedurile disciplinare vor trebui i ele
cuprinse.
Sunt ocupate toate poziiile cheie? Dac nu, cum se planific recrutarea i
selectarea acestor persoane ?
Ce nivel de salarizare s-a stabilit pentru angajai ? Cum sunt raportate acestea la
salariile altor posturi similare din zon ?
Se cunoate legislaia cu privire la sntatea i sigurana la locul de munc ? Sau luat n calcul costurile pe care le implic respectarea acestor legi ?
Ce soluii de rezerv exist dac o persoan se mbolnvete sau lipsete din
diferite motive ?
Cum se vor stimula angajaii s fie motivai n munca lor ?
2.2.3 Planul de marketing
Unii autori consider c marketingul reprezint un concept modern de
management general, care acoper toate aspectele unei afaceri. Din acest punct de vedere,
planul de marketing este perceput ca un plan general al afacerii. El cuprinde nu numai
strategiile menite s asigure penetrarea pe o anumit pia int (deciziile privind produsul,
preul, promovarea i distribuia), ci i toate celelalte aspecte pe care le implic activitatea
unei firme: fluxuri de producie, tehnologii, aprovizionare, personal, conducere, finane,
rata profitului. Toate aceste elemente sunt gndite i coordonate astfel nct ntreaga
activitate s fie focalizat spre cucerirea pieei int.
Ali autori privesc planul de marketing ca pe un capitol aparte al planului de
afaceri. n acest caz, planul de afaceri cuprinde, n capitole distincte, deciziile menite s
asigure, s conduc i s organizeze toate fluxurile materiale, umane i financiare ale
firmei
Planul de marketing are un caracter dinamic. Condiiile mediului de marketing
sunt ntr-o continu schimbare. De aceea este necesar revizuirea periodic a planurilor,
activitilor i resurselor. Evenimentele, piaa, concurena se modific. Pentru a avea
succes n afaceri, trebuie s se treac periodic n revist realizrile i nemplinirile i s se
adopte deciziile necesare pentru a se adapta la schimbrile produse.
Planul de marketing trebuie s se bazeze pe o analiz practic, realist i nu pe
dorine subiective. Folosind informaiile obinute din analiza de marketing, planul de
marketing trebuie s rspund la urmtoarele patru ntrebri eseniale :

Ce va vinde firma ?

Cui va vinde firma ?

Ct va vinde firma ?

La ce pre va vinde firma ?

Din punct de vedere practic, elaborarea unui plan de marketing va permite :

-

Optimizarea profitului

Formarea unei imagini de ansamblu a activitilor firmei

Atragerea mai multor clieni

Descoperirea de noi ocazii favorabile pentru dezvoltarea afacerii

Gospodrirea ct mai eficient a timpului i a banilor

Informarea ntreprinztorilor

Procesul de planificare de marketing poate fi mprit n cteva etape distincte :

1. Stabilirea obiectivelor de marketing ale firmei
2. Analiza extern i intern
3. Stabilirea strategiei de marketing a firmei
4. Definirea activitilor de marketing
5. Estimarea costurilor
6. Programarea
7. Controlul operaiunilor de marketing
Stabilirea obiectivelor de marketing a firmei
Procesul de planificare de marketing trebuie s nceap prin nelegerea clar a
obiectivelor de marketing ale firmei. Pentru aceasta trebuie s se clarifice urmtoarele :

Scopul personal care se urmrete prin afacere

Tipul de produse i / sau servicii pe care le ofer firma

Zona geografic n care va aciona firma

Tipul de clieni crora li se adreseaz firma

Ct de repede se dorete s se dezvolte firma

Obiectivele financiare ale firmei ( profit, cot de pia, etc. )

Definind obiectivele activitatea de marketing poate fi planificat mai bine. O

intrare nepregtit pe pia sau o diversificare necoordonat a produselor noi pot conduce
la pierderi mari pentru firm.
Stabilirea strategiei de marketing a firmei

Analiza structurii i caracteristicilor cererii manifestate pe pia i raportarea ei la

punctele tari i punctele slabe ale firmei vor permite alegerea corect a segmentului de
pia cruia se adreseaz produsul / serviciul oferit. Dup stabilirea pieei int, va trebui s
se decid cum i prin ce mijloace se va reui atragerea clientelei cu oferta proprie mai
mult dect concurenii.
Profesorul Porter de la Harvard a concluzionat c exist trei strategii distincte de
marketing care pot fi urmrite de o firm :
A) Leadership prin costul total, caracteristic firmelor mari, care sunt
capabile s ating economii de scal prin investiii majore de capital, s opereze
cu marje mici n virtutea eficienei sistemelor de control i s creeze bariere de
intrare prin practicarea de preuri mici.
A) Strategia de difereniere prin calitate, design i imagine bun,
practicnd marje mari, bazate pe obinerea loialitii fa de marc i produse
unice.
B) Strategia de concentrare prin care o firm servete bine o anumit
pia int, cu costuri mici i marje mari, construind bariere de intrare prin
ngustarea pieei i prin ridicarea de bariere de distribuie.12
Activitile de marketing
Urmtorul pas care trebuie parcurs este elaborarea mixului de marketing i
precizarea rolului i ponderii fiecrui element al su n realizarea strategiei de marketing a
firmei.
Mixul de marketing denumit i cei 4 P const n urmtoarele 4 elemente :
A) Produs
A) Pre
B) Promovare
C) Plasare ( distribuie )
A).Produsul
Clienii sunt atrai de un produs prin beneficiile pe care le ofer aceasta i care
sunt determinate de : caracteristicile tehnice, funcionale i estetice ale produsului, pre,
calitate, servicii n perioada de garanie i post-garanie.
ndreptnd atenia asupra acestor elemente i mbuntindu-le permanent, produsul
oferit va fi dorit i solicitat de ctre clieni.
12

Colin Barrow , Paul Barrow ,Robert Brown , Planul de afaceri-Registrul de

lucru,Editura The Sunday Times 2001 , p 95

Preferinele clienilor se schimb de-a lungul timpului n funcie de : idei noi,

informaii, putere de cumprare, concuren. Datorit acestui fapt, produsele au un ciclu
de via , ale crui stadii sunt :
- Stadiul de introducere
- Stadiul de cretere
- Stadiul de maturitate
- Stadiul de declin
Dac sintetizm aceste stadii, putem observa modul n care evolueaz viaa produsului :
Tabel nr 1. Modul de evaluare a evolutiei vietii produsului 13
Introducere

Cretere

Maturitate

Declin

Creterea vnzrilor

nceat

rapid

nceat

declin

Profitul

negativ

cretere

declin

minim

Fluxul de numerar

negativ

bun

nalt

descresctor

Clienii

interesai

Concurena

redus

apeleaz pe scar apeleaz pe scar

pierd interesul
larg
larg
crete

constant

scade

Fiecare stadiu este determinat de cerere i de capacitatea firmei de a fi i de a

rmne competitiv. Aceasta depinde de eficiena cu care se realizeaz producia, se
stabilete preul, se realizeaz distribuia i promovarea produselor de care se dispune.
B). Preul
Un alt element al mixului de marketing este preul.
La stabilirea preului trebuie luate n considerare o serie de aspecte importante.
Modul n care se stabilete preul depinde de :
1) factori interni
- ct cost obinerea produsului
- ct profit se dorete a se obine
1) factori externi
- cererea pentru produsul respectiv
- concurena
13

John Allen , Ghidul intreprinzatorul particular ,Editura Tehnica 1994 , p 38.

- preul pe care clienii sunt dispui s-l plteasc

Lund n considerare aceti factori, trebuie s se calculeze un pre care va asigura
att acoperirea costurilor, realizarea unui profit acceptabil, ct i competitivitatea
produsului. Dac aceti factori nu pot fi mbinai astfel nct s rspund acestor scopuri,
este necesar revizuirea lor.
C). Promovarea
n aceast seciune a planului de afaceri trebuie s se discute programul de
publicitate i promovare planificat.
O firm poate produce cel mai bun produs, dar dac clienii nu-l cunosc i nu
sesizeaz avantajele deinerii lui, este foarte puin probabil ca acesta s aib succes.
Firma i produsele ei trebuie promovate. Promovarea va asigura :
- Stabilirea unei imagini a firmei
- Creterea vnzrilor
- Informarea clienilor asupra produselor i mbuntirilor aduse lor
O decizie important este alegerea metodei de publicitate care s ating majoritatea
clienilor, la costul cel mai mic posibil. Publicitatea este o arie specializat i oricnd este
posibil s se apeleze la o agenie publicitar.
Publicitatea este n esen o modalitate scump pentru ca o persoan s-i
vorbeasc alteia ! 14
Rspunsurile la urmtoarele cinci ntrebri vor conduce la definirea aspectelor
publicitare i promoionale ale planului de afaceri :
-Ce dorete ntreprinztorul s se ntmple ?
-Ct valoreaz aceasta ?
-Ce mesaj va face s se ntmple aceasta ?
-Ce media trebuie utilizat ?
-Cum vor fi verificate rezultatele ?
Aciunile publicitare trebuie s conduc la oportuniti ntr-un numr semnificant
de cazuri, din care s rezulte vnzarea. Stabilirea activitilor promoionale ce se doresc a fi
realizate reprezint o etap esenial a ntocmirii unui plan de afaceri.
Majoritatea noilor afaceri trebuie s-i concentreze activitatea de publicitate i cea
promoional pe urmtoarele puncte :
1. Reclama;
2. Relaiile cu publicul;

Grigore Ana Maria - Antreprenoriat si management pentru afaceri mici si mijlocii,

Editura C.H.BECK, Bucuresti, 2012

14

3. Expoziiile;
4. Promovarea vnzrilor.

1.Reclama
Modul n care o firm i realizeaz reclama va depinde de tipul de reclam
disponibil, de eficiena i costul folosirii acesteia i de resursele financiare ale firmei.
Pentru o afacere mic, cu fonduri limitate, cteva posibiliti eficiente de realizare a
reclamei sunt :
- Materiale promoionale ( brouri, afie )
- Ziare distribuite local
- Posturi de radio ( locale )
- Cinema
- Reclame luminoase
Publicitatea la radio sau TV, cunoscut n media afacerilor ca i publicitate
deasupra liniei este mult mai probabil s fie eficace de utilizat de ctre firmele mari.
Exist o arie vast de elemente specifice sub linie care sunt eficiente probabil pentru
marketingul int n cazul firmelor mici. Exemple pentru publicitatea sub linie : servicii
post-vnzare / servicii tehnice; brouri; cri de vizit; birotic pe ntru afaceri; rezolvarea
plngerilor; serviciul de furnizare; pota direct; lista de reduceri; cadouri; prospecte
incluse; logo-ul; ambalajul; vnzarea personal; postere; liste de preuri; prototipuri;
mostre; vnzri prin telefon; maini de transportat marf; site-uri Web; Pagini aurii.
2. Relaiile cu publicul
Relaiile cu publicul se refer la prezentarea firmei i a afacerii ntr-o lumin
favorabil ctre diferitele categorii de public- la un cost mic sau chiar n absena acestuia.
Este, de asemenea, o metod de comunicare mult mai influenabil dect publicitatea, n
general oamenii cred n editoriale. Pentru a avea succes, un comunicat de pres trebuie s
atrag imediat atenia, trebuie s fie repede i uor de digerat.
3. Expoziiile
Ca i mijloc de a culege date referitoare la clieni pentru cercetarea de pia,
expoziiile sunt extrem de valoroase. Ele sunt, de asemenea, o modalitate folositoare de
stabilire a gradului de acceptare a produsului sau serviciului ntr-un mod rapid, furniznd
astfel un argument convingtor n pledoaria fcut n cazul cererii unui sprijin financiar.
15
Pentru a realiza aceast form de promovare este necesar s se cunoasc care vor fi
expoziiile ce se vor organiza i care au legtur cu activitatea pe care o desfoar firma,
att pe plan local ct i pe plan naional / internaional.
15

Prin participarea la expoziii se poate :

-

promova firma proprie;

lansa un produs nou;

identifica noi canale de distribuie, noi clieni, noi furnizori;

cunoate oferta concurenei;

consolida relaiile de afaceri deja existente.

Dei participrile la expoziii sunt, de obicei, costisitoare, ele pot constitui o bun
ocazie de a stabili i ntri relaii cu clienii i partenerii de afaceri.

Rolul analizei SWOT in planificarea afacerii

Analiza SWOT ofera o radiografie a companiei la un moment dat. Astfel, analiza SWOT
constituie cea mai importanta tehnica manageriala utilizata pentru intelegerea pozitiei
strategice a unei companii/organizatii pentru ca:

ofera un tablou cuprinzator ce arata valorile interne si punctele critice interne ale
companiei/organizatiei (valori si puncte critice care sunt definite in raport cu
obiectivele pe care trebuie sa le atinga organizatia, si anvergura lor);

ajuta managementul sa identifice fortele externe care influenteaza, pozitiv sau

negativ, succesul companiei /organizatiei catre atingerea obiectivului propus;

ajuta managementul sa obtina un raspuns la intrebarea: Putem sa mergem pe calea

aceasta pentru atingerea obiectivului organizatiei ?;

ajuta sa se evidentieze rapid punctele forte si punctele de slabiciune ale

companiei/organizatiei;

ajuta la cunoasterea si intelegerea contextului larg in care functioneaza

compania/organizatia.

Tabel nr 2, Analiza SWOT

S - PUNCTE TARI

W PUNCTE SLABE

La ce suntem cei mai buni?

La ce suntem cei mai slabi?

Ce aptitudini specifice are

forta de munca?

Ce fel de instruire le lipseste

angajatilor nostri?

Ce resurse unice detinem?

Care este nivelul de atasament

al angajatilor nostri?

De ce resurse financiare
dispunem?
Ce tehnologie folosim?

Care e pozitia noastra

financiara?

Care este gradul de optimizare

al proceselor interne?
O OPORTUNITATI

T AMENINTARI

Ce schimbari ale mediului

extern putem exploata?

Ce ar putea face concurenta in

detrimentul nostru?

La ce tehnologie noua am
putea avea acces?

Ce legislatie noua ne-ar putea

lovi interesele?

Ce piete noi ni s-ar putea

deschide?

Ce schimbari sociale ar putea

fi o amenintare pentru noi?

Cum s-a modificat

comportamentul de consum al
potentialilor clienti?

Cum ne va afecta ciclicitatea

economica (avant-declin)?

Rolul analizei PEST in planificarea afacerii

Analiza PEST presupune o analiza a situatiilor strategice intr-o afacere de succes.
Fatorii Politici (P) au o influenta puternica asupra afacerii. Imactul taxelor percepute
si al legislatiei in vigoare, precum si gradul de stabilitate politica au o importanta deosebita
in ceea ce priveste prosperitatea unei afaceri.
Factorii Economici (E). Cei mai importanti indicatori macroeconomici(inflatie, PIB,
somaj, rata dobanzii), nivelul de consum in randul populatiei, preturile administrate,
nivelul competivitatii economice nationale vor avea un impact imens asupra deciziilor in
afaceri.
Factorii Socio-culturali (S). In aceasta categorie se include nivelul educational, stilul
de viata al populatiei, atitudinea fata de calitate, rata varstei, atitudinea fata de ecologism
samd.

Factorii Tehnologici (T). Nivelul tehnologic relevant pentru o afacere cu

posibilitatile de proiectare ieftina a produselor si serviciilor promovate de aceasta
reprezinta punctul central in cadrul acestor factori.
2.2.4 . Planul organizational
Acest capitol al planului de afaceri poate fi relevant mai ales n cazul unor firme
mari. Dac dimensiunile afacerii nu impun detalierea acestor informaii ntr-un capitol
distinct, se includ datele necesare despre conducere, personal i organizare n capitolul
Prezentarea firmei. Date despre recrutarea, evidena i motivarea personalului se pot
include i n capitolul Planificarea activitii - Personalul.
n cazul unor afaceri ample, a unor firme de dimensiuni mari, este recomandabil
tratarea acestor informaii ntr-un capitol distinct al planului de afaceri, n care s se descrie
modul n care se va structura i conduce afacerea. Acest capitol al planului de afaceri va
trebui s conin informaii despre:
1.

Forma legal de constituire a afacerii

2.

Proprietari

3.

Organele de conducere i atribuiile acestora

4.

Organizarea muncii-distribuia obligaiilor, responsabilitilor

i a drepturilor
Organele de conducere i atribuiile acestora
Bancherii, investitorii examineaz cu atenie calitile i experiena celor care
conduc afacerea. O afacere slab i condus de o echip foarte bun este mai sigur dect
o afacere promitoare condus de o echip de manageri de mna a doua. Nu este de
mirare deci, c o propunere ideal a unui investitor trebuie s includ o echip de
management experimentat i echilibrat care au lucrat mpreun civa ani. Acest lucru
va asigura managementul n profunzime, i astfel oferind protecia mpotriva oricrei
situaii de la criz la dezvoltare, i garantnd stabilitate de-a lungul anilor agitai ai
nceputului. Din aceste motive, astfel de situaii sunt favorizate de finanatori.
2.2.5 Planul financiar
Aceasta este partea din planul de afaceri de cel mai mare interes pentru potenialii
investitori i creditori. Planificarea financiar reprezint o necesitate.
Rezultatele financiare i definirea unei politici de finane trebuie s ndeplineasc
trei funcii:
-

realizarea sintezei de calcul a tuturor deciziilor luate

Toate operaiunile societii sunt consolidate din punct de vedere economic

ntr-un cadru unic, ce furnizeaz n perspectiv o imagine de ansamblu a societii, a
activitii i rezultatelor sale.
-

cuantificarea resurselor financiare necesare ( nevoile de fonduri )

pentru plasarea celor mai bune surse de finanare

-

msurarea rentabilitii

Planul financiar reunete toate elementele care permit ca performanele afacerii s

fie prevzute pe termen lung. n special, trebuie s cuprind:
-

investiiile propuse

sursele de finanare i nevoile de fonduri proprii

performanele financiare

Planul financiar este orientat spre viitor, dar analiza i prezentarea lui trebuie s
acopere trecutul i prezentul pentru a da credibilitate viitorului. 16n scopul elaborrii
planului de finanare, trebuie traduse - din punct de vedere financiar toate deciziile care
s-au adoptat mai devreme. Pentru a reui, trebuie calculate toate consecinele hotrrilor
aduse. De aceea, elaborarea planului de finanare trebuie realizat n momentul n care
deciziile au fost cunoscute.
n cazul unei ntreprinderi noi, nu se dispun de aceste elemente, dar studiile de
pia, eventualele teste de marketing, analiza ntreprinderilor comparabile pot sta la baza
fundamentrii proiectelor. Ipotezele care susin proiectele trebuie explicate n mod clar i
este recomandabil construirea mai multor variante.
Segmentul financiar trebuie bine prezentat atunci cnd se adreseaz specialitilor n
domeniu ( bancheri sau investitori ).n aceast situaie, trebuie aprofundate calculele
rezultatelor i bilanurile referitoare la previziuni, bugetele i planul de finanare, care
justific alegerile fcute i necesitile afacerii propuse.
ntocmirea planului financiar necesit previzionarea tuturor activitilor firmei ce ar
putea afecta venitul scontat, bilanul previzionat i fluxul trezoreriei.
Prima etap n planificarea financiar o reprezint previziunea vnzrilor. Vnzrile
previzionate sunt datele eseniale de intrare, de la care se pleac n efectuarea previziunilor
financiare care intr n componena planului de afaceri. Pe baza acestor date se ntocmesc
rapoartele financiare:
-

bilanul

contul de profit i pierdere

situaia fluxului de numerar

Eugen Burdu ( coordonator ) - ntrprinztorul, Editura Pro Universitaria, Bucureti,

2010
16

Situaia fluxului de numerar ( cash-flow )

O alt imagine n micare a ct de bine merge afacerea este cea furnizat prin
prisma generrii de cash-flow. Situaia se aseamn foarte bine cu cea a contului de profit
i pierderi, dar reflect efectul pe care l are asupra cash-flow-ului creditul luat de la
furnizori i creditul acordat clienilor firmei. Profitul nu este ntotdeauna egal cu cash-ul
firmei. Pe termen scurt, o firm poate supravieui chiar dac nu are profit atta vreme ct
dispune de rezerve bneti suficiente, dar nu poate supravieui fr bani chiar dac
genereaz profit. Scopul previzionrii cash-flow-ului este de a determina cantitatea de bani
necesar unei firme pentru a-i atinge obiectivele i mai ales momentul n care aceti bani
vor fi necesari pe parcursul derulrii activitii firmei. Aceste predicii vor constitui baza
negocierilor cu orice poteniali furnizori de capital.
n practic, previzionarea cash-flow-ului i contului de profit i pierderi sunt
realizate n paralel i au la baz aceleai set de date. Aceste dou situaii pot fi considerate
ca dou fee ale aceleiai monede : contul de profit i pierdere arat profitul / pierderea
ntreprinztorului bazat pe presupunerea c att veniturile din vnzri ct i costul aferent
acestora se efectueaz n aceeai lun; iar situaia cash-flow-ului care privete aceleai
tranzacii pleac de la faptul c n realitate costul aferent vnzrilor este efectuat primul,
venitul din vnzri ncasndu-se ulterior, ntre aceste dou operaii aprnd un decalaj.
Evident c pentru o firm aflat la dificultate, implicaiile acestor ntrzieri aprute
ntre momentul efecturii vnzrii i cel al ncasrii banilor pe de o parte, iar pe de alt
parte ntre momentul plii acestora, sunt cruciale, mai ales n primul an de activitate.
Sinteza indicatorilor de performan
Dup proiectarea celor trei documente ( bilanul, contul de profit i pierdere, cashflow-ul ) devine posibil calcularea unor indicatori economici, care ofer informaii asupra
strii economico-financiare a firmei.
Analiza economic pe baz de indicatori necesit experien. Analistul efectueaz,
n primul rnd, o analiz asupra evoluiei n timp a indicatorilor, precum i comparaia
acestora cu indicatorii din firme de profil asemntor.
Pragul de rentabilitate
Pragul de rentabilitate reprezinta nivelul minim al vanzarilor care trebuie realizate,
astfel incat firma sa nu inregistreze pierderi. Este dependent de nivelul si structura
costurilor fixe si variabile ale firmei.

Pragul de rentabilitate = costuri fixe totale ale firmei / (100% % cheltuielilor variabile in
total vanzari)

2.6. Anexe
Anexele pot include:
-

curriculum vitae al managerilor cheie

nomenclatorul de produse i situaia acestora

referine personale

studii de pia

informaii pertinente publicate ( articole din ziare, referiri n cri

brevete, licene, invenii, inovaii

contracte semnificative:

etc.)

nchirieri

contracte de vnzare

contracte de aprovizionare

contracte de leasing

nelegeri de parteneriat

nelegeri privind stocul de aciuni

nelegeri cu angajaii

nelegeri ntre concureni

asigurri

dimensionarea necesarului de resurse

n majoritatea cazurilor, cu ct planul de afaceri este mai voluminos, cu att este

mai greu pentru un potenial investitor s-l citeasc atent, n ntregime. Firma trebuie s fie
n stare s demonstreze potenialilor investitori sau finanatori c a depus o munc
complet pentru ntocmirea planului su de afaceri, iar coninutul acestuia este bine

documentat. Prin folosirea anexelor, se pot utiliza informaiile suplimentare solicitate de

ctre potenialii cititori, ntr-o form adecvat.

2.3 Prezentarea planului de afaceri

In prezentarea planului de afaceri trebuie avut in vedere raspectarea urmatoarelor aspect:
Utilizerea marcatorilor de paragraf, deoarece elimina nevoia de a scrie fraze lungi, si
atrag atentia asupra informatiilor prezentate. Lungimea listelor sa fie rezonabila, si inainte
de a incepe introdu un verb sau o propozitie.
Limbajul planului sa fie marcat de un optimism realist, sa transmita entuziasmul
pentru ideea de afaceri care sta la baza planificarii. Tonul trebuie sa fie direct, fara o
exprimare complicata.
Utilizarea termenilor de specialitate cu moderatie. Frazele sa nu fie prea scurte, si se
elimina cuvintele inutile. Se respecta regulile gramaticale.
Utilizarea graficelor si a diagramelor , deoarece capteaza atentia. Fotografiile ar fi
bine sa fie asezate doar in anexe.
Marginile documentului pot fi intre 2-2,5 cm, poate mai mare jos si la stanga.
Spatierea este bine sa se faca la un rand. Intre paragrafe pot fi asezate doua randuri.
Evitarea paragrafelor lungi, pentru ca diminueaza capacitatea de procesare a informatiilor
si se pierde perspectiva.
Intarirea capitolele si subcapitolele pentru a indica o schimbare de subiect.
Pentru prezentare, este bine sa se lege documentul, deoarece va avea un aspect
profesionist.
Respectand aceste reguli simple, se va asigura ca cititorii planului de afaceri (din
interiorul sau din exteriorul firmei) vor putea analiza cat mai bine conceptul de afaceri
continut, si vor putea aprecia planul la adevarata lui valoare.

CAPITOLUL 3
PLANUL DE AFACERI AL MASTER CLEAN S.R.L .
3.1.Sinteza planului de afaceri
Master Clean SRL s-a nfiinat ca si societate in anul 2004 , functionand pana in
acel moment sub alta denumire, dar in acelasi domeniu de activitate.Istoricul acestei
afaceri dateaza inca din anul 1999 .
Societatea a fost infiitata in anul 2004 in baza legii nr. 131/1990 cu un capital de 200
RON capital subscris si varsat de unicul asociat al firmei. Societaea este inregistrata la
Registrul Comertului sub nr. J/12/1104/2004 avand CUI - ul 12241401.
Obiectul de activitate al firmei SC ANDIPAN SRL , conform actului constitutiv:

Domeniul principal de activitate este: : cod CAEN 8121 Activitati generale de

curatenie a cladirilor. Societatea va putea desfasura in subsidiar si alte
activitati .

3.2. Descrierea afacerii si a serviciilor oferite de firma Master Clean S.R.L.

Denumirea societatii
Denumirea societatii comerciale este ,,Master Clean SRL (societate cu rspundere
limitata) in orice scrisoare sau publicatie. In orice document oficial emis de societate se va
inscnie denumirea societatii urmata de initialele S.R.L. (Societate cu raspundere limitata),
sediul, numarul de inmatriculare Ia Registrul Comertului, codul fiscal si capitalul social.
Forma juridica a societatii

Societatea este persoana junidica romana constituita in forma societatii cu

raspundere limitata.
Sediul societatii
Sediul societatii este in municipiul Bucuresti, str.Minis , nr.4, bl. X6 , sc.A, et.4 ,
ap.58 , sector 3 . Sediul societatii comerciale poate fi schimbat in alta parte din Romania in
baza hotararii Adunarii Generale a Asociatilor, potrivit legii.
Societatea comerciala poate infiinta sucursale, filiale, reprezentante, agentii, birouri,
depozite, puncte de lucru si alte asemenea, in tara si in strainatate.

Durata societatii
Durata de functionare a societatii este nelimitata, incepand cu data inmatnicularii in
Registrul Comertului.
Obiectul de activitate
Principalul obiect de activitate este: cod CAEN 8121 Activitati generale de
curatenie a cladirilor. Societatea va putea desfasura in subsidiar si alte activitati.
Capitalul social
Capitalul social total subscris si varsat de asociati in numele si la dispozitia
societatii este in suma de 200 (doua sute) lei, in numerar.
Capitalul social este divizat in 20 de parti sociale egale si indivizibile, fiecare avand
o valoare nominala de 10 (zece) lei, numerotate de Ia 1 la 20, repartizate intre asociati
astfel:

ASOCIAT
1. Petrescu Marian

2. Calinescu George

3.2.1. TIPURI DE SERVICII

APORT LA CAPITAL

PARTI SOCIALE

100

10

50

100

10

50

Servicii profesionale de curatenie si intretinere oferite de EUROCLEAN :

A. Curatenie generala, curatenie post constructor, intretinere pentru sectorul domestic:
curatenie apartamente, curatenie vile, curatenie garsoniere, curatenie casa
curatat covoare, curatare mocheta, spalat dezinfectat covoare inundate, spalat mocheta
menaj, intretinere curatenie, calcat rufe
curatare tapiterie textila, curatat tapiterie piele - curatat canapele, fotolii
inchiriere personal curatenie
B. Curatenie firme, curatenie generala, curatenie post(dupa) constructor sedii firma,
curatenie intretinere birouri servicii pentru companii:
curatenie de intretinere birouri, curatenie de intretinere sedii, curatenie cladiri birouri
curatat covoare mocheta firma, spalat dezinfectat covoare inundate, spalat mocheta
curatare tapiterie scaune, curatare tapiterie piele - canapele, fotolii

inchiriere personal pentru curatenie, inchiriere personal protocol, personal diferite

evenimente
intretinere pardoseli, pavimente
curatenie industriala
alte servicii conexe intretinerii si curateniei
Curatenie de intretinere zilnica, la 2 zile, saptamanal, ce presupune urmatoarele:

aspirarea covoarelor

stergerea pardoselilor cu detergent parfumat

stergerea mobilierului,aparaturii de birou, a usilor si pervazurilor

curatarea/dezinfectarea grupurilor sanitare si a bucatariei

curatarea scrumierelor, inlocuirea sacilor menajeri, colectarea si transportarea

gunoiului

calcat rufe- la cerere

Curatenie generala / de sezon ce presupune urmatoarele servicii:

aspirarea covoarelor

curatarea covoarelor prin samponare uscata cu masina monodisc, scoaterea petelorla cerere

curatarea mecanica a pardoselilor cu masina monodisc- la cerere

curatarea/dezinfectarea grupuri sanitare, a bucatariei

stergerea

mobilierului,aparaturii

de

birou,

corpurilor

de

iluminat,

difuzoarelor,caloriferelor

indepartarea pinzei de paianjen, curatarea peretilor, tavanelor

curatarea scrumierelor, inlocuirea sacilor menajeri, colectarea si transportarea

gunoiului

tratarea cu solutii protectoare a suprafetelor de lemn, sticla, aluminiu, inox

spalarea geamurilor (accesibile), pervazurilor, usilor si a tocariei

curatarea prizelor, intrerupatoarelor si plintelor

calcat rufe - la cerere

curatatul teraselor,garajelor si a subsolurilor - la cerere

3.2.3 PRETURI
a) CURATAT COVOARE + SALTELE

Curatat COVOARE(max25mp)+ SALTELE(max2) = 200 LEI

b) CURATAT COVOARE + CANAPELE

Curatat COVOARE(max25mp)+ 1 SET CANAPEA = 200 LEI

c) CURATAT SPALAT COVOARE, MOCHETA

Curatat covoare, mocheta, cu spuma uscata = 4-5 LEI / mp (firme peste 100mp)

Curatat mocheta,covoare cu spuma uscata = 5-6 LEI / mp la domiciliu-minim 30mp

d) CURATAT CANAPELE, SALTELE, TAPITERIE

Curatat canapea piele = 120 LEI/canapea(3); 100 LEI/canapea(2); 90 LEI/fotoliu

Curatat canapea textila = 90 LEI/canapea(3); 70 LEI/canapea(2); 50 LEI/fotoliu

Curatat saltele tip RELAXA = 70 LEI/saltea 2persoane ; 50 LEI/saltea 1 persoana

e) ALTE SERVICII DE CURATENIE

Curatenie dupa constructor = 6 - 10 LEI / mp / interventie

Curatenie generala = 5,5 LEI / mp / interventie

Curatenie de intretinere = 4,5 - 5 LEI / mp / luna - birouri

Curatat geamuri = 3,3 LEI / mp / fata (suprafete accesibile)

Curatenie Garsoniera(max 40mp) = 250 LEI

Curatenie Apartament 2 camere(max 55mp) = 300 LEI

Curatenie Apartament 3 camere(max 75mp) = 350 LEI

Curatenie Apartament 4 camere(max100mp) = 400 LEI

Curatenie Vile - in functie de suprafata = 5 LEI / mp

Tarifele nu contin TVA, sunt informative, sunt negociabile in functie de marimea

suprafetelor si ritmicitatea lucrarilor.
Tarifele includ costul echipamentelor de lucru, unelte si masini, al detergentilor si
solutiilor de curatare si tratare a suprafetelor, consumabile, forta de munca, supravegherea
necesara desfasurarii acestei activitati in cele mai bune coditii si deplasarea echipei in
Bucuresti si max. 10 Km in zonele limitrofe, distantele mai mari se tarifeaza suplimentar
3.3.Planul de marketing
Pentru asigurarea reusitei in elaborarea strategiei promotionale se vor avea in vedere
mai multe elemente: cunoasterea detaliata a mediului economico-social, a mediului

concurential, a pietei si a mecanismelor acesteia, a comportamentului de consum al

diferitelor segmente de piata.
Prin cercetarea posibilor clienti si a concurentei, se obtin informatii cu privire la la
stabilirea preturilor, raportul calitate- pret, indentificarea reactiilor posibile ale
cumparatorilor.
Preturile produselor si serviciilor oferite de firma noastra sunt stabilite tinand cont
si de pretul firmelor concurente.
Determinand preturile, folosindu-le in mediul concurential, integrarea
consumatorilor in ecuatia pretului si practicele de marketing in acest domeniu sunt doar
cateva din aspectele si elementele care definesc folosirea politicii de preturi ca instrument
de marketing.
Este o problema cand o firma trebuie sa-si stabileasca preturile.
Concurenta este conditia necesara pentru fundamentul politicii preturilor, relatia
intre pret si produs, constituind singurul element ce diferentiaza competitorii.
Principalele tipuri de mijloace de comunicare sunt urmatoarele: presa cotidiana si cea
periodica ( reviste, reviste de specialitate si cele tehnice ) reprezinta un mediu principal de
transmitere a mesajelor publicitare; radioul este un mijloc de publicitate des utilizat, ca
urmare a avantajelor pe care le ofera: selectivitate, costuri moderate, flexibilitate si
mobilitate; televiziunea are ca trasatura combinarea sunetului, imaginii si miscarii, ceea ce
asigura impresia de contact direct cu destinatarul mesajului, marind astfel impactul asupra
acestuia. Televiziunea ofera posibilitatea difuzarii repetate a mesajului la ore de maxima
audienta, asigura o oarecare flexibilitate si selectivitate scazuta; cinematograful ocupa un
loc modest in ansamblul tehnicilor publicitare. Este un mijloc folosit mai ales pentru
informarea tinerilor; publicitatea exterioara ( afise, panouri, insemne luminoase ) si cea
expusa pe mijloacele de transport. Aceasta alternativa se prefera atunci cand nu se poate
face reclama la televiziune fiind eficienta in aglomerarile urbane sau in zonele de mare
interes turistic; publicitatea prin tiparituri include cataloagele, pliantele, prospectele,
brosurile, agendele si calendarele; publicitatea directa se refera la transmiterea la sediul sau
la domiciliul clientului a unor brosuri si prospecte, stabilirea de contacte telefonice;
publicitatea in locurile frecventate de consumatori firmele o utilizeza tot mai mult pentru
a se adresa consumatorilor vizati, indiferent de locul in care acestia se afla: la locul de
munca, la sala de sport, la magazin etc.

Pentru inceput, vom aplica politica orientarii preturilor dupa concurenti, ceea
ce inseamna stabilirea preturilor prin luare in considerare, ca punct de incepere, pretul
concurentilor cerut pentru servicii similare.
Sunt doua alternative pentru aplicarea acestei politici de preturi: preturi
promotionale , chiar si preturi competitive, corespunzand strategiei preturilor scazute si
preturile asemanatoare competitiei.
Castigand experienta si invatand preferintele consumatorilor, se va folosi o strategie a
preturilor combinate, insemnand stabilirea unui pret de baza pentru pachetul standard de
servicii, la care se pot adauga diferite servic n stabilirea preurilor am luat in considerare
urmatoarele dou categorii de factori:
1) factori interni

costul produsului,
marja de profit urmrit;

2) factori externi
- cererea manifestat pe pia,
- aciunile i nivelul concurenei,
- preul pe care clientul este dispus s-l accepte, etc.
Puncte tari

Slbiciuni

- profesionalismul personalului

- lipsa experienei

- preturi accesibile pentru toate paturile sociale

- existenta concurentei directe

- calitatea serviciilor oferite

- gama larg de servicii
- firma este nregistrat i funcioneaz legal
- calculatoarele firmei sunt conectate permanent
la serviciul Internet
Oportuniti
-flexibilitatea

in

Ameninri
amenajarea

spatiala

si - reacia competiiei ( riscul prelurii ideii de

asortimentul serviciilor prestate

- plasarea ntr-o zon economic n continu
cretere
- posibilitatea ncheierii de parteneriate cu
diverse hoteluri, instituii, spatii comerciale etc

afaceri)

3.3.1. POLITICI DE MARKETING ADOPTATE DE FIRMA

Politica de produs a firmei
Unul dintre principiile fundamentale ale marketingului ne arata ca firmele ar trebui sa
incerce sa stabileasca natura multi dimensionala a cererii consumatorilor, si apoi sa
foloseasca resursele pentru a crea produse care sa satisfaca aceste cereri. Acceptarea
acestui principiu recunoaste ca succesul final al firmei depinde in mare masura de politica
de produs.
Politica de promovare
O firma moderna dispune de un sistem de comunicatii de marketing complex.
Firma comunica cu intermediarii, cu consumatorii si diferite organisme publice.
Intermediarii comunica cu consumatorii si organismele publice. Consumatorii comunica
intre ei, dar si cu organismele publice. Totodata, fiecare grup se afla in conexiune inversa
cu toate celelalte grupuri.

Politica de pret
Pretul este unul din instrumentele de marketing pe care o firma le foloseste pentru
a-si atinge obiectivele, iar deciziile referitoare la pret influenteaza si sunt influentate de
cele privind produsul, distributia si promovarea. Pretul este o componenta a mixului mai
putin flexibila, iar posibilitatea firmei de a-l manevra sunt, uneori, mai limitate .
3.3.2.OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE A SOCIETATII.
Satisfacerea intocmai a cererii de servicii este unul dintre obiectivele societatii SC
EUROCLEAN S.R.L. Aceasta inseamna ca declansarea activitatii trebuie sa fie posibila si
sa se faca in functie de semnalul pietei in aval. Tendintele urmarite sunt dezvoltarea pe
plan local , satisfacerea unui numar cat mai mare de clienti, facandu-ne astfel foarte
cunoscuti prin servicii de calitate la preturi accesibile .
Binenteles vom utiliza toate mijloacele de a ne face cunoscuti.
Obiective :
S mrim activitatea firmei
S ne crem o clientel stabil
S oferim servicii de o calitate superioara la preturi accesibile

Sa depasim cu mult concurenta

S realizm o cifr de afaceri lunar de circa .lei i un profit brut de
. lei
Sa castigam o imagine cat mai buna
Sa satisfacem cele mai exigente gusturi.
Reducerea costurilor reprezinta unul dintre obiectivele fundamentale ale acestei
societati si are in vedere modificari ce caracterizeaza mediul ambiant al firmei.
In primul rand, deoarece pretul este impus de catre piata din ce in ce mai mult,
societatea va cauta sa obtina un profit mai ridicat achizitionand bunurile necesare prestarii
serviciilor de curatenie de la furnizori la un cost mai mic fata de cel al concurentei.
In al doilea rand, achizitionarea bunurilor la un pret mai mic fata de cel al
concurentei creaza o marja mare de dezvoltare a diferitelor politici de pret in vederea
cresterii atuurilor concurentiale.
In al treilea rand, maximizarea profitului nu poate fi intotdeauna avantajoasa. O rata
de profitabilitate angajata va stimula aparitia de potentiali concurenti care vor determina
cresterea concurentei si deci diminuarea costurilor concurentiale.
In al patrulea rand, pe piata sunt din ce in ce mai rare intreprinderile care detin pozitie
de monopol si produsele care pot sa impuna un anumit pret pe piata, fiind in majoritatea
cazurilor primitoare de pret.
Respectarea acestor obiective nu inseamna pentru societate diminuarea calitatii, ci
o situare sub costurile concurentei. Astfel, diminuarea calitatii are efecte dezastruoase
avand in vedere ca din ce in ce mai mult acesta este criteriul esential in alegerea marfurilor
si cresterea profitabilitatii care stimuleaza concurenta.
Calitatea trebuie inteleasa ca o asteptare a clientului, aprecierea acesteia fiind facuta
de catre piata si nu de propria noastra parere. Calitatea inseamna mai bun decat ceea ce
exista pe piata, astfel s-ar putea sa nu fie recunoscuta sau sa nu poata fi cumparata.
Calitatea este considerata, alaturi de pret, unul dintre principalii factori de
competitivitate intr-o economie de piata. Ea joaca un rol esential in performantele
societatii, prin intermediul a doua mecanisme fundamentale, care sa permita crearea de
valoare:

- primul consta in obtinerea unei pozitii favorabile pe planul cheltuielilor ( cel mai bun
raport calitate perceputa/cost relativ );
- cel de-al doilea inseamna a oferi produse a caror calitate perceputa este valorizata de
catre consumatori prin intermediul pretului relativ mai ridicat pe care acesta este dispus sal plateasca.
Calitatea este o notiune complexa, complexitate dovedita de multitudinea
definitiilor si evolutia acestora:
- calitatea este aptitudinea in utilizare;
- calitatea este conformitatea cu specificatiile;
- calitatea este conformitatea cu nevoile;
- calitatea este satisfacerea nevoilor apreciata de client sau utilizator;
- o stare de spirit impartasita de toti cei implicati;
- vointa de a pune in practica, continua si adaptata diferitelor situatii.
Calitatea este strans legata de cantitate, intre ele existand o legatura reciproca; de
exemplu cresterea numarului de proprietati latura cantitativa determina o extindere a
gradului de utilitate, care reprezinta latura extensiva a calitatii.
Calitatea are caracter complex, deoarece reprezinta un complex de conditii tehnicofunctionale, economice, psihosenzoriale, ergonomice, ecologice, care implica diferite
caracteristici de naturi diferite. Prezinta si un caracter dinamic, ce deriva din caracterul
dinamic al nevoilor si utilitatii. Acest caracter dinamic este dat nu numai de nivelul
proiectat si realizat ci si de evolutia in timp a nivelului principalelor caracteristici, de
constanta lor pe circuitul tehnic al produselor.
Calitatea are un continut social datorita implicatiilor unor proprietati ale marfurilor
si serviciilor asupra nevoilor, a calitatii vietii oamenilor si a mediului inconjurator.
Cresterea gradului de integrare si motivare a personalului este un alt obiectiv al
societatii. Respectarea acestui obiectiv este esentiala in conditiile mutatiilor sociologice ce
se manifesta la nivelul comunitatilor umane si psihologice, avand un impact deosebit
asupra personalului.
3.4.Planul organizational
3.4.1

Organizarea si conducerea

Conceperea structurii organizatorice are drept scop sa ofere o forma concreta de

desfasurare a functiunilor si activitatilor societatii. Caracterul concret al structurii
organizatorice reiese din forma vizibila sub care aceasta prezinta structural organizatia:
oamenii incadrati pe posturi, posturi grupate in compartimente plasate intr-o piramida
ierarhica si legate intre ele prin relatii de autoritate sau de cooperare.
Elaborarea structurii organizatorice se face pe baza unor norme, reglementari si
documente oficiale aprobate de conducerea de varf a societatii, fapt ce justifica denumirea
de structura oficiala sau formala.
Asociaii vor coordona ntreaga activitate, vor angaja i vor controla personalul, se
vor ocupa direct de problemele de producie, precum i de contractare pentru aprovizionare
i desfacere.
Pentru evidenta contabila, a fost angajat o persoan care are calificare de contabil
i experien n domeniu.
Angajarea de personal se va face in functiile de necesitatile firmei.
Fiecare dintre angajati va avea atributiuni bine definite
Atribute necesare ale posibililor angajati:
- experien ncununat de succes;
- integritate, onestitate;
- dedicaie, motivaie, pasiune, energie;
- perspicacitate;
- cunotine n domeniu, inteligen;
- abiliti de conducere;
- capacitatea de a construi o echip;
- orientare de marketing;
- calitatea de acionar,;
- relaii n industria respectiv;
- recomandri favorabile.
3.4.2 .Personalul
Personalul angajat este constituit din 11 persoane, dintre care:
a. 1 director general
b. 1 asistent manager
c. 1 contabil sef

d. 1 sofer
e. 1 gestionar depozit
f. 6 femei de serviciu
Personalul va fi selectat, instruit i testat la locul de munc. Cu fiecare va fi
ncheiat un contract de munc separat.
Forta de munca de care dispune societatea este formata din muncitori permanenti.
Salariatii sunt platiti cu o suma de bani specifica postului ocupat (salariul de
incadrare).
Se vor avea in vedere realizarea unor conditii cat mai bune de desfasurare a muncii
pentru angajati.
Totodata se vor stabili si norme de protectie a muncii.
Programul pentru o zi obisnuita de lucru este de 8 ore / zi,respectiv 40 ore
/saptamana, repartizarea orelor facandu-se in functie de necesitatile acordurile incheiate cu
clientii.
Structura fortei de munca este diferentiata pe categorii de varsta si sex si ca nivel de
pregatire profesionala. In cazul posturilor care necesita o buna pregatire profesionala,
recrutarea angajatilor s-a facut pe baza unui interviu.

3.4.3.Metode de management utilizate

Delegarea consta in transmiterea temporara de catre un manager a uneia din sarcinile
sale, unui subordonat, insotita si de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Delegarea se utilizeaza in cadrul oferit de structura organizatorica existenta, reprezentand,
deci, o deplasare temporara de sarcini, competente si responsabilitati de la sefi la
subordonati.
Procesul de delegare include trei etape: insarcinarea, transmiterea autoritatii
formale, incredintarea responsabilitatii.
Delegarea produce dublarea responsabilitatii. Aceasta inseamna ca subordonatul
raspunde integral de realizarea sarcinii, concomitent cu seful care a facut delegarea, care isi
pastreaza in fata superioritatea finala pentru realizarea sarcinii. Problema cheie in

realizarea cu succes a delegarii este solutionarea corecta a dilemei incredere control. Este
vorba de increderea pe care subordonatul tinde ca o are seful in el si de controlul pe care
seful in exercita asupra subalternului. Intelegerea si solutionarea acestei dileme porneste de
la axioma ca suma incredere + control este intotdeauna constanta.

eliberata de constrangeri si o tinuta de lucru exigenta si riguroasa; subiectul Sedinta consta

in reunirea unui grup de persoane pentru un scurt interval de timp sub coordonarea unui
manager cu scopul rezolvarii, prin comunicare directa, a unor sarcini cu caracter
informational sau decizional.
Procesul de desfasurare a unei sedinte presupune obligatoriu parcurgerea a patru
etape: pregatirea, deschiderea, desfasurarea, inchiderea.

O organigrama este reprezentarea grafic a modului de funcionare al unei organizaii

funcie de resursele la dispoziie precum i de relaiile de subordonare pe vertical sau de
relaionare pe orizontal ntre diversele entiti care o compun.
Entitile pot fi compartimente sau posturi individuale. Pentru fiecare post existent se
ntocmete o fisa postului.
Organigrama reflect modul de organizare al unei entiti aa cum a fost el gndit de
managerul / administratorul acesteia.
O societate comercial nu se organizeaz funcie deorganigrama ci organigrama se
ntocmete astfel nct s reflecte modul de organizare al acesteia. Oorganigrama poate fi
modificat oricnd funcie de necesiti.
Nu exist organigrame standard pentru un anumit tip de activitate. Pentru acelai
domeniu de activitate se pot ntocmi organigrame diferite astfel nct acestea s vin n
sprijinul activitii respective.

3.5.PLANUL FINANCIAR

Estimri privind creditul maxim posibil

Pe baza informaiilor de la banc i a studiilor de pia vom determina valoarea creditului
maxim ce poate fi obinut de ctre firm.
Modul de calcul al creditului maxim posibil de obinut:
Din informaiile de la banc se tie c ntreprinztorul trebuie s dispun de cel
puin 30% din valoarea investiiei din capitalul propriu.
Astfel, dispunnd de un capital propriu de 600 milioane de lei putem obine un
credit maxim de 1 400 milioane lei.
Estimri privind preteniile ntreprinztorului
ntreprinztorul are urmtoarele pretenii financiare:
1. Venit lunar de 15 milioane lei, adic un venit anual de 180 milioane lei (15 mil.x12
luni)
2. Randament dup capital = valoarea capitalului propriu iniial x
x randamentul scontat al capitalului =
= 600000000 x 20% = 120 mil lei/ an
3. Rambursarea creditului = creditul / durata de rambursare =
= 1 400 / 3 = 466,67 mil lei / an
Preteniile ntreprinztorului = Venit anual + Randament dup capital +
+ Rambursarea creditului =
= (180 + 120 + 466,67) mil lei =
= 766,67 mil lei/ an
Profit net = 766,67 mil lei / an
Profitul impozabil = Profit net / 0,75=
= 766,67 / 0,75 = 1 022,22mil lei / an

Impozitul pe profit = Profit impozabil x 0,25=

= 1 022,22 x 0,25 = 255,56mil lei / an
Profit din exploatare = Profit impozabil + Dobnda =
= 1 022,22 + 490 = 1 512,22 mil lei / an
Rata profitului = Profit din exploatare / Cifra de afaceri 15% ( n morrit )
Rata marjei de profit = Marja de profit / Cifra de afaceri 25%
Marja de profit = Cifra de afaceri x Rata marjei de profit =
= 10 081,48 x 25% = 2 520,37 mil lei / an
Cheltuieli directe = Cifra de afaceri Marja de profit =
= 10 081,48 2 520,37 = 7 561,11 mil lei / an
Cheltuieli indirecte = Marja de profit Profit din exploatare =
= 2 520,37 1 512,22 = 1 008,15 mil lei / an
Pentru analiza riscului financiar se vor calcula trei forme ale indicatorului levier:
LA = Datorii pe termen lung / Capital propriu

anul 1: LA = 897,12 / 919,09 = 0,97

anul 2: LA = 448,56 / 2 210,11 = 0,2

anul 3: LA = 0 / 4 129,86 = 0

LB = Datorii pe termen lung/ Capital permanent

anul 1: LB = 897,12 / (919,09 + 897,12) = 0,49

anul 2: LB = 448,56 / (2 210,11 + 448,56) = 0,16

anul 3: LB = 0 / (4 129,86 + 0) = 0

LC = Datorii pe termen lung/ Pasive sau Active totale

anul 1: LC = 897,12 / 1 867,65 = 0,48

anul 2: LC = 448,56 / 2 812,97 = 0,15

anul 3: LC = 0 / 4 440,18 = 0

Modul de calcul al ratei interne de rentabilitate:

Rata intern de rentabilitate (RIR) este acea rat de actualizare la care VNA= 0. Se vor
alege dou rate de actualizare, astfel nct pentru una VNA > 0, iar pentru cealalt VNA <
0, iar RIR se va afla ntre cele dou rate, unde VNA = 0.
Presupunem c:
r1 = 35%, VNA1 = 1 580,87 mil lei
r2 = 95%, VNA2 = - 124,07 mil lei
RIR = r1 + (r2 r1)/ [ - (- VNA2 VNA1)]
RIR = 39,1%
Se observ c RIR este mai mare dect rata dobnzii bancare, deci investirea capitalului
disponibil n aceast afacere este mai rentabil dect depunerea banilor la banc.
Analiza eficienei economice a investiiei

Analiza eficienei economice a investiiei se realizeaz prin intermediul venitului net

actualizat (VNA) i ratei interne de rentabilitate (RIR).
Modul de calcul al venitului net actualizat (VNA):
3
VNA = - I + (VNn/ (1 + r) )
n=1

I = valoarea investiiei
VN = venit net
r = rata de actualizare, cel puin egal cu rata dobnzii bancare pe termen mediu = 35%
Venitul net se poate calcula att prin metoda diferenei, ct i prin metoda
nsumrii.

CONCLUZII SI PROPUNERI

n condiiile economiei de pia planul de afaceri constituie unul din factorii critici
pentru supravieuirea firmei. n plus, planul de afaceri este un instrument managerial
deosebit de util, oferind un cadru de aciune pentru ntreprindere n viitor i de control
asupra activitii curente. Muli specialiti consider c exist o relaie direct ntre lipsa
unui plan de afaceri i falimentul firmei.
Elaborarea unui plan de afaceri se face riguros i realist. Calitatea planului de faceri
determin prima impresie pe care creditorii o capt despre firm i managerii si. Altfel
spus, este necesar ca acest plan s fie profesional i riguros, att n form, ct i n coninut.
De regul, planul de afaceri este reprezentarea scris a ceea ce ntreprinztorul a gndit cu
mult nainte de lansarea afacerii. De aceea, inexistena documentului poate s semnifice
faptul c constituirea firmei reprezint un caz ntmpltor, ceea ce este mai mult dect
eronat. De altminteri, chiar n economiile tradiionale de pia procentul ntreprinztorilor
care elaboreaz un plan de afaceri este extrem de redus. Pentru acei parteneri care nu sunt
familiarizai cu practica planificrii afacerilor, se impune angajarea unor specialiti, cu
toate c n ultima vreme au proliferat modelele standardizate de planuri de afaceri.
Cu ct este mai dezvoltat piaa, cu att este mai important planul de afaceri.
Aceast afirmaie este rspndit printre businessmanii occidentali. Ei demult au ajuns la

concluzia c fr un plan bine elaborat nu are rost s nfiinezi o afacere. Succesul ei

depinde n mare msur de procedura elaborrii minuioas a planului.
Planul de afaceri este necesar tuturor. n primul rnd, bancherului, investitorului,
care va mprumuta banii businessmanilor nceptori numai dac se va consulta planul, n
care se formuleaz ideea viitoarei afaceri. E binevenit i celora, care doresc s cunoasc
perspectivele i sarcinile lor, i nsi antreprenorului n scopul analizei minuioase a
ideilor sale, precum i controlul eficacitii lor.
Necesitatea elaborrii unui plan de afaceri poate fi argumentat prin mai multe
momente, printre care pot fi menionate principalele:
1.

n economia republicii s-a ncadrat o nou generaie de antreprenori, muli

dintre care niciodat nu au condus vreo afacere i de aceea viziunea tuturor problemelor
posibile, mai ales n condiiile economiei de pia, este limitat.
2.

Mediul gospodresc flexibil i impune i pe unii conductori cu mult

experien s-i revad perspectiva, fiind gata de un fenomen neobinuit pentru noi - lupta
concurenial.
3.

Dac sperm s obinem investiii strine pentru renvierea economiei,

trebuie s putem fundamenta cererile i s demonstrm investitorilor c suntem capabili de

a calcula toate aspectele utilizrii mijloacelor primite nu mai ru ca businessmanii din alte
ri.
Formal toate activitile de elaborate pot fi grupate n dou etape mari
1.

Culegerea informaiilor despre activitatea pe care v gtii s o ncepei,

despre condiiile, n care aceast activitate se va desfura.

2.

A doua etap este organizarea informaiilor. Dup ce se adun informaia

necesar e nevoie de a diviza aceast informaie n capitole distincte, care s se refere la

aspecte specifice.

Elabornd planul de afaceri, e absolut necesar s definim limpede i cuprinztor

produsul (serviciile), s determinm necesitatea apariiei lui pe pia i posibilitile
realizrii. Apoi s alegem (de asemenea pe baz de analiz) tehnologia de fabricaie. Pentru
Romania

o cerin primordial privind tehnologiile este purificarea lor ecologic.

Executnd aceti pai ntreprinztorul are deja o viziune clar cine are nevoie de produsul
(serviciul) su, cine e gata deja s plteasc pentru el.
In aceasta lucrare a fost prezentat planul de afaceri al unei societatii , Master Clean
S.R.L. Putem nc o dat afirma faptul c un plan de afaceri este strict necesar pentru orice
ntreprindere.

BIBLIOGRAFIE

Carti :
Alan West, Planul de afaceri, Ed. Teora, Bucureti, 2000;
Bessis, D.Galai, L.Hiller, P.Kienast, Planul de afaceri - Cum s concepi i s redactezi un
plan de afaceri, Ed. tiin i Tehnic, Bucureti, 1997/
Colectiv Rentrop & Straton Propriul meu plan de afaceri, Editura Rentrop & Straton,
Bucureti, 2013 ( CD )
Dumitru Porojan, Cristian Bia Planul de afaceri, Editura Irecson, Bucureti, 2007
Ghenea Marius - Antreprenoriat. Drumul de la idei catre oportunitati si succes in afaceri,
Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2011

Surse online :
www.tribuncaeconomica.ro
http://pafaceri.ro/un-model-plan-de-afaceri-ideal-pentru-orice-tip-de-afacere
http://www.rubinian.com/planafaceri.php
http://www.conso.ro/ghid/plan-de-afacer

ANEXE

ANEXA 1 . Contract individual de munca

S.C. __________________ S.R.L.
CUI _____________________
Nr. inreg. _____/____________

C O N T R AC T I N D I V I D U AL D E M U N C
ncheiat i nregistrat sub nr. ..../...n registrul general de eviden a
salariailor
A. Prile contractului
Angajator - Persoana juridic/fizic .....................................................,
cu
sediul/domiciliul
n
...
., nregistrat la registrul
comerului/autoritile
administraiei
publice
din
..,
sub
numrul., cod fiscal..., telefon ..,
reprezentat legal prin ..., n calitate de ..
...............................,
i

salariatul/salariata

domnul/doamna
..
.............................., domiciliat() n localitatea ........................
......, str. ........................ nr. ............, judeul ....................
, posesor/posesoare al/a buletinului/crii de identitate/paaportului seria ....
......, nr. ........, eliberat/eliberat de .......................................... la
data de ................., CNP .., autorizaie de
munca/permis edere in scop de munca seria .. nr. .. din
data..,
am ncheiat prezentul contract individual de munc n urmtoarele condiii asupra
crora am convenit:
B.
Obiectul
contractului:

C. Durata contractului:
a) nedeterminat, salariatul/salariata ..................................... urmnd s
nceap activitatea la data de .......................;
b) determinat, de ..............luni, pe perioada cuprins ntre data de .....
............. i data de ..................../pe perioada suspendrii contractului
individual de munc al titularului de post.
D. Locul de munc
1. Activitatea se desfoar la (sectie/atelier/birou/serviciu/compartiment, etc.)
din sediul social/punct de
lucru/alt loc de munca organizat al angajatorului .. .
2. n lipsa unui loc de munc fix salariatul va desfura activitatea astfel:
..
E. Felul muncii
Funcia/meseria .................................
Ocupaiilor din Romnia;

conform

Clasificrii

F. Atribuiile postului
Atribuiile postului sunt prevzute n fia postului, anex la contractul individual de
munc.
F1. Criteriile de evaluare a activitii profesionale a salariatului:

.
G. Condiii de munc:
1. Activitatea se desfoar n condiii grele, vtmtoare sau periculoase, potrivit
Legii nr. 1/1991
2. Activitatea prestat se desfoar n condiii normale/deosebite/speciale de
munc, potrivit Legii nr. 263/20100 privind sistemul unitar de pensii publice, cu
modificrile i completrile ulterioare
H. Durata muncii:

1. O norm ntreag, durata timpului de lucru fiind de .......... ore/zi ..

ore/sptmn.
a). Repartizarea programului de lucru se face dup cum urmeaz
. (ore zi/ore noapte/inegal);
b). Programul de lucru se poate modifica n condiiile regulamentului
intern/contractului colectiv de munc aplicabil.
2. O fraciune de norm de ore/zi , ore/sptmn.
a). Repartizarea programului de lucru se face dup cum urmeaz:
.(ore zi/ore noapte);
b). Programul de lucru se poate modifica n condiiile regulamentului
intern/contractului colectiv de munc aplicabil.
c). Nu se vor efectua ore suplimentare cu excepia cazurilor de for major sau
pentru alte lucrri urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau nlturrii
consecinelor acestora.
I. Concediul
Durata concediului anual de odihn este de .......... zile lucrtoare, n raport cu
durata muncii (norm ntreag, fraciune de norm). Durata concediului anual de odihn se
calculeaza in functie de prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii (cu modificarile si
completarile ulterioare).
De asemenea, beneficiaz de un concediu suplimentar de .
J. Salarizare:
1. Salariul de baz lunar brut: ......................... lei;
2. Alte elemente constitutive:
a). sporuri ............................;
b). indemnizaii ..;
b1). Prestaii suplimentare in bani .
b2). Modalitatea prestaiilor suplimentare in natura .. .
c). alte adaosuri.;
3. Orele suplimentare prestate n afara programului normal de lucru sau n zilele n
care nu se lucreaz ori n zilele de srbtori legale se compenseaz cu ore libere pltite sau
se pltesc cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de munc aplicabil sau Legii
nr. 53/2003 - Codul muncii.
4. Data/datele la care se pltete salariul este/sunt ......................... .
K. Drepturi i obligaii ale prilor privind sntatea i securitatea n munc:
a). echipament individual de protecie .......................................;
b). echipament individual de lucru .............................................;
c). Materiale igienico-sanitare ................................................;
d). alimentaie de protecie .....................................;
e). alte drepturi i obligaii privind sntatea i securitatea n
munc ......................................... .
L. Alte clauze:
a). perioada de proba este de zile
calendaristice;
b). perioada de preaviz n cazul concedierii este de zile
lucrtoare, conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii sau contractului colectiv de munc;

c). perioada de preaviz n cazul demisiei este de .zile lucrtoare,

conform Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii, cu modificrile si completrile ulterioare sau
Contractului colectiv de munc aplicabil;
d). n cazul n care salariatul urmeaz s-i desfoare activitatea n strintate,
informaiile prevzute la art.18 alin.(1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii se vor regsi
i n contractul individual de munc;
e). alte clauze.
M. Drepturi i obligaii generale ale prilor:
1. Salariatul are, n principal, urmtoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depus;
b) dreptul la repaus zilnic i sptmnal;
c) dreptul la concediu de odihn anual;
d) dreptul la egalitate de anse i de tratament;
e) dreptul la securitate i sntate n munc;
f) dreptul la acces la formare profesional.
2. Salariatului i revin, n principal, urmtoarele obligaii:
a) obligaia de a realiza norma de munc sau, dup caz, de a ndeplini atribuiile ce
i revin conform fiei postului;
b) obligaia de a respecta disciplina muncii;
c) obligaia de fidelitate fa de angajator n executarea atribuiilor de serviciu;
d) obligaia de a respecta msurile de securitate i sntate a muncii n unitate;
e) obligaia de a respecta secretul de serviciu.
3. Angajatorul are, n principal, urmtoarele drepturi:
a) s dea dispoziii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitii lor;
b) s exercite controlul asupra modului de ndeplinire a sarcinilor de serviciu;
c) s constate svrirea abaterilor disciplinare i s aplice sanciunile
corespunztoare, potrivit legii, contractului colectiv de munc aplicabil i regulamentului
intern.
d) sa stabileasc obiectivele de performanta individuala a salariatului;
4. Angajatorului n revin, n principal, urmtoarele obligaii:
a) s nmneze salariatului un exemplar din contractul individual de munc, anterior
nceperii activitatii;
a1) s acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de
munc, din contractul colectiv de munc aplicabil i din lege;
b) s asigure permanent condiiile tehnice i organizatorice avute n vedere la
elaborarea normelor de munc i condiiile corespunztoare de munc;
c) s informeze salariatul asupra condiiilor de munc i asupra elementelor care
privesc desfurarea relaiilor de munc;

d) s elibereze, la cerere, un document care sa ateste calitatea de salariat a

solicitantului, respectiv activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul,
vechimea in munca, in meserie si specialitate;
e) s asigure confidenialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului;
N. Dispoziii finale
Prevederile prezentului contract individual de munc se completeaz cu dispoziiile
Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii i ale contractului colectiv de munc aplicabil ncheiat la
nivelul angajatorului/grupului de angajatori/ramurii/naional, nregistrat sub nr.
./.. la Inspectoratul Teritorial de Munca a
judeului/municipiului ./Ministerul Muncii i Solidaritii sociale.
Orice modificare privind clauzele contractuale n timpul executrii contractului
individual de munc impune ncheierea unui act adiional la contract, conform dispoziiilor
legale, cu excepia situaiilor in care o asemenea modificare este prevzuta in mod expres
de lege.
Prezentul contract individual de munc s-a ncheiat n dou exemplare, cte unul
pentru fiecare parte.
O. Conflictele n legtur cu ncheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau
ncetarea prezentului contract individual de munc sunt soluionate de ctre instana
judectoreasc competent material i teritorial, potrivit legii.

Angajator,
Salariat,
..
Semnatura
Data
.
Reprezentant legal,
..
Pe data . prezentul contract nceteaz in temeiul art.
.. din Legea nr. 53-2003 - Codul Muncii, cu modificrile si completrile
ulterioare n urma ndeplinirii procedurii legale.
Angajator,

Am primit un exemplar,
Nume si prenume .
Semnatura
Data .

Anexa nr.2 Contract de prestari servicii

CONTRACT DE PRESTARI SERVICII
MASTER CLEAN SRL .
NR. ../
1. PARTILE CONTRACTANTE
S.C Master Clean S.R.L., cu sediul in Bucuresti, str.Minis nr4, bloc X6 , sextor 2 ., Cod
de inregistrare fiscala nr 35166139, cont virament nr. RO77BTRLRONCRT0328759403.
deschis la Banca Transilvania reprezentat prin. , denumita in continuare PRESTATOR
Si
., cu sediul in .., Str..,
nr, Sector.., Cod de inregistrare fiscala nr., cont virament nr.
. deschis la ..,
reprezentat prin Dl.(D-na ) .. denumita in
continuare BENEFICIAR
convin incheierea prezentului contract cu respectarea urmatoarelor clauze:
2. OBIECTUL CONTRACTULUI
2.1. Prezentul contract are ca obiect servicii de curatenie in sediul clubului LTN, in
spatiile indicate de catre Administratorii clubului, incluzand aici si servicii conexe
efectuate de catre personalul PRESTATORULUI in functie de nevoile
BENEFICIARULUI si la indicatia acestuia, agreate si tarifate de catre PRESTATOR
prin prezentul contract.
3. VALOAREA CONTRACTULUI SI MODALITATI DE PLATA
3.1. Valoarea contractului este de 2300 RON,

3.2. Virament bancar , cont iban Tigo Cleaning RO77BTRLRONCRT0328759401

3.3.Termenul de plata contractual este la data de 25 a lunii in curs .
4. DURATA CONTRACTULUI
4.1. Contractul intra in vigoare la data semnarii lui de catre ambele parti si este valabil 1
(un) an de zile de la data semnarii lui.
Contractul se prelungeste automat pe perioade succesive de cate un an in cazul in care nici
una din parti nu isi manifesta dorinta de reziliere.
4.2. Contractul poate fi reziliat de oricare dintre parti, cu un preaviz de 30 zile.
5. OBLIGATIILE PRESTATORULUI
5.1. PRESTATORUL are urmatoarele obligatii:

sa asigure calitatea serviciilor prestate confirmate prin procesele verbale de

executie semnate de catre Beneficiar;

sa ia toate masurile care se impun pentru ca personalul sau sa fie informat si sa

respecte normele de securitate si sanatate in munca si PSI;

Sa asigure lucratorilor echipament de lucru corespunzator;

Sa utilizeze numai substante si echipamente certificate si aprobate de autoritatile

nationale si internationale competente;

raspunde,pentru daunele provocate prin desfasurarea activitatii, pentru nereguli sau

abateri produse de salariatii proprii si se obliga sa inlocuiasca personalul cu unul
corespunzator nevoilor BENEFICIARULUI ori de cate ori este cazul in sensul derularii
corespunzatoare a prezentului contract.
6. OBLIGATIILE BENEFICIARULUI
6.1. BENEFICIARUL are urmatoarele obligatii:

Sa permita accesul si sa asigure conditii optime Prestatorului in vederea

desfasurarii activitatii;

Sa puna la dispozitia Prestatorului utilitatile indispensabile executarii serviciilor:

apa, energie elecrica;

Sa asigure spatiu de vestiar pentru personalul Prestatorului;

Sa informeze Prestatorul despre incidente imediat ce a luat cunostinta despre

acestea si sa furnizeze toate informatiile utile pentru stabilirea obiectului si cauzei ce a
generat incidentul respectiv;

Sa efectueze plata in conformitate cu prevederile Art.3.2 din prezentul contract.

sa lanseze comanda cu cel putin 3 zile inaintea efectuarii lucrarilor.

7.PENALITATI DAUNE INTERESE
7.1. In cazul in care Beneficiarul nu isi onoreaza obligatiile de plata in termen de 7 zile de
la expirarea perioadei convenite, atunci acestuia ii revine obligatia de a plati, ca penalitati,
o suma echivalenta cu o cota procentuala de 1% pentru fiecare zi de intarziere, calculata la
valoarea prestatiei executate, facturate si neachitate.
7.2. In cazul in care Beneficiarul lanseaza comanda pentru efectuarea prestatiei si nu are
spatiul pregatit pentru ca operatiunea de curatenie sa se poata desfasura , producandu-se
astfel o intarziere in prestarea serviciului mentionat in contract, se considera ca
PRESTATORUL nu are nicio vina in ceea ce priveste intarzierea survenita, iar aceasta s-a
produs din culpa BENEFICIARULUI, fara sa se afecteze derularea contractului in
conditiile stabilite de catre parti.
8. FORTA MAJORA

8.1. Forta majora, convenita ca fiind acel eveniment imprevizibil si de neanlaturat, petrecut
dupa intrarea in vigoare a contractului, care impiedica partea sau partile sa-si indeplineasca
obligatiile asumate prin contract, exonereaza de raspundere partea care o invoca in
conditiile legii.
8.2. Partea care invoca forta majora va notifica celeilalte parti 57situatiile de Forta Majora
in termen de 48 h si va lua toate masurile in vederea limitarii consecintelor.
8.3. In cazul in care se estimeaza ca forta majora va actiona mai mult de 30 zile, oricare
dintre partile contractante are dreptul sa notifice celeilalte parti incetarea prezentului
contract, fara posibilitatea partii notificate de a cere daune-interese initiatorului procedurii
de reziliere 57ontractual ape motivul fortei majore ce depaseste 30 de zile calendaristice.
9. LITIGII
9.1. Orice litigii aparute in legatura cu interpretarea sau executarea contractului se vor
solutiona pe cale amiabila; in caz contrar, competenta de solutionare apartine instantelor
judecatoresti din Municipiul Bucuresti.
10. NOTIFICARI
10.1. Orice notificare adresata de catre una din Parti celeilalte va trebui sa fie realizata prin
fax confirmat, prin scrisoare recomandata sau prin curier, cu confirmare de primire.
10.2. Notificarile pot fi trimise si prin reprezentanti autorizati ai celor doua parti
contractante, direct la sediul Beneficiarului sau al Prestatorului, caz in care se va solicita
confirmare de primire.
10.3. Notificarile vor fi adresate, in lipsa de modificari notificate, in atentia persoanelor si
la adresele urmatoare:
Pentru Beneficiar:
Master Clean S.R.L.
Telefon:0760543941
Pentru Prestator :
S.C.
Adresa: .
In atentia dlui/d-nei
Fax: .
1.
DISPOZITII FINALE
10.1. Prezentul contract se supune dispozitiilor legislatiei romane.
10.2. Contractul va putea fi modificat si/sau completat prin acte aditionale.
Actele aditionale vor face parte integranta din prezentul contract, de la data semnarii lor.
Prezentul contract a fost incheiat azi ., la Bucuresti, in 2(doua)
exemplare originale, cate unul pentru fiecare parte.

STAMPILA SI SEMNATURA
SISEMNATURA
PRESTATOR.
_____________________

STAMPILA
SEMNATURA
BENEFICIAR
______________________

Anexa nr 3 Fisa Postului

FISA POSTULUI
NUMELE__________________________
PRENUMELE_______________________
DENUMIREA POSTULUI:ingrijitoare de curatenie
NIVELUL POSTULUI:de executie
Relatii
A) Ierarhice-subordonata asistentei sefe;
B) Functionale-cu compartimentele din cadrul unitatii sanitare;
C) De colaborare-cu asistenta medicala de salon,cu personalul auxiliar
(infirmiera,brancardier si alte ingrijitoare de curatenie).
1) Pregatirea profesionala impusa ocupantului postului:
1.1.Pregatirea de baza_______________________________
1.2.Pregatirea de specialitate-prin programul de pregatire a ingrijitorilor de
curatenie
2) Experienta necesara:
2.1.Vechime in munca_______________________________
2.2.Perioada necesara initierii in vederea executarii operatiunilor specifice
postului:1luna
3) Dificultatea operatiunilor specifice postului
3.1.Complexitatrea postului in sensul diversitatii operatiunilor de efectuat

-competente generale:comunicarea eficienta cu pacientii

-competente specifice:efectuarea de servicii de curatenie in saloane,toalete
si bai
3.2.Gradul de autonomie in actiune:
-autonomie in efectuarea competentelor specifice postului
3.3.Efort intelectual:
-in conformitate cu complexitatea postului
3.4.Necesitatea unor aptitudini deosebite:
- manualitate,munca in echipa, comunicare
3.5.Tehnologii specifice care trebuie cunoscute:
-tehnici de curatenie si dezinfectie
4) Responsabilitatea implicata de post:
4.1.Responsabilitate privind efectuarea curateniei si dezinfectie
4.2.Responsabilitate in respectarea normelor de igiena in vigoare
4.3.Responsabilitate in respectarea NPM si NPSI
4.4.Responsabilitate in planificarea si realizarea activitatii proprii
4.5.Pastrarea confidentialitatii
5) Sfera de relatii
5.1Gradul de solicitare din partea structurilor interne ale institutiei publice-mediu
5.2.Gradul de solicitare din partea structurilor externe ale institutiei publice-nu
5.3.Gradul de solicitare din partea cetatenilor si/sau subiectilor serviciilor oferite de
institutia publica-mediu.
ATRIBUTII
1. Planifica activitatea proprie identificand eficient ordinea stabilita prin norme
interne si conform indicatiilor primite in vederea optimizarii timpului de indeplinire
a acesteia;
2. Stabileste corect necesarul de materiale pentru a asigura o activitate fluenta;
3. Activitatile si resursele sunt planificate prin verificarea tuturor elementelor pentru
incadrarea in termenele finale;
4. Efectueaza curatenia in spatiile repartizate (saloane,bai,coridoare,cabinete de
consultatii,oficii,scari,etc.) prin aplicarea procedurilor de lucru si respectarea
protocoalelor de curatenie;
5. Curata si dezinfecteaza zilnic ori de cate ori este nevoie baile,WC-urile cu
materiale si ustensile folosite numai in aceste locuri;
6. Raspunde de curatenia si dezinfectia sectorului repartizat respectand Ordinul
261/06.02.2007;
7. Respecta si aplica normele prevazute in Ordinul MSF nr 185/ 2003 privind
asigurarea curateniei, dezinfectiei si pastrarea obiectelor si materialelor sanitare;
8. Raspunde de utilizarea si pastrarea in bune conditii a ustensilelor de curatenie
(carucior,perii,lavete,etc.) ce le are personal in grija,precum si a celor care se
folosesc in comun si le depoziteaza in conditii de siguranta;
9. Urmareste realizarea igienizarii generale si a curateniei in spatiile de lucru,folosind
ustensile potrivite si substante adecvate locului de dezinfectat si scopului urmarit;
10. Respecta circuitele functionale in cadrul spitalului
(personal sanitar/bolnavi/apartinatori/lenjerie/materiale sanitare/deseuri);

11. Respecta atributiile conform Ordinului M.S. nr.219/01.04.2002 privind depozitarea

si gestionarea deseurilor:
-aplica procedurile stipulate de codul de procedura,
-asigura transportul deseurilor pe circuitul stabilit de codul de procedura,
-transporta pe circuitul stabilit gunoiul si rezidurile alimentare in conditii
corespunzatoare,raspunde de depunerea lor coreta in recipiente,curata si
dezinfecteaza
pubelele in care se pastreaza si se transporta acestea;
12. Raporteaza activitatea desfasurata,in scris prin semnarea fiselor de monitorizare a
activitatii (semnatura confirmand realizarea tuturor pasilor din protocoale si scheme
de lucru) si verbal la seful ierarhic superior (asistenta sefa),semnaland orice
problema aparuta in desfasurarea activitatii;
13. Serviciile sunt oferite cu promptitudine,conform cu cerinta de calitate a pacientului;
14. Cerintele ce depasesc aria de competenta proprie sunt raportate sefului ierarhic
superior;
15. Situatiile neplacute sunt tratate cu calm,pe prim plan fiind grija fata de pacient;
16. Respecta si aplica normele prevazute in Ordinul MS nr 994/ oct.2004 si Ghidul
practic de management al expunerii accidentale la produse biologice privind
prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale;
17. Aplica Normele de Protectia Muncii si Normele de Protectie privind Stingerea
Incendiilor:
Aparatele electrice sunt bine izolate si nu se folosesc cu mainile umede
Operatiile de curatire se executa cu cea mai mare atentie,pentru a evita
accidentele
Solutiile de curatire se manevreaza cu mainile protejate
Aparatele electrice se deconecteaza de la curent la sfarsitul programului de
lucru
Defectiunile ivite la echipamente,instalatii electrice se anunta cu
promptitudine la asistenta sefa
18. Poarta echipamentul de protectie prevazut de regulamentul de ordine interioara,
care va fi schimbat ori de cate ori este nevoie, pentru pastrarea igienei si a
aspectului estetic personal;
19. Declara imediat asistentei sefe orice imbolnavire acuta pe care o prezinta precum si
bolile transmisibile aparute la membrii familiei sale;
20. Comunicarea interactiva la locul de munca:
Mentine permanent dialogul cu personalul din cadrul unitatii
sanitare pentru rezolvarea problemelor conexe actului medical
(repararea instalatiilor sanitare,de apa si curent,aprovizionarea cu
materiale si consumabile diverse)
Participa la discutii pe teme profesionale
Comunicarea se realizeaza intr-o maniera politicoasa,directa,cu
evitarea conflictelor
21. Isi desfasoara activitatea in echipa respectand raporturile ierarhice si functionale;
22. Respecta Drepturile pacientului conform Ordinului MS 46/21.01.2003 ;
23. Nu are dreptul sa dea relatii privind starea pacientului ;
24. Dezvoltarea profesionala in corelatie cu exigentele postului:
autoevaluare

 cursuri de pregatire/perfectionare
25. Respecta indeplinirea conditiilor de igiena individuala efectuand controlul periodic
al starii de sanatate pentru prevenirea bolilor transmisibile si inlaturarea pericolului
declansarii
unor
epidemii
(viroze
respiratorii,infectii
cutanate,diaree,tuberculoza,etc.);
26. Respecta regulamentul intern al spitalului;
27. Respecta programul de lucru de 8 ore si programarea concediului de odihna;
28. Se prezinta la serviciu cu deplina capacitate de munca pentru a efectua servicii la
parametrii de calitate impusi de sectie;
29. La inceputul si sfarsitul programului de lucru semneaza condica de prezenta;
30. Respecta ordinea si disciplina la locul de munca, foloseste integral si cu maxima
eficienta timpul de munca;
31. In functie de nevoile sectiei va prelua si alte puncte de lucru;
32. Respecta si isi insuseste prevederile legislatiei din domeniul sanatatii si securitatii
in munca (Legea 319/2006);
33. Se va supune masurilor administrative in ceea ce priveste neindeplinirea la timp si
intocmai a sarcinilor prevazute in fisa postului.
Manager
Nume si semnatura
Luat la cunostinta

Anexa nr 4 Organigrama

ADMINISTRATOR

MANAGER

ECHIPA DE CURATENIE

DIRECTOR
ECONOMIC

CONTABIL

DIRECTOR
APROVIZIONARE

GESTIONAR