ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

MASTER CONTABILITATE, AUDIT SI INFORMATICA DE GESTIUNE

An I, Seria B, Grupa 676

- Aprilie, 2009 –
 CUPRINS

Introducere – Ce este guvernanta corporativa si cand a aparut?.................................2

Rolul sistemului financiar-bancar in Romania...............................................................3
Guvernanta corporativa in Romania si cadrul tarilor OECD......................................3
Structura de proprietate la societatile deschise in Romania.........................................4
Factori care determina structura de proprietate actuala..............................................5
Implicatii ale politicii economice asupra structurilor de proprietate...........................5
Implementarea principiilor de guvernanta corporativa in Romania...........................6
Modele de guvernanta corporativa in intreprinderile din Romania............................7
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................11

1
 Guvernanta corporativa in Romania

Introducere – Ce este guvernanta corporativa si cand a aparut?

In Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Australia, Austria, Germania,

Olanda, Suedia, Hong Kong, India si in alte tari, se utilizeaza „corporate governance”, in
timp ce in Franta „gouvernement des entreprise”, in Spania, Mexic, Peru „gobierno
corporativo”. Termenul tradus de „guvernanta corporativa” s-a impus prin adaptarea celui
anglo-saxon. Conceptul s-a impus pe la inceputul anilor nouazeci si are ca obiectiv
stabilirea noilor reguli de interactiune intre manageri si actionari.
Cu alte cuvinte, guvernanta corporativa se traduce prin arta oamenilor de a
conduce si organiza o afacere.
De ce arta? Pentru ca, dincolo de tehnica, cunostinte, stiinta, mai este nevoie de
ceva: talent, viziune, implicare si multe altele.
Definiţia OECD cu privire la guvernanţa corporativă, redată în cele ce urmează,
prezintă o viziune mai echilibrată: „Guvernanţa corporativă este unul dintre elementele
cheie pentru îmbunătăţirea eficienţei şi creşterii economice, precum şi pentru extinderea
încrederii investitorilor.
Guvernanţa corporativă implică un set de relaţii instituite între managementul
companiei, consiliul său de administraţie şi acţionari. Guvernanţa corporativă furnizează
de asemenea, o structură prin care obiectivele companiei sunt stabilite, iar mijloacele de
atingere a acestora, precum şi de monitorizare a performanţelor sunt determinate. O
guvernanţă corporativă bună ar trebui:
 să motiveze suficient managementul şi consiliul de administraţie pentru a
atinge obiectivele de interes pentru companie şi acţionarii săi şi
 să faciliteze monitorizarea efectivă”1.
Guvernanţa corporativă ocupă tot mai mult un spaţiu de dezbateri în lumea
afacerilor de astăzi. Motivul pare să fie determinat de faptul că, datorită globalizării
afacerilor, proprietarii lor devin din ce în ce mai distanţaţi de actul de conducere a
acestora. Astfel, se creează două grupuri de interese distincte: proprietarii, respectiv
managementul (agenţii). Interesele acestor grupuri sunt uneori identice, alteori nu.
Adesea, există o stare conflictuală între interesele proprietarilor şi cele ale
managementului, în sensul că fiecare urmăreşte să-şi maximizeze câştigurile. Principial,
fără a intra în detalii tehnice, s-a conturat modelul „ideal” de organizare a structurii de
conducere, care presupune separarea funcţiei de supraveghere/monitorizare de funcţia
executivă. În această viziune, consiliul de administraţie ar fi format din directori executivi
şi directori neexecutivi, aceştia din urmă asumându-şi rolul de supraveghere a funcţiei
executive şi de asigurare a interfeţei cu proprietarii afacerii.

1
www.oecd.org – „OECD principles of corporate governance 2004”, pag. 11-12.

2
 Rolul sistemului financiar-bancar in Romania

Sistemul bancar romanesc poate fi un exemplu de fragilitate institutionala pentru

ca s-a dovedit inapt sa sustina cresterea economica endogena. Mai mult, institutiile
financiar nebancare s-au aratat inca si mai putin capabile sa contribuie la dezvoltarea
economica, date fiind slabiciunea lor si performantele scazute pe ansamblu. Scandaluri de
amploare au zdruncinat increderea populatiei in entitatile financiare nebancare, in primul
rand fondurile de investitii.
De aceea, sectorul bancar reprezinta peste 90% din totalul pietei de capital in
Romania. Pana in 2000, bancile de stat au fost predominante, si au fost folosite deseori la
directionarea banilor publici catre subventionarea unor sectoare economice in dificultate.
Cadrul general in care bancile opereaza este in continuare marcat de un grad important de
segmentare, reglementari precare si supraveghere inadecvata, piete financiare
subcapitalizate.
Capitalul strain a devenit majoritar in sectorul bancar romanesc, ca pondere in
capitalul social si in active.
Desi au ajuns dominante in totalul capitalului social si al activelor, bancile cu
capital strain si filialele bancilor straine sunt doar marginal implicate in intermedierea
financiara, avand o pondere de numai cateva procente in total credit neguvernamental si
detin aproape o treime din profiturile sectorului bancar. Explicatiile tin de nivelul relativ
ridicat al incertitudinii pe piata de capital, performantele neconvingatoare ale multor
intreprinderi, inflatia inca mare si fluctuatia ratelor dobanzii si a cursului de schimb.
Slabiciunile sistemului bancar determina bancile performante sa obtina profit din
activitati non-bancare.

Guvernanta corporativa in Romania si cadrul tarilor OECD

Principiile OECD cu privire la guvernanta corporativa care se impun a fi aplicate

in Romania, urmaresc armonizarea si integrarea experientei tarilor membre ale
organizatiei, ale institutiilor financiare si economice internationale in cooperarea globala,
cresterea sectorului privat ca furnizor de capital, piata si locuri de munca, convergente
intereselor pe pietele interne si internationale.
Principiile OECD, adoptate in 1999, sunt cele mai respectate pe plan
international, deoarece exista informatii pentru toti actionarii, responsabilitatile sunt
stabilite si echilibrate, exista studii realizate de profesionisti ai pietei de capital,
recunoscute international. Suportul financiar poate fi asigurat, dar mediul economic se
confrunta inca cu birocratie si coruptie. Trebuie identificate si sustinute institutional noi
activitati si programe multianuale pentru transferul de know-how. Se impun dezvoltate cu
spirit pragmatic, noi parteneriate institutionale si activitati profesionale. Respectarea
legilor, a reglementarilor si abordarilor principiale trebuie instalate in cultura economica
a comunitatilor de afaceri.
Introducerea guvernantei corporative in Romania implica: principiul egalitatii de
tratament pentru actionari, adoptarea principiilor OECD, armonizarea celor doua
componente de baza pe piata de capital: rentabilitatea si riscul, pachetul legislativ
actualizat (Legea valorilor mobiliare, Legea serviciilor financiare, Legea pietelor

3
reglementate). Ca obiective importante se impun a fi mentionate: fundamentarea
pachetului legislativ, crearea de resurse pentru economie, formarea capitalului autohton,
protectie, informare si transparenta pentru capitalul strain si dreptul de proprietate pentru
valori mobiliare (tranzactionarea, inregistrarea, transferul).
Principiile OECD semnifica refacerea increderii in mediul de afaceri, iar
introducerea acestora este o prioritate necesara in activitatea autoritatilor legislative si de
reglementare pentru piata de capital.
Problematica guvernantei corporative este mai vasta decat pietele de capital, care
sunt numai o componenta a sistemului.
Din experienta Bancii Mondiale privind mediul de afaceri din Romania,
guvernanta corporativa este un mecanism pentru succes, atat in ceea ce priveste mediul
extern cat si cel intern. Acest mecanism reglementat si instituit prin guvernanta
corporativa are in vedere:
 capitalul uman
 impozitarea, sistemul de taxe, reformele judiciare
 sistemul bancar
 reglementarea asigurarilor
 consiliul de conducere al companiilor
 privatizarea
Deseori s-au initiat reforme ca raspuns la situatii de criza dar reformele trebuie
aplicate pentru evitarea crizelor, de aceea in Romania, se impune finalizarea reformelor
fundamentale, structurale, cu privire la:
 privatizare
 sectorul financiar
 mediul de afaceri
Se pune accent pe reformarea sectoarelor energetic si a utilitatilor publice,
continuarea privatizarii si a restructurarii economiei.
Selectiv, desi procesul de reforma trebuie integrat si corelat in cele mai mici
amanunte, sunt retinute urmatoarele directii:
 capacitatea si hotararea executivului de a crea un cadru guvernamental
pentru privatizare, supravegherea financiara (controlul financiar), aplicarea
legii si a reglementarilor, piata de capital si actiunile;
 sectorul public sa permita sectorului privat sa dezvolte un sistem eficient
de coduri si reglementari si consolidarea procesului de macrostabilizare;
Banca Mondiala poate contribui la structurarea guvernantei corporative in
Romania, prin know-how si experiente de succes pe plan mondial.

Structura de proprietate la societatile deschise in Romania

In tara noastra, imbunatatirea sistemului tine in principal de ameliorarea structurii

de proprietate in societatile deschise. Universul corporativ din Romania cuprinde
aproximativ 300.000 societati active, dar numai o mica parte sunt relevante prin separarea
managementului de actionariat. Aceste societati apeleaza la terti pentru finantarea
operatiunilor lor. In topul primelor 200 societati din Romania, rezultatele sunt similare.
Domina societatile private, iar cele mai multe sunt inchise, controlate de un singur
actionar sau un grup.

4
 In perspectiva aceste societati de talie vor cauta oportunitati de dezvoltare si vor fi
nevoite sa se deschida pietei; vor aparea noi societati private, care pornesc de la zero si
care, ajungand la o anumita acumulare de capital, vor trebui sa se deschida. Societatile
deschise, care au trecut prin procesul de privatizare au un actionariat destul de numeros
difuz. Aceste societati sunt relevante pentru guvernanta corporativa.
Societatile relevante au similaritati: sunt controlate de investitori strategici, prin
cumparare sau majorare de capital iar o parte din acesti investitori sunt straini. Exista
societati controlate de salariati (directori) prin sistemul PAS. Societatile PAS au o pozitie
similara cu investitorii strategici. Asociatiile salariatilor (MEBO) difera de investitorii
strategici.
Investitorii institutionali din Romania care detin pachete de control la societati
sunt fondurile de investitii, cu capital de risc si bancile. Acestea tind sa detina o pozitie
minoritara in actionariat si perefera asocierea cu un investitor strategic.

Factori care determina structura de proprietate actuala

Romania are o mare dispersie a actionariatului. Actori importanti lipsesc din

structura actionariatului din Romania. Bancile apar numai ocazional, cu participatii
reduse si in cazuri de garantare cu executare silita. In cazul societatilor de asigurare,
plasarea fondurilor este redusa. Fondurile acestor societati s-au orientat catre proprietatile
imobiliare. Pentru fondurile de pensii, constituirea lor este legata de aplicarea legii
sistemului de pensii.

Implicatii ale politicii economice asupra structurilor de proprietate

O structura difuza a actionariatului nu poate impune o guvernanta corporativa

adecvata. Analiza raportului cost/beneficiu este nefavorabila. Costurile actionariatului
difuz sunt mai mari decat cheltuielile de participare activa la guvernanta corporativa.
Aparitia investitorilor institutionali este foarte importanta pentru guvernanta corporativa
din Romania.
Piata va evolua catre deschiderea societatilor cotate la bursa. Nu exista o institutie
care sa schimbe structura de proprietate, aceasta va trebui sa se realizeze prin intermediul
pietelor.
Principiile de guvernanta corporativa au consecinte multiple pentru evolutia si
perspectivele pietei. Marile companii isi externalizeaza deficientele in lipsa cadrului de
reglementare si a mecanismelor guvernantei corporative. Astfel se explica faptul ca
investitorii au preferat sa constituie grupari de companii, in loc sa investeasca in noi
companii.
Raporturile privatizare – guvernanta corporativa atesta efecte negative;
 absenta guvernantei corporative e legata de lipsa concurentei reale pe
piata, lipsa unor reguli clare pentru aprovizionarea cu resurse;
 managerii si-au dezvoltat companii proprii prin care fac transfer de
resurse;
 lipsa de “bune practici” in afaceri conduce la o retea complicata de
consecinte.

5
 Implementarea principiilor de guvernanta corporativa in Romania

In Romania abordarea problemei guvernantei corporative a plecat de la proiectul

initiat de Alianta Strategica a Asociatilor de Afaceri (ASAA), alaturi de parteneri precum
Confederatia Intreprinzatorilor Particulari din judetul Timis si Camera de Comert si
Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti.
ASAA a debutat in perioada 1999-2000 prin elaborarea proiectului „Codul
voluntar de conducere corporativa” prin intermediul caruia informeaza mediile de
afaceri, consiliile de administratie si directorii executivi din societatile comerciale pe
actiuni in legatura cu principiile si experienta tarilor OECD in domeniul guvernantei
corporative.
In urma dezbaterilor privind imbunatatirea actului de conducere a intreprinderilor
prin guvernanta corporativa s-au desprins urmatoarele concluzii:
 nevoia de administratori independenti in consiliile de administratie pentru
a reprezenta mai bine interesele actionarilor;
 necesitatea unor norme de guvernanta corporativa obligatorii pentru
intreprinderile de stat si facultative pentru cele private;
 necesitatea infiintarii unor organisme care sa supravegheze respectarea
„Codului de guvernanta corporativa”;
 intarirea raspunderii consiliilor de administratie si imbunatatirea legislatiei
privind numirea si activitatea lor;
Printre modalitatile de implementare a codului de conducere corporativa se
numara infiintarea unei categorii superioare, „categoria +” la bursa, categorie care
cuprinde numai societati care aplica guvernarea corporativa.
La introducerea guvernantei corporative in economia romaneasca au existat si
opinii defavorabile intrucat economia este traumatizata prin masuri care afecteaza negativ
afacerile, relatiile contractuale sau angajamentele financiare. Reprezentantii unor societati
au ridicat problema conform careia codul de guvernanta poate constitui o salvare pentru
managerii de stat. De aceea s-a considerat necesar un program de informare si educare a
publicului si investitorilor pentru orientarea economiilor catre piata de capital.
Legea societatilor comerciale nr. 31 din 1990, republicata, constituie in mare parte
cadrul institutional al guvernantei corporative in Romania, prin intermediul acesteia
stabilindu-se regulile de functionare a scoietatilor comerciale, protectia dreptului de
proprietate al investitorilor prin sistemul de registre al actionarilor, rolul si regulile de
functionare ale diferitelor organe de conducere ale societatii si obligatiile privind
transparenta si divulgarea informatiilor. Cadrul institutional al guvernantei corporative
este completat din punct de vedere al prevederilor speciale pentru societatile deschise,
rolul CNVM si al burselor de valori, de legea privind valorile imobiliare si bursele de
valori nr. 52 din 1994. De asemenea, Guvernul Romaniei a emis Ordonanta de urgenta
privind valorile imobiliare, serviciile financiare si pietele reglementate care completeaza
si actualizeaza legislatia existenta si marcheaza evolutia conceptiei asupra pietei de
capital. Elaborarea acestei ordonante s-a realizat tinand cont de de recomandarile si
principiile OECD:

6
  protectia drepturilor actionarilor si tratamentul egal al acestora, inclusiv al
actionarilor minoritari, precum si al investitorilor straini de portofoliu;
 asigurarea transparentei activitatilor insitutiilor si operatorilor din piata de
capital prin furnizarea de informatii si accesul necesar si suficient la acestea;
 impunerea auditarii emitentilor de valori imobiliare si prezentarea publica
a rezultatelor acestuia;
 obligarea tuturor emitentilor si operatorilor din piata de capital de a
raporta si a se supune controlului CNVM;
Prin intermediul acestei ordonante se urmareste implementarea normelor si
recomandarilor Organizatiei Internationale a Comisiei de Valori Mobiliare (IOSCO), se
reglementeaza infiintarea si functionarea burselor de valori si se prevede ca titlurile de
stat sa fie listate automat la o bursa de valori, prin simpla prezentare a prospectului de
emisiune.

Modele de guvernanta corporativa in intreprinderile din Romania

In Romania ca si in celelalte tari din Europa Centrala si de Est, companiile se

caracterizeaza prin acelasi model general de guvernare corporativa bazat pe controlul
intern al salariatilor si al managementului, dar cu anumite particularitati in functie de
conditiile nationale economice, sociale, politice, culturale specifice in care formele de
guvernare au aparut si s-au dezvoltat. Cadrul legal in vigoare prezinta doua modele de
guvernanta corporativa aplicabile societatilor pe actiuni: modelul unitar, respectiv
modelul dualist, cunoscute si sub denumirea de guvernanta „pe un singur palier”,
respectiv „pe doua paliere”.

Modelul unitar

In cadrul modelului unitar, societatea este guvernata de un consiliu de

administratie si, in functie de caz, de directori. Ca diferenta semnificativa fata de modelul
dualist, in cazul modelului de guvernare unitar, directorii pot fi concomitent membri ai
consiliului de administratie. De asemenea, modelul unitar, in mod exclusiv, permite
prezenta cenzorilor in structura de guvernare a societatii.
Consiliul de administratie
Potrivit modelului de guvernanta pe un singur palier consiliul de administratie
trebuie sa fie format din unul sau mai multi administratori. In cazul in care este aleasa
ultima varianta numarul acestora trebuie sa fie impar. Societatile pe actiuni ale caror
situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare sunt administrate de
cel putin trei administratori, iar in cazul in care intr-o societate are loc delegarea
atributiilor de conducere catre directori, majoritatea membrilor consiliului de
administratie trebuie sa fie formata din administratori neexecutivi, acestia fiind cei care
nu au fost numiti directori. Din consiliul de administratie pot sa faca parte unul sau mai
multi membri independenti.
Comitetul de audit
Comitetele de audit sunt formate de catre consiliul de administratie si au in
componenta cel putin 2 membri ai consiliului. Rolul comitetelor de audit este de a

7
desfasura investigatii si de a elabora recomandari pentru consiliu in domenii precum
auditul, remunerarea administratorilor, directorilor. Rapoartele aferente activitatii
comitetelor de audit sunt transmise in mod regulat consiliului.
Comitetele trebuie sa aibe in componenta lor :
 cel putin un membru care sa aibe statutul de administrator neexecutiv
indepenedent ;
 cel putin un membru cu experienta in aplicarea principiilor contabile sau
in audit financiar ;
Directorii
Conducerea societatii poate fi delegata de catre consiliul de administratie unuia
sau mai multor directori, unul dintre ei fiind numit director general. Acestia pot fi numiti
dintre administratori sau din afara consiliului de administratie. In cazul societatilor pe
actiuni pot fi numiti directori numai persoanele carora le-au fost delegate atributii de
conducere a societatii.
Prevederi privind auditul intern
Directorii si cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni pot fi convocati la orice
intrunire a consiliului de administratie, intruniri la care acestia sunt obligati sa participe.
Ei nu au drept de vot, cu exceptia directorilor care sunt si administratori.
Administratorii sunt solidar raspunzatori cu predecesorii lor imediati daca, avand
cunostinta de neregulile savarsite de acestia, nu le comunica cenzorilor sau, dupa caz,
auditorilor interni si auditorului financiar. In societatile care au mai multi administratori
raspunderea pentru actele savarsite sau pentru omisiuni nu se intinde si la administratorii
care au facut sa se consemneze, in registrul deciziilor consiliului de administratie,
impotrivirea lor si au incunostintat despre aceasta, in scris, pe cenzori sau auditorii interni
si auditorul financiar.

Modelul dualist

Potrivit acestui model, societatea este guvernata de un directorat si de un consiliu

de supraveghere. In cazul guvernarii corporative de tip dualist, societatile comerciale nu
dispun de cenzori, dar sunt supuse auditului extern si, prin urmare, au obligatia de a
organiza si functia de audit intern.
Consiliul de supraveghere
Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre adunarea generala a
actionarilor. Numarul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul
constitutiv si nu poate fi mai mic de trei si nici mai mare de 11. Din randul lor, se alege
un presedinte al consiliului. Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent
membri ai directoratului. De asemenea, ei nu pot cumula calitatea de membru In consiliul
de supraveghere cu cea de salariat al societatii.
Prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se pot
stabili conditii specifice de profesionalism si independenta pentru membrii consiliului de
supraveghere. In aprecierea independentei unui membru al consiliului de supraveghere
sunt avute in vedere criteriile aplicabile administratorului independent din modelul unitar.

8
 Comitetul de audit
In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei
obligatii legale de auditare financiara, crearea unui comitet de audit in cadrul consiliului
de supraveghere este obligatorie.
Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative, formate din cel putin
doi membri ai consiliului, insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de
recomandari pentru consiliu, in domenii precum auditul, remunerarea membrilor
directoratului si ai consiliului de supraveghere si a personalului, sau nominalizarea de
candidati pentru diferitele posturi de conducere. Comitetele au obligatia sa prezinte
consiliului, in mod regulat, rapoarte asupra activitatii lor. Cel putin un membru al fiecarui
comitet consultativ trebuie sa fie independent. De asemenea, cel putin un membru al
comitetului de audit trebuie sa detina experienta relevanta in aplicarea principiilor
contabile sau in audit financiar.
Directoratul
Consiliul de supraveghere desemneaza membrii directoratului si atribuie totodata
unuia dintre ei functia de presedinte al directoratului. Astfel, conducerea societatii pe
actiuni revine in exclusivitate directoratului, care indeplineste actele necesare si utile
pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor care cad in sarcina
consiliului de supraveghere si a adunarii generale a actionarilor. Directoratul isi exercita
atributiile sub controlul consiliului de supraveghere si poate fi format din unul sau mai
multi membri, numarul acestora fiind intotdeauna impar. In cazul societatilor pe actiuni
ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare,
directoratul este format din cel putin trei membri. Asa cum indicam mai sus, cu referinta
la consiliul de supraveghere, membrii directoratului nu pot fi concomitent membri ai
consiliului de supraveghere.
Prevederi privind auditul intern
Obligatiile privind comunicarea cu auditorii interni privind diversele abateri sau
disfunctionalitati prezentate la modelul unitar se aplica inclusiv membrilor consiliului de
supraveghere si directoratului din modelul dualist.
Prevederi comune sistem unitar – sistem dualist
Sub pedeapsa revocarii si raspunderii pentru daune, directorii unei societati pe
actiuni, in sistemul unitar, si membrii directoratului, in sistemul dualist, nu pot fi, fara
autorizarea consiliului de administratie, respectiv a consiliului de supraveghere, directori,
administratori, membri ai directoratului ori ai consiliului de supraveghere, cenzori sau,
dupa caz, auditori interni ori asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente
sau avand acelasi obiect de activitate, nici nu pot exercita acelasi comert sau altul
concurent, pe cont propriu sau al altei persoane.

9
 Printre punctele slabe cele mai importante ale guvernantei corporative din
Romania sunt cele legate de accesul inegal la informatie al tuturor actionarilor,
interzicerea de tranzactii in favoarea actionarilor interni sau majoritari, rolul scazut al
Consiliului de administratie, accesul la alte mijloace de informare a investitorilor.
Guvernarea ineficienta a intreprinderilor cotate influenteaza nefavorabil
rezultatele economico-financiare si posibilitatile lor de dezvoltare viitoare prin prisma
urmatoarelor pârghii:
a) urmarirea prioritara a intereselor pe termen scurt ale salariatilor si managerilor,
adica cresterea salariilor si a altor indemnizatii, stabilitatea si protectia locurilor
de munca;
b) diminuarea ritmului restructurarii si a reorganizarii sau amânarea falimentului
unor firme aflate in dificultate financiara;
c) vânzarea abuziva a activelor firmelor conduse sau aflate in proprietate;
d) nerealizarea de investitii de modernizare, mentinere sau dezvoltare a potentialului
productiv al intreprinderilor;
e) preluarea abuziva a unor ponderi din ce in ce mai mari de capital de catre
actionarii majoritari;
f) satisfacerea intereselor actionarilor majoritari prin metode distructive de
diminuare si transfer a averii actionarilor minoritari;
g) imposibilitatea utilizarii unor programe de remunerare a managerilor in functie de
valoarea reala creata;
h) mobilitatea excesiva a personalului ca urmare a conflictelor interne si a lipsei unor
programe de promovare si stimulare dupa criterii de valoare;
i) distribuirea cu intarziere sau nedistribuirea de dividende celorlalti actionari in
scopul acordarii de stimulente salariatilor si managerilor la sfârsitul anului;
j) restrictionarea tranzactionarii de titluri de valoare pe piata de capital, ceea ce
determina majorarea volatilitatii si a riscului investitiei in titlurile respective;
k) mentinerea unei atmosfere tensionate ca urmare a conflictului dintre management
si/sau salariati si actionarii minoritari, sau a conflictului dintre actionarii
majoritari si actionarii minoritari;
l) imposibilitatea implicarii active a altor parteneri sociali, de exemplu a bancilor, in
procesul de conducere a companiilor;
m) accesul redus la credite bancare datorita furnizarii defectuoase de informatii si a
calitatii acestora si inexistentei suficiente a garantiilor;
n) imposibilitatea efectuarii de achizitii sau preluari de catre alte firme din domeniu
in scopul eficientizarii activitatii firmelor respective;
o) scaderea prestigiului pe piata a firmelor cotate.

10
 BIBLIOGRAFIE

[1] Avram, Viorel – „Managementul procesului de creare a valorii in contextul

guvernarii intreprinderii”, Ed. Economica, 2003.

[2] Suciu, Gheorghe; Morariu, Ana; Stoian, Flavia – „Audit intern si guvernanta
corporativa”, Ed. Universitara, 2008.

[3] „Tribuna economica” numarul 2/2006 – „Guvernanta Corporativa”

[4] „Tribuna economica” numarul 3/2006 – „Guvernanta Corporativa”

11