Universitatea de Stiinte Agricole si

Medicina
Veterinara Ion Ionescu
de la Brad IASI

Ionel (Dediu) Daniela

Facultatea de Agricultura
Specializarea: Inginerie economica in
agricultura
Anul: 3

Referat la Management strategic

Fundamentarea strategiei de
dezvoltare a firmei

Ferma de crestere si ingrasare porci ferma

cu circuit inchis
Cuprins:
Capitolul I. Prezentarea general a firmei
1.1. Scurt istoric
1.2. Descrierea general a firmei i a obiectului de activitate
1.3.Prezentarea portofoliului de produse
1.4. Structur organizatoric
1.5. Misiunea firmei

1.6. Obiectivele firmei

1.6.1. Obiectivele investitiei/prioritati
1.6.2. Obiectiv general
1.6.3.Obiective specific
1.6.4.Obiective operationale
1.6.5.Obiective de ordin economico-financiar
1.6.6.Obiective de mediu

Capitolul II. Analiza factorilor interni i externi ai firmei

2.1. Evaluarea factorilor interni (MEFI)
2.2. Evaluarea factorilor externi (MEFE)
2.3. Analiz strategiei de dezvoltare (Mtricea TWOS)
Capitolul III. Activitatea de producie a firmei
3.1. Strategii de dezvoltare a produciei
3.2. Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei
3.3. Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de
piata ce va fi aplicata pentru valorificarea produselor/serviciilor
obtinute prin implementarea proiectului Politica de aprovizionare.
Potentiali furnizori de materii prime
3.4. Descrierea indeplinirii conditiilor minime de eligibilitate si a
criteriilor de selectie
Capitolul IV. Identificarea strategiilor de dezvoltare pentru firm
4.1. Matricea SPACE
4.2. Modelul Porter
4.3. Modelul Boston Consulting Group
4.4. Intocmirea matricei SWOT
4.5 Modelul celor cinci factori concurentiali: Modelul PORTER
4.6. Modelul Arthur DLittle
4.7. Modelul Mc Kensye
4.8. Lantul Valorii externe

Capitolul I. Prezentarea general a firmei

1.1. Scurt istoric
Intreprinderea Familiala Popescu Dan a fost infiintata in anul
2013.
Pana in prezent nu a desfasurat activitati generatoare de venituri.
Comuna Islaz, Judetul Teleorman 1.800 mp / arabil 22.750 lei
Proprietate Popescu Dan
Intreprindere Familiala conform Contractului de vanzare
cumparare nr. 12 din 30.01.2013
1.2. Descrierea generala a firmei i a obiectului de
activitate
Proiectul vizeaza infiintarea unei ferme de crestere si ingrasare
porci in com. Islaz, Jud. Teleorman.
Denumirea investitiei
Ferma de crestere si ingrasare porci ferma cu circuit inchis
Denumire solicitant: Popescu Dan Intreprindere Familiala
Sediu social: Comuna Islaz, Judetul Teleorman
Cod unic de inregistrare: 13080320
Numar de inregistrare in Registrul
Comertului: F02/345/01.02.2013
Comuna Islaz, Judetul Teleorman 1.800 mp / arabil 22.750 lei
Proprietate Popescu Dan
Intreprindere Familiala conform Contractului de vanzare
cumparare nr. 12 din 30.01.2013
Obiecte de activitate ale solicitantului

Activitatea principala a solicitantului este Cresterea porcinelor

cod CAEN 0146
Elaborator (coordonate de identificare, cod CAEN, etc).
Pentru elaborarea prezentului proiect a fost utilizat proiectul
model pus la dispoziie de MADR pentru Ferma de crestere si
ingrasare porci ferma cu circuit inchis.
S.C. Proiectant General S.R.L.
Sediu social: Str. Mihai Eminescu, nr.18, Bucuresti
Tel/Fax : 021.000.000; 031.000.000; office@proiectant _general.ro
Cod CAEN - 7022 Activitati de consultanta in afaceri si
management
Cod CAEN 7111 Activitati de arhitectura
Cod CAEN 7112 Activitati de inginerie si consultanta tehnica
legate de acestea
Data intocmirii studiului de fezabilitate: 17.05.2013
Curs de schimb valutar: 1 Euro = 4,3370 Lei (curs BCE din data de
17.05.2013)

1.3.Prezentarea portofoliului de produse

Produsul oferit de ferma noastra este carnea de porc.
Scurta prezentare ale caracteristiciilor si beneficiilor consumului
de carne de porc: prin carne se intelege musculatura striata a
carcasei animalului, impreuna cu toate tesuturile cu care vine in
legatura naturala, adica impreuna cu tesutul conjunctiv, tesutul
gras, tesutul osos, vasele de sange si nervii care se gasesc in
musculatura striata.
Carnea de porc sursa de nutienti: proteinele furnizate de carnea
de porc de calitate (musculatura) sunt proteine de prima calitate,
adica furnizeaza toti aminoacizii esentiali necesari in proportiile
apropiate ale proteinei etalon.
Carnea de porc este si o excelenta sursa de vitamine si
oligoelemente, asigurand necesarul intre 10% (pentru acidul

pantotenic) si 65% (pentru tiamina vitamina B1) din doza zilnica

recomandata. De asemenea, este o sursa excelenta de piridoxina,
ciancobalamina, biotina, niacina vitamine liposolubile
indispensabile unui metabolism sanatos.
Mineralele continute de carnea de porc asigura intre 9% (pentru
fier) si 36% (pentru zinc) din doza zilnica recomandata, dar si de
fosfor si magneziu. Cautam in alimente exotice (muschi
argentinian, somon norvegian, branza elvetiana etc.) sursa
noastra zilnica de zinc, importanta atat pentru functionarea
pancreasului cat si pentru cresterea imunitatii organismului, fiind
implicat in formarea anticorpilor, si uitam de o sursa foarte la
indemana si foarte autohtona si traditionala in dieta romaneasca
carnea de porc.

1.4. Structura organizatoric

Structura organizatoric a Fermei de crestere si ingrasare porci
se prezint asfel:
Pentru buna desfasurarea a activitatii fermei, societatea are ca si
personal :
un administrator;
un contabil;
1 medic veterinar;
6 ingrijitori.
Ferma este condusa de unicul asociat care are si functia de
administrator, rezolvarea problemelor financiare si contabile sunt
in subordinea contabilului, ferma mai are contracte de colaborare
cu 2 medici veterinari care se ocupa si de supravegherea celor 20
de ingrijitori.

Toti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume 8 ore /

zi.
Administratorul reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat,
terti si in justitie, efectueaza toate actele de administrare si
gestionare a societatii, avand toate competentele necesare
pentru a actiona in numele societatii, pentru a autoriza actele si
operatiunile

de

gestiune

si

orice

acte

de

dispozitie.

Administratorul deschide conturi in lei si valuta si poate utiliza

fondurile financiare ale societatii, gestionandu-le in interesul
obiectivelor societatii.
Cei doi medici si ingrijitorii, lucreaza in doua schimburi pentru a
se putea asigura supravegherea constanta a porcinelor din ferma,
evitandu-se astfel, eventualele incidente.
Pentru ca angajatii sa fie motivati si sa isi indeplineasca bine
sarcinile, societatea va rasplati eforturile acestora prin acordarea
celui de-al treisprezecelea salariu, iar in perioada sarbatorilor se
vor acorda prime, bonuri cadou sau diferite bonusuri, in functie de
productivitatea fiecarui angajat in parte.
1.4. Misiunea firmei
Chiar i n perioadele cele mai dificile, n condiii grele de
desfurare a activitii exist oportuniti pentru dezvoltarea
afacerii firmei.Implementarea proiectului va insemna pentru
Intreprinderea Familiala Popescu Dan obtinerea unor venituri de
aprox. 253 mii lei anual din comercializarea porcilor in viu, in
conditiile in care produsele raspund unei cereri in crestere
identificate pe piata pentru acest tip de carne. Oferirea la

intervale regulate de timp a unei cantitati certe de carne de porc

in viu, de calitate certificata, la preturi competitive va asigura
succesul afacerii, contribuind la obtinerea unor venituri constante.

1.6. Obiectivele firmei

1.6.1. Obiectivele investitiei/prioritati
Proiectul de investitii are ca scop infiintarea unei ferme de
crestere si ingrasare porci in circuit inchis, cu o capacitate de 100
de capete/ciclu.
Investitia consta in:
-construirea unei hale pentru porcine, in sistem de crestere pe
asternut permanent. Cladirea va include spatiul propriu-zis de
productie si spatii pentru depozitare stocuri de materiale
consumabile, precum si filtru sanitar pentru personal;
-dotarea spatiilor de productie cu echipamente care sa asigure
conditii bune de furajare, adapare, microclimat si evacuarea
dejectiilor;
-asigurarea utilitatilor necesare functionarii fermei: constructie
put forat, fosa septica, racord la reteaua de energie electrica;
-construirea unei platforme pentru depozitarea dejectiilor uscate;
-construirea unui bazin ingropat pentru dejectii lichide.
Solicitantul isi desfasoara activitatea in sectorul de cresterea a
animalelor, respectiv cresterea si ingrasarea porcilor, sector ce
face obiectul masurii 121 Modernizarea exploatatiilor agricole
care promoveaza si sprijina investitiile in exploatatiile agricole.
Obiectivele urmarite prin realizarea investitiei sunt in concordanta
cu obiectivele Masurii 121, astfel:
1.6.2. Obiectiv general
Cresterea competitivitatii Popescu Dan Intreprindere
Familiala printr-o utilizare mai buna a resurselor umane
(membrii familiei) si a factorilor de productie si

indeplinirea standardelor nationale si a standardelor

comunitare. In cadrul noii ferme se va adopta un sistem modern,
de tip intensiv de exploatare a porcilor caracterizat prin aplicarea
unor metode eficiente de crestere a suinelor care necesita un
consum minim de munca si costuri mici de exploatare.
Caracteristicile constructive ale fermei zootehnice si utilizarea
unor tehnologii performante de crestere a porcilor, cu
monitorizarea permanenta a calitatii produselor obtinute si a starii
de sanatate si bunastare a suinelor asigura atingerea unui nivel
ridicat de competitivitate pentru noua ferma in raport cu
exploatatii similare din alte tari ale Uniunii Europene. Ferma va
respecta cerintele nationale si europene privind protectia
mediului inconjurator, in acest scop, se va construi o platforma
acoperita pentru depozitarea dejectiilor provenite de la porci si
fosa septica pentru colectarea apelor provenite de la spalarea
halei de productie. In ceea ce priveste normele comunitare in
domeniul sanitar si sanitar veterinar, ferma intreprinderii familiale
va respecta standardele pentru protectia animalelor din
crescatorii. De asemenea, proiectul propus de Popescu Dan
Intreprindere Familiala va conduce la indeplinirea obiectivelor
specifice ale Masurii 121, dupa cum urmeaza:
1.6.3.Obiective specifice:
Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi,
diversificarea productiei, ajustarea profilului, nivelului si
calitatii productiei la cerintele pietei. Tehnologia de crestere
a porcilor folosita in cadrul fermei prezinta un grad ridicat de
mecanizare si automatizare a operatiunilor din fluxul de
productie. Hala de productie va fi dotata cu instalatii care permit
furajarea, adaparea, mentinerea si reglarea microclimatului din
hale. Tehnologia utilizata va permite o productivitate ridicata a
muncii, un control sanitar-veterinar riguros si o productie mare de
carne in viu, cat si un potential de productie marit, favorizat de
supravegherea in permanenta a factorilor de microclimat. Avand
in vederea deficitul de carne de porc produsa anual la nivel

national, comparativ cu necesarul de consum al populatiei,

investitia propusa de beneficiar va contribui la cresterea cantitatii
de carne de porc de calitate oferita la preturi competitive.
Asigurarea de catre Popescu Dan Intreprindere Familiala a unor
produse de calitate va fi garantata de conditiile de crestere si
salubritate a porcilor, de tehnologia de ingrasare utilizata, inclusiv
de sistemul de nutritie.
Adaptarea exploatatiilor la standarde comunitare. Investitia
va respecta legislatia romaneasca armonizata cu normele
europene, respectiv: Directiva 2008/120/CE a Consiliului din 18
decembrie 2008 de stabilire a normelor minime de protectie a
porcinelor; Ordinul ANSVSA nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare care stabileste standarde minime pentru
protectia porcinelor. Achizitiile propuse au parametri de
functionare performanti, sunt nesemnificativ poluante, nu produc
emisii sau scurgeri poluante care ar putea afecta aerul, solul sau
apa, fiind asigurata in acest fel protejarea mediului inconjurator
prin prevenirea si controlul integrat al poluarii, respectiv
reducerea emisiilor in aer, apa si sol.
Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole. Implementarea
proiectului va insemna pentru Intreprinderea Familiala Popescu
Dan obtinerea unor venituri de aprox. 253 mii lei anual din
comercializarea porcilor in viu, in conditiile in care produsele
raspund unei cereri in crestere identificate pe piata pentru acest
tip de carne. Oferirea la intervale regulate de timp a unei cantitati
certe de carne de porc in viu, de calitate certificata, la preturi
competitive va asigura succesul afacerii, contribuind la obtinerea
unor venituri constante.
Sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau a altor
forme asociative in vederea incurajarii fenomenului de
asociere. Realizarea proiectului de investitii necesita participarea
la procesul de productie a cel putin unei persoane din randul
membrilor familiei, ceea ce va permite asigurarea unei surse de
venituri constante pentru membrii formei asociative. In plus,

profitul inregistrat din activitatea de crestere a porcilor va fi folosit

pentru dezvoltarea intreprinderii familiale si implicit a nivelului de
trai al membrilor acesteia. Dupa implementarea investitiei,
intreprinderea familiala isi va imbunatati performantele prin
indeplinirea obiectivelor operationale.
1.6.4.Obiective operationale
Obiective de ordin tehnic Instalatiile si echipamentele
prevazute in fluxul tehnologic, cat si cele necesare pentru
asigurarea utilitatilor vor asigura desfasurarea procesului de
crestere si ingrasare a porcilor in conditii optime, tehnologiile
performante folosite conducand la obtinerea unor produse de
calitate, la randamente sporite, in conditii de eficienta si
productivitate a muncii crescute. In acelasi timp, prin utilizarea
tehnologiilor de ultima generatie se urmareste realizarea unor
conditii bune de munca pentru membrii familiei. Solutia
constructiva aleasa pentru ferma din comuna Islaz permite
asigurarea cerintelor fiziologice ale porcilor la ingrasat si eficienta
exploatarii. Constructia si dotarea fermei respecta indeplinirea
standardelor comunitare referitoare la cresterea suinelor in sistem
intensiv. Astfel: o hala va fi executata pe structura metalica, cu
invelitori din panouri de tabla cu spuma poliuretanica (sandwich).
Peretii, acoperisul si pardoselile sunt realizate din materiale de
constructie care asigura o buna izolare termica; o hala va fi
prevazuta cu instalatii eficiente de climatizare si ventilatie pentru
asigurarea unei temperaturi tehnologice normale care sa ofere un
microclimat optim pe tot parcursul anului; echipamentele care
asigura frontul de alimentatie si adapare respecta normele
tehnologice si biologice; accesul in spatiul de productie se face
prin intermediul unor vestiare filtru; dejectiile rezultate de la porci
sunt colectate si preluate printr-un sistem de canalizare inclusiv
statie de pompare aferente, iar apoi sunt stocate in bazinul de
stocare dejectii. Accesul in incinta fermei se va face printr-un filtru
pentru dezinfectia autovehiculelor. Productia obtinuta de Popescu
Dan Intreprindere Familiala in urma implementarii investitiei vine

in completarea ofertei autohtone de carne de porc produsa in

conditii de siguranta alimentara.
1.6.5.Obiective de ordin economico-financiar Principala
preocupare a Intreprinderii Familiale Popescu Dan va fi
mentinerea costurilor de productie la un nivel care sa ii permita sa
concureze atat cu produsele realizate cu celelate firme existente
in regiune, cat si cu cele importate. Principalii factori care permit
minimizarea costurilor de productie si obtinerea unei rentabilitati
economice ridicate sunt: sistemul automatizat de adapare va
permite utilizarea eficienta a consumului de apa. De asemenea,
prin hranirea conform unor retete specifice fiecarei categorii de
suine se va evita risipa de furaje; optimizarea consumului de
utilitati necesar pentru asigurarea unor conditii specifice de
microclimat prin monitorizarea permanenta a factorilor de mediu
(temperatura, umiditate, lumina etc); controlul riguros al bolilor
ca urmare a lipsei de contaminare a apei de la un porc la altul
reduce costurile cu medicamentatia si permite obtinerea unei
productii constante si de calitate; efortului uman fizic redus
pentru asigurarea activitatilor specifice fermei si asigurarea unei
productivitati a muncii ridicate prin dotarea fermei cu
echipamente specifice pentru hrana animalelor, instalatii pentru
alimentarea cu apa si adapatul animalelor, echipamente pentru
asigurarea factorilor de microclimat.
1.6.6.Obiective de mediu Datorita tehnologiei de ultima
generatie care va fi adoptata, activitatea fermei din comuna Islaz
va avea impact minim asupra factorilor de mediu. Ventilatia
automatizata asigura un microclimat foarte bun, improspatand
aerul din hala si astfel reducand semnificativ umiditatea, mirosul
si emisiile de NH3. Proiectul este in acord cu potentialul agricol al
zonei in care va fi implementat. Conform Studiului pentru
determinarea zonelor cu potential, a zonelor geografice si
marjelor brute standard unitare pentru proiectele din cadrul
Masurii 3.1 Investitii in exploatatii agricole din Programul
SAPARD, elaborat de ASAS-ICPA si ICDEA, 2004 , comuna Islaz,

judetul Teleorman are potential ridicat pentru cresterea porcilor.

Mai mult, avand in vedere sistemul intensiv de crestere utilizat in
cadrul fermei si echipamentele ce vor fi achizitionate pentru
dotarea halelor care permit un control foarte riguros al conditiilor
de crestere al porcilor la ingrasat, se estimeaza ca productiile
obtinute vor fi superioare celor inregistrate la nivel regional.
Capitolul II. Analiza factorilor interni i externi ai firmei
Analiza SWOT
Analiza SWOT este un instrument al managementului strategic,n
informatic este utilizat la evaluaia formativ i creterea calitii
programelor

(ca

de

exemplu

prelucrarea

domeniul

imaginilor).Analiza SWOT ncepe prin efectuarea unui inventar a

calitilor i slbiciunilor interne n intreprindere. Principalul scop
al analizei SWOT este de a identifica i de a atribui fiecare factor,
pozitiv sau negativ, uneia din cele patru categorii, permind s
privesti afacerea dintr-un punct de vedere obiectiv. Analiza SWOT
va fi un instrument foarte util n dezvoltarea i confirmarea
elurilor i a strategiei de marketing.
Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competene
distinctive pe care aceasta le posed la un nivel superior n
comparaie cu alte firme, ndeosebi concurente, ceea ce i asigur
un anumit avantaj n faa lor.
caracteristici

ale

acesteia

Punctele slabe ale firmei sunt

care

determin

un

nivel

de

performane inferior celor ale firmelor concurente.

Oportunitile reprezint factori de mediu externi pozitivi pentru
firm, altfel spus anse oferite de mediu, firmei, pentru a-i stabili

o nou strategie sau a-i reconsidera strategia existent n scopul

exploatrii profitabile a oportunitilor aprute.
Ameninrile sunt factori de mediu externi negativi pentru firm,
cu

alte

cuvinte

situaii

sau

evenimente

care

pot

afecta

nefavorabil, n msur semnificativ, capacitatea firmei de a-i

realiza

integral obiectivele stabilite,

determinnd reducerea

performanelor ei economico-financiare.

2.1. Evaluarea factorilor interni (MEFI)

In cadrul MEFI, oricarui factor intern i se ataseaza un coeficient de
importanta care arata importanta factorilor interni in comparatie
cu ceilalti, cuprins intre 0 si 1, si un coeficient care arata daca
factorul intern este punct slab sau punct forte. Acest coeficient ia
urmatoarele valori : 1 pentru punct slab major, 2 pentru punct
slab minor, 3 pentru punct forte minor, 4 pentru punct forte
major.
Nr.
Crt
.
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Puncte tari

Management performant
Calitatea produselor
Tehnologia aplicata
Preturile
Contactul cu clientii
Loialitatea
consumatorilor
7. Dimensiunea liniei de
produse
Subtotal
Puncte slabe

Rating

Pondere
a totala

0.15
0.12
0.10
0.09
0.10
0.05

2
4
4
3
3
2

0.45
0.48
0.40
0.27
0.30
0.10

0.03

0.09

0.64

2.09

Rating

Pondere
a totala

1. Capacitate de depozitare
redusa
2. Forta de munca
necalificata
3. Lipsa de comunicare
dintre angajati
Subtotal
TOTAL

0.12

0.36

0.14

0.28

0.10

0.30

0.36
100

0.94
3.03

2.2. Evaluarea factorilor externi (MEFE)

La elaborarea MEFE, fiecarui factor extern i se ataseaza un
coeficient de importanta care arata importanta factorului extern
in cadrul evolutiei de ansamblu a mediului in care actioneaza
intreprinderea si un coeficient care exprima posibilitatile de
raspuns ale firmei. Acesta ia urmatoarele valori : 1 pentru
amenintare majora, 2 pentru amenintare minora, 3 pentru
oportunitate minora, 4 pentru oportunitate majora.
Nr.

Oportunitati

Rating

Ponderea

0.08

totala
0.16

pasare
2. Extinderea la nivel

0.09

0.27

national
3. Modernizarea

0.13

0.13

tehnologiei de productie
4. Brandul firmei
5. Localizarea firmei

0.15
0.09

1
4

0.15
0.36

Crt
1. Intensificarea

consumului de carne de

Subtotal
Amenintari

0.54
%

Rating

Ponderea

1. Activitatea concurentilor
2. Activitatea promotional a

0.1
0.06

3
2

totala
0.3
0.12

firmelor existente
3. Schimbari in politica

0.10

0.20

guvernamentala
4. Situatia financiara a

0.12

0.48

clientilor si a furnizorilor
Cresterea preturilor

0.08

0.24

materiilor prime
Subtotal

0.46

TOTAL

100

2.41

5.

2.3. Analiza strategiei de dezvoltare (Matricea TOWS)

Puncte tari (+)

Puncte slabe (-)

1. Management performant 1. Capacitate de

2. Calitatea produselor

depozitare redusa

3. Dimensiunea liniei de

2. Lipsa de

produse

comunicare dintre

4. Preturile

angajati

5. Contactul cu clientii

3. Forta de munca

6. Loialitatea

necalificata

consumatorilor

4. Perisabilitate

7. Tehnologia aplicata

produselor

Oportunitati (+)
(-) Amenintari

1. Intensificarea

1.

Folosirea

rational

a 1. Folosirea de

consumului de

resurselor, att cele umane existenta unor relaii

carne de porc

cat i cele materiale.

anterioare cu tere

2. Localizarea firmei

2. Nu trebuie neglijat

persoane care se pot

3. Modernizarea

concurena,firma avand un

atrage n sfera

tehnologiei de

prestigiu ce acoper o arie

clienilor ;

productie

destul de intins a pieei.

2. Atragerea de

4. Brandul firmei

3. ncheierea i fixarea

fonduri din surse

5. Extinderea la
1. Activitatea

programelor de munc.
1. Stimularea financiar a

nerambursabile sau
1. Promovarea

concurentilor

angajailor.

sustinut a valorilor

2. Cresterea

2. Folosirea ct mai

firmei i a principiilor

preturilor m. prime

eficent a resurselor

acesteia se va putea

3. Schimbari in

locale.

controla mai usor i

Capitolul III. Activitatea de producie a firmei

3.1. Strategii de dezvoltare a produciei

Pentru a putea sa faca fata rigorilor unei piete din ce in ce mai
concurentiale, Intreprinderea Familiala Popescu Dan are in vedere
un proiect de investitie major care sa permita obtinerea unor
produse de calitate si in cantitati care sa ii permita sa devina unul
dintre cei mai mari furnizori regionali. In ceea ce
priveste avantajele fermei in comparatie cu fermele
concurente, putem evidentia: utilizarea unei tehnologii de ultima
generatie pentru cresterea porcilor; dotarea unitatii cu
echipamente moderne in vederea ingrasarii porcilor in conditii
corespunzatoare la preturi avantajoase.
3.2. Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei

Necesitatea investitiei: In Romania carnea de porc este cel mai

important tip de carne, detinand circa jumatate din productia
totala de carne, cresterea porcinelor fiind sectorul cu cea mai
mare pondere in zootehnie. Pentru consumatorii romani consumul
de carne de porc constituie o traditie si reprezinta aproximativ
50% din consumul anual de carne. Dupa anul 1989, in Romania
efectivele totale de porcine, precum si cele de scroafe matca s-au
diminuat permanent. Abia in ultimii ani a inceput sa se simta o
usoara crestere a efectivelor, in special in gospodaria populatiei.
Scaderea efectivelor de porci a determinat scaderi semnificative
ale productiei de carne de porc. Ca urmare a investitiilor realizate
cu sprijin financiar acordat in perioada de pre-aderare,
exploatatiile agricole comerciale nu au reusit decat intr-o mica
masura sa se adapteze nevoilor actuale ale pietei. Se impune
astfel, imbunatatirea competitivitatii exploatatiilor, in special a
celor de semi-subzistenta care, prin investitii in capital fix si prin
introducerea tehnologiilor noi si performante vor conduce la
transformarea unui numar mare de astfel de ferme in exploatatii
agricole viabile. Conform datelor Patronatului Roman al Carnii,
consumul anual de carne de porc se ridica la 700.000 tone, din
care circa 350.000 tone reprezinta piata organizata. Potrivit
balantei comerciale cu produse agroalimentare, in 2012, cele mai
importante importuri realizate de Romania au fost cele de carne
de porc proaspata, refrigerata sau congelata, fiind aduse in tara
astfel de produse in valoare de peste 350 milioane euro. De
asemenea, potrivit datelor Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii
Rurale, efectivele de porcine au scazut in anul 2011 cu aproape
22%, de la 5,38 milioane capete in 2010 la 4.15 milioane capete
in 2011. Pentru a diminua efectul negativ al importului de carne
asupra producatorilor romani si pentru folosirea fortei de munca
bine calificate din sectorul cresterii animalelor, este necesara
refacerea efectivelor de porcine si relansarea productiei de carne
de porc. In prezent, pentru sectorul carnii de porc se intrevad
sanse mai ales din partea marilor companii si dinspre fermierii

care au reusit sa creeze o retea zootehnica cu certitudini sigure

de dezvoltare. Se constata un interes aparte al crescatorilor de
porci spre ferme comerciale mici, de sub 2.000 de capete, care se
pot adapta mai usor perturbatiilor ce apar pe piata. Aproximativ
70% din efectivul total de porci crescuti in Romania, este localizat
in gospodariile populatiei si reprezinta, in general, autoconsumul
populatiei rurale. Aparitia unor noi agenti economici si cresterea
efectivelor readuc aceasta industrie pe linia de plutire. Un semn al
revigorarii acestei industrii este cresterea efectivelor din fermele
comerciale si complexele specializate. Astfel, se impun infiintari si
modernizari de ferme zootehnice, avand in vedere importanta
economica, ecologica si sociala a acestora, pentru asigurarea
dezvoltarii unei agriculturi competitive si durabile, in conformitate
cu cerintele de ecoconditionalitate. Toate aspectele mentionate
anterior stau la baza fundamentarii necesitatii realizarii
proiectului de investitie al Intreprinderii Familiale Popescu Dan.
Intreprinderea si-a propus alinierea politicii investitionale la
cerintele de piata in paralel cu respectarea standardelor nationale
si europene in domeniul cresterii porcilor ca o conditie a
dezvoltarii durabile astfel incat sa fie asigurata existenta pe
termen lung a fermei. Investitia propusa urmareste realizarea unei
crescatorii de porci cu circuit inchis, realizandu-se un numar
stabilit de monte, fatari, intarcari, ingrasari si livrari. La baza
acestui sistem de crestere se gaseste principiul reproductiei
continue, care porneste de la necesitatea producerii purceilor in
corelatie cu timpul de stationare in fiecare faza tehnologica.
Fluxul tehnologic impune o corelare permanenta a efectivelor pe
faze de productie si grup de stari fiziologice cu spatiul din
diferitele sectoare de activitate. Activitatea de productie din
ferma se va desfasura pe baza unei tehnologii ultramoderne de
exploatare, care reprezinta un ansamblu de procese, metode,
operatiuni sau faze ce se desfasoara intr-o anumita ordine si
corelare (flux tehnologic) respectand anumite conditii si folosind o
gama de instalatii si echipamente care se refera la furajare,

adapare si asigurare microclimat. Studiu de fezabilitate Ferma de

crestere si ingrasare porci ferma cu circuit inchis Pagina 12/71
Tehnologia de exploatare urmareste valorificarea potentialului
biologic al animalelor, utilizarea rationala a furajelor si utilajelor
din dotarea halelor si a fortei de munca in scopul realizarii unei
productii ritmice, constante calitativ si cu costuri controlabile pe
unitatea de produs. Ferma va fi utilita conform unei tehnologii
moderne de crestere a porcilor in sistem intensiv. Adoptarea
acestui sistem este incurajata atat de legislatia europeana, cat si
de avantajele pe care le are comparativ cu sistemul extensiv.
Criteriu analizat Sistem intensiv Sistem extensiv
Spatiile de cazare Adaposturi cu sectoare delimitate pentru
asigurarea principiului totul gol totul plin, in vederea executarii
dupa depopulare, a curatirii, spalarii, dezinfectiei. Adaposturile
sunt incalzite artificial, pentru asigurarea unui climat optim pentru
fiecare categorie de porci. Adaposturi simple, pe asternut de paie,
fara dotare tehnica. Adaposturile nu sunt incalzite, singura sursa
de incalzire fiind cea naturala. Productia de carne Performante
zootehnice excelente, cu productie la intervale de timp
regulate. Performante zootehnice slabe, cu un pronuntat caracter
sezonier Nr. cicluri/an 2.26 cicluri pe an 1 ciclu pe an Nr. de
purcei/fatare 10-11 purcei/fatare/scroafa -8-9
purcei/fatare/scroafa .Varsta de intarcare a purceilor 3
saptamani - 8 saptamani .Sporul mediu de crestere 790g/zi380g/zi .Greutatea de sacrificare a animalelor 110-120 kg,
procentul de carcasa depasind 55%, iar stratul de grasime nu
depaseste 18mm 120-180 kg, procentul de carcasa fiind sub
50%, iar stratul de grasime depaseste 30mm.
Oportunitatea investitiei. Din punct de vedere al oportunitatii
investiei se disting urmatoarele aspecte relevante ce privesc
nivelul sectorial, de piata, al fortei de munca, al conditiilor
pedoclimatice precum si al economiei locale.
La nivel sectorial: dupa o lunga perioada de timp de stagnare si
chiar regres, in prezent activitatea de productie a produselor

porcine se afla pe un trend ascendent la nivel national, acest

trend fiind impulsionat de o tendinta de crestere a cererii
existenta pe piata insuficient satisfacuta in prezent de oferta
producatorilor autohtoni, si de cresterea exigentelor cu privire la
calitatea produselor alimentare; cresterea consumului de produse
alimentare autohtone in detrimentul produselor provenite din
import. La nivelul pietei de desfacere: cresterea in ultimii ani la
nivel national a cererii pentru produse din carne de porc, precum
si prognoza de crestere a consumului la nivelul celui inregistrat in
alte tari din Uniunea Europeana.
La nivelul conditiilor de sol si clima: Conditiile pedo-climaterice
din zona comunei Islaz sunt favorabile activitatilor de crestere a
porcilor. Clima de tip continental, cu cantitati moderate de
precipitatii si temperaturi medii anuale de 10-11 C fac zona
atractiva pentru dezvoltarea unei agriculturi moderne; Investitia
va fi amplasata intr-o zona cu potential ridicat pentru activitatea
de crestere a porcilor.
La nivelul economiei locale si a pozitionarii geografice:
amplasarea fermei in apropierea zonelor cu potential cerealier
ridicat, prin care se asigura necesarul de materii prime furajere.
Privind toate acestea, se poate concluziona ca realizarea
proiectului va insemna pentru Intreprinderea Familiala Popescu
Dan, valorificarea unui intreg sir de oportunitati de ordin
economic si social, cu efecte favorabile in dezvoltarea economiei
locale (vor fi stimulati furnizorii locali de input-uri, servicii, etc.),
precum si in cresterea veniturilor la bugetul local. Implementarea
proiectului in conditiile cofinantarii prin Programul National pentru
Dezvoltare Rurala Masura 121 va avea ca rezultat o rentabilitate a
capitalului investit mai mare si o durata de recuperare mai scurta
decat in cazul in care proiectul de investitii ar fi realizat din surse
proprii ale solicitantului.
3.3. Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si
strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificarea

produselor/serviciilor obtinute prin implementarea

proiectului Politica de aprovizionare. Potentiali furnizori
de materii prime Principalele materii prime ce vor fi
achizitionate pentru functionarea optima a procesului de crestere
si ingrasare a porcilor sunt: materialul biologic (scrofite de 28
saptamani), paiele pentru asternut, cerealele pentru hrana
porcilor, premixuri si medicamente.
Scrofitele de 28 de saptamani se vor achizitiona de la societati
specializate in reproductie si crestere, producatorii de material
biologic. Posibilii furzinizori de materiale biologice sunt: S.C. Pig
S.R.L. din Alexandria, S.C. Suine de reproductie S.R.L. Din Giurgiu.
Paiele pentru asternut se achizitioneaza numai cand este cazul
de la diverse societati agricole. Nu se fac depozitari in ferma.
Necesarul de paie pentru asternut este in medie de 2kg/zi/cap. Va
rezulta un necesar de asternut anual de 66 tone. Posibili furnizori
pentru asternutul animalelor vor fi societatile agricole din regiune:
S.C. Spicul S.R.L., din jud. Teleorman, S.C. Graul S.R.L. din jud.
Teleorman.
Cerealele pentru hrana porcilor se vor achizitiona de la
producatorii agricoli din zona. Nutreturile combinate au in
compozitie orz, porumb, grau, srot de soia si mazare. Posibili
furnizori ar putea fi fabricile de nutreturi si furaje din zona: S.C.
Nutreturi si Furaje S.R.L. din Jud Teleorman.
Medicatia Vaccinurile, medicamentele si vitaminele se
achizitioneaza de la furnizori, ex. SC Medicamente pentru porci
SRL, jud. Teleorman, SC Farmacia Veterinara SRL, jud. Teleorman.
Vaccinurile si vitaminele se vor administra prin apa de de baut
sau injectabil. Antibiotice se administreaza doar la indicatiile
medicului, in caz de necesitate. Procurarea medicamentelor se
face periodic, iar stocarea se face sub anumite conditii de
temperatura intr-un spatiu special amenajat.
Alte materiale consumabile: detergenti si dezinfectanti pentru
spalarea/igienizarea halelor; alte consumabile pentru activitatea
administrativa.

POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

SC Pig SRL Alexandria, Strada Unirii, nr 14, Jud Teleorman Scrofite
28 saptamani 3 buc 3.900 3,20%
SC Spicul SRL Islaz, Str Marin Preda, nr 1720 jud Teleorman
asternut 62 tone 15.441 12,68%
SC Nutreturi si furaje SRL Islaz, Str Dunarii, nr 6, Jud Teleorman
nutret 86 tone 85.334 70,09%
SC Medicamente pentru porci SRL Turnu Magurele, Str General
Praporgescu, nr 38, Jud Teleorman Medicamente Vitamine 474
doze 6.873 5,65%
SC Materiale dezinfecie SRL Alexandria, str Bucuresti, nr 53, jud
Teleorman Solutii dezinfectie 25 l 900 0,74%
Total 121.750 100%
Piata de desfacere Produsele obtinute in cadrul fermei de
crestere si ingrasare porci sunt: porci grasi; gunoi de grajd
Piata carnii de porc constituie cel mai semnificativ segment
al productiei de carne, care este amplificat prin traditia in
consumul si cresterea acestei specii.In functie de directia de
valorificare a porcinelor dupa sacrificare, aproape in toate tarile
cu efective mari de porcine si cu zootehnie avansata, s-au
conturat doua directii principale de exploatare, si anume: una
pentru productia de carne si alta pentru productia de carne si
grasime. Din acest punct de vedere este cunoscuta si ingrasarea
pentru grasime. Asemenea preocupare nu mai este frecventa
deoarece grasimea si in special cea de origine animala nu mai
este solicitata in prezent de consumatori. Valorificarea porcinelor
pentru carne are la baza existenta unor rase specializate in
productia de carne, conform cererii consumatorilor. La cresterea
in sistem intensiv, greutatea economica de valorificare este de
110-120 kg. Abatorizarea porcinelor si procesarea carnii de porc a
reprezentat cca. 25% din valoarea adaugata bruta in industria
alimentara din Romania. Gunoiul de grajd reprezinta productia
secundara a fermei.
POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

1. SC Abator SRL, Alexandria, str. Banului, nr. 4, judetul Teleorman

77.800 26,03%
2. SC Supermarket SRL, Alexandria, str. Florilor, Nr. 5, judetul
Teleorman 35.200 11,77%
3. SC Unitatea de alimentatie SRL, Turnu Magurele, str. Politehnica
nr. 9, judetul Teleorman 45.000 15,05%
4. Sc Restaurant SRL, Giurgiu, str. Viilor, Nr. 5, judetul Giurgiu
45.000 15,05%
5. SC Abatorul SRL, Corabia, str. Scolii Nr. 3, judetul Olt 50.000
16,73%
6. SC Ferma vegetala SRL, str. Pajistei, comuna Islaz, judetul
Teleorman 15.093 5,05%
7. Subventii acordate de Ministerul Agriculturii 30.848 10,32%
Total vanzari 298.941 100,00%
Analiza concurentei Intrarea in Uniunea Europeana a provocat o
mai mare concurenta intre producatori. Concurenta din partea
companiilor europene a fortat fermierii romani sa fie mai eficienti
si multe ferme au disparut. Productia a scazut dramatic, crescand
importurile. In prezent, Romania are aproximativ 130.000 de
unitati de productie, 50.000 dintre ele fiind detinute de Smithfield,
care a luat locul Comtim.
Cele mai importante ferme de crestere a porcilor din
Romania sunt:
Smithfield Ferme SRL - Smithfield Ferme S.R.L este o societate
romaneasca, membra a companiei Smithfield Foods, cel mai mare
procesator si producator de carne de porc din lume cu venituri de
peste 12 miliarde de dolari in anul fiscal 2011.
Vegetal Trading SRL Braila: - Locul 1 in Top Profit Romania
pentru domeniul 0146: Cresterea porcinelor
Nutricom SA: - Cu sediul in orasul Oltenita, judetul Calarasi, la
doar 60 km de capitala, Bucuresti, este unul dintre cei mai
importanti producatori de nutreturi combinate din Romania.
Compania detine ferme si abatoare de pui si porci.

Cele mai importante ferme de cresterea a porcilor din

judelul Teleorman sunt :
Romcip S.A. Locul 1 in Top profit in Judetul Teleorman, Romcip
S.A. comercilizeaza porci grasi, carcase si semicarcase de porc din
grupa E si S si produse din carne de porc.
Pigalex S.A. este o societate romaneasca din Alexandria care
se ocupa cu cresterea si ingrasarea porcilor. Ferma are o
capacitate de productie de 3.500 de capete/an.
Grufal Suin S.R.L. din Viisoara, jud Teleorman, are ca
activitate principala cresterea si ingrasarea porcilor.
Pentru producatorii autohtoni, problemele majore sunt legate de
concurenta, in sensul in care sunt exercitate doua tipuri de
presiuni externe: una din partea importurilor, a caror influenta
tinde sa aiba o importanta mai insemnata, si alta din partea
productiei provenite din gospodariile taranesti. Romania a
devenit, in ultimii ani, un importator net de carne de porc, in
conditiile in care carnea romaneasca acopera doar 30 la suta din
necesarul de consum. In cazul Romaniei, din cauza restrictiilor
impuse la exportul carnii de porc autohtone din considerente
legate de pesta porcina, aceasta piata este accesibila numai
pentru mezelurile produse in sistem lohn, adica produse din
carcase importate din randul altor state comunitare si procesate
aici. Pentru a beneficia de o trasabilitate (parcursul carcaselor
pentru transformarea in mezeluri) multi procesatori au renuntat
de tot si fara echivoc la achizitia de carne romaneasca. Potrivit
estimarilor, in prezent, se cresc aproximativ doua milioane de
porci in fermele comerciale si 2,5 3 milioane in gospodarii, ceea
ce reprezinta 30 - 40% din cererea totala din tara.
Analiza cererii La nivel international, carnea de porc este cel
mai consumat tip de carne, cei mai mari consumatori sunt
europenii, Rusia si SUA. In Romania, carnea de porc este foarte
populara, majoritatea preparatelor traditionale au in compozitie
carnea de porc, multe dintre ele fiind asociate cu sarbatorile de
iarna. Pentru carnea de porc bun consumabil de larg consum,

consumatorii au urmatoarele caracteristici: Nu exista o diferenta

semnificativa cu privire la structura consumatorilor din punct de
vedere al varstei, sexului sau clasei sociale, ci doar cu privire la
cultura (obiceiurile alimentare ale diferitor popoare) si nivel social
(populatia saraca consuma mai putin decat are nevoie), orice
crestere a nivelului social determinand in principiu o crestere a
consumului acestor produse; Fiind bun de alimentatie
necesitatea este bine identificata, motivatia de cumparare
primara si constienta bine definita, motivatia secundara cu privire
la alegerea marcii putand fi un punct pe care societatea noastra
sa actioneze prin atragerea consumatorului catre produsele sale;
In privinta perceptiei si atitudinii consumatorii actuali au o
orientare catre produse proaspete, eventual ecologice, stimulata
si de noile reglementari legislative care impun marcarea mai
multor informatii cu privire la produsele alimentare; alta
componenta importanta care influenteaza decizia de cumparare
este pretul, deoarece produsele diferitor companii sunt greu
identificabile, singurele diferente majore sunt calitatea carnii de
porc si prospetimea.
Competitivitatea solicitantului si strategia de piata Pentru
a putea sa faca fata rigorilor unei piete din ce in ce mai
concurentiale, Intreprinderea Familiala Popescu Dan are in vedere
un proiect de investitie major care sa permita obtinerea unor
produse de calitate si in cantitati care sa ii permita sa devina unul
dintre cei mai mari furnizori regionali. In ceea ce
priveste avantajele fermei in comparatie cu fermele
concurente, putem evidentia: utilizarea unei tehnologii de ultima
generatie pentru cresterea porcilor; dotarea unitatii cu
echipamente moderne in vederea ingrasarii porcilor in conditii
corespunzatoare la preturi avantajoase.
Politica de pret Politica de pret a companiei se bazeaza pe
practicarea unor preturi la un nivel mediu comparativ cu cele
practicate de catre concurenta pentru produse similare. In
absenta unei diferentieri accentuate intre produsele oferite, cei

mai multi dintre cumparatori aleg marfa cu pretul cel mai scazut.
In cazul porcilor, pretul este unul din elementele principale care
face diferenta intre producatori. Concurenta puternica care exista
pe piata carnii de porc limiteaza trendul de crestere a preturilor
care poate fi usor sesizat in cazul altor produse alimentare. In
cazul unitatilor de crestere a porcilor, tendinta este de crestere
lenta si in unele perioade chiar de scadere a preturilor, in
detrimentul marjei de profit. Pentru a mentine un nivel cat mai
scazut al preturilor, Intreprinderea Familiala Popescu Dan va
incerca sa-si reduca permanent costurile unitare, atat prin
utilizarea unei tehnologii competitive, cat si prin cresterea
productivitatii muncii. In stabilirea si modificarea nivelului
preturilor, intreprinderea va lua in calcul o serie de factori, dintre
care cei mai importanti sunt: - costul de productie si de
comercializare; clasa de greutate in care se incadreaza; preturile
practicate pe piata la produsele similare; starea concurentei;
conjunctura economica existenta la momentul respectiv; legislatia
in vigoare; etc
3.4. Descrierea indeplinirii conditiilor minime de
eligibilitate si a criteriilor de selectie
In cadrul noii ferme se va adopta un sistem modern caracterizat
de aplicarea celor mai eficiente metode de alimentare, ingrijire,
selectie a animalelor care necesita un consum minim de munca si
costuri mai mici de exploatare. Tehnologia de crestere a porcilor
folosita in cadrul fermei prezinta un grad ridicat de mecanizare a
operatiunilor din fluxul de productie. Hala de productie va fi
dotata cu instalatii care permit furajarea, adaparea, mentinerea si
reglarea automata a microclimatului. Pentru ingrasarea porcilor
vor fi achizitionate echipamente performante cu capacitati
corelate intre ele si care limiteaza interventia operatorului uman
si implicit riscul de contaminare a porcilor. Tehnologia utilizata va
permite o productivitate ridicata a muncii, un control sanitarveterinar riguros si o productie mai mare de porci. Proiectul

vizeaza realizarea unei capacitati de 100 capete/ciclu (in medie

230 capete/an) Tehnologia utilizata in cadrul fermei va permite
obtinerea productiei la costuri reduse de exploatare, in special ca
urmare a automatizarii fluxurilor de productie. Ferma va fi dotata
cu toate utilitatile si echipamentele necesare obtinerii unor
produse de calitate, in conditiile de siguranta alimentara si
pierderi tehnologice minime.
Obiective tehnice: achizitia de tractoare, combine, masini,
utilaje, echipamente etc, care determina cresterea productivitatii
muncii, imbunatatirea calitatii produselor agricole, introducerea
de tehnologii performante, imbunatatirea conditiilor de lucru;
Instalatiile si echipamentele prevazute in fluxul tehnologic, cat si
cele necesare pentru asigurarea utilitatilor vor asigura
desfasurarea procesului de crestere a porcilor in conditii optime,
tehnologiile performante folosite conducand la obtinerea unor
produse de calitate, la randamente sporite, in conditii de eficienta
si productivitate a muncii crescute. In acelasi timp, prin utilizarea
tehnologiilor de ultima generatie se urmareste realizarea unor
conditii bune de munca pentru membrii familiei. Investitia
propusa de Intreprinderea Familiala Popescu Dan presupune
realizarea unei hale de crestere si ingrasare a porcilor dupa
ultimele tehnologii in domeniu. Solutia constructiva aleasa pentru
infiintarea fermei permite asigurarea cerintelor fiziologice ale
porcilor si eficienta exploatarii. Constructia si dotarea fermei
respecta indeplinirea standardelor comunitare referitoare la
porcilor. Hala este organizata in 2 zone: Zona industriala cu
spatiul de productie: maternitate, grasuni si grasi; Zona pentru
personal - hol acces, vestiar tip filtru cu grup sanitar, spatiu
tehnic, birou veterinar diversificarea productiei in functie de
cerintele pietei, realizarea de noi produse si introducerea de noi
tehnologii. Productia obtinuta de Popescu Dan Intreprinderea
Familiala in urma implementarii investitiei vine in completarea
ofertei autohtone de carne de porc pastrate in conditii de
siguranta alimentara. Carnea de porc este un produs alimentar

usor alterabil, iar daca este pastrat in conditii nefavorabile sufera

numeroase modificari de natura fizica, chimica si biologica,
devenind periculoase pentru consumul uman.
Gestionarea corecta a deseurilor provenite din ferma de porci va
permite minimizarea impactului activitatii zootehnice asupra
factorilor de mediu. Astfel: o colectarea dejectiilor amestecate cu
apa se face intrun bazin de stocare dejectii; dejectiile amestecate
cu apa din cuvele din hala de crestere a porcilor sunt colectate si
preluate printr-un sistem de canalizare; apele uzate menajere
rezultate de la obiectivele sanitare din dotarea corpului vestiar
filtru sunt canalizate printr-o conducta spre bazinul vidanjabil;
Descrierea fluxului tehnologic
Etapele fluxului tehnologic in ferma sunt: aprovizionarea cu
scroafe; aprovizionarea cu furaje; aprovizionarea cu premixuri si
medicamente; organizarea si efectuarea procesului de monta;
asistarea procesului de nastere; crestere (ingrijire zilnica animale:
supraveghere activitate curenta bucatarie furajera;
hranire/Administrare corecta reteta furajare in concordanta cu
stadiul de dezvoltare a animalelor; adapare; supraveghere starea
generala de sanatate a animalelor; administrare medicamente
curative / preventive ; supraveghere sistem ventilatie hala);
pregatire depopulare hala; pregatire hala pentru un nou ciclu de
productie (evacuare dejectii; curatare , decontaminare, verificare
functionare instalatii). In ferma va fi acordata o atentie deosebita
utilizarii corecte a tehnologiei de crestere si ingrasare porci astfel
incat sa se realizeze maximum de spor in greutate cu un consum
minim de furaje.
In cadrul fermei, spatiul de cazare va fi format din 3
compartimente:
- 1 spatiu pentru maternitate,
- 1 compartiment pentru grasuni, porci intre 15 si 60kg;
- 1 compartiment pentru grasi, porci intre 60 si 110 kg.

Scroafele vor fi aduse in ferma cu mijloace de transport

specializate. Prima populare a fermei se va face cu 10 scrofite,
urmand ca anual, efectivul de animale sa se reinoiasca cu 3
animale, scroafele reforma fiind scoase din Animalele din
maternitate vor fi cazate in boxe individuale. O boxa va fi in
permanenta libera pentru cazurile de urgenta (imbolnavirea unui
animal, spor mediu zilnic mai mic decat celalalte animale). Boxele
individuale pentru scroafe vor avea o suprafata de
7.54mp(2.9mx2.6m). Animalele sunt cazate in ferma circa 4
saptamani, inainte de a intra in ciclul de reproductie, perioada
numita si perioada de carantina.
Sugarii vor fi cazati in maternitate timp de 3-4 saptamani
impreuna cu scroafele in boxele individuale, cat se va realiza
lactatia. Efectivul mediu de animale pentru aceasta categorie va fi
de 10 capete de scroafe/ciclu si 100 de sugari/ciclu, iar intr-un an
vor fi 2,26 cicluri. In total, efectivul anual de sugari este de 230
animale.
Grasunii vor fi cazati in al doilea compartiment cu 4 boxe
comune, fiecare boxa avand o suprafata de 22.23mp (3.9x5.7m).
Aici vor fi cazati pentru o perioada de 63 de zile. Dupa cele 63 de
zile petrecute in compatimentul pentru grasuni, animalele vor fi
mutate in compartimentul pentru porci grasi.
Porcii grasi vor fi cazati in cel de-al treilea compartiment al
cladirii timp de 63 de zile, pana ajung la greutatea de 110-120 kg.
Vor fi cazati in 4 boxe comune, fiecare avand o suprafata de
30.42mp (3.9x7.8m). In ferma distribuirea apei se executa
automatizat, iar hranirea animalelor va fi facuta de catre
personalul fermei cu ajutorul unui transpalet. Sarcina personalului
din ferma este ca zilnic, sa controleze fiecare boxa, starea de
sanatate a animalelor, functionarea instalatiei de adapare,
distribuirea hranei, inchiderea usilor de la boxe, controlul
functionarii corecte a instalatiilor de ventilatie, incalzire, etc.
Constatarea unei defectiuni la instalatii sau depistarea unor
animale bolnave va fi insotita de masuri corespunzatoare si

imediate. Depopularea halelor se face conform cu fluxul

tehnologic, atunci cand a expirat timpul de stationare in
compatimentele pentru maternitate, grasuni sau grasi si cand
porcii au atins varsta si greutatea planificata. Depopularea se face
pentru tot compartimentul, deoarece conform fluxului tehnologic dupa perioada in care se va curata, se dezinfecteaza spatiile
respective si se vor verifica instalatiile aferente, hala urmeaza sa
fie repopulata cu o noua serie de suine.
Depopularea compartimentului se va face in 2 - 4 zile.
Hranirea suinelor Furajele necesare pentru hranirea efectivului
de animale vor fi achizitionate de la FNC-uri din apropierea fermei
si vor fi depozitate in cele 3 silozuri achizitionate prin proiect.
Porcii vor fi alimentati in concordanta cu greutatea lor corporala,
in sistemul de hranire permanenta. In alimentatia efectivului de
scroafe se vor utiliza nutreturi combinate, tinand cont de regimul
de folosire la monta si greutate corporala, realizandu-se un
consum zilnic de 2,8 kg nutret combinat in perioadele de
asteptare si de gestatie. Pentru scroafele lactante se va
utiliza o furajare la discretie, consumul la aceasta categorie de
animale fiind de aprox. 10 kg de nutret combinat pe zi. Tot la
discretie va fi asigurat si consumul zilnic de apa, necesar
metabolismului crescut precum si in procesul de producere a
laptelui. In prima parte a vietii, purcelul sugar valorifica foarte
bine hrana si are un ritm de crestere accelerat, sporindusi masa
corporala de la nastere de circa 5 ori pana la varsta de o luna si
de 1012 ori pana la varsta de doua luni. In primele 3 saptamani
de viata, purceii vor primi doar lapte matern. La varsta de 3
saptamani, purceii vor fi intarcati. Alimentatia grasunilor si a
grasilor se va face in concordanta cu greutatea lor corporala, in
sistemul de hranire permanenta. Cantitatea de hrana consumata
zilnic depinde de varsta si starea fiziologica a animalului,
respectiv de capacitatea de ingestie a acestuia, iar pe de alta
parte de calitatea ratiei, volumul si densitatea ratiei. Porcii din

categoria 15-60 kg in finisare consuma 2 kg furaje pe zi, iar porcii

din categoria 60-120 kg consuma 3 kg de furaje pe zi.
Adaparea suinelor Accesul liber si asigurarea in permenenta cu
apa se recomanda pentru toate categoriile de porcine, indiferent
de sistemul de furajare. Ferma este dotata cu gospodarie de apa
compusa din: puturi de adancime medie, pompe submersibile,
bazine de stocare si bazin hidrofor pentru asigurarea presiunii in
hala. Presiunea in adapatori va asigura un debit de 0.5-0.8l/min.
Inaltimea de amplasare a adapatorilor tip cupa va fi de 20-35cm.
Numarul dispozitivelor de adapare va trebui sa permita porcilor
sa-si satisfaca setea fara sa se lupte cu alti indivizi la accesul de
apa. Boxele individuale vor avea fiecare cate o adapatoare, iar in
boxele comune, cate 3 adapatoare/boxa pentru grasuni si 4
adapatoare/boxa pentru grasi. Calitatea apei va fi identica cu cea
a apei pentru consumul uman. Consumul zilnic mediu de apa in
perioada in care ferma este populata este de cca. 106.55 mc/an.
Iluminatul adapostului pentru suine Cerintele de lumina ale
porcilor sunt stabilite de Directiva 91/630/EEC, unde se precizeaza
ca animalele nu trebuie tinute permanent in intuneric, ele avand
nevoie de lumina comparabila cu cea naturala din orele de zi.
Lumina trebuie sa fie disponibila pentru controlarea animalelor, ea
neavand nici o influenta negativa asupra productiei porcilor. Sunt
utilizate diferite lampi, fiecare avand propriile cerinte de
energie. Instalatiilepentru iluminat trebuie sa
respecte standardele privind operarea in siguranta si sa fie
rezistente la apa. Sursele de lumina vor fi instalate astfel incat sa
se asigure un nivel de lumina care sa permita desfasurarea
operatiunilor necesare de intretinere si control al activitatii in
hala. Ferma urmeaza a beneficia de doua tipuri de
iluminat: - iluminat natural prin faptul ca lateralele grajdului sunt
prevazute cu guri de ventilatie rabatabile, care la temperaturi
ridicate se coboara;- iluminat artificial ambiental suficient pentru
asigurarea operatiunilor de intretinere a echipamentelor din hala
chiar si in timpul noptii.

Dejectiile animaliere Emisiile semnificative din activitatile din

ferma de porci sunt atribuite cantitatii, structurii si compozitiei
balegarului. Din punct de vedere al protectiei mediului, balegarul
este cel mai important reziduu ce este administrat de
ferma. Cantitatea anuala de balegar de porc, urina si mixtura de
dejectii care se produc variaza cu categoria de productie,
continutul de nutrienti al hranei si de sistemul de adapare
aplicat, ca si de diferitele stadii de productie cu metabolismul lor
tipic. Cu cat sunt mai avansate stadiile de dezvoltare, cu atat sunt
mai ridicate cantitatile de dejectii. Dejectiile animaliere se scurg
in canalele amplasate sub gratarele de beton ale halei,
pardoseala avand o inclinatie de 10%. Aceste dejectii se
colecteaza in acest spatiu, sub un pat de apa, toata perioada
sederii animalelor in hala, dupa care dupa fiecare ciclu - aceste
dejectii sunt eliminate din bazinul amplasat sub hala si
transportate la bazinul de stocare dejectii. Halele vor fi
spalate, dezinfectate si pregatite pentru un nou ciclu dupa
livrarea fiecarei serii catre abatoare, inainte de repopulare.
Gestionarea dejectiilor Materialele organice reziduale
provenite de la animale (gunoiul de grajd, namolul de la
porci,etc.) vor fi vandute catre fermele vegetale pentru a fi
folosite ca ingrasamant organic.
Asistenta veterinara Serviciul de asistenta veterinara va fi
asigurat de catre persoanalul specializat din cadrul fermei.
Vidul sanitar Fiecare ciclu de productie este urmat de o perioada
de 3 saptamani in care se efectueaza decontaminarea fermei
Tehnica efectuarii decontaminarii curente se desfasoara in
modul urmator: se evacueaza animalele din boxe; se scoate de
sub tensiune reteaua electrica a adapostului; se umezeste
intreaga suprafata decontaminabila cu apa; suprafata
decontaminabila se curata atent de resturile organice
aderente, cu ajutorul unui jet de apa sub presiune, al aerului
comprimat, al periilor, al maturilor sau al unor solutii
decapante; se efectueaza reparatiile curente necesare reluarii

procesului de productie, in conformitate cu tehnologia de crestere

si cu prevederile programului sanitar- veterinar; se face curatenia
mecanica; se aplica decontaminantul. Serviciul de decontaminare
va fi asigurat de personalul din cadrul fermei.
Mortalitatea animalelor Animalele moarte vor fi transportate la
un incinerator de pe raza judetului. Pentru perioada cat sunt
stocate in ferma, cadavrele animalelor vor fi depozitate intr-un
spatiu special destinat acestui scop.
Durata de realizare (luni) si etape principale Grafic de
esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati. Durata
de implementare a proiectului de investitii este de 2 ani (24 luni
calendaristice). In realizarea graficului fizic si financiar a
proiectului s-a tinut seama ca in perioada lunilor cu temperaturi
scazute (decembrie-ianuarie) nu se vor realiza lucrari de
constructii. Beneficiarul solicita primirea ajutorului FEADR in 3
transe de plata, esalonate pe durata de executie a proiectului
proportional cu nivelul cheltuielilor eligibile efectuate. Se
estimeaza ca ajutorul FEADR va fi primit in termen de 90 de zile
de la depunerea Cererilor de plata.

Capitolul IV. Identificarea strategiilor de dezvoltare

pentru firma
4.1. Matricea SPACE

Utiliznd dou dimensiuni interne (puterea financiar i

avantajul competitiv) i dou dimensiuni externe (stabilitatea
mediului i puterea industriei) putem hotra dac ntreprinderea
trebuie s adopte o stratedie agresiv, conservatoare, defensiv
sau

competitiv.

Pentri

fiecare

factor,

am

luat

calcul

urmtoarele variabile:
Puterea financiar

Puncta

Fond de investiii
Lichiditate
Bariere de ieire de pe pia
Cash-flow
Risc
Media = 2

Stabilitatea mediului
Schimbri tehnologice
Inflaie
Variaia cererii
Preul concurenei
Bariere de intrare
Presiunea concurenial
Elasticitatea cererii la pre
Media = -3.4

j
2
1
4
2
1

Avantaj

competitiv
Cota de pia
Calitate
Ciclu de producie
Controlul furnizorilor
Controlul distribuitorilor
Media = -2.2

Punctaj
Punctaj
-1
-6
-3
-5
-2
-3
-4

Puterea

Ox:
Oy:
P

industriei
Creterea potenial
Profitul potenial
Stabilitate financiar
Bariere de intrare
Productivitate
Utilizarea capacitilor
Media = 1.1

Punctaj

1
1
2
1
1
1

-2.2+1.1 = -1.1
2-3.4 = -1.4

-1
-3
-2
-4
-1

F
CONSERVATOARE
AGRESIV

2
1.1
AC
2.2

PI
3.4

DEFENSIV

SM
COMPETITIV

4.2. Modelul Porter

n concepia lui Michael Porter atingerea unei strategii depinde

de natur i intesitatea concurenei care se manifest n sectorul
de

activitate

strategiile

considerat.

generice

care

acelai

constituie

timp,

Porter

puncte

de

definete
pornire

construcia particular, cu character original, a strategiei fiecrei

firme.
Modelul se bazeaz pe analiza a 5 factori care i exercit
influena n mediul concurenial specific fiecrui sector de
activitate. Puterea fiecrui factor i combinarea lor caracterizeaz
domeniul de activitate sub raportul intensitii concurenei i, n
ultim instant, determin rentabilitatea sectorului.
Amenintari in ceea ce priveste
produsele de substitutie

Puterea de negociere a
clientilor

Puterea de negociere a
furnizorilor

Structura functionala a firmei intensitatea competitiei

Amenintari legate de noiiintrati pe piata

Nr.
Crt.
1.

Functiunea
Cercetaredezvoltare

2.

Producie

3.

Marketingul

4.

Personal

5.

Financiarcontabil

6.

Mentenan

Elementele componente
1. Activiti legate de marketing
2. Inzestrare echipamente noi
3. Investiii noi
4. Productivitate mare
5. Dezvoltarea tehnologiei noi
1. Capacitatea de producie
2. Tipul de producie
3. Costul de producie
4. Programarea i controlul produciei
5. Consum de resurse
6. Normele de protective a muncii
1. Incheierea contractelor cu furnizorii
2. Urmrirea respectrii clauzelor
contractelor cu furnizorii
3. Urmrirea aprovizionrii la costuri
rentabile.
1. Stabilirea organigramei
2. Selecia, recrutarea i integrarea
personalului
3. Pregatirea personalului
4. Instruirea personalului
5. Motivarea personalului
1. ntocmirea bilaurilor
2. ntocmirea balanei de verificare
3. ntocmirea bugetului de venituri i
cheltuieli
4. ntocmirea contului de profit i
pierderi
5. Plata datoriilor salariale i a
impozitelor
6. ncasarea facturilor la termen
1. Pregatirea echipamentelor de
producie
2. Meninerea instalatiilor in conditii
optime

Nivelul acestora
Min.
Mediu
Max.
1
2
3
4
5

7.

3. ntreinerea utilajelor
Conservarea
1. Msuri de reciclare
i protejarea 2. Folosirea tehnologiilor
mediului
neconvenionale
nconjurator

Diagrama profilului concurenial

Diagrama
specifice

profilului

ale

firmei

concurenial
n

diferite

compar

domenii

de

competenele
activitate

cu

competenele necesare pentru a reui n sector.

Legenda
Pozitia
actuala
Pozitia
dorita

Managementul resurselor umane

Competene

Capacitate concurenial

necesare

Slab

Medie
Puternic
2

1
4
Recrutarea
personaluli
Pregtirea
profesional

dezvoltarea carierei
Evaluarea
personalului

Recompensarea
personalului
Eficiena prsonalului
n ceea ce privete politica de resurse umane,Pigalex S.A.
nu se afl n poziia dorit. Este necesara

dezvoltarea unui

program de stimulare a personalului.

Managementul produciei
Capacitate concurenial

Competene necesare
Slab

Medie

Puternic
1

4
Selecia

resursei

umane
Procesul de productie
Cercetare dezvoltare
Fluxul de produse noi

Privind sectorul de producie, ferma are ca obiectiv

permanent asigurarea unui nivel ridicat al calitii produselor
oferite.
Managementul economic
Competene necesare

Capacitate concurenial
Slab
1

Disponibiliti financiare
Situatia stocurilor
Evidena clieni

Medie
2

Puternic
4

Evidena furnizori
Evidenta produselor finite
Sistemul contabil

Ferma nu dispune de un management foarte performant.

Gestiune, evidena furnizorilor a clienilor i contabilitatea se fac
la un nivel mediu, iar pe viitor se dorete ca asta s devin una
performant.
Marketing
Competene

Capacitate concurenial

necesare

Slab

Medie

Puternic
1

Cercetarea pieei
Extinderea gamei de
produse
Analiza concurenei
Promovarea
produselor
Calitatea produselor
Distribuia produselor

Marketingul fermei este la un nivel mediu. Pe viitor se

ncerca

elaborarea

complex.

unei

strategii

de

marketing

mai

4.3. Modelul Boston Consulting Group

Modelul Boston Consulting Group a fost elaborat de o firm
american de constultanta managerial avnd acelai nume. Cu
ajutorul acestei mtrici se grupeaz activitile (produsele)
existente n portofoliul unei ntreprinderi n patru categorii dup
dou criterii: rata de cretere a pieei, activitii (produsului) i
cota relativ de pia.
n funcie de cadranul n care sunt palasate produsele
ntreprinderii, acestea vor purta denumiri suggestive, permind o
analiz a lor.

Vedete

Dileme

Vaci de lapte

Pietre de moara

Absorbtia de lichiditati

Indice de crestere a pietei

Generare de lichiditati

Parte de piata relativa

Produsele aflate n cadranul Dileme sunt produsele care

acioneaz pe o pia aflat n cretere rapid, contribuie la
dezvoltarea companiei, dei evoluia lor este incert. Dilemele vor

fi produsele aflate n faza de lansare, cnd nc nu se tie sigur

dac vor constitui un succes sau nu.
Vedetele reprezint produse ce acioneaz pe o pia aflat
n cretere rapid, ele deinnd poziia de lider. De regul un
produs aflat n faza de cretere se plaseaz n acest cadran.
Vacile de muls reprezint produse care ocup o poziie de
lider pe o pia aflat ntr-o cretere lent, stagnare sau chiar
n declin. Aceste produse sunt valori certe ale ntreprinderii,
n sensul c ele aduc profi turi i furnizeaz lichiditi pentru
fi nanarea celorlalte produse situare n alte cadrane.
Pietrele demoar suntproduse aflate pe o pia n cretere
lent,stagnare sau declini care nu reuescs dein poziia de
lider. Ele nu contribuie la obinerea profitului ntreprinderii i nici la
mbuntirea imaginii acesteia. Deoarece necesit lichiditi, se
pune problema meninerii lor sau abandonrii, dar numai dup o
analiza riguroas a tuturor

aspectelor economico- financiare.

De

regul,un produsaflat n faza de declin se situeaz n acest cadran.

4.4 Intocmirea matricei SWOT

Analiza SWOT este un instrument al managementului
strategic,n informatic este utilizat la evaluaia formativ i
creterea calitii programelor (ca de exemplu n prelucrarea n
domeniul imaginilor).Analiza SWOT ncepe prin efectuarea unui
inventar a calitilor i slbiciunilor interne n intreprindere.
Principalul scop al analizei SWOT este de a identifica i de a

atribui fiecare factor, pozitiv sau negativ, uneia din cele patru
categorii, permind s privesti afacerea dintr-un punct de vedere
obiectiv. Analiza SWOT va fi un instrument foarte util n
dezvoltarea i confirmarea elurilor i a strategiei de marketing.
Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competenele
distinctive pe care aceasta le posed la un nivel superior n
comparaie cu alte firme, ndeosebi concurente, ceea ce i asigur
un anumit avantaj n faa lor.
Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care i
determin un nivel de performane inferior celor ale firmelor
concurente.
Oportunitile reprezint factori de mediu externi pozitivi pentru
firm, altfel spus anse oferite de mediu, firmei, pentru a-i stabili
o nou strategie sau a-i reconsidera strategia existent n scopul
exploatrii profitabile a oportunitilor aprute.
Ameninrile sunt factori de mediu externi negativi pentru firm,
cu alte cuvinte situaii sau evenimente care pot afecta
nefavorabil, n msur semnificativ, capacitatea firmei de a-i
realiza integral obiectivele stabilite, determinnd reducerea
performanelor ei economico-financiare.

Cooperarea pe filiera crnii de porc

Romnia, un mare productor i exportator de carne de porc n
trecut,
nregistreaz astzi un deficit semnificativ la acest produs,
asigurndu-i
consumul intern n proporie de sub 60%. Din 1997, de cnd a
devenit importator
net, anual intr n ar cantiti considerabile de carne i produse
din carne de porc n special de pe piaa UE (dup 2007).

4.5 Modelul celor cinci factori concurentiali Porter

Modelul se bazeaza pe analiza a 5 factori care si exercita
influenta n mediul concurential specific fiecarui sector de
activitate. Puterea fiecarui factor si combinarea lor caracterizeaza
domeniul de activitate sub raportul intensitatii concurentei si, n
ultima instanta, determina rentabilitatea sectorului - masurata
prin randamentul pe termen lung al capitalului investit.
1. Analiza rivalitatii ntre firmele existente n cadrul
sectorului de activitate.
Concurenta este mai intensa atunci cnd:
- n domeniu opereaza concurenti numerosi, care au forte
concurentiale sensibil egale - nu exista un lider - si ocupa pozitii
solide;
- se nregistreza un ritm scazut de dezvoltare a sectorului de
activitate - un domeniu aflat n crestere este mai putin stresant;
- costurile fixe ocupa o pondere nsemnata n structura costurilor
specifica domeniului - capacitati de productie si logistica mari,
care impun investitii deosebite ce pot fi recuperate doar prin
volume mari de productie si cote de piata ridicate;
- se nregistreaza costuri ridicate de stocare a produselor - apare
tendinta de reducere a stocurilor prin practicarea unor preturi de
vnzare scazute, ceea ce intensifica, concurenta bazata pe
preturi;
- exista o diferentiere slaba a produselor oferite de concurenti atributele de diferentiere nu reprezinta un criteriu important
pentru optiunea de cumparare a clientilor, acestia putnd sa
migreze usor de la un producator la altul;
- existenta unor bariere mari de iesire din sector, ceea ce nu
permite slabirea presiunii concurentiale prin parasirea sectorului
de activitate n caz de declin;
- existenta la producatori a unor capacitati de productie
excedentare, care stimuleaza productiile n crestere si marirea
cotelor de piata;

- nregistrarea unor mize strategice importante, cum sunt cele de

repozitionare pe un domeniu profitabil, de cucerire a unor
segmente potentiale de piata, de fuziuni si achizitii cu efecte
estimate favorabile
Aceste conditii determina declansarea frecventa a unor "razboaie"
de preturi si de publicitate, necesitatea aplicarii de strategii de
diversificare si nnoire a produselor oferite si cresterea costului
concurentei.
2.Analiza intrarilor de noi competitori n cadrul domeniului
de activitate sub raportul gradului de amenintare pe care l
prezinta acestea.
Un domeniu nu este atractiv daca n viitor pot patrunde
usor n el noi concurenti, care vor aduce capacitati de productie si
resurse suplimentare si care vor lupta pentru cresterea cotei de
piata si mpartirea profiturilor. Intrarea n sector va fi usurata
daca barierele de intrare si tendinta spre relatii concurentiale ntre
competitorii existenti sunt mai putin evidente sau reduse.
O aprofundare a analizei presupune studierea corelata a
intrarilor si iesirilor potentiale din cadrul domeniului de activitate,
sub raportul nivelului barierelor existente n ambele cazuri.
Astfel:
- daca ambele bariere - de intrare si de iesire - sunt mici,
veniturile sunt stabile, dar mici pentru ca firmele intra si parasesc
usor, fara restrictii sectorul respectiv, exista un risc ridicat sub
raportul gradului de concurenta;
- daca barierele de intrare sunt mici, iar cele de iesire mari,
firmele intra usor atunci cnd conjunctura este favorabila, dar ies
greu, n aceste conditii, oferta de produse depaseste capacitatea
de absorbtie a pietii, reducndu-se nivelul profiturilor pentru toti
competitorii;
- cel mai bun si atractiv sector este acela n care barierele de
intrare sunt nalte, iar cele de iesire sunt mici; astfel, se intra greu
si se paraseste usor domeniul n caz de recesiune;

- daca ambele bariere sunt nalte, potentialul de profit este

ridicat, dar prezinta un risc mare deoarece este ngreunata iesirea
din sector atunci cnd ritmul de crestere a activitatii si
posibilitatile de obtinere de profituri devin stabile sau chiar ncep
sa scada.
3. Analiza gradului de amenintare a unor produse de
substitutie.
Un domeniu nu este atractiv daca se caracterizeaza prin
existenta unor nlocuitori actuali sau potentiali ai produselor. Ei
determina formarea unor "plafoane" ale preturilor ce pot fi
obtinute ca urmare a faptului ca o parte din cererea existenta
migreaza spre produsele substituente. Firma trebuie sa
urmareasca n permanenta evolutia preturilor la produsele
nlocuitoare. O scadere a acestora de- termina o diminuare a
cererii si, n functie de aceasta, a pretului si profitului pentru
produsele substi- tuite ( de baza ).
4.Analiza capacitatii de negociere a clientilor
Un domeniu de activitate nu este atractiv atunci cnd
clientii au o putere de negociere mare. Ei vor ncerca sa obtina
preturi de vnzare ct mai mici, produse de calitate superioara cu
servicii post-vnzare si facilitati comerciale deosebite. Aceasta
determina o concurenta puternica n cadrul sectorului si scaderea
profitabilitatii.
Puterea de negociere a clientilor este mai mare atunci
cnd:
- se orienteaza mai bine;
- cumpara cantitati importante n raport cu vnzarile
producatorului;
- produsele cumparate detin o pondere nsemnata n valoarea
totala a cheltuielilor clientului;
- produsele oferite sunt standardizate sau slab diferentiate;
- costurile de transfer la schimbarea furnizorilor sunt mici;
- oferta de produse pe piata este mai mare dect cererea
existenta;

- produsul cumparat nu este prea important pentru client, acesta

putnd sa renunte usor la el;
- producatorii sunt sensibili la pret datorita marjelor unitare de
profit mici.
Pentru a se apara, producatorii pot alege pe acei clienti care au
cea mai mica putere de negociere sau de schimbare a furnizorilor.
Sau, ei pot oferi produse cu caracteristici superioare, pe care
clientii nu le pot refuza prea usor.
5.Analiza capacitatii de negociere a furnizorilor.
Un domeniu nu este atractiv daca furnizorii firmei au
posibilitatea de a creste preturile resur- selor oferite si de a
reduce cantitatea livrata.
Puterea de negociere a furnizorilor este mai mare atunci
cnd:
- nu exista produse nlocuitoare;
- produsul oferit de furnizor este important pentru client;
- costurile de schimbare a furnizorului sunt ridicate;
- produsele oferite de furnizor au un grad mare de diferentiere;
- sunt bine organizati;
- exista un numar redus de furnizori;
Cel mai bun mod de aparare pentru cumparatori consta n
stabilirea unor relatii de durata reciproc avantajoase cu furnizorii
sau utilizarea unor surse multiple de aprovizionare.
4.6. Modelul Arthur D. Little

n numeroase lucrari se prezinta analiza facuta de firma de

consultanta "Arthur D. Little" asupra pozitiilor pe care le poate
ocupa o firma n batalia de pe piata, pozitie influentata att de
starea interna a firmei ct si de caracteristicile mediului economic
si social (v. si modelul dezvoltat de Porter). Conform acestei
analize [Kotler, 1988], [Dalota, 1994], firmele pot ocupa una din
urmatoarele sase pozitii n competitia pietei:

Dominanta - firma are ntreaga libertate n a-si stabili

strategiile pe care le doreste si n a-si alege mijloacele de
impunere a acestora; firma controleaza cele mai importante piete
(sau segmente de piata) si influenteaza, prin politica sa, si pe
ceilalti concurenti si consumatorii; practic firma impune
standardele de calitate, de pret, de comportament; firma
dominanta este cea la care se face ntotdeauna referinta; este
firma care se dezvolta mult prin procese continui de achizitie si
vnzare a celor mici... dar cine nu-si doreste sa fie sub umbrela
"Hilton", sau "Pepsi Cola", "Panasonic", "Carrefour" sau "General
Motors"?
Puternica - firma are suficiente posibilitati de a actiona
independent pe piata, dezvoltnd strategii particulare, pe termen
lung, fara a-si periclita pozitia; daca se misca n domenii
dinamice, poate oricnd accede la pozitia dominanta; are
ntotdeauna avantajul "atacantului care vine din spate", cel la
care te astepti sa faca ceva, dar nu stii cnd si aproape mereu
esti surprins.
Favorabila - firma are suficiente atuuri interne care-i
confera stabilitate n industria n care se misca; acestea, ca si o
eventuala imagine favorabila pe piete importante, i permit sa
dezvolte strategii particulare si, ca o consecinta a acestei libertati
destul de largi, firma are ocazii favorabile peste medie pentru a-si
consolida si ameliora, eventual, actuala pozitie; pentru a accede
la o pozitie superioara, inclusiv la cea dominanta, are nevoie de o
ocazie extraordinara pe care sa o poata "sustine" o perioada
destul de mare.
Relativ solida - firma dezvolta un nivel corespunzator al
afacerilor sale, dar pe spatii (piete) relativ restrnse si pe care
este tolerata de firmele dominante si puternice; firma se lupta
permanent pentru pozitia sa pe piata si strategiile pe care le
adopta sunt cele legate de concentrarea pe piata sau pe
produs/serviciu (pentru ca trebuie mereu sa faca ceva ce stie bine
sa faca, nu sa experimenteze); firma are sanse mai putin dect
media pentru a-si mbunatati pozitia [Nota: n multe lucrari,
ultimele doua pozitii sunt luate n calcul mpreuna, sub denumirea
"pozitie favorabila"].

Slaba/Defavorabila - starea firmei, ca si "performantele"

sale sunt nesatisfacatoare; exista nsa cel putin o situatie
favorabila care, daca este corespunzator valorificata, poate
permite firmei sa-si amelioreze situatia existenta; oricum n firma
trebuie sa se schimbe ceva, altfel este condamnata ...
Neviabila/Marginala - firma se afla ntr-o situatie fara
iesire; chiar daca apar situatii favorabile, acestea nu pot fi
valorificate datorita starii precare a firmei (lipsa resurselor de
orice fel: materiale, umane, financiare; management sub orice
critica; concurenti foarte puternici); firma trebuie sa intre n
lichidare sau faliment.

Alegerea strategiilor pe baza matricii Arthur D. Little

Exista si alte modele utilizate n analiza strategica:

matricea Royal Dutch - Shell;

matricea "evolutie produs - piata".

Toate urmaresc, de fapt, un singur lucru: sa permita unei

firme sa gaseasca cea mai buna solutie pentru a cstiga n batalia
dura de pe piata.
4.7. Modelul McKinsey

Matricea strategiilor dezvoltata de concernul General

Electric, sub ndrumarea firmei de consultant McKinsey lua n
considerare, n primul rnd, raportul logic ntre capacitatea de a
asigura productia pe termen lung si atractivitatea pietei pentru
produsele si serviciile oferite pe acel segment. Al doilea element
pentru constructia matricii l constituie puterea firmei de a face
fata competitiei n domeniul sau. n functie de aceste elemente,
clasificate n trei categorii, n functie de intensitatea fenomenului
(mare, medie, scazuta) strategiile posibile sunt urmatoarele:

investeste (I)

sustine actuala situatie (S)

lichideaza (L)

Productia pe
termen lung

Atractivitatea

Investeste

Investeste

Sustine

Medie

Investeste

Sustine

Lichideaza

Scazuta

Sustine

Lichideaza

Lichideaza

Mare

pietei
Mare

Medie

Puterea n competitie

Matricea strategiilor "GE - McKinsey"

Mica

Demersul specific metodei cuprinde urmtoarele etape:

1. Definirea criteriilor de evaluare a atraciei pieei i a poziiei
concureniale.
2. Clasificarea criteriilor prin acordarea unor ponderi de
importan; totalul ponderilor acordate criteriilor definite pentru
fiecare direcie de reprezentare trebuie s fie egal cu 1.
3. Evaluarea fiecrui domeniu de activitate strategic a
ntreprinderii n raport de criteriile stabilite pe o scar de la 1
(atracie redus respectiv for slab) la 5 (atracie mare respectiv
for puternic).
4. Calculul valorii ponderate totale pentru atracia pieei i
pentru fora competitiv, valori specifice pentru fiecare domeniu
de activitate strategic.
5. Localizarea pe grila Mc Kinsey a fiecrui DAS analizat; n
reprezentarea la scar se va schematiza prin mrimea suprafeei
cercului procentajul din cifra de afaceri, iar prin suprafaa alb din
cerc mrimea prii de pia.
6. Analiza rezultatelor n funcie de poziia fiecrui domeniu
de activitate strategic n matricea Mc Kinsley.
Dintre factorii-cheie care definesc fora competitiv (poziia
concurenial) n urmatorul tabelul sunt nominalizai unii dintre
cei mai importani, deasemenea sunt specificate ponderile
criteriilor, iar pentru un DAS ipotetic au fost efectuate
determinrile necesare:
Fora competitiv
Factori cheie

Ponderea

Punctaj

Scor

1. Mrimea pieei

0,1

0,2

2. Rata de cretere

0,1

0,4

3. Calitatea produselor

0,2

0,6

4. Gama produselor

0,02

0,04

5. Imaginea de marc

0,15

0,45

6. Preul produsului

0,2

7. Calitatea personalului

0,05

0,2

8. Cercetare dezvoltare

0,03

0,06

9. Productivitate

0,1

0,3

10.Tehnologie

0,05

0,1

Valoarea forei competitive

3,35

Pentru stabilirea nivelului de atracie a pieei se pot utiliza

criteriile din tabelul de mai jos crora le-au fost determinate
punctajele i ponderile tot pentru un DAS ipotetic:
Nivelul de atracie
Criterii

Pondere

Punctaj

Scor

1. Talia pieei

0,1

0,2

2. Rata de cretere

0,2

0,8

3. Rentabilitatea sectorului

0,1

0,3

4. Solvabilitatea clienilor

0,15

0,3

5. Structura competiional

0,1

0,3

6. Presiuni ecologice

0,05

0,15

7. Constrngeri legale

0,05

0,2

8. Climat social

0,05

0,1

9. Inflaia

0,1

0,3

10. Stabilitate politic

0,05

0,15

Valoarea nivelului de atracie a pieei

3,1

Metoda nu precizeaz numrul factorilor (a criteriilor) care

trebuie luai n considerare, ns:
- cu ct numrul criteriilor este mai mare cu att se lrgete
aria analizei; se ia n considerare un mediu intern i extern mai
real, mai complex;
- cu ct numrul criteriilor este mai redus, importana
acestora este mai mare i, deci analiza strategic va fi
direcionat doar de respectivele criterii.
Analistul va trebui s gseasc un echilibru ntre cele dou
situaii, astfel nct rezultatele obinute s reflecte starea real
din punctul de vedere al obiectivelor urmrite, dar s nu
risipeasc eforturile depuse prin investigaii inutile. Consultarea
personalului firmei i a specialitilor externi n privina definirii
criteriilor, ponderilor i evalurilor conduce la creterea acurateei
analizei.
Avantajul esenial al matricei Mc Kinsey rezid din demersul
efectuat, un proces de analiz fin impus de necesitatea culegerii
datelor, de interpretarea lor, precum i de sugestiva prezentare
grafic a rezultatelor.
Un alt avantaj l reprezint faptul c matricea ia n considerare
pe lng factorii cantitativi i o serie factori calitativi importani
pentru definirea celor dou dimensiuni ale matricei.

4.8. Lantul valorii externe

Lanul valorii externe trebuie construit pentru a lua n
considerare ceilali actori ai mediului care au influen asupra
lanului valorii interne i care pot determina n mod real i decisiv
avantajul concurenial al ntreprinderii. Ei sunt: furnizori

importani; canale de distribuie; sectoare de pia (de

fapt o regrupare la nivel strategic a unor segmente de
marketing).
n fapt, lanul valorii externe este o analiz a filierei n care
se evideniaz actorii cu o influen de necontestat asupra ntregii
filiere i care particip la formarea avantajului concurenial.

Demersul propriu-zis privind analiza lanului valorii n general,

presupune parcurgerea urmtoarelor etape:
a) Dezagregarea ansamblului activitii ntreprinderii n activiti
generatoare de valoare; se vor aduga i activitile de
aprovizionare i distribuie;
b) Identificarea acelor activiti critice care sunt la baza poziiei
competiionale i care pot asigura succesul;
c) Identificarea intermediarilor din aval i din amonte i modul n
care acetia contribuie la realizarea valorii pe care o percepe
consumatorul final;
d) Identificarea factorilor determinani n costul i valoarea
produsului, care confer avantaje competiionale;
e) Identificarea legturilor ntre activitile principale i activitile
de susinere care genereaz avantajele competiionale;
f) Optimizarea legturilor ntre activitile principale i ntre cele
de susinere;
g) Optimizarea relaiilor cu verigile externe generatoare de
valoare n acelai sistem.
Analiza potenialului ntreprinderii urmrete
identificarea punctelor forte i a punctelor slabe ale activitii
acesteia, n comparaie cu situaia celorlali competitori din
sectorul n care este integrat precum i cu standardele de
excelen stabilite.
Pe aceast baz, n continuare, stabilindu-se oportunitile
i ameninrile posibile.

Punctele forte ale ntreprinderii reprezint caracteristici sau

competene distinctive pe care aceasta le posed la un nivel
superior n comparaie cu alte ntreprinderi. Competena
distinctiv a unei ntreprinderi reprezint o abilitate sau resurs
deosebit sau exclusiv a acesteia care constituie atuuri
concureniale ale ei.
Punctele slabe ale ntreprinderii sunt caracteristici ale acesteia
care i determin un nivel de performane inferior celor ale
ntreprinderilor concurente sau standardelor de excelen.
Prin compararea punctelor tari i a punctelor slabe cu
standardele de excelen specifice sectorului sau cu nivelul
activitilor similare realizate de ntreprinderile concurente poate
rezulta faptul c ntreprinderea nu dispune de nivelul
competenelor cerute de aceste standarde definindu-se pe
aceast baz aa-numitele vulnerabiliti-cheie.
Se consider c apare o astfel de vulnerabilitate-cheie
atunci cnd se constat un punct slab al activitii ntreprinderii
comparativ cu activitatea similar desfurat de ntreprinderile
concurente sau comparativ cu standardele de excelen, punct
slab care poate constitui domeniul posibil al unui atac din partea
ntreprinderilor concurente.
Analiza potenialului ntreprinderii presupune i abordarea
competenelor funcionale ale ntreprinderii, adic domeniile:
comercial;
financiar;
productiv;
personal;
cercetare-dezvoltare;
managerial.

Pentru evaluarea potenialului ntreprinderii, n literatura de

specialitate se recomand folosirea Matricei de evaluare a
factorilor interni (MEFI).