Universitatea Petrol-Gaze Ploieti Facultatea de tiine Economice Domeniu:Administrarea Afacerilor

Efectele crizei economice asupra unei ntreprinderi

Studiu de caz: S.C. Dacia group Renault

Proof. coord.: Lector dr. ing. ec. Buzoianu Daniela Autor: Zgbei M. Adina Grupa 51 An I

Anul universitar 2011-2012

1

Cuprins
Sinteza lucrarii Definirea crizei economice
1.

Criza economic
1.1 1.2

Criza economic la nivel mondial Criza economic n Romnia

2.

Scurt istoric legat de nfiinarea S.C. Dacia group Renault Resurse umane Parteneriate

3. 4.

5. Productivitatea 6. Cifra de afaceri nainte de criz n timpul crizei 7. Profitul nainte de criz n timpul crizei 8. Situaia pe pia a ntreprinderii n comparative cu alte ntreprinderi productoare de bunuri similar 9. Efectele crizei la nivelul intreprinderii 10. Msuri anti-criz

11. Concluzii 12. Anexe 13. Bibliografie

Sinteza lucrarii

Criza financiara si economica in care pietele international au pierdut intre 20 pana la 70% din valoarea avuta in 2006-2007 au afectat si Romania. Statul roman a fost nevoit sa ia masuri de protective pentru a-si apara institutiile proprii, de criza. Printre punctele afectate de criza a fost si aceea a automobilelor si a componentelor auto. Printre efectele negative se afla modificarea comportamentului de consum-se cumpara produse ieftine si in cantitate mica, asa cum s-a intamplat si cu sectorul autotursimelor. Uzina Dacia de la Mioveni ocupa un loc important in PIB-ul Romaniei, fiind estimate cu 10%, ceea ce ocupa un interes deosebit in economia tarii. Dacia group Renault are 13274 de angajati, majoritatea cu studii superioare si medii, neavand niciun salariat necalificat. Uzina lucreaza in parteneriate in vederea imbunatatiri servciilor cu Groupama Asigurari din anul 2010 pentru raspundere civila auto obligatorie R.C.A. si asigurari facultative pentru avarii de tip CASCO si acceptarea de plata in 48 de ore de la producerea de daune in reteaua Dacia-Renault-Nissan. Daca in primii 17 ani uzina Dacia de la Mioveni realiza 1000000 automobile, datorita investitiilor de 1.2 miliarde euro astazi platform produce 65 vehicule/ora, jumatate din ele fiind de tip Duster-modelul inregistrand la nivel international pana astazi 100000 de comenzi dintre care 4826 unitati vandute in Romania in 2010.

Capacitatea anuala a uzinei este de aproximativ de 400000 autovehicule cu 65 de tipuri. Cele mai multe cereri la export au fost in 2011. Grupul Dacia a inregistrat in 2008 o cifra de afaceri de 2.07 milioane euro mai mult decat in 2007. Totusi a avut loc o erodare a profitului fata de 2007 datorita conflictului de munca martie-aprilie 2008 care a costat comapania 13 milioane euro. Cresterea preturilor materiei prime, caderea brutala a vanzarilor sub efectul crizei financiare, pretul mare al petrolului, intrarea de vehicule vechi de ocazie , au facut ca profitul realizat sa scada simtitor. In martie 2009, tinand cont de deficiente si investitii noi nu s-au distribuit dividende dar s-au dat catre salariati in mai 2009 prime de 700 roni. Desi in context economic dificil, marcat de criza financiara internationala, vanzariile au crescut in 2008 cu 8.3 majoritatea vanzarilor fiind realizate la export iar productia a atins cifra record de 242415 unitati. Concluzia este ca investitia este bine gandita, solida, ce aduce beneficii substantiale comapaniei Dacia S.A. Totusi profitul net in 2008 a scazut la jumatate, cu 60 milioane euro cauza fiind criza financiara. In 2010 constructorul de la Mioveni a raportat un nou nivel maxim pentru cifra de afaceri de peste 2.7 milioane euro cu 30% in crestere fata de 2009 si o productie de 341000 unitati fata de 350000 unitati(capacitatea maxima a uzinei). 90% din autoturismele produse au fost exportate in tari precum Franta, Germania etc., datorita raportului pret-calitate si adaptarea noilor realitati-in special modelul Sandero. Profitabilitatea per masina a fost de 600 euro, adica un castig net de 132 milioane euro. Angajatii vor primii in medie un castig de 650 euro/angajatcu o crestere de 25% fata de 2009. Dacia face concurenta chiar si colegilor de grupa ,marca Renault dar in special unor adversary precum Hyundai, Skoda, Chevrolet. Uzina Dacia a simtit efectele crizei prin scaderea pietei interne si intreruperea productiei in 2008 pentru a nu creste stocurile precum si plata somajului in perioada grevei personalului. Masuri pentru contracararea efectelor crizei se refera la responsabilitatea constructorului si responsabilitatea autoritatilor. Pentru constructor se preconizeaza ca automobilele sa fie comercializate in 60 de piete international, sa creasca calitatea si estetica masinilor, prestatia acesteora precum si pretul oferit. Pentru guvern, obligatia este de a suspenda taxa de poluare, marirea programului Rabla la 50000 masini , facilitarea obtinerii de credite bancare si oprirea invaziei de masini second-hand.
4

Se propun noi variante de autoturisme estetic realizate cu imbunatatiri tehnice moderne cu un consum mic de combustibil si preturi de cost scazute. Ateliere cu dotari si servicii imbunatatite sic el mai important cucerirea de noi piete europene si non-europene

Definirea crizei economice

Criza economic reprezint o situaie n care economia unei ari trece brusc printr-o scdere a forei sale, scdere adus de regul de o criz financiara. O economie ce trece printr-o criz economic va experimenta aproape sigur o scdere a PIB (Produs Intern Brut), o evaporare a lichiditailor si o cretere / scdere a preurilor din cauza unei inflaii / deflaii. Crizele economice pot lua forma unei stagflaii, unei recesiuni sau unei depresii economice, i uneori pot duce la colaps economic.

1.
1.1

Criza economic

Criza economic la nivel mondial

Criza financiara si economica internationala din 2008 a precipitat o neincredere grava in functionalitatea institutiilor financiare ale capitalismului contemporan. Inevitabil, criza are efecte defavorabile asupra cresterii economice globale si va avea consecinte politice, strategice si sociale. Recesiunea economica generata de haosul din sistemul financiar a timorat profund publicul, cercurile de afaceri si liderii politici. Declansata initial in Statele Unite, criza s-a extins in Europa Occidentala si, pe fundalul globalizarii, s-a raspandit vertiginos in restul lumii. Incercand sa previna falimentarea in masa a bancilor si a fondurilor de asigurare, guvernantii din America si din Europa Occidentala au nationalizat o mare parte din sistemul financiar autohton. Ceea ce contravine principiilor capitalismului modern si imputerniceste statul in detrimentul sectorului privat, depreciaza validitatea "valorilor" asociate cu piata "libera" si erodeaza imaginea modelului economic promovat de Statele Unite in restul lumii.

Interventiile fara precedent ale guvernantilor, prin infuzii masive de fonduri "imprumutate" in sistemul financiar, prin achizitionarea de actiuni in institutiile falimentare si prin reducerea impozitelor, nu garanteaza restabilirea increderii publicului in sistemul bancar, in fondurile imobiliare si de investitii si in capabilitatea autoritatilor de a reglementa pietele de credit ca sa previna speculatii toxice, abuzuri si coruptie. In 2008, actiunile oferite pe pietele internationale si-au pierdut intre 20 si 70% din valoarea avuta in 2006 si 2007. Liderii politici din multe tari, speriati de consecintele drastice ale crizei, sunt de acord ca obiectivul prioritar trebuie sa fie prevenirea prabusirii sistemului financiar international. Ei sunt constienti ca statele, in mod individual, nu pot sa restabileasca increderea in institutiile bancare si de investitii decat daca isi coordoneaza actiunile anticriza. Cu toate acestea, sub presiunea politica autohtona, liderii multor state vor fi inclinati sa actioneze in interes strict national si sa apeleze la masuri protectioniste ca sa-si apere institutiile proprii de criza si ca sa previna achizitionarea lor de catre interese straine.

1.2 Criza economic n Romnia

Criza economic lovete puternic giganii industriei romneti. De la o zi la alta, statisticile oficiale vin cu noi date care ngroa rndurile omerilor sau ale celor ameninai de spectrul disponibilizrii. Cele mai afectate sunt cinci puncte vitale ale industriei - metalurgie, textile, componente auto, autovehicule i chimie. Peste jumtate din romni nca se declar afectai de criza economic, 29,8% n msur foarte mare, iar 23,4 % n mare msur, ( potrivit unui sondaj realizat de firma de cercetare Mednet Marketing Research Center). Numrul celor care se declar afectai n foarte mare si mare msur de criza economic aproape s-a dublat din februarie 2009 pn n februarie 2011, de la 29,8 procente la 53,2 procente, se arat n sondajul remis de www. Ziare.com. n schimb, numrul celor care se declar afectai n mic i foarte mic msur s-a njumtit, n aceeai perioad, de la 38,7% la 18,8%. Principalele efecte negative ale crizei se observ n modificarea comportamentului de consum al romnilor. Astfel, se cumpr produse mai ieftine i n cantitate mai mic. Potrivit sondajului, 62,3% din respondeni au declarat ca i-au redus consumul cantitativ (54% au cumprat aceleai produse, dar n cantitate mai mic, n timp ce 8,3% au cumprat produse mai ieftine i n cantitate mai mic), aceasta fiind, n prezent, principala cale de meninere sub control a coului de cheltuieli zilnice. Exist i consumatori care au apelat la cumprarea produselor mai ieftine, fr a renuna, n schimb, la cantitate (7,8%). Totui, comparativ cu anul 2010, n 2011 s-a redus numrul respondenilor care au renunat i la
6

cantitate i la pre de la 19,8% la 8,3%, dar i a acelor care au cumprat mai ieftin i n cantitate mai mic de la 11,8% la 7,8%.

2.

Scurt istoric legat de nfiinarea S.A. Dacia group Renault

Dacia, marca n jurul creia s-a creat i dezvoltat industria de automobile din Romnia, a luat natere n 1966, la Colibai, judetul Arge nca de la nceput, legturi strnse de colaborare au unit Dacia si Renault, constructorul francez aflndu-se la originea industriei automobile din Romnia n 1998, ntreprinderea a obinut Certificatul de atestare a Implementrii Sistemului Calitaii ISO 9001 i a nregistrat recordul de producie (106.000 uniti). Din 1999, Dacia face parte din Grupul Renault i se afirm puternic pe plan internaional Prima concretizare a colaborrii franco-romane, un autoturism echipat cu motor i cutie de viteze Renault

1968: 20 august: de pe linia de montaj iese primul automobil marca Dacia (Dacia 1100)

1969: intr n producie modelul Dacia 1300, un model sub licen R12
7

19701980: Dacia dezvolt o ntreag gam de modele bazat pe modelul Dacia 1300

Anii 1980: este lansat modelul Dacia Lstun, ns acesta nu se bucur de succes i este retras n 1991

1995: este lansat Dacia Nova, un model de concepie 100% romneasc

1999: Dacia este cumprat de Renault i anun lansarea unui model de 5.000

2000: este lansat modelul SupeRNova, o evoluie a modelului Nova, dotat cu un motor de 1,4l de provenien Renault

2003: este lansat modelul Solenza, o restilizare a modelului SupeRNova (acesta din urm fiind scos din fabricaie)

2004: se nceteaz producia modelelor Berlin i Break din seria Dacia 1300

2004: este lansat modelul Logan, care este vndut n numr record

2006: n primvara anului este prezentat primul concept al mrcii Dacia; acesta se numea Dacia Steppe, iar n octombrie este lansat modelul Dacia Logan MCV (Break) 2006: 8 decembrie, este fabricat ultimul model Dacia Pick-Up i las locul pentru modelul derivat din modelul Logan

2007: 23 ianuarie: este lansat Dacia Logan Furgonet, model ce a nlocuit modelul Dacia Pick-Up

2007: 5 octombrie: este prezentat modelul Logan Pick-Up 2008: 4 martie: este prezentat Dacia Sandero 2008: 1 iulie: apare Dacia Logan facelift 2008: 1 octombrie: apar versiunile diesel a Daciei Logan facelift 2008: 3 octombrie: apare Dacia Logan MCV facelift

2009: n primvar este prezentat la salonul auto de la Geneva conceptul Dacia Duster

2010: n primvar este lansat modelul de serie Dacia Duster

3.

Resurse umane

Consiliul de administraie al SC AUTOMOBILE Dacia SA este format din: 1. Francois Fourmount Director General; n 1975 intr n Grupul
Renault, ocupnd pn n 1981 funcia de ef al serviciului Personal n cadrul departamentului Presaj-Sudur al uzinei din Ile Sguin. n iulie 2003 Franois Fourmont a fost numit Director General la Dacia si Director Renault pentru Europa de Est.

2. Management : Jacques Chauvet Francois Fourmount Constantin Stroe-n 1968 intr la Uzina de Automobile Piteti, unde

ocup succesiv funciile de inginer, ef de atelier, apoi inginer-ef al uzinei. n 1990 este numit Director General al Dacia, funcie n care este confirmat n 1999, n momentul privatizrii societii. Pe de alt parte, Domnul Constantin Stroe este Preedintele Asociaiei Constructorilor Romni de Automobile (ACAROM) i Vice-Preedinte al Uniunii Generale a Industriailor din Romnia (UGIR);

Dan Mihai Bedros Renaud le Barrois dOrgeval

Societatea are un numr de 13274 de angajai,care au diverse studii :ncepnd de la studii medii i ajungnd la studii superioare i postuniversitare,neavnd nici un salariat necalificat.Putem vedea structura pe categorie de varst i studii n tabelul urmtor :

Vrsta 25-35 35-55 40-55

Nivel de studii Superioare si postuniversitare Superioare Medii

Nr de personal 8503 3254 1517

Pentru o companie ce a fost nfiinat n 1990, se poate spune c este suficient numrul de angajai,avnd n vedere c perioada n care ne aflm i anume a cea de recesiune economic a dus la multe pierderi de locuri de munc. n momentul de fa, din cauza perioadei de criz, au fost stopate recrutrile.naintea acestei perioade, politica de recrutare se baza foarte mult pe cutarea persoanelor potenial interesate n acest domeniu, folosind motoarele de cutare sau apelnd la agenii de plasare a forei de munc n cazul n care se dorea angajarea unor persoane pentru poziii superioare.CVurile selectate erau analizate de catre Directorul Departamentului pentru care este necesar recrutarea.

4.

Parteneriate

Automobile Dacia SA, Renault-Nissan SRL i Groupama Asigurri au ncheiat un parteneriat strategic n vederea mbuntirii serviciilor destinate clienilor Dacia, Renault i Nissan. Datorit unui protocol de schimb de date informatizat ntre reparatorii autorizai ai celor trei mrci i asigurator, acest parteneriat, actualizat n 2010, va permite eliberarea acceptelor de plat n maxim 48 de ore de la depunerea dosarului de daune. Beneficiile directe pentru clienii Dacia, Renault i Nissan care se vor adresa Groupama Asigurri sunt reducerea timpului de ateptare pentru tratarea dosarului de daune i scurtarea perioadei de imobilizare a vehiculului pe durata reparaiei. Parteneriatul este deja n vigoare ncepnd cu luna martie 2010, fiind valabil att pentru asigurrile de rspundere civil auto obligatorii RCA, ct i pentru asigurrile facultative pentru avarii de tip CASCO. Colaborarea instituit cu Groupama Asigurri se poate extinde la nivelul fiecrui reparator din reeaua agreat Dacia-Renault-Nissan care dorete
10

ncheierea unui acord n acest sens. Grupul Renault n Romnia deine n prezent cea mai dezvoltat reea de service-uri la nivel naional - 89 de uniti Dacia, 49 de uniti Renault i 24 de uniti Nissan, iar parteneriate similare au fost ncheiate i cu alte companii de asigurri din Romnia. Creat din fuziunea Asiban i BT Asigurri Transilvania i a integrrii structurii de vanzri a OTP Garancia, Groupama Asigurri are o reea de peste 300 de agenii si puncte de lucru. Groupama Asigurri ofer produse de asigurri de via, bunuri, rspundere civil, auto si agricole, att persoanelor fizice, ct i clienilor corporate. Totodata exista si parteneriate de pe platforma de la Mioveni cu furnizori precum:
- VALEO (cablaje) - JCI (scaune) - EURO APS (piese plastice si termoformate) - CORTUBI (esapamente) - VALEO CLIMATE (climatizare/ incalzire) Obiective: Cresterea performantelor in ceea ce priveste calitatea, costurile, termenele de livrare a produselor Cresterea integrarii locale si regionale competitive prin utilizarea potentialului oferit de catre reteaua

cumparate de furnizori din tarile LCC (Leading Competitive Countries)

5.

Productivitate

Dacia a redus perioada de timp n care se realizau un milion de autovehicule la uzina de la Mioveni de la 17 ani (primul milion). Pragul de 1.000.000 a fost atins n 1985, cel de 2.000.000 vehicule n 1998 (dupa 13 ani), iar cel de 3.000.000 n 2007 (dup 9 ani). Aceste reduceri succesive au fost susinute de investiii de circa 1,2 miliarde de euro n platforma de la Mioveni.
11

n prezent, jumtate din cele 65 vehicule fabricate n fiecare ora la Mioveni sunt Duster, modelul nregistrnd peste 100 000 comenzi la nivel internaional pn n prezent. nc de la lansare, n martie 2010, Dacia Duster s-a impus ca lider de vnzri n segmentul su pe piaa din Romnia, cu 4.826 uniti vndute n cursul anului trecut.

Evoluia productivitii n ultimii ani pn n prezent An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Producie 55.187 52.167 57.387 72.670 94.719 172.094 188.461 222.914 242.385 258.032 300.012 254.214 Vnzri (total) 52.403 54.368 57.681 69.166 98.908 163.899 187.215 230.473 257.854 261.230 285.345 240.362 Exporturi 2.270 2.355 4.939 11.292 18.895 50.623 79.438 128.411 172.886 175.210 180.212 170.360

Vnzrile Dacia pe modele n Romnia n 2011 Model Sandero (inclusiv versiunea Stepway)
12

Uniti 3 047

Logan berlin Logan MCV Duster

22 791 3 678 4 826

Logan VAN Logan Pick Up Total

1 473 915 36 730

Top 10 destinaii export n 2011 ara 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Frana Germania Italia Spania Turcia Algeria Belgia Austria Polonia Olanda
13

Uniti 110 076 40 500 21 930 21 753 19 167 18 578 11 403 6 068 6 018 5 557

6.

Cifra de afaceri

Grupul Dacia a nregistrat n 2008 o cifr de afaceri de 7,633 miliarde lei (2,073 miliarde euro), n cretere cu 10 % fa de anul 2007, a declarat, ntr-o conferin de pres, directorul general al Dacia, Francois Fourmont. Exprimat n euro, cifra de afaceri a stagnat ns fa de anul precedent, cnd s-a situat la 2,077 miliarde euro. Contribuia exportului la aceast cifr a fost de 3,524 miliarde lei, n cretere cu 24 procente fa de anul precedent. Anul trecut, Grupul Dacia a nregistrat un rezultat financiar pozitiv. Marja operaional a atins 260,7 milioane lei, ceea ce reprezint 3,4% din cifra de afaceri. Profitul net dup impozitare a fost de 213 milioane lei, adica 2,8 %din cifra de afaceri. Erodarea valorii profitului fa de anul 2007 a fost determinat de impactul negativ al conflictului de munc din martie - aprilie 2008 (care a costat compania 13 milioane euro), creterea preului materiilor prime ncepnd din trimestrul al doilea, cderea brutal a vnzrilor Dacia in ultimul trimestru sub efectul cumulat al crizei financiare internaionale si al intrrii masive in Romnia a vehiculelor vechi de ocazie, a explicat Fourmont. El a precizat c Renault, acionarul majoritar al Dacia, a decis pe 11 martie 2009 sa nu distribuie dividende n contul exerciiului 2008, innd cont de nivelul deficitelor anterioare i de importana investiiilor, dar se distribuie 9,59 milioane lei din rezultatul net ctre salariai, sub forma unei prime de 700 de lei, care va fi acordat n luna mai 2009. n 2008, ntr-un context economic dificil, marcat de criza financiar internaional, vnzrile Dacia au crescut cu 8,3 % fa de anul 2007, pn la 239.964 vehicule. Aproape doua treimi din vnzri au fost realizate la export. n ceea ce privete producia, aceasta a atins cifra record de 242.415 uniti, din care 228.471 autoturisme i 13.944 vehicule utilitare. Pe modele, repartizarea volumelor a fost urmatoarea: Logan MCV - 88.957 uniti, Logan berlin - 83.371 uniti, Sandero - 56.143 uniti, Logan Van 7.541 uniti, Logan Pick-Up - 6.403 uniti.

Pe timpul crizei
14

Cifra de afaceri prognozat a fost obinut bazndu-ne pe preul mediu al modelului la care ar putea fi comercializat fiecare din cele 80 de modele produse suplimentar n fiecare zi. Aceast valoare a cifrei de afaceri crete n primii 3 ani cu rata de cretere sustenabil, i apoi rmne constant. Costurile au inclus cuantumul cheltuielilor salariale, cu materiale i materi iprime precum i cu utilitile necesare bunei desfurri a activitii. Investiia curenta se va amortiza n 10 ani, liniar. nc din primul an investiia genereaz profit pentru companie. Acest profit crete o dat cu creterea cifrei de afaceri n urmtorii doi ani, urmnd ca, pentru restul perioadei, s fie constant. Acest fapt este unul pozitiv, i ncurajator pentru companie, cci profitul pozitiv induce un cash-flow disponibil pozitiv. Dup 3 ani investiia se revinde, deoarece modelul Sandero nu va mai avea aceeai cutare. Rata intern de rentabilitate este suficient de mare, i este superioar ratei de rentabilitate de pe piaa financiar,deci putem concluziona n mod clar, faptul c investiia este una care ar aduce profit companiei. n continuare am luat n calcul dou alte scenarii posibile, unul pesimist i altul optimist. n funcie de starea economic viitoare i de marja de eroare asociat previzionrii asupra cererii de Dacia Sandero,am fundamentat un scenariu pesimist n care creterea cifrei de afaceri n primii 3 ani ar fi de 14%, urmat de o scdere a acesteia n anii urmtori, pn la vinderea investiiei cu 2% pe an. Pe de alt parte, scenariul optimist prevede o cretere n primii 3 ani a cifrei de afaceri cu (+-)18% i apoi o cretere constant de 2% anual.

7.
15

Profitul

nainte de criz Productorul Automobile Dacia i-a publicat bilanul pe 2008. Acesta arat dup cum urmeaz: cifra de afaceri nregistrat este de 7,64 miliarde lei (2,07 miliarde euro), cu o cretere n lei de 10%, fa de nivelul de 6,93 miliarde lei (2,08 miliarde euro), atins n 2007. Celor neobinuii cu interpretarea unor astfel de date statistice le spunem c facem noi aceast treab pentru a le prezenta, nu lucruri scoase n fa de companie, ci exact ceea ce aceasta dorete s lase mai la urm. n acest spirit, continum prin a observa c, dei cifra de afaceri exprimat n lei a crescut, profitul net a sczut la jumtate n comparaie cu anul 2007, pn la 222 milioane lei (60 milioane euro). Cauzele pentru asemenea rezultate sunt ct se poate de diverse. Prima i cea mai important este legat de scderea comenzilor provocat de cererea n scdere de automobile, determinat i ea de lipsa de finanare existent n pia din cauza crizei economice i financiare globale. E lung i complicat dar asta s-a ntmplat. Aceste lucruri au determinat mai departe nemulumirile salariailor ce lucreaz n industria auto din Romnia i care sunt intim legai de cei de la Dacia. Astfel c, n prima parte a anului, salariaii furnizorului de tobe Coturbi i cei ai furnizorului de cablaje Leoni de pe platforma de la Mioveni au intrat n grev oprind producia i perturbnd activitatea Automobile Dacia. La scurt timp, n luna martie, cea mai mare parte a salariailor Dacia intr i ei n grev general, pierderile companiei ridicndu-se, potrivit estimrilor oficialilor Dacia, la circa 13 milioane de euro. S nu uitm producia nerealizat care, pe perioada grevei, a fost de aproape 200 milioane de euro. Ulterior, producia a fost oprit nc o lun i jumtate, pn la sfritul anului trecut, iar angajaii cu contract de munc pe durat determinat au fost disponibilizai. n decembrie 2008, Dacia a comercializat 3.622 de maini pe piaa din Romnia, n scadere cu 55% fa de nivelul nregistrat n decembrie 2007. Preul incredibil de mare al petrolului (reamintim c la mijlocul lunii iulie 2008 barilul de petrol a atins recordul istoric de 147 dolari) a determinat oamenii s se gndeasc dac n aceste condiii, odat cumprnd o main, o s-i poat mai departe permite s mearg cu ea.
16

n timpul crizei

La doi ani de cnd pe fondul crizei economice mondiale Dacia raporta o njumtire a profitului, ntr-o perioad n care muli dintre constructorii auto de volum nregistrau pierderi. Constructorul auto de la Mioveni a raportat un nou nivel maxim pentru cifra de afaceri, de peste 2,7 miliarde de euro n 2010. Atingerea acestui rulaj, n cretere cu aproape 30% fa de anul anterior, vine pe fondul majorrii produciei la un nivel record de peste 341.000 de uniti, apropiat de capacitatea maxim de 350.000 de maini a uzinei. Aproape 90% din mainile produse la Mioveni au fost exportate ctre principala pia a Dacia - Europa de Vest, n frunte cu Frana i Germania, motorul principal fiind SUV-ul Duster, a crui producie a depit pragul de 80.000 de uniti n apte luni.
"Faptul ca vanzarile noastre sunt in crestere demonstreaza ca piata are nevoie de astfel de masini, cu un raport pret-calitate optim si adaptat noilor realitati. Ma astept ca in aceste conditii, vanzarile Dacia sa urce substantial pe termen scurt si mediu, in special pe modelul Sandero, unul adaptat preferintelor europenilor", considera Stroe. Vicepresedintele Dacia precizeaza insa ca totul depinde de conditiile pietei. Care nu sunt tocmai bune si tind sa se inrautateasca. Cel putin in Romania, producatorul roman s-a trezit ca trebuie sa faca fata, pe langa concurenta cu modelele straine, unor probleme pe care nu le anticipa.

n condiiile n care exporturile au ajuns s ocupe aproape ntreaga capacitate de producie a uzinei, profitabilitatea acesteia a sczut n ultimii patru ani, la aproape 180 de euro per main n 2009 pentru a urca n 2010 la puin peste 200 de euro per automobil produs. Spre comparaie, n 2007, anul n care piaa local s-a apropiat de nivelul maxim de 370.000 de autovehicule, Automobile Dacia a avut un profit net de peste 132 de milioane de euro, adic un ctig de aproape 600 de euro per main, potrivit calculelor ZF. Revenirea pe un trend ascendent a profitului Dacia vine la mai puin de un an de cnd Renault va ncepe producia la cea de-a treia uzin a mrcii din Maroc. Automobile Dacia va plti n acest an celor 15.000 de angajai salarii n valoare total de aproape nou milioane de euro, adic n medie 650 de euro per angajat. Angajaii Automobile Dacia au obinut n luna martie o majorare salarial de 260 de lei n cazul muncitorilor calificai, reprezentnd o cretere medie de 13% n urma negocierilor dintre administraie i sindicat. Profitul per angajat a nregistrat o cretere de aproape 25% n 2010 fa de 2009, la
17

5.150 de euro (430 euro/lun), dar cu mai bine de 50% sub nivelul atins n 2007.

8.

Situaia pe pia a ntreprinderii n comparative cu alte ntreprinderi productoare de bunuri similare

Dacia se pozitioneaz pe segmentul ,,low-cost. nainte de a deveni un adversar puternic pentru mrci precum Chevrolet, Hyundai, Kia sau Skoda, Dacia face concuren chiar colegilor de grup. Chiar dac marca Renault are n aceast perioad oferte foarte tentante, att pentru modelul Symbol, ct i pentru Clio III, care pot fi achiziionate cu preuri ce pornesc de la 7.403 euro, respectiv, 9.000 de euro, incluznd aici i prima de casare oferit prin Programul Rabla, aceste promoii sunt doar temporare, iar pe termen lung, Dacia pare a avea ctig de cauz. Contieni de situaia creat, cei de la Renault pregtesc lansarea n Europa de Est a unui nou Symbol, complet modificat. La fel ca i celelalte modele ale mrcii franceze, acest vehicul va crete n gam prin modificri majore de ordin estetic i suplimentri ale dotrilor, astfel nct s se
18

diferenieze ct mai mult posibil de Logan. Pn atunci ns, vnzrile Renault Symbol vor avea probabil destul de mult de suferit. Ca urmare a vnzrilor n continu scdere, importatorii de automobile dinRomnia lanseaz oferte fr precedent, mainile noi ncepnd s rivalizeze cucele second-hand la capitolul preuri. Importatorii vin cu reduceri de pn la4.000 de euro sau cu asigurri gratuite pentru a redresa situaia.

9.Efectele crizei la nivelul intreprinderii

Industria auto din romnia ce reprezint aproape 10% din PIB, pare s fie unul dintre cele mai afectate sectoare de criza economic n condiiile n care marile companii pentru care Romnia produce piese i automobile i restrnga activitatea.

Uzina Dacia a simtit din plin efectele crizei economice mondiale, "Ca urmare a degradrii situaiei pe pieele auto, att la export ct mai ales pe principala sa pia, Romnia, situaie care risca s se prelungeasc pentru a nu crete stocurile, Dacia este nevoit s i ntrerup producia n perioada 20 noiembrie-7 decembrie 2008.

Vnzrile Dacia pe piaa local au czut cu 52,3% n noiembrie, de la 9,850 de uniti la 4.698 vehicule, declin record pentru constructorul auto. Dup primele unsprezece luni livrrile au cobort cu 13,5% comparativ cu aceeai perioad a anului trecut, de la 93.762 maini la 81.097 autovehicule. Din cauza scderii cererii, att pe piaa intern, ct i n statele n care Dacia export, activitatea uzinei de la Miovei a fost oprit pe 30 i 31 octombrie 2008, n 13 i 14 noiembrie 2008, precum i n perioada 20 noiembrie - 7 decembrie 2008. Dacia a reluat lucrul luni, insa joi, 11 decembrie, producia va fi din nou sistat, pn n 11 ianuarie 2009. "Conform Contractului Colectiv de Munc al Dacia pe 2008, salariaii care vor rmne la domiciliu n omaj tehnic vor fi remunerai cu 85% din salariul
19

total brut. Acetia vor beneficia de tichetele de mas, acordate n avans, pentru zilele de omaj tehnic din luna decembrie, precum i de prima de Crciun n valoare de 450 lei", se arat ntr-un comunicat al Dacia.

10.Msuri anti-criz si propuneri

Strategia producatorului autohton de automobile pentru contracarera efectelor crizei se bazeaza pe doua axe majore, prima dintre acestea fiind responsabilitatea directa a constructorului, iar cea de a doua fiind responsabilitatea autoritatilor publice din Romania, a declarat directorul general al Automobile Dacia SA, Francois Fourmont.

Produsele. In aceasta privinta, compania beneficiaza de o gama foarte tanara de vehicule ceea ce-i permite prezenta nu doar pe piata interna ci si la export. Fourmont a explicat acest lucru prin faptul ca in cursul acestui an trei sferturi din productie vor merge la export fata de doua treimi anul trecut. Obiectivul de extindere pe noi piete, cu ajutorul unor produse si motorizari noi astfel incat autovehiculele Dacia sa fie comercializate in peste 60 de piete internationale. Cresterea calitatii produselor realizate de Dacia prin ceea ce inseamna calitatea efectiva a masinilor, prestatia acestora si pretul oferit.

n ceea ce privete msurile Guvernului de suspendare a taxei de poluare, de triplare a taxei de nmatriculare i de reluare de la 1 ianuarie 2009 a programului "Rabla" prin unitile Remat pentru 50.000 de maini, Fourmont a declarat c deciziile "sunt de natura s regleze una din cele doua
20

cauze care au provocat cderea pieei de automobile din Romnia". Directorul general al uzinei Dacia din Mioveni a mai precizat c piaa de automobile din Romnia a sczut n luna noiembrie 2010 cu 50%, iar Dacia a vndut n aceast perioad "puin peste 4.000 de uniti n Romnia, fa de aceeai perioad a anului trecut, iar comenzile au tendine descresctoare". "Un prim motiv ar fi invazia de vehicule second-hand al cror numr se ridic la 50.000 i n al doilea rnd a aprut dificultatea clienilor de a obine un credit bancar. Constatm o scdere brutal a pieelor de automobile din Europa i, dei avem o cot de pia n cretere, aceast scdere a pieelor europene de automobile ne influeneaz i pe noi n mod negativ", a mai declarat Francois Fourmont. 3. Utilizarea internetului ca mijloc de cumprare ceea ce ar avea ca efect reducerea cheltuielilor de distribuie; 4. Utilizarea marketingului viral personalizat. n funcie de zona geografic unde se afl utilizatorul s-ar putea face reclam adaptat specificului. 5. Faciliti financiare: Practicarea cumprrii n rate. Un avans pentru nceput i apoi un an de graie care s ofere posibilitatea cumprtorului de a-i proiecta ratele viitoare. Practicarea sistemului buy back n anumite condiii. Posesorii care dein un model Dacia i doresc s-l nlocuiasc cu o variant mai recent s poat preda firmei automobilul i contra unei diferene de pre s poat cumpra modelul dorit. Automobilul vechi va putea fi revndut de firm altor persoane care doresc un automobil Dacia dup ce s-au realizat eventuale retuuri i remedieri. Pentru a fi atractiv Dacia ar urma s acorde i acestor automobile o perioad de garanie. Acordarea unui discount pentru cumprtorii care achiziioneaz un automobil prin programul Rabla i care fac dovada c au casat un model Dacia, msur care are scopul de a fideliza clienii vechi;
21

6. mbuntirea site-ului propriu Dacia pentru a-l face mai atractiv i mai prietenos prin: Utilizarea animaiei n prezentarea modelelor i caracteristicilor tehnice; nsoirea vizionrii de un fundal muzical i comentarii n limba romn; Prezentarea unor clipuri cu modelele selectate de utilizator care s prezinte detaliile referitoare la interior, inuta de drum Prezentarea 3D a interiorului, portbagaj i compartimentul motor; Detalierea performanelor modelelor Dacia n diferite regimuri de utilizare; Sfaturi utile posesorilor de autoturisme Dacia; Informaii i nouti n domeniul legislaiei rutiere; Acordarea unor premii navigatorilor pe site-ul Dacia dup anumite criterii prestabilite; 7. Creterea capacitii de adaptare i schimbare la cerinele clienilor prin: Fabricarea unor serii limitate cu performane i echipri superioare. De asemenea mbuntirea interiorului prin comenzi la volan i tapierie din piele ar putea constitui un avantaj n plus pentru atragerea unei categorii de clieni mai exigeni. Aceste automobile ar avea culori distincte care s nu se regseasc pe variantele de serie.

22

11.Concluzii

Analiznd rezultatele anilor anteriori, precum i situaia economic anterioar, consiliul de conducere al ntreprinderii Dacia group Renault a anticipat perspectivele pentru perioada urmatoare i a hotrt c pe lng tipurile de maini fabricate pn n prezent (cu vnzare mai redus) s pun spre fabricare noi variante de tipuri de autoturisme, estetic realizate cu performane ridicate, cu un consum de carburani mai mici (avnd n vedere creterea preurilor carburanilor ), la preuri de cost sczute care s atrag interesul cumprtorului. Pentru acestea, s-au propus (in funcie de beneficiile realizate): pstrarea ntregului personal angajat, mrirea salariilor, noi parteneriate precum i mbuntirea condiiilor de munc a acestora. Percepia posesorilor de automobile Dacia despre reeaua Service. Reeaua de ateliere service unde se realizeaz reviziile periodice, reparaiile n termenul de garaniei sau post garanie a fost analizat din perspectiva calitilor lucrrilor efectuate pentru a surprinde eventualele deficiene care pot duna imaginii mrcii Dacia. Imaginea atelierelor service este aceea a unei dotri corespunztoare dar serviciile oferite trebuiesc mbuntite. Percepia este net inferioar aprecierilor referitoare la reeaua de distribuie i de aceea productorul Dacia trebuie s acioneze n continuare pentru a mbunti aceste servicii. Analiza preferinelor cumprtorilor n funcie de model i motorizare. Studierea acestor aspecte scoate la lumin nclinaia cumprtorilor pe sexe i venituri spre anumite modele i motorizri astfel uzina Dacia avnd la dispoziie aceste informaii i poate programa fabricaia viitoare innd cont de aceste preferine. De asemenea aceste informaii conjugate cu vnzrile diferitelor modele pot fi folosite pentru identificarea ciclului de via al modelelor existente. Tendine i previziuni ale vnzrilor de automobile Dacia pentru perioada 2011-2012. Fr ndoial previziunile i tendina vnzrilor sunt de un real interes pentru firma Dacia i construcia unei astfel de prognoze este de dorit a se realiza ct mai precis ns multitudinea de factori ce pot intervine ulterior pot s schimbe tendina ntr-un sens sau altul. Folosindu-se metoda regresiei s-au construit previziuni pentru piaa intern, pentru export i totalul activitii de vnzare de automobile Dacia. Prin acest instrument s23

a constatat c tendina de regres a pieei interne se confirm i pentru perioada urmtoare ceea ce conduce la urgentarea adoptrii de msuri suplimentare de revigorare a vnzrilor. Piaa extern prezint o tendin favorabil ns trebuiesc cucerite noi piee n Europa i n alte state noneuropene.

12.Anexe (Modele de autoturisme Dacia)

Dacia 1310

Dacia Logan

Dacia Logan Van

Dacia Sandero

24

Dacia Duster

Managerii Dacia

Jacques Chauvet

Francois Fourmount

25

Constantin Stroe

14. Bibliografie

www.napocanews.ro http://www.daciagroup.com/vanzari/ http://www.realitatearomaneasca.ro/content.php?

c=articole&id_categorie=4&articol_id=10318&article=seful+dacia+p regateste+pentru+primavara+noi+masuri+anticriza http://gandeste.org/general/criza-financiara-mondiala-un-fenomenciclic/1875 http://www.ziare.com/articole/criza+economica+romania 26

http://www.smartauto.ro/stire/326/Dacia-a-incheiat-un-parteneriatcu-Astra.html

http://www.daciagroup.com/vanzari/?year=2008 http://www.zf.ro/companii/dacia-la-finalul-celui-mai-bun-anproductia-record-a-readus-profitul-pe-un-trend-ascendent-in-timpce-vanzarile-au-trecut-de-2-7-miliarde-de-euro-8177003 http://profs.info.uaic.ro http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/evolutie-financiaracontrastanta-a-celor-doi-mari-producatori-de-automobile-dinromania-151899.html http://www.informatiiauto.ro/dacia-logan-van-o-noua-ofensiva-pepiata-vehiculelor-utilitare-sid889.html http://www.promotor.ro/masini-noi/news/porti-deschise-pentrudacia-sandero-2725083 www.scribd.com

27