Universitatea Gh.

Asachi,Iasi

Facultatea de Mecenica

Iasi
2011

Stoleru Radu
Grupa 8401
CAPITOLUL I:
Prezentarea generala a produsului

CAPITOLUL II:
Clasificarea caracteristicilor generale ale produsului:
A) dupa aportul pe care il au la satisfacerea necesitatii utilizatorului:
1) tehnico-functionale
2) economice
3) psihosenzoriale
4) ergonomice si de protectia utilizatorului
5) ecologice

B) dupa ponderea pe care o au in stabilirea calitatii:

1) principale
2) secundare
3) minore

C) dupa sensul de influentare a calitatii:

1) direct proportionale
2) invers proportionale

CAPITOLUL III:
Prezentarea firmelor concurente

CAPITOLUL IV :
Prezentarea produselor alese

CAPITOLUL V:
Prezentarea caracteristicilor de calitate utilizate in analiza

CAPITOLUL VI:
Metode de analiza comparativa:
1) metoda clasica
2) calculul indicatorului sintetic al calitatii: a) metoda expertizei
b) metoda matricei patratice
3) calculul indicatorului sintetic al raportului “calitate-pret”: a) metoda expertizei
b) metoda matricei patratice
4) concluzii
5) bibliografie
INTRODUCERE:

Tema aleasa pentru acest proiect este “analiza comparativa a calitatii autoturismelor” pentru a pune in valoare
calitatea si caracterul practic al acestora. Motivatia acestei alegeri este aceea ca in ziua de azi autoturismele reprezinta
un factor foarte important in viata noastra. Este un mijloc de transport foarte comod, util si practic.
Proiectul este structurat in sase capitole, fiecare dintre acestea avand o contributie semnificativa in stabilirea utilitatii
si calitatii cat mai bune a produsului ales.

CAPITOLUL I – PREZENTAREA GENERALA A PRODUSULUI

Autoturismul este una din inventiile cele mai utile ale epocii noastre. Inca de la primele modele de
autoturisme, aceasta masinarie s-a dovedit a fi foarte practica, facilitandu-ne viata intr-un mod foarte rapid.
Reprezinta un mijloc de deplasare ce nu solicita efort fizic, ci doar cunostinte in manevrarea acestuia si
cateva reguli ce se aplica in circulatie. Este usor de manevrat, ofera confort, comoditate si rapiditate, insa
este nevoie de foarte multa atentie si concentrare pentru a oferi deplina siguranta.
De la autoturismele de familie, pana la cele sport avem o gama vasta de produse pentru toate gusturile,
cerintele si nivelele de satisfacere ale nevoilor noastre.
Structura constructiva a unui autoturism este foarte complexa, fiind formata din nenumarate componente
principale, secundare, auxiliare si optionale avand o importanta mai mare sau mai mica in componenta
masinii.
Principala componenta este motorul, apoi celelalte ce completeaza si ajuta la buna functionare a
autoturismului: carburator,alternator, electromotor, pompa de bezina si pompa de apa, caseta de directie,
chiulasa, pistoane, cilindrii, biele, arbore cotit, bloc motor, arbore cu came, came, supape, segmenti,
culbutori, volanta, pompa ulei, pistoane distributiem bujii, cutie de viteze, planetare, bielete, fuzete, rulmenti
roata, bascule, bucsi, pivoti, tobe esapament, catalizatori, rezervor, discuri frana, sistem ABS, roti(jenti,
camera, cauciucuri), ax volan, volan, pedale, sistem de iluminat interior si exterior, ceasuri bord, contacte
bord, becuri, scaune reglabile, geamuri, sistem inchidere geamuri si usi, punte spate, arcuri, amortiozare,
oglinzi retrovizoare, bari de protectie, caroserie(aripi fata-spate, contraaripi fata-spate, stalpi sustinere,
praguri, usi, panouri interne si externe usi, podea, pedalier, capote fata-spate, plafon).
Componentele optionale au o mai mica importanta si se regasesc in componenta masinii in fuctie de
dorintele fiecarui utilizator: sistem ESP, sistem audio, geamuri fumurii sau alta culoare, si diverse alte
aplicatii ce variaza.

CAPITOLUL II- CLASIFICAREA CARACTERISTICILOR GENERALE ALE PRODUSULUI

Caracteristicile generale ale produsului se pot clasifica dupa mai multe criterii ce ajuta la determinarea
calitatii.
A) Dupa aportul pe care il au la satisfacerea necesitatii clientului:

 Tehnico-functionale: - puterea motorului(CP)

- cilindree (cm3)
- viteza( mile/h; km/h)
-timpul de acceleratie de la 0-100km/h (sec)
-volum rezervor(L)
 -volum portbagaj(L)
-tip cutie de viteza
-arhitectura motorului( V8,V6)
-cuplu-motor(Nm)
- dotare cu sistem antifurt
- sistem de franare(abs)
- dimensiuni de gabarit(L,l,h)
- masa(kg)
- afisat electronic multifunctional
-numar de usi

 Economice: - consum de carburant (L/100km)

-cheltuieli de mentenanta
-aerodinamicitatea

 Psihosenzoriale: - design interior- cadrane de bord

-pedalier metalic
-tapiterie din stofa/piele
- scaune normale/sport
-design exterior - culoare
- forma aerodinamica
-stergatoare si faruri automate

 Ergonomice: - servodirectie
-dotare cu airbag, centura de siguranta, bara de protectie
-computer de bord
- aer conditionat
- sursa electrica pentru iluminatul interior
-comoditate si confort

 Ecologice: -nivel de zgomot redus

- tipul combustibilului: benzina/motorina
- noxele emise

B) Dupa ponderea pe care o au in stabilirea calitatii:

 caracteristici principale: -caracteristicile tehnico-functionale
-caracteristicile economice
-caracteristicile ecologice
 caracteristici secundare: -caracteristicile ergonomice
 caracteristici minore: - caracteristicile psihosenzoriale

C) Dupa sensul de influentare a calitatii:

 direct proportionale: -viteza
- cilindree
-putere motor
-cutie de viteza
 -volum portbagaj
-volum rezervor
-manevrare usoara
-comoditate si confort
-siguranta in exploatare
 invers proportionale: -timpul de acceleratie
-consum mediu de carburant
- dimensiuni de gabarit
- masa
-nivel de zgomot redus
-nivel de noxe emise

CAPITOLUL III- PREZENTAREA FIRMELOR CONCURENTE

Pentru proiectul meu cele cinci firmei alese sunt: Peugeot, Dacia, Fiat, Subaru si Nissan.

PEUGEOT

Istoria familiei si a companiei Peugeot sunt direct legate de regiunea Montbeliard, din estul Frantei. Leul, simbolul
marcii, este prezent pe emblema provinciei Frache-Comte, locul de nastere al familiei. Peugeot este in egala masura
o aventura industriala si umana. Este istoria unei familii ce a reusit sa se adapteze modificarilor fiecarei perioade.
De la primele triciclete si pana la cele mai recente modele, compania identificata prin simbolul felin a devenit rapid
unul dintre cei mai renumiti producatori francezi, urmatorul pas fiind patrunderea pe piata mondiala.
Dincolo de luxul traditional, Peugeot ofera vehicule bine gandite care sunt relaxante pentru ocupantii lor si placute
la condus. Atmosfera pentru habitaclu, impreuna cu materialele si culorile folosite contribuie la confortul
pasagerilor. La aceasta intra si temperatura din interior si luminozitatea, cat si usurinta in utilizare si performanta.
Peugeot doreste sa ofere atat soferului cat si pasagerilor niveluri optime de siguranta. Pentru aceasta, masinile
produse sunt echipate cu un ansamblu de sistemede perfomanta ridicata si tehnologie avansata, proiectate pntru a
furniza siguranta marita nu numai in controlul vehiculului, ci si in protectia compartimentului pasagerilor si a
ocupantilor sai.
Grupul PSA caruia ii apartine marca Peugeot, lucreaza zilnic in directia impulsionarii cercetarii in domeniul auto si
al stimularii inovatiei, lucru realizat prin intermediul a 70 de proiecte distincte al caror scop este satisfacerea
asteparilor si nevoilor clientilor la un nivel cat mai ridicat.
Condusa de pasiune, munca celor de la PSA incearca sa perfectioneze fiecare dintre elementele ce contribuie la
imbunatatirea nivelelor de siguranta si performanta ale masinilor, concomitant cu asigurarea placerii si
confortului.
Dezvoltarea creativitatii, descoperirea unor concepte auto noi, combaterea efectului de sera si producerea de masini
noi mai sigure si care sa aiba un impact cat mai mic asupra mediului inconjurator sunt obiective esentiale prin
intermediul carora se ajunge la excelenta tehnologica.
DACIA

Cu ajutorul Renault, Dacia a devenit o marca accesibila pe plan international, recunoscuta prin modernitatea si
accesibilitatea produselor sale.
Dupa 1999 Renault a investit peste 600 de milioane de euro in echipamentele de productie ale uzinei Dacia din
Pitesti, care astazi respecta cele mai inalte standarde ale uzinelor din cadrul grupului Renault.
Obiectvul pentru 2010 este producerea a 500000 de autoturisme marca Dacia, dintre care 200000 in Romania, iar
restul in alte centre de productie din strainatate.
Obiectivul grupului Renault este de a transforma Dacia intr-o marca recunoscuta pe plan international pentru
modernitatea si accesibilitatea produselor sale, Logan fiind prima etapa in construirea unei game complete.
Dacia este in pas cu timpul, face totul pentru a raspunde asteptarilor clientilor sai oferind automobile moderne, care
raspund nevoilor de mobilitate ale timpului.
Dacia este aproape de clienti prin densitatea retelei sale.Ofera produse si servicii auto la un pret competitive cu un
raport pret/ prestatii inedit.
In 2005 Dacia a ajuns pe patru continente, iar Logan pe cinci pentru ca peste 90000 de romani si peste 30000 de
cetateni ai lumii au ales-o, au cumparat-o si o conduc.

FIAT

Fiat este cel mai important grup financiar si industrial Italian sediul aflandu-se la Torino.
Fabrica de automobile Fiat a luat nastere in 1899, fiind infiintata de catre Giovanni Agnelli si alti asociati ai sai.
In timp grupul Fiat s-a dezvoltat foarte mult, devenind cel mai important grup finanicar si industrial italian.
Astazi automobilele Fiat sunt recunoscute pentru stilul lor plin de viata, pentru design-ul specific italian si pentru ca
ofera raspunsuri palpabile la nevoile clientilor. Inca de la inceput, “inovatie si emotie” a fost un concept situat la
baza filozofiei Fiat: “automobilele noastre ofera tehnologie de ultimo ora care este accesibila tuturor, oferind solutii
inteligente pentru toata gama, menite sa simplifice si sa imbunatateaasca viata”.

SUBARU

Subaru este o divizie de echipamente a Fuji Heavy Industries, un mare producator de diverse echipamente de
transport. Compania dezvolta o gama de produse innovative bazate pe tehnologie inalta si sectii precum Divizia
echipamente, Divizia aerospatiala, Sectia produse industriale si Divizia sisteme de transport si ecologie. FHI
doreste sa dezvolte marci de succes sis a fie un jucator major pe piata mondiala in secolul 21. Pentru a sprijinii
viitorul oamenilor si al planetei, sunt create produse pline de individualitate.
Mesajul Subaru este “Gandesti.Simti.Conduci”. Acest mesaj idealurile de inteligenta si sensibilitate pentru
vehiculele Subaru. Inseamna ca scopul Subaru pentru o calatorie excelenta este un autovehicul care ofera o
combinatie inalta intre mediu, dorinta de calatorie si siguranta, lasand astfel o impresie de durata asupra clientilor
din toata lumea, in special asupra celor care se bucura cu adevarat de experienta condusului. In plus Subaru promite
sa asigure o valoare constanta in produsele si serviciile noi.

NISSAN

Compania isi incepe activitatea cu o productie care ajunge la 20000 de unitati.

Dupa perioada premergatoare razboiului, la Nissan se produce o transformare interna care permite aparitia
modelelor sale legendare.
Dupa stabilirea cu success in Statele Unite ale Americii si Australia, Nissan intra in sfarsit pe piata europeana.
Odata stabilita Nissan Europa continua sa creasca si incepe sa castige premii.
Nissan trece peste dificultatile sale financiare intru-un timp record.
Din ianuarie 2003, Renault a preluat importul si distributia vehiculelor Nissan in Romania, in cadrul consolidarii
sinergiilor comerciale in interiorul Aliantei Renault-Nissan.
Din 2003 volumul vanzarilor Nissan in Romania a crescut de la 817 unitati la 2128 inregistrate la sfarsitul lui 2005.
In 2005, gratie lansarii modelului Navara, Nissan si-a pastrat prima pozitie in segmental pick-up-urilor importate.
De asemenea reteaua de dealeri Nissan a crescut de la 17 la 23 in 2005, iar pana in 2008 numarul acestora va ajunge
la 28.

LEGEA EXPONENŢIALĂ

Caracteristica legii: z(t) = const. =

 const.
 Funcţia fiabilităţii
t t
  z  t  dt   dt
; ;
R t   e 0
e 0
 e t R  t   e  t
t = 0; R(t) = 1;
t  ; R(t)  0.
 Densitatea de probabilitate a timpului de bună funcţionare:
dR t 
f t      e  t
dt

 Media timpului de bună funcţionare

 

Prin definiţie:
m  t  f  t  dt ; dacă z(t) = , atunci m    t  e  t d t
0 0
.   
m   t  f  t  dt   t   e  t
dt     e  t
dt
0 0 0
d t  d u;
t  u;
1
e  t d t  d v ; v   e  t

   
 t 1 t 1  t t  0
t e dt   
 e t

 e d t;
t


 .
1
0 0 0 e 0
Pentru înlăturarea nedeterminării se aplică regula lui l’ Hôspital:
t 1 
lim  lim  0. t
  0.
t   e t t     e t e t 0


1 1 1 1 1
 e dt  
 t
 e  t   0  1  .  m  .
0
 2
0
2
 2
2 

1
m

 Dispersia timpului de bună funcţionare
 
 t  m  f  t  d t;  t  m 2
2
Prin definiţie: D  u; 2(t – m)dt = du;
0
1  t
e  t d t  d v ;  e  v;

1
...; t  u; dt = du;

1  t
e  t d t  d v ;  e  v;

1
 D
2

 Abaterea medie pătratică

1
  D m


R(t) f(t) z(t)

1 

0,5 0,5 
0,368 0,368 

t t
0,693 0,693
m m
 

z(t)

Viaţa utilă

timp

OBSERVAŢIE: z(t) = const. = 

Legea exponenţială se aplică dispozitivelor aflate în timpul vieţii utile.
LEGEA NORMALĂ (GAUSS – LAPLACE)


t  m2
1
Caracteristicile legii: f t   e 2 2 ; t    , 
 2

Legea normală descrie probabilistic apariţia fenomenelor

naturale.

În studiul fiabilităţii interesează numai intervalul t   0,  .

Se introduce coeficientul de normare c, astfel încât
f(norm
t)
 c  f  t  . Determinarea lui c se face din condiţia:
 
 f t  dt
norm
 f t  d t  c   1.
0 0
1
c
  t  m2
Deci 1 
2 2 d t
.
 2
e
0
Se efectuează înlocuirea de variabilă:
t m 1 m
 y; dt  d y ; t  0; y   ;
  
t  ; y  ;
  t m  2 0 y2  y2
1  1 2 1 2
Deci:   e 2 2
dt   e dy e dy.
0 2 m 2 0 2


x y2
1
dy    y  , funcţia integrală Laplace.

Dar
2 e
0
2

Se cunoaşte că: (-x) = - xşi că () = 0,5.

m
 y2
 
Rezultă: 1  m m
  0,5   e 2 dy  0,5      0,5    .
0
2     

1 m m
Deci: c . Dacă  3 , atunci    0,5 şi deci c  1 .
m   
0,5   
 
 
 t m  2
1
Analiza funcţiei f t   e 2 2
 2

 Puncte de maxim
 t  m2  t  m2
df t  1 2 t  m   2 2 t m 
  e  e 2 2  0;
dt  2 2 2  3
2
 t = m, punct de maxim.
1 1 0,399
f  m   e0   . Cu cât  , cu atât f(m) .
 2  2 
 Puncte de inflexiune
 t  m2 t  m2 
d2 f  t    2 2
1 2   t  m 2 
2 
 e   e 2 
dt 2  3 2  2 2 
 
 t  m2
1 
2 2  2   t  m 2
 e   0;
 3 2 2
 t = m   , puncte de inflexiune.
1
1 
0,242
f m     e 2  .
 2 

REGULA CELOR 3 Peste 99% din evenimente sunt produse în

intervalul [m – 3, m + 3].

PROPRIETĂŢI
10 Curba funcţiei f(t) este simetrică faţă de t = m;
20 Valorile funcţiei f(t) sunt pozitive pe tot domeniul de definiţie;
30 Curba funcţiei f(t) are formă de clopot, cu un maxim la t = m şi cu
puncte de inflexiune la t = m  .

f(t)
0.0003
0.00025

0.0002

0.00015
 0.0001

0.00005
0
50 2000 3500 5000 6500 8000 9500 t
m-3 m- m m+ m+3

m1 = m2


0.45 f(t)
0.4
0.35
0.3
0.25
0.2
0.15
0.1
0.05
t
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

m1 < m 2


0.3 f(t)

0.25

0.2

0.15

0.1

0.05
t
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

 Funcţia de fiabilitate R(t)

   
 t  m2
1
R t x    f t  dt    e 2 2 d t; se face înlocuirea de variabilă:
tx tx 2
t m dt
 y;  d y;
 
t m
t  tx  y  x ; t  ; y  .


tx  m
  
1 2 1 2 1 2
R t    e  0,5 y d y   e  0,5 y d y   e  0,5 y d y ;
tx  m 2 0 2 0 2

x
1 2
 x    e  0,5 y d y , funcţia integrală Laplace.
0 2

t m
Rezultă: R  t   0,5   
  

  t  m 
Dacă c  1 , atunci R  t   c  0,5   
   

  m    m 
t = 0; R  0  c  0,5      c  0,5    ;
       
m
dacă  3  R  0   1   0,5  0,5   1;


t = m; R  m   c   0,5   0   c   0,5  0  0,5c ;

m
dacă  3,  R  m   0,5 ;

t ; R     c   0,5       c   0,5  0,5   0 ,  c.

1
c m
Deoarece  m  , iar    0,5 , rezultă c  1 .
0,5     
 
 Funcţia de repartiţie

  t  m 
F  t   1  R  t   1  c  0,5    .
   

 Rata de defectare
 
 t  m2 1  m2
 
1 2 2 1 2
e e 2 
f t   2 Pentru t =0 z t    2
z t   
R t  t m m
0,5    0,5   
    

2
1 m 
  
Dacă m m 1 ;
 3,     0,5;  z 0   e 2  
    2

1 1 1 2 0,798
t = m: z m       ;
 2 0,5  0   

f   0
t  : z    R     0 ;
2
 t m 
 0,5   
df t  d f t  
1
t  m e   
 3 2 1
lim d t  lim d t  lim  lim  t  m  
t   d R t  t   f t  t   tm 
2
t   2
 0,5   
dt 1   
 e
 2

Rezultă: z() = .

z(t) 



0,798

0,798


0 m t

OBSERVAŢIE
Legea normală se aplică în perioada îmbătrânirii dispozitivelor.

Dispozitiv în perioada de îmbătrânire

m = 50 000km;  = 5 000km;
R(30 000)= ? z(t)=? Z(70 000)= ?

m 50000
  10  3  c  1
 5000

3 = 3 x 5 000 = 15 000km;
m - 3 = 50 000 – 15 000 = 35 000km;
t = 30 000km< m - 3  R(30 000) = 1.
m + 3 = 50 000 + 15 000 = 65 000km
70 000km > 65 000km  z(70 000) = 0.

LEGEA WEIBULL

 t  
  

R t   e  

Caracteristica legii: ,

unde:
 este parametru de iniţializare (localizare) = momentul în care funcţia
R(t) începe să scadă faţă de valoarea iniţială egală cu unitatea, moment în
care probabilitatea de apariţie a unei defecţiuni începe să fie diferită de
zero;
 - parametru de scară – arată întinderea pe axa timpului a distribuţiei
legii Weibull. Reprezintă momentul la care R(t) = 0,368:
pentru t R  t   e  1  e 1  0,368 


  - parametru de formă – prin valorile sale schimbă alura curbelor de

variaţie a indicatorilor de fiabilitate, putându-se modela comportarea
dispozitivelor în diferite perioade ale vieţii dispozitivelor:
etapadefecţiunilor timpurii
etapa vieţii utile;
etapa îmbătrânirii

 Densitatea de probabilitate a timpului de bună funcţionare


 t  
 1   
d R t    t   
f t       e  
dt    
 Rata de defectare
 1
f t   t  
z t      
Rt     
 MTBF
 
 t  
   1   
 t    .
m   t  f t  dt   t    e   dt
   
0 0

Dacă se consideră rezultă


t 
    
t   . Se face schimbarea de variabilă:
m      e   dt

0 
 1  1 
   t  t  t  1 x
t  t  1
dt  d x ;    d t  d x;      
    x;         t 1 ;
  
 x

 x 1
  dt  dx 

; dt   dx .
 1 x
x  x
Limitele de integrare: t = 0  x = 0;
t    x  .
1
1
  
Rezultă:  x 1 
m    x  ex  d x    x  e  x d x      1 ;
 x   
0 0
Unde  a  n    a  n  1   a  n  2    a   a  , funcţia Euler de tip I
sau funcţie gama.

 Dispersia timpului de bună funcţionare

În mod similar, se obţine:
  2  1 
D   2  1     2 1   .
     

 Abaterea medie pătratică a timpului de bună funcţionare

  D.
 Weibull: R(t)

1
0.8
Beta=3.3
0.6
R(t) Beta=1
0.4
Beta=0.5
0.2
0
0 10000 20000 30000
t

Weibull: f(t)

1,20E-04
1,00E-04
8,00E-05 Beta=3,3
f(t) 6,00E-05 Beta=1
4,00E-05 Beta=0,5
2,00E-05
0,00E+00
0 10000 20000 30000
t
 Weibull: z(t)

1.50E-04

1.00E-04
z(t) Beta=0,5
5.00E-05

0.00E+00
0 10000 20000 30000
t

Weibull: z(t)

7,00E-05
6,00E-05
5,00E-05
z(t) 4,00E-05 Beta=1
3,00E-05
2,00E-05
1,00E-05
0,00E+00
0 10000 20000 30000
t
 Weibull: z(t)

1.20E-03
1.00E-03
8.00E-04
z(t) 6.00E-04 Beta=3,3
4.00E-04
2.00E-04
0.00E+00
0 10000 20000 30000
t

< 1   3,3
z(t)
Rodaj = 1 Îmbătrânire

I II III

Viaţa utilă

Timp
OBSERVAŢIE:
= const. =în oricare dintre etapele caracteristice ale
z(t) aplica
Legea Weibull se poate
vieţii unui dispozitiv.

Determinarea parametrilor legii Weibull

Metoda grafică

  t   
 t     1 t  
   ; 1
 e
  ; ln    ; rezultă
R t   e 
 
R t  R t    

1
lnln   ln t      ln 
Rt 
 ; lnln1/R(t)

este ecuaţia unei drepte de forma:

1
y  lnln ;
R t 
y = x + c x  ln t   ;
c    ln 

ln(t - 

10 Determinarea lui 

y lnln1/R(t)

y1 lnln 1/R(t1)
=
y2 lnln1/R(t2)
=

y3 lnln1/R(t3)

x3 x2 x1 x ln(t3-) ln(t2-)ln(t1-)
ln(t-)

Dacă y1 – y2 = y2 – y3, atunci x1 – x2 = x2 – x3.

 Se aşează în grafic punctele corespunzătoare lui R(t) pentru fiecare

defecţiune, dar neluând în seamă pe . Deoarece s-a neglijat punctele nu
se vor înscrie pe o dreaptă, ci pe o curbă.
 Se aleg trei puncte egal distanţate pe axa lnln1/R(t). Acestora le vor
corespunde trei puncte pe curbă ale căror abscise vor fi: ln(t3-); ln(t2-) şi ln(t1-
). Lor li se va impune condiţia echidistanţei:
ln(t1-) – ln(t2 - ln(t2-) – ln(t3 - ), care poate fi scrisă şi sub
forma:
t1   t 2  
 , de unde rezultă:
t 2   t3  

t1  t 3  t 22

t1  2t 2  t 3
.
  Cu valoarea lui  astfel determinată, se aşează în grafic noile puncte
care vor avea aceleaşi ordonate, dar abscise mai mici cu  decât punctele
amplasate înainte de cunoaşterea lui Se obţine dreapta lui Weibull care
va fi utilizată în continuare la determinarea celorlalţi parametri ai legii.

20 Determinarea lui 

Dacă lnln1/R(t) = 0, atunci ln (t - ) = ln .

ln(t-)
0 1 unitate Dreapta lui Weibull
ln-1 ln

lnln 1/R(t)
1/R(t)

0




t-

De la punctul de intersecţie dintre dreapta Weibull şi axa absciselor se

coboară o verticală şi se obţine .

30 Determinarea lui 

1
lnln
Deoarece   R t  , în situaţia în care
 
ln t    ln 
1
ln(t - ) – lnatunci   lnln
R t 

De la punctul de intersecţie dintre dreapta Weibull şi axa absciselor se ridică

o verticală până la scara ln(t-). De aici se face lateral un pas egal cu unitatea pe
această scară, după care se coboară vertical până la intersecţia cu dreapta
Weibull, de unde se duce o orizontală până pe scara lnln 1/R(t) pe care se citeşte
valoarea lui .

Metoda grafo – analitică (a celor mai mici pătrate)

lnln 1/R(t) x

Mi x
i

yi x
Yi

x
x

ln (ti - ) ln (t - )

Yi ‚ lnln1/R(t) =  ln(ti - ) - ln

i = yi – Yi = yi - ln(t-ln

Se defineşte funcţia:

n n
g  α, η, β    δi2    y i  β ln ti  α   β ln η  2 .
i 1 i 1
Se pun condiţiile necesare de extrem:
g
 0;

g
 0;  

g
 0.


A. Metoda grafo – analitică

lnln 1/R(t) x
 Mi x

i
yi x
Yi

x
x

ln (ti - ) ln (t - )

Yi ‚ lnln1/R(t) =  ln(ti - ) - ln

i = yi – Yi = yi - ln(t-ln

Se defineşte funcţia:

n n
g   i2    y i   ln t i      ln  2 .
i 1 i 1
Se pun condiţiile de maxim:
g
 0;

g
 0;  

g
 0.


LEGEA BINOMIALĂ (legea lui Bernoulli)

Caracteristica legii
Probabilitatea de producere, la un moment dat, a k defecţiuni în cazul unui
eşantion format din N0 dispozitive, cunoscându-se valoarea funcţiei de defectare
a unui element, F, este:
k
Pk ,N0  CN  F k   1  F  N0  k
0

Numărul mediu de defecţiuni: M = N0  F .

Dispersia şi abaterea medie pătratică ale numărului de defecţiuni:
D  N 0  F  1  F ;
  N 0  F  1  F 
 APLICAŢIE NUMERICĂ
Enunţ:
Se consideră un eşantion format din 16 schimbătoare de viteză.
Să se determine probabilitatea de producere a 0, 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14,
respectiv 16 defecţiuni, considerând trei cazuri: F = 0,1; F = 0,5; F =
0,8. Pentru cele trei situaţii se vor calcula de asemenea M, D şi  şi se
vor trasa curbele Pk,N0  f  k  .
Rezolvare:
10 Se calculează Pk,N0 pentru toate cazurile precizate în enunţ; se
k N0 ! N N k
va avea în vedere că: C N0  şi că, atunci când k  0 , C N0  C N00 .
k
k! N 0  k ! 2
k 0 2 4 6 8 10 12 14 16
k
C16 1 120 1820 8008 12870 8008 1820 120 1
F=
0,1 0,1k 1 10-2 10-4 10-6 10-8 10-10 10-12 10-14 10-16
0,916-k 0,185 0,229 0,282 0,349 0,430 0,531 0,656 0,810 1
P16,k 0,185 0,275 5,1410-2 2,7910-3 5,5410-5 4,2610-7 10-9 9,7210-13 10-16
F=
0,5 0,5k 1 0,25 6,2510-2 1,5610-3 3,9110-3 9,7710-4 2,4410-4 6,1010-5 1,5310-5
0,516-k 1,5310-5146,1010-5 2,4410-4 9,7710-3 3,9110-3 1,5610-2 6,2510-2 0,250 1,00
P16,k 1,5310-5 1,8310-3 2,7810-2 0,122 0,196 0,122 2,7810-2 1,8310-3 1,5310-5
F=
12
0,8 0,8 k
1 100,64 0,410 0,262 0,168 0,107 6,8710 -2
4,4010-2 2,8110-2
0,116-k 6,5510 -12
1,6410 -10
4,1010 -9
1,0210 2,5610-7
6,4010 -6
1,6010 -5 -3 M -2
4,0010 1,00
P16,k M,6,5510
D, 81,2610 3,0510 2,1510 5,5310 5,5010 0,200
-12 -8 -4 -3 -2
0,211 2,8110-2
D
sigma 6
20 Se calculează
4 valorile M, D, şi : sigma
F 2 M D 
0,1 1,6 1,44 1,2
0,50 8,0 4,00 2,0
0,8 0.1 12,8 0.5 2,56 0.8 1,6

F
30 Se reprezintă grafic variaţia lui P16, k.

1
0.001
F=0,1
1E-06
P F=0,5
1E-09 F=0,8
1E-12
1E-15
0 4 8 12 16
k
LEGEA LUI POISSON

Caracteristicile legii
 Este un caz limită al repartiţiei binomiale:
 eşantioane formate dintr-un număr mare de dispozitive;
 probabilitatea de defectare este redusă (F  0,1) cu condiţia ca
numărul mediu de defecţiuni în diferite şirului de experimente să
rămână neschimbat (N0 F = a = constant).
a k  a  N0  F 
k
 lim PN 0 ,k  P,k  e   e  N 0 F
N0  k! k!

În cazul înregistrării statistice, numărul mediu de defecţiuni este:

 Rezolvare:1 k max
a   k  nk , unde nk reprezintă numărul de dispozitive care au
0 N0 k  0
1 Se determină numărul mediu de defecţiuni în fiecare din cele trei cazuri studiate:
înregistrat k defecţiuni.
F 0,1 0,5 0,8
= N0 Fde defecţiuni şi dispersia lui: M(k) = D (k) = a = N0 F ;
Numărulamediu 1,6 8,0 12,8
2

k
20 Se calculează P,k  a  e  a , rezultatele fiind prezentate
k max tabelar:
F  k   12 P,k 14 .
k!
K Funcţia
0 de repartiţie
2 a4 numărului
6 de defecţiuni:
8 10 16
k 0
F=
0,1 0.20190 0.25843 0.05513 0.00470 0.00022 6.12E-06 1.19E-07 1.46E-08 1.78E-11
F=
0,5 0.00034 0.01073 0.05725 0.12214 0.13959 0.09926 0.04813 0.02962 0.00451
F=
APLICAŢII NUMERICE
0,8 2.76E-06 0.00023 0.00309 0.01686 0.04934 0.08982 0.11148 0.10977 0.06851
APLICAŢIA I
30 Se reprezintă grafic aceste valori, împreună cu cele obţinute prin
aplicarea Enunţ:
legii binomiale:
Să se rezolve problema de la legea binomială aplicând legea lui Poisson. Se vor compara

1,00E+00
rezultatele obţinute prin cele două metode.
1,00E-02 F=0,1 P.
1,00E-04 F=0,5 P.
1,00E-06 F=0,8 P.
P 1,00E-08
F=0,1 B.
1,00E-10
1,00E-12 F=0,5 B.
1,00E-14 F=0,8 B.
1,00E-16
0 4 8 12 16
k

40 Concluzii:
Rezultatele obţinute prin aplicarea celor două legi sunt apropiate numai în
cazul F = 0,1 şi pentru un număr de maxim 6 defecţiuni. Se confirmă astfel
aspectele teoretice privind aplicabilitatea legii de repartiţie Poisson.

APLICAŢIA II

Enunţ:
Pentru un eşantion format din 150 schimbătoare de viteze au fost înregistrate, de-a
lungul a 100 000 km, următoarele numere de defecţiuni:

k 0 1 2 3 4 5 6
nk 27 53 38 23 8 0 1

Să se determine probabilitatea de producere a 0, 1, 2, 3, ... , 8 defecţiuni, precum şi valorile funcţiei de nefiabilitate pentru aceste 9
situaţii. Se vor trasa graficele de variaţie a acestor două mărimi în funcţie de numărul de defecţiuni.
 Rezolvare:

10 Se determină numărul mediu al defecţiunilor:

1 6 1 236
a  k  nk    0  27  1 53  2  38  3  23  4  8  5  0  6  1   1,573
150 k  0 150 150
20 Se calculează P,k şi F(k), rezultatele fiind prezentate tabelar:

K 0 1 2 3 4 5 6 7 8
nk 27 53 38 23 8 0 1 0 0
P,k 0,2073 0,3262 0,2566 0,1345 0,0529 0,0166 0,0043 0,0009 0,0001
5 4 4 9 4 6 7 8 9
F(k) 0,2073 0,5335 0,7902 0,9248 0,9777 0,9944 0,9987 0,9997
5 9 3 2 6 2 9 7 1,0000

Observaţie: Calculele au fost dezvoltate până la atingerea valorii F(k) = 1,

din care motiv au fost luate în consideraţie şi cazurile k = 7 şi k = 8.

30 Se reprezintă grafic P, k şi F(k):

Legea Poisson - P -

0.30000

0.20000
P

0.10000

0.00000
0 2 4 6 8
k

Legea Poisson - F -

1.00000

0.80000

F(k) 0.60000

0.40000

0.20000
0 2 4 6 8
k
CAPITOLUL IV- PREZENTAREA PRODUSELOR ALESE

Avand in vedere cerintele variate ale oamenilor am ales urmatoarele modele de autoturisme tinand cont de design,
puterea motorului, dimensiuni si alte caracteristici esentiale:

LOGAN MCV: - puterea motorului : 70CP

-
masa: 1245kg
-
dimensiuni: 4.45/1.93/1.64m
-
cilindree: 1468 cm3
 -
volum portbagaj: 700L
-
consum mediu: 6,2L
-
acceleratie de la 0-100km- 14.5 sec
-
cuplu motor:160Nm
-
dotare cu: * airbaguri frontale
* aer conditionat
* geamuri electrice
*radio CD
*computer de bord

FIAT DOBLO PANORAMA: -putere motor: 85CP

-masa : 1420kg
-dimensiuni :4.25/1.72/1.81 m
-cilindree:1248cm3
-volum portbagaj: 750L
-consum mediu:6.,7L
-acceleratie de la 0-100km: 12,3sec
-cuplu motor: 200Nm
-dotare cu:* aer conditionat
*computer de bord
*aer conditionat
*reglaj scaun sofer
*jante din aliaj
* sistem antifurt

SUBARU 89 TRIBECA: -putere motor: 245CP

-masa:1890kg
-dimensiuni:4,85/1,88/1,68m
-cilindree:3000cm3
-volum portbagaj: 320L
-consum mediu:12L
- acceleratie de la 0-100km:9,7 sec
- cuplu motor: 297Nm

NISSAN 350Z ROADSTER: -putere motor:300CP

-masa: 1720kg
-dimensiuni: 4,31/1,81/1,33m
-cilindree: 3498cm3
-volum portbagaj:130L
-consum mediu: 10L
-acceleratie de la 0-100km: 6,5 sec
-cuplu motor: 353Nm
Produsul etalon ales de mine pentru acest proiect este Peugeot 207THP deoarece este un autoturism care
indeplineste majoritatea cerintelor unui client. Este un autoturism sport dar poate si o masina de familie. Este
elegant, rapid si ieftin.

PEUGEOT 207 THP:

-viteza-210km/h
-timp de acceleratie de la 0-100km: 8,1 sec
-cilindree:1598cm3
-putere motor: 150CP
-tip cutie de viteza: 5 trepte
-volum portbagaj: 270L
-volum rezervor: 94L
-arhitectura motor: V6
- cuplu motor: 240Nm
-numar de usi: 3
-dimensiuni de gabarit: 4,03/1,72/1,47m
-masa: 1292kg
-sistem de franare:abs
-dotare cu sistem antifurt
-inchidere centralizata
-consum mediu: 7L
-design interior: -cadrane de bord pe fond alb,pedalier metalic, scaune sport, tapiterie de stofa/piele, sistem audio.
-design exterior: vopsea metalica,jante de aliaj de 17toli, plafon panoramic din sticla, stergatoare automate etc.
-servodirectie
-computer de bord
-sistem izofix pentru scaune-copii
-aer conditionat
-scaune ajustabile pentru inaltime
-dotare cu airbag, centura de siguranta si bara de proiectie
-nivel de zgomot redus
-tip combustibil-benzina

CAPITOLUL V- PREZENTAREA CARACTERISTICILOR DE CALITATE UTILIZATE IN ANALIZA

In cadrul acestei analize comparative a calitati autoturismelor am ales sase dintre cele mai importante caracteristici
de calitate pe care le-am introdus in urmatorul tabel, si anume:

1. Caracteristici direct proportionale cu calitatea: -puterea motorului

-cilindreele
-volumul portbagajului

2.Caracteristici invers proportionale cu calitatea:- masa

-timp de acceleratie
-consum mediu de carburant
Valorile acestor caracteristici precum si pretul modelelor de autoturisme supuse analizei sunt prezentate in tabelul
urmator:

caracteristici
Caracteristici direct Caracteristici invers
proportionale proportionale Pret
Nr Putere Volum Timp Consum (RON)
. Motor CilindreePortbagaj Masa Acceleratie Mediu
crt produse (CP) (cm3) (litrii) (kg) (sec) (litrii)
.
Peugeot 207
1 THP 150 1598 270 1291 8,1 7 87500
Subaru 89
2 Tribeca 245 3000 320 1890 9,7 12 140000

Nissan 350Z
3 Roadster 300 3498 130 1720 6,5 10 125125

Fiat Doblo
4 Panorama 85 1248 750 1420 12,3 6,7 35962,5

5 Logan MCV 70 1468 700 1245 14,5 6,2 24118,5

CAPITOLUL VI- METODE DE ANALIZA COMPARATIVA

1) METODA CLASICA

FIG. 1 – Ordonarea produselor in functie de puterea motorului

Locul 1 – Nissan
Locul 2 – Subaru
Locul 3 – Peugeot
Locul 4 – Fiat
Locul 5 – Logan
FIG. 2 – Ordinea produselor dupa cilindree

Locul 1 – Nissan
Locul 2 – Subaru
Locul 3 - Peugeot
Locul 4 – Logan
Locul 5 – Fiat

FIG. 3 – Ordonarea produselor in functie de volumul portbagajului

Locul 1 – Fiat
Locul 2 – Logan
 Locul 3 - Subaru
Locul 4 – Peugeot
Locul 5 – Nissan

FIG. 4 – Ordonarea produselor dupa masa

Locul 5 - Subaru
Locul 4 – Nissan
Locul 3 – Fiat
Locul 2 – Peugeot
Locul 1 – Logan

FIG. 5 – Ordonarea produselor dupa timpul de acceleratie

Locul 1 - Nissan
Locul 2 – Peugeot
 Locul 3 – Subaru
Locul 4 – Fiat
Locul 5 – Logan

FIG.6 – Ordonarea produselor dupa consumul mediu de carburant

Locul 1 – Logan
Locul 2 – Fiat
Locul 3 – Peugeot
Locul 4 – Nissan
Locul 5 – Subaru

2. CALCULUL INDICATORULUI SINTETIC AL CALITATII

In calculul indicatorului sintetic al calitatii s-a coniderat drept produs de referinta modelul 207THP
apartinand firmei Peugeot.
Pentru stabilirea ponderilor fiecarei caracteristici am folosit metoda expertizei centralizand
punctajele date de 7 experti (de la 5-10 puncte) in tabelul urmator.

a) METODA EXPERTIZEI

Punctajul acordat de specialisti

Caracteristici I II III IV V VI VII Pi, j

Si
Puterea 7 9 5 9 8 7 6 51 0.16
motorului
Cilindree 8 7 10 10 9 10 9 63 0.198
Volum portbagaj 6 5 6 5 7 5 8 42 0.132
 Masa 5 9 8 7 6 6 7 48 0.15
Timp de 9 10 7 8 10 9 10 63 0.198
acceleratie
Consum mediu 10 8 9 6 5 8 5 51 0.16
de carburant
∑= 318 ∑= 1

Icq S/P=245/150*0.16+3000/1598*0.198+320/270*0.132+1291/1890*0.15+8.1/9.7*0.198+7/12*0.16=
1.148

Icq N/P=300/150*0.16+3498/1598*0.198+130/270*0.132+1291/1720*0.15+8.1/6.5*0.198+7/10*0.16
=1.286

Icq F/P=85/150*0.16+1248/1598*0.198+750/270*0.132+1291/1420*0.15+8.1/12.3*0.198+7/6.7*0.16
=1.043

Icq L/P=70/150*0.16+1468/1598*0.198+700/270+0.132+1291/1245*0.15+8.1/14.5*0.198+7/6.2*0.16
=1.042

Dupa efectuarea calculului constatam ca:

Locul 1-Nissan ; Locul 2- Subaru ; Locul 3- Fiat; Locul 4- Logan; Locul 5- Peugeot

b) METODA MATRICEI PATRATICE

Presupune compararea caracteristicilor de calitatea intre ele, fiecare cu fiecare astfel:

Caracteristici Putere cilindree Volum Masa Acceleratie Consum

motor portbagaj mediu
Si Pi,j
Putere motor 1 1 1 1 0 0 4 0.2
Cilindree 0 1 1 0 0 1 3 0.15
Volum portbagaj 0 0 1 0 0 0 1 0.05
Masa 0 0 1 1 0 0 2 0.1
Acceleratie 1 1 1 1 1 0 5 0.25
Consum mediu 1 1 1 1 0 1 5 0.25
∑= 20 ∑=1
Icq S/P= 245/150*0.2+3000/1598*0.15+320/270*0.05+1291/1890*0.1+8.1/9.7*0.25+7/12*0.25=1.087

Icq N/P= 300/150*0.2+3498/1598*0.15+130/270*0.05+1291/1720*0.1+8.1/6.5*0.25+7/10*0.25=1.313

Icq F/P= 85/150*0.2+1248/1598*0.15+750/270*0.05+1291/1420*0.1+8.1/12.3*0.25+7/6.7*0.25=1.693

Icq L/P= 70/150*0.2+1468/1598*0.15+700/270*0.05+1291/1245*0.1+8.1/14.5*0.25+7/6.2*0.25=1.72

In urma acestor calcule constatam ca :

Locul 1- Logan; Locul 2-Fiat; Locul 3-Nissan; Locul 4- Subaru; Locul 5 – Peugeot

3. CALCULUL INDICATORULUI SINTETIC AL RAPORTULUI “CALITATE-PRET”

a) METODA EXPERTIZEI

Icq S/P= 140000/87500* 1.148= 1.836

Icq N/P= 125125/87500*1.286=1.838
I cq F/P=35962.5/87500*1.043=0.428
I cq L/P= 24118.5/87500*1.042=0.287
Astfel:
Locul 1 – Nissan ; Locul 2- Subaru; Locul 3- Peugeot; Locul 4- Fiat; Locul 5- Logan

b). METODA MATRICEI PATRATICE

I cq S/P = 140000/87500*1.087=1.739
IcqN/P = 125125/87500*1.313=1.877
IcqF/P = 35962.5/87500*1.693= 0.695
IcqL/P = 24118.5/87500*1.72= 0.474
Rezulta:
Locul 1- Nissan; Locul 2- Subaru; Locul 3- Peugeot; Locul 4- Fiat; Locul 5- Logan

Concluzia acestui proiect este ca achizitonarea unui autoturism ne usureaza viata. Daca dorim sa cumparam un
autoturism cu o calitate mai buna, automat pretul acestuia este mai mare. In acest proiect am incercat sa prezint
produse de toate nivele, la preturi mai mari sau mai accesibile, cu o calitate mai buna sau nu, insa pentru toate
cerintele si buzunarele.
BIBLIOGRAFIE: www.autoshow.ro
www.peugeot-citroen.com
www.peugeot.com.ro
www.dacia.ro
www.nissan.ro
www.subaru.ro
www.wall-street.ro