Universitatea de Ştiinte Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ -

Bucureşti

PROIECT:
AMENAJAREA TERITORIALÃ A
MUNICIPIULUI BRAŞOV

GRUPA 8312

2007
 CUPRINS
1. Contextul natural şi socio-economic al oraşului Braşov
1.1. Localizare
1.2. Delimitare
1.3. Accesiblitate
1.4. Cadrul natural
1.5. Cadrul socio-economic al oraşului Braşov

2. Resurse turistice
2.2. Resurse turistice naturale
2.3. Resurse turistice antropice

3. Analiza situaţiei existente

3.1. Elemente de infrastructurǎ
3.2. Structuri turistice existente
3.3. Circulaţia turisticǎ
3.4. Factori naturali de risc
3.5. Starea mediului natural

4. Etnografie şi folclor
4.1. Etnografia zonei
4.2. Folclorul din zonă
4.3. Portul popular

5. Obiceiuri şi mituri în zonă

6. Oportunitatea realizării studiului

6.1. Trasee turistice
6.2. Harta turistică a zonei
6.3. Căile rutiere
6.4. Fonduri cinegetice, piscicole

7. Proiect de amenajare turistică

7.1. Puncte forte şi puncte slabe al proiectului
7.2. Oportunitatea dezvoltării agrementului în zonă
7.3. Propuneri de amenajare turistică
7.4. Impactul socio-economic al proiectului
7.5. Riscuri potenţiale privind implementarea proiectului

2
8. Evoluţia previzibilă a activităţii turistice
8.1. Servicii turistice
8.2. Gradul de penetrare pe piaţă
8.3. Estimarea gradului de ocupare a capacităţii de cazare
8.4. Segmentele de clientelă
8.5. Politica tarifară

9. Analiza economico-financiara a proiectului

9.1. Evaluarea investiţiilor
9.2. Venituri şi cheltuieli din exploatarea structurilor turistice
9.3. Indicatori economici ai activităţii
9.4. Sinteza rezultatelor economice

10. Promovarea produsului turistic

10.1. Obiectivele acţiunii de promovare
10.2. Campania publicitară

11. Concluzii

12. Bibliografie

3
 1. CONTEXTUL NATURAL ŞI
SOCIO-ECONOMIC AL ORAŞULUI
BRAŞOV
1.1. Localizare
Braşov, capitala judeţului cu acelaşi nume, cu o populaţie de 311.059 de locuitori, este situat în
partea central-estică a României, la poalele vârfului Tâmpa ( 967m), la 170 de kilometri de Bucureşti,
capitala României. Drumul străbate Valea Prahovei, trecătoarea Predeal, astfel încat Braşovul este un
oraş situat la înalţime în România.
Teritoriul administrativ al oraşului Braşov se încadrează în partea sudică a depresiunii
Braşovului, la contact cu rama muntoasă, respectiv cu fluxul intern al Carpaţilor Orientali.

1.2. Delimitare
Situat între 45°23'13" - 46°12'12" latitudine nordicã şi 24°6'11" longitudine estică. Întins pe o
suprafaţa de 536.309 ha, judeţul Braşov reprezintă 2,3 % din suprafaţa României.

1.3. Accesibilitate
Municipiul Braşov este accesibil cu automobilul/autobuzul sau cu trenul.
Acces rutier:
- dinspre Bucureşti pe E60 (168km);
- dinspre Piteşti pe DN73 / E574 (136km);
- dinspre Sibiu pe E68 (143km);
- dinspre Târgu-Mureş pe E60 (171km);
- dinspre Bacǎu pe E574 (179km);
- dinspre Buzǎu pe DN10 (157km);

Acces feroviar:
Braşovul este un important nod feroviar, fiind situat într-o zona turistică şi economică foarte
dezvoltată, deci poate fi accesat din orice punct al ţǎrii, pe calea feratǎ.

1.4. Cadrul natural

1.4.1. Relieful
Oraşul Braşov este aşezat într-o zonă de invidiat, la poalele Muntelui Tâmpa (denumit şi oraşul
de la poalele Tâmpei), aflat la distanţe apropiate de trei trepte de relief:
Lanţul munţilor înalţi care trec de 1750 m altitudine, şi anume: M. Făgăraş, M. Piatra Craiului,
M. Bucegi, M. Postăvaru, M. Piatra Mare si M. Ciucaş.
Lanţul munţilor scunzi, între 800 şi 1750 m: cuprins de munţii Întorsura Buzăului, Dârstelor,
Tâmpa, Poiana Braşovului, Codlei şi Perşani.
Lanţul depresiunilor şi dealurilor, situat între 450 şi 700 m.

Tâmpa (în maghiară Czenk, în germană Zinne, alternativ Kapellenberg) este un munte care
aparţine de masivul Postăvaru, localizat în sudul Carpaţilor Orientali (mai precis în Carpaţii de Curbură)

4
şi înconjurat aproape în totalitate de municipiul Braşov. Înălţimea: 960m (după unele surse 995m), la
aproape 400m deasupra oraşului.
Muntele este alcătuit în principal din formaţiuni calcaroase, formându-se în urma procesului de
încreţire a scoarţei terestre.
Mare parte a sa (150 ha) este declarată rezervaţie naturală, datorită speciilor de animale (urşi,
râşi, lupi, fluturi - 35% din totalul speciilor din ţara noastră, păsări) şi plante rare (crucea voinicului,
obsiga bârsană) care se găsesc pe acest munte. Pe Tâmpa se poate ajunge pe mai multe căi: există cele
25 de serpentine, tăiate în 1837 de către Ocolul silvic al Braşovului, treptele lui Gabony, drumul
Cavalerilor, vechi din vremea cetăţii Braşovia sau drumul pentru maşină de "la iepure".
Cei neobişnuiţi cu drumeţiile lungi pot lua telecabina, care face legătura între Cabana-restaurant
Casa Pădurarului de la poale şi Restaurantul Panoramic aflat pe coama muntelui în mai puţin de trei
minute. Priveliştea din vârful Tâmpei oferă o splendidă panoramă asupra oraşului, iar în zilele senine se
poate observa întreaga ţară a Bârsei.

Pietrele lui Solomon – în partea de vest a Braşovului pot fi văzuţi doi munţi denumiţi « Pietrele
lui Solomon », care reprezintă un punct de atracţie turistică atât pentru localnici, cât şi pentru cei veniţi
din alte oraşe sau ţări. Aceşti doi munţi strǎjuiesc partea veche a Braşovului, fiind mărturia vie a
vremurilor apuse care amintesc de istoria îndepărtată a Braşovului. Peisajul este copleşitor de frumos şi
plin de legendǎ şi istorie.
Valea dintre cei doi munţi stâncoşi este exploatată la maxim în sezonul cald de către turiştii sau
localnicii dornici de peisaje spectaculoase de munte. Locul este amenajat cu grǎtare în piatră, mese şi
bănci din lemn masiv, chiar şi pentru copii există un legănuş şi un balansoar. Falezele de calcar sunt
ideale pentru plimbări relaxante pentru amatori, precum şi pentru escalade sportive pentru cei avizati,
aici existand multe trasee de escalada amenajate.
Locul este situat la ieşirea din Şcheii Braşovului. Din Piaţa Unirii se poate ajunge pe un drum
pietruit de aproximativ 2 km.
Legenda spune că un rege ungur numit Solomon a fost alungat de mama sa pentru că şi-ar fi
omorât fratele şi ar fi fost blestemat de aceasta să moară de îndată ce va fi văzut de către un om de rând.
Solomon a fugit călare pe calul său şi s-a refugiat în această zonă a ţării noastre. S-a urcat în galop cu
calul până în vârful muntelui şi, văzând un păstor, de frică să nu fie văzut de acesta şi astfel riscând să
moară, a bruscat calul dorind să facă cale întoarsă. Calul însă s-a dezechilibrat şi a căzut în prăpastie. În
locul în care a căzut, muntele s-a despicat în două şi astfel au apărut aceste două stânci. Solomon s-a
prins de un copac şi, la rădăcinile acestui copac şi-a aşezat coroana de pe cap, pe care nu se mai
considera demn să o poarte.
De aceea, se spune că vechea emblemă a Braşovului este coroana cu rǎdǎcini, pe care o puteţi
vedea pe clădirea Muzeului Judeţean din Piaţa Sfatului. Numele lui Solomon a rămas în conştiinţa
populară pentru că se suprapune numelui biblic de Solomon, fiul lui David, însă nu este vorba de acelaşi
personaj. În limba iudaică Solomon se traduce prin înţelepciune, astfel încât « Pietrele lui Solomon » se
traduc prin « Pietrele Înţeleptului », înţelepciunea pe care Solomon din legendă a căpătat-o în ultimele
clipe de viaţǎ.
Vizitatorii pot observa cu uşurinţă urmele unei fortificaţii, mai exact baza unui turn dacic,
precum şi rămăşiţele unui val de apărare.
Chiar pe locul valului dacic este instalată acum masa lungă unde petrec junii la sărbători, iar la
bazele turnului, unde abia se mai văd urmele fortificaţiei, s-au turnat câteva trepte mici din beton. De
asemenea, au fost găsite şi mai multe obiecte de podoabă, fibule, oglinzi, monede şi vase.
Tot despre Pietrele lui Solomon se spune că ar avea proprietăţi balneocurative care vorbesc de un
fenomen de lithoterapie, utilizat încă din antichitate, care ar fi fost utilizat şi de locuitorii acestor zone.
Depresiunea Braşovului – inclusiv Ţara Bârsei - este de origine tectonică formată prin
fracturarea şi scufundarea unui compatriment al masei montane centrale a Carpaţilor de Curbură, la
sfârşitul Pliocenului; apele care au invadat această groapă au format un lac în care s-au colmatat
5
depozite sedimentare pe grosimi de câteva sute de metri; prin defileul antecedent al Oltului de la Racoş,
lacul comunica cu cel din bazinul Transilvaniei până la începutul cuaternarului când apele s-au retras
spre acesta din urmă; după exondare, suprafaţa depresiunii a fost supusă modelării geomorfologice de
către agenţii externi (eroziune şi acumulare torenţială şi fluviatilă etc.) până s-a ajuns la realizarea
fizionomiei actuale.

În ansamblul ei, depresiunea Ţării Bârsei constituie o unitate teritorială bine individualizată,
intens umanizată şi urbanizată (aici situându-se oraşele Braşov, Săcele, Codlea şi Râşnov).
Spre vest, Ţara Bârsei este încadrată de o ramă muntoasă cu altitudine mai joasă (800-1300m)
aparţinând grupei vestice a Carpaţilor de curbură. Ea include munţii Codlei şi munţii Perşani.

1.4.2. Condiţii climatice

Clima oraşului Braşov are un specific temperat-continental, mai umedă şi mai răcoroasă, cu
precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase.
Inversiunile de temperatură nu sunt numeroase; de aceea, temperaturile minime din timpul iernii
nu se înscriu în valorile extreme. Cantitatea de precipitaţii este relativ mai ridicată.
Temperatura medie multianuală a aerului este de 7,6o C, temperatura maximă absolută fiind de
o
37 C în luna august. Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an. Numărul mediu al
zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an.
Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%.
Precipitaţiile atmosferice au valori de 600-700 mm/an. Vântul la sol are direcţii predominante
dinspre vest şi nord-vest şi viteze medii cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/s.
Sub raport climatic teritorial, zona Braşovului se supune unor legi generale, dar şi locale care
generează o serie de caracteristici:
• poziţia geografică,
• prezenţa lanturilor muntoase cu anumite orientări care închid formele depresionare,
• fizionomia diferită a treptelor morfologice ce se desfăşoară gradat de la cca. 450-500 m
altitudine pâna la vârfurile alpine ce depasesc 2.500 m, toate exercita o influenta sensibilă asupra
condiţiilor climatice.
Luna cea mai rece a anului este februarie, pe culmile alpine, unde temperatura medie scade la
-11.1°C, şi ianuarie în munţii mijlocii şi în depresiuni, când se înregistrează -4.5°C şi respectiv -5.3°C.
De remarcat faptul că în această lună şi în general în sezonul rece, fundul depresiunilor este la fel de rece
ca şi înălţimile de peste 1.000 m, temperaturile fiind mai moderate în zonele de relief de 700 - 1.000 m
altitudine.

Vara, temperatura aerului este pozitivă; luna cea mai caldă este iulie, încălzirea aerului este mai
intensă şi temperatura depăşeşte 18°C.
În anotimpurile de tranziţie, primăvara şi toamna, temperatura se menţine la 10-12°C. Cele mai
mari creşteri termice interlunare au loc primăvara, între lunile aprilie şi mai (depăşesc 5°C), iar cele mai
mari scăderi se produc toamna, între octombrie şi noiembrie (peste 6°C).

1.4.3. Reţeaua hidrografică

În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului Braşov intră pe de o parte apele subterane – freatice
şi de adâncime, iar pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate de reţeaua de râuri care străbate
teritoriul judeţului şi de lacurile naturale şi artificiale.
Întreg teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care
străbate judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km de la confluenţa cu Râul Negru până la

6
confluenţa cu râul Ucea. Cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din judeţ sunt: Timiş, Ghimbăşel, Bârsa,
Homorodu Mare şi Şercaia.
Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului (Urlea şi Podragu)
şi cu lacurile artificiale.

Prin municipiul Braşov trec pârâul Graft, (numit şi Pietrele lui Solomon în partea lui superioară),
pârâul Valea Tei, Valea Răcădău, Valea Popilor cu Valea Scurtă, Valea Florilor, Valea Gorganu, Râul
Timişul Sec şi Canalul Timiş.

1.4.4. Elemente pedobiogeografice

Marea diversitate a cadrului natural al judeţului Braşov, alături de modificările petrecute în

decursul erelor geologice, a determinat perenitatea unor elemente de floră, vegetaţie şi faună.
Flora municipiului nu diferă de cea a judeţului. Pe muntele Tâmpa se regăsesc totuşi câteva
specii de plante unice în lume.
Flora numara jumatate din speciile care cresc în România. În acestă zonă se realizează o
interferenţă între speciile eurasiatice cu cele circumpolare, central-europene şi în unele insule cu cele
mediteraneene, sub-mediteraneene, pontice.
Depresiunile intramontane adăpostesc, graţie unor topoclimate specifice numeroase specii vechi,
numeroase relicte (specii vechi) sau specifice ( jimla Ţării Bârsei, daria, ochii broaştei, roua cerului, etc).
Pe versanţii însoriţi ai Dealului Cetăţii sau Tâmpei se păstrează specii originale din stepele sau
silvostepele care în terţiar ocupau zone mai mari (zambila sălbatică, colilia, pătlagina argintie,
nemţisorul de stânca, migdalul pitic, cununiţa de calcar, vişinelul, etc).
Vegetaţia actuală reprezintă aspectele vegetaţiei naturale, precum şi ecosistemele fragmentare
instalate în urma intervenţiei omului în timp . Aproape întreg teritoriul judeţului a aparţinut în trecut
zonei forestiere şi alpine, mai puţin extinsă.
Zona forestieră este reprezentată, începând cu vegetaţia depresionară şi terminând cu cea
montană de:
- subzona stejarului, restrînsă astăzi, ocupa depresiunile, piemonturile şi versanţii până la 500 -
700 m. Alături de stejar întâlnim jugastrul, carpenul, frasinul, ulmul şi alte specii arbustive şi plante
ierboase caracteristice;
- subzona gorunului localizată pe versanţii însoriţi până peste 700 - 800 m şi izolat până la 1200
-1300 m, este caracterizată de amestecul dintre gorun şi stejar (M-ţii. Perşani, dealurile Târnavelor) şi
fag;
- subzona fagului este cea mai extinsă (500/600 m - 1000 m), fiind întâlnită sub forma făgetelor
pure (M-ţii. Perşani, Ciucaş) cât şi sub formă de păduri de amestec fag, molid, brad (M-ţii. Făgăraş,
Bucegi, Postăvar, Piatra Craiului, Piatra Mare), paltinul de munte, arţarul, frasinul.
- subzona molidului.
Zona alpină este caracteristică prin jnepenisuri, afinişuri, ienupări, zmârdari, etc.

Fauna este foarte variată, graţie multitudii biotopurilor întâlnite din V. Oltului până pe crestele
muntoase. Dacă în mlaştinile eutrofe ale Ţării Bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele
relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetăţii sunt populate de numeroase specii
de ichneumonide, etc.

Apele de munte şi de şes sunt populate de specii diferite de peşti (păstravi, lipan, mreană, etc.)
iar în sistemele cu exces de umezeală, ca şi în păduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări
(şorecarul comun, şorecarul încălţat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereţi, potârnichi, acvile,

7
cocoşul de munte, prundărişul de piatră) şi mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistreţul, râsul,
etc).
Din iniţiativa Facultăţii de Silvicultură şi a Filialei de vânătoare unele zone s-au populat cu
fazani, muflon şi iepurele de vizuină.
Animalele sălbatice sunt rare, trăind retrase în pădurile din împrejurimi. Turiştii care se
aventurează în acestea sunt avertizaţi că pot întâlni urşi, lupi sau vulpi.

1.5. Cadrul socio – economic al municipiului Braşov

Populaţia, fenomene demografice şi forţa de muncă

Populaţia stabila a Municipiului Braşov a fost la 01.07.2005 de 282.517 persoane.

În funcţie de vârstă, populaţia Braşovului are componenţa de mai jos:

Structura populaţiei stabile pe grupe de vârstă în Municipiul Braşov

Grupa de Populaţia
vârstă stabilă la
01.07.2005
0–6 ani 13.281
7–14 ani 16.627
15–19 ani 21.640
20–24 ani 25.910
25–59 ani 157.704
peste 60 ani 47.355
Total 282.517

Dinamica populaţiei şi evoluţia forţei de muncă în Municipiul Braşov sunt

prezentate în tabelul următor:

Dinamica populaţiei
2005
Populaţia legala -01.07.2005 279.791
Natalitatea (născuţi vii la 1000 locuitori)- 7,84
Semestrul I 2005 –date provizorii
Mortalitatea (decedaţi la 1000 locuitori)- 9,46
Semestrul I 2005 - date provizorii
Spor natural la 1000 locuitori-Semestrul I 2005 -1,62
- date provizorii
Populaţia ocupată - date provizorii 133.352*
Numărul de şomeri la sfârşitul anului – 7.388
Cf.AJOFM
Rata şomajului (% din populaţia activă)- 5,6
31.12.2005
-Cf AJOFM
Mortalitate infantilă (la 1000 născuţi vii – după -**
domiciliu)

8
 * Date operative (determinate prin metode statistice)
** Nu deţinem date
Starea economiei Municipiului Braşov la 31.12. 2005

1. Inflaţie

Rata inflaţiei, determinată pe baza creşterii preţurilor de consum al populaţiei, a fost

în luna decembrie 2005 de 0,5% faţă de luna precedentă.

Rata inflaţiei în luna decembrie 2005, faţă de: Rata medie lunară a inflaţiei în:
Noiembrie
Decembrie 2004 Anul 2005 Anul 2004
2005
Total 0,5 8,6 0,7 0,7
Mărfuri alimentare 1,1 5,7 0,5 0,6
Mărfuri nealimentare 0,2 9,8 0,8 0,9
Servicii 0,3 13,1 1,0 0,7

La total grupă mărfuri alimentare preţurile faţă de luna noiembrie 2005 au crescut cu
1,1%. În cadrul grupei creşteri mai mari de preţuri s-au înregistrat la: ouă (+20,5%), cartofi
(+12,2%), legume şi conserve de legume (exclusiv cartofi, fasole boabe şi alte leguminoase)
(+3,4%), brânză (+2,3%), fructe proaspete (+1,4%), lapte de vacă (+1,1%).
În luna decembrie 2005 faţă de luna noiembrie 2005 s-au înregistrat scăderi de preţ la
următoarele produse alimentare: citrice şi alte fructe meridionale (-3,3%), produse de
morărit (-2,1%), carne de pasăre (-1,9%), ulei comestibil (-0,3%).
Comparativ cu luna noiembrie 2005 la grupa de mărfuri nealimentare preţurile au
crescut cu 0,2%. Creşteri mai mari de preţ în cadrul acestei grupe s-au înregistrat la: cărţi,
ziare, reviste (+1,2%), confecţii şi încălţăminte (+0,5%), tricotaje, articole de galanterie,
pasmanterie şi mercerie (+0,4%).
Scăderi de preţuri au avut loc la combustibili (-0,2%).
În luna decembrie 2005 la grupa de servicii preţurile au crescut cu 0,3% faţă de luna
precedentă. În cadrul acestei grupe menţionăm creşterile preţurilor la: apă, canal, salubritate
(+0,7%), confecţionat şi reparat îmbrăcăminte şi încălţăminte (+0,7%), îngrijire medicală
(+0,6%), reparaţii auto, electronice şi lucrări foto (+0,5%), cinematografe, teatre, muzee,
cheltuieli cu învăţământul şi turismul (+0,4%).

2. Salariaţi şi câştigul salarial

Numărul salariaţilor la sfârşitul lunii decembrie 2005 a fost în judeţul Braşov de
164.792 persoane, fiind cu 0,8% mai mic decât cel înregistrat la sfârşitul lunii precedente şi
cu 0,1% faţă de luna decembrie 2004.
Câştigul salarial mediu nominal net a fost în luna decembrie 2005 la nivelul judeţului
Braşov de 834 lei (RON), fiind cu 10,3% mai mare decât în luna precedentă.
În ramura industriei şi construcţiilor câştigul salarial s-a situat peste media pe judeţ,
respectiv 844 lei (RON). Câştiguri salariale sub medie s-au înregistrat în agricultură,
silvicultură şi piscicultură, 707 lei (RON) şi în servicii, 828 lei (RON).
Faţă de luna decembrie 2004, câştigul salarial mediu nominal net lunar a crescut cu
10,5%, iar preţurile de consum au crescut în aceeaşi perioadă cu 8,6%, deci salariul real a
crescut cu 1,7%.

9
 Faţă de luna octombrie 1990, câştigul salarial mediu net lunar, prezintă o creştere de
2.388,3 ori, dar luând în considerare faptul că, în aceeaşi perioadă preţurile de consum al
populaţiei au crescut de 2.730,9 ori, rezultă că, de fapt, salariul real a scăzut cu 12,6%.

3. Pensionari şi pensia medie

Numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat din judeţul Braşov a fost
în trimestrul III 2005 de 128.599 persoane (mai mic cu 0,1% faţă de trimestrul II 2005 şi cu
0,2% faţă de trimestrul III 2004), iar pensia medie a acestora a fost 323 lei (RON) (cu 3,5%
mai mare decât în trimestrul II 2005 şi cu 14,1% faţă de trimestrul III 2004).

4. Şomaj
Numărul şomerilor în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă
Braşov la data de 31.12.2005 a fost de 21.751 persoane din care 9.875 femei (45,3%).
Rata şomajului înregistrată la sfârşitul lunii decembrie 2005 a fost de 8,5%, calculată
în raport cu populaţia activă civilă totală. În luna decembrie 2005 rata şomajului a fost mai
mare cu 0,3 puncte procentuale decât cea din luna precedentă şi mai mică cu 2,1 puncte
procentuale faţă de luna decembrie 2004.
Repartizarea şomerilor în plată pe centre teritoriale se prezintă astfel: Agenţia Braşov
cu 4.942 şomeri (din care 50,2% femei), Agenţia Făgăraş cu 460 şomeri (din care 50,6%
femei), Agenţia Râşnov cu 567 şomeri (din care 43,2% femei), Agenţia Codlea cu 641
şomeri (din care 57,1% femei), Agenţia Zărneşti cu 1.341 şomeri (din care 48,9% femei),
Agenţia Rupea cu 215 şomeri (din care 39,1% femei), Agenţia Săcele cu 465 şomeri (din
care 47,7% femei) şi Agenţia Victoria cu 131 şomeri (din care 58,0% femei).
Dintr-un total de 8.762 şomeri în plată, 5.687 sunt fără studii medii (64,9%), 2.503
sunt cu studii medii (28,6%), iar 572 sunt cu studii superioare (6,5%). Se observă o scădere a
ponderii şomerilor cu studii superioare de la 8,3% în luna decembrie 2004 la 6,5% în prezent
şi o creştere a ponderii şomerilor foarte tineri (sub 25 ani) de la 7,1% în decembrie 2004 la
9,6% în prezent.

5. Indicatori demografici
Din datele operative primite de la Oficiul Stării Civile reiese că în luna decembrie
2005, în judeţul Braşov s-au născut 446 copii, iar în aceeaşi lună s-au înregistrat 517 decese.
Numărul căsătoriilor încheiate în judeţul Braşov în luna decembrie 2005 a fost de
137, iar divorţurile au fost în număr de 57.

6. Cifra de afaceri în industrie

Volumul cifrei de afaceri în industrie a scăzut în luna decembrie 2005 cu 18,2% faţă
de luna precedentă şi cu 11,6% faţă de aceeaşi lună a anului 2004. În anul 2005 cifra de
afaceri în industrie a scăzut cu 3,0% faţă de anul 2004.

7. Producţie industrială
Producţia industrială în luna decembrie 2005 a fost mai mică în volum absolut cu
16,0% faţă de cea realizată în luna precedentă şi mai mare cu 22,8% faţă de cea realizată în
luna corespunzătoare a anului precedent. În anul 2005 faţă de anul 2004 producţia industrială
a scăzut cu 2,1%.

10
 La principalele produse industriale realizate în judeţul Braşov s-au obţinut producţii
mai mari în luna decembrie 2005 faţă de luna decembrie 2004 la: preparate din carne cu
293,2%, confecţii textile cu 132,1%, bere cu 140,0%, carne de bovine cu 48,1%, uleiuri
minerale şi unsori consistente cu 46,5%, încălţăminte cu feţe din piele cu 44,6%, piese de
schimb pentru autovehicule rutiere cu 42,6%, produse cosmetice cu 35,1%, carne de pasăre
cu 22,2%, var cu 20,8%, carne de porcine cu 9,6%, piese de schimb pentru autoturisme de
oraş cu 9,0%.
Producţii mai mici în luna decembrie 2005 faţă de luna decembrie 2004 s-au obţinut
la: autocamioane cu 91,1%, produse macromoleculare de bază cu 70,8%, brânzeturi cu
59,4%, energie termică cu 55,1%, ţesături din lână şi tip lână cu 54,2%, piese de schimb
pentru tractoare cu 37,8%, tractoare cu 33,5%, echipament electric pentru autovehicule şi
tractoare cu 27,5%, lapte de consum cu 26,8%, motoare electrice de 0,25 KW şi peste cu
20,5%, piese turnate din feroase şi neferoase cu 16,0%, rulmenţi cu 12,8%, produse lactate
proaspete cu 1,5%.
Productivitatea muncii în industrie1 în luna decembrie 2005 estimăm că a fost cu
15,3% mai mică faţă de luna precedentă şi cu 27,5% mai mare faţă de luna corespunzătoare
a anului precedent. În anul 2005 faţă de anul 2004 productivitatea muncii în industrie a
scăzut cu 1,3%.
Valoarea stocurilor de produse finite din industrie la 31.12.2005 a fost mai mică cu
28,3% faţă de decembrie 2004 şi cu 7,0% faţă de noiembrie 2005.

8.Export şi import
În luna decembrie 2005 s-au realizat exporturi în devize convertibile în valoare de
51.660 mii euro, reprezentând 119,5% faţă de volumul exporturilor realizat în luna
decembrie 2004 şi 81,5% faţă de cel realizat în luna precedentă. În anul 2005 s-au realizat
exporturi în valoare de 644.245 mii euro (date provizorii), cu 11,5% mai mult faţă de anul
2004.
Balanţa comerţului exterior este deficitară atât în luna decembrie 2005, cât şi în anul
2005.
În luna decembrie 2005 s-au realizat importuri de mărfuri în valoare de 80.571 mii
euro, reprezentând 101,5% faţă de volumul importurilor realizate în luna decembrie 2004 şi
83,1% faţă de volumul realizat în luna precedentă. În anul 2005 s-au realizat importuri în
valoare de 923.151 mii euro (date provizorii), cu 22,3% mai mult faţă de anul 2004.

9. Investiţii şi construcţii
Activitatea de investiţii în anul 2005 s-a concretizat într-un volum de 1.106,1
milioane lei (RON) fiind cu 64,3% mai mare decât în anul 2004. Pe elemente de structură,
investiţiile în construcţii au crescut cu 100,8% iar în utilaje (cu şi fără montaj) şi mijloace de
transport cu 46,1%.
În anul 2005 s-au finalizat şi s-au dat în folosinţă 673 locuinţe (357 în mediul urban şi
316 în mediul rural), cu 67 locuinţe mai puţin faţă de anul 2004 (cu 49 locuinţe mai puţin în
mediul urban şi cu 116 locuinţe mai mult în mediul rural). Toate cele 673 locuinţe date în
folosinţă în anul 2005 au fost construite din fondurile populaţiei.

1
Calculată în raport cu efectivul salariaţilor recalculat pe baza rezultatelor anchetei lunare asupra câştigurilor salariale şi a
rezultatelor anchetei anuale 2004 referitoare la costul fortei de muncă.
11
 La 31.12.2005 se aflau în construcţie 1.073 locuinţe, din care pe stadii de execuţie: 48
locuinţe terminate şi nerecepţionate, 518 în stadiul de finisaj, 272 în faza de executare a
structurilor, 235 în stadiul de executare a fundaţiilor, iar pe lângă acestea se mai aflau în
construcţie prin Agenţia Naţională a Locuinţelor un număr de 100 locuinţe.

10. Turism
În urma unui studiu realizat pe un eşantion de 438 unităţi turistice, reiese că numărul
de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică, în luna decembrie 2005 a fost de
38.820 persoane, din care 35.260 turişti români (90,8%) şi 3.560 turişti străini (9,2%).
Comparativ cu luna decembrie 2004 numărul de turişti a crescut cu 0,5% (cu 1,8% la turiştii
români şi a scăzut cu 10,6% la turiştii străini).
Indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică în funcţiune în luna decembrie
2005 a fost de 28,2% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică
(37,8% la hoteluri, 27,5% la vile turistice, 23,9% la cabane turistice, 21,0% la pensiuni
turistice urbane şi 17,5% la pensiuni turistice rurale) faţă de 27,5% în aceeaşi lună a anului
2004.
Durata sejurului a fost în luna decembrie 2005 de 2,5 zile (2,5 zile la turiştii români
şi 2,9 zile la turiştii străini), faţă de 2,3 zile în luna decembrie 2004.
În anul 2005 numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică a crescut
cu 6,3% faţă de anul 2004 (a crescut cu 9,0% la turiştii români şi a scăzut cu 3,7% la turiştii
străini). Indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică în funcţiune a scăzut de la
24,7% în 2004 la 23,9% în 2005 datorită reducerii duratei sejurului.

11. Agricultură
În agricultură, efectivele de animale din unităţile aparţinând Societăţilor Comerciale
din sectorul de stat, ca şi din unităţile aparţinând Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare
Rurală, au fost la 31.12.2005 de: 2.263 bovine, 1.024 porcine, 125 ovine şi caprine şi 91 mii
capete păsări. În aceste unităţi s-au obţinut în anul 2005, 23.596 hl lapte (fizic) de vacă şi
bivoliţă şi 11.017 mii bucăţi ouă.
În sectorul privat al agriculturii, existau la 31.12.2005 următoarele efective de
animale: bovine 60.025 capete (din care 88,6% aparţinând fermelor familiale), porcine
94.435 capete (din care 52,8% în ferme familiale), ovine şi caprine 268.695 capete (din care
94,2% în ferme familiale), păsări 2.112 mii capete (din care 26,8% în ferme familiale). În
aceste unităţi s-au obţinut în anul 2005, 1.109.768 hl lapte (fizic) de vacă şi bivoliţă şi
110.921 mii bucăţi ouă.
În sectorul producţiei vegetale s-au obţinut în anul 2005 următoarele producţii medii
la hectar : 2.496 kg/ha la grâu şi secară, 2.374 kg/ha la orz, 1.960 kg/ha la orzoaică, 1.356
kg/ha la ovăz, 11.491 kg/ha la cartofi, 20.700 kg/ha la sfeclă de zahăr.
Sectorul privat deţine ponderi mari în producţia vegetală totală: la grâu şi secară
97,8%, la orz 100,0%, la orzoaică 98,1%, la ovăz 99,0%, la cartofi 96,8%, la sfeclă de zahăr
99,0%.

12. Societăţi comerciale

La sfârşitul lunii decembrie 2005, erau înregistrate în judeţul Braşov, 16 regii
autonome, 725 societăţi pe acţiuni, 28.360 societăţi cu răspundere limitată, 197 societăţi în

12
nume colectiv, 11 societăţi în comandită simplă, 91 organizaţii cooperatiste. Numărul total al
societăţilor care existau la 31.12.2005 în judeţul Braşov era de 29.400.

Structura unităţilor economice din Municipiul Braşov după forma de

proprietate şi numărul de angajaţi ( Semestrul I 2005 )

Proprietate Cod/Tipul proprietăţii Nr. Nr.

societăţi
comercial

De stat Regii autonome 2 2207

De stat Societăţi comerciale cu capital de stat 7 3746
De stat Alte unităţi economice de stat (altele decât regii şi 1 11
S.C.)
Mixtă Capital de stat şi privat autohton (stat<50%) 19 1260
Mixtă Capital de stat şi privat autohton (stat>=50%) 2 308
Privată Societăţi comerciale în nume colectiv 31 47
Privată Societăţi comerciale în comandită simplă 4 0
Privată Societăţi comerciale în comandită pe acţiuni 3 440
Privată Societăţi comerciale pe acţiuni 291 17881
Privată Societăţi comerciale cu răspundere limitată 13099 55807
Privată Societăţi agricole 5 7
Privată Societăţi privatizate în 1999 2 1
COOP Cooperative de consum 3 49
COOP Cooperative şi asociaţii agricole netransformate 2 11
COOP Cooperative meşteşugăreşti 26 916
COOP Cooperative de credit 4 4
Total 13.501 82.695

Structura unităţilor din Municipiul Braşov

după obiectul de activitate şi numărul de angajaţi
( Semestrul I 2005 )

Co Nr.societ Nr.salari
d Obiect de activitate ăţi aţi
1 Agricultura şi servicii auxiliare 74 523
2 Silvicultura,expl.forest.si economia vanatului 46 201
5 Pescuitul şi piscicultura 3 4
13 Extractia şi mineralugia minereurilor metalifere 1 0
14 Alte activitati extractive 10 135
15 Industria alimentara şi a bauturilor 182 2664
17 Industria textila şi a produselor textile 70 3495
18 Industria confectiilor de imbracaminte 137 1848
19 Industria pielariei şi incaltamintei 53 3879
20 Industria de prelucrare a lemnului 122 1664
21 Industria celulozei, hirtiei şi cartonului 18 195
13
22 Edituri,poligrafie şi reprod.inreg. pe suporti 119 743
24 Ind.chimica şi a fibrelor sintetice şi artificiale 30 280
25 Ind. de prel. a cauciucului şi a maselor plastice 79 764
26 Industria altor produse din minerale nemetalice 59 1461
27 Industria metalurgica 19 473
28 Industria constr.metalice şi a produselor metal 197 4113
29 Industria de masini şi echipamente 65 2511
30 Industria de mijloace ale tehnici de calcul,birou 12 154
31 Industria de masini şi aparate electrice 23 619
32 Industria de echip.ap.de radio,televiz.si comunic. 1 0
33 Ind.de ap.si instr.medic.preciz.optice şi ceasor. 35 97
34 Industria mijloacelor de transport rutier 29 2902
35 Industria altor mijloace de transport 18 2936
36 Productia de mobilier şi alte activ.neclasificate 162 1064
37 Recuperarea deseurilor şi rest.de materiale recicl 15 92
40 Prod.,transp.,distrib.de energ.el.,termica,gaze 4 141
41 Gospod.resurs.de apa,capt.,trat.si distrib.apei 1 815
45 Constructii 1015 7979
50 Vanzarea,intret.si rep.auto.comert cu amanuntul 655 2957
51 Comert cu ridicata(cu except.auto şi motociclet.) 2107 8557
52 Comert cu amanuntul(cu except.auto.si motociclet.) 2942 7660
55 Hoteluri şi restaurante 606 3947
60 Transporturi terestre;transporturi prin conducte 545 4382
62 Transporturi aeriene 4 15
63 Activitati anexe şi auxil.de transp.activ de voiaj 117 392
64 Posta şi telecomunicatii 55 469
65 Activitati.ale institutiilor.financ.si bancare 58 111
66 Activit.de asig.ale caselor de pensii cu excep.as 7 4
67 Activitati auxiliare ale institutiilor financiare 77 255
70 Tranzactii imobiliare 414 950
71 Inchirierea masinilor şi echip.fara operator 34 78
72 Informatica şi activitati conexe 492 1758
73 Cercetare-dezvoltare 24 123
74 Alte activit. de servicii prest.in princ.intrep. 1943 6102
75 Administr.publica şi aparare;asist.sociala oblig. 3 5
80 Invatamint 60 146
85 Sanatate şi asistenta sociala 271 730
90 Asanarea şi indepartarea gunoaielor;salubritate 16 656
91 Activitati asociative diverse 1 0
92 Activitati recreative,culturale şi sportive 157 484
93 Alte activitati de servicii 309 1149
95 Activitati ale personalului angaj. în gosp.pers. 5 13
Total 13501 82695

14
 2. RESURSE TURISTICE
2.1. Resurse turistice naturale

Tâmpa (în maghiară Czenk, în germană Zinne, alternativ Kapellenberg) este un munte care
aparţine de masivul Postăvaru, localizat în sudul Carpaţilor Orientali (mai precis în Carpaţii de
Curbură) şi înconjurat aproape în totalitate de municipiul Braşov. Înălţimea: 960m (după unele
surse 995m), la aproape 400m deasupra oraşului.
Muntele este alcătuit în principal din formaţiuni calcaroase, formându-se în urma procesului
de încreţire a scoarţei terestre.
Mare parte a sa (150 ha) este declarată rezervaţie naturală, datorită speciilor de animale (urşi,
râşi, lupi, fluturi - 35% din totalul speciilor din ţara noastră, păsări) şi plante rare (crucea voinicului,
obsiga bârsană) care se găsesc pe acest munte. Pe Tâmpa se poate ajunge pe mai multe căi: există
cele 25 de serpentine, tăiate în 1837 de către Ocolul silvic al Braşovului, treptele lui Gabony, drumul
Cavalerilor, vechi din vremea cetăţii Braşovia sau drumul pentru maşină de "la iepure".

Pietrele lui Solomon – în partea de vest a Braşovului pot fi văzuţi doi munţi denumiţi
« Pietrele lui Solomon », care reprezintă un punct de atracţie turistică atât pentru localnici, cât şi
pentru cei veniţi din alte oraşe sau tări. Aceşti doi munţi străjuiesc partea veche a Braşovului, fiind
mărturia vie a vremurilor apuse care amintesc de istoria îndepărtată a Braşovului. Peisajul este
copleşitor de frumos şi plin de legendă şi istorie.
Valea dintre cele doi munţi stâncoşi este exploatată la maxim în sezonul cald de către turiştii
sau localnicii dornici de peisaje spectaculoase de munte. Locul este amenajat cu grătare în piatră,
mese şi bănci din lemn masiv, chiar şi pentru copii există un legănuş şi un balansoar. Falezele de
calcar sunt ideale pentru plimbări relaxante pentru amatori, precum şi pentru escalade sportive
pentru cei avizaţi, aici existând multe trasee de escaladă amenajate.
Locul este situat la iesirea din Şcheii Braşovului. Din Piaţa Unirii se poate ajunge pe un
drum pietruit de aproximativ 2 km.

Depresiunea Braşovului – inclusiv Ţara Bârsei - este de origine tectonică formată prin
fracturarea şi scufundarea unui compatriment al masei montane centrale a Carpaţilor de Curbură, la
sfârşitul Pliocenului; apele care au invadat această groapă au format un lac în care s-au colmatat
depozite sedimentare pe grosimi de câteva sute de metri; prin defileul antecedent al Oltului de la
Racoş, lacul comunica cu cel din bazinul Transilvaniei până la începutul cuaternarului când apele s-
au retras spre acesta din urmă; după exondare, suprafaţa depresiunii a fost supusă modelării
geomorfologice de către agenţii externi (eroziune şi acumulare torenţială şi fluviatilă etc.) până s-a
ajuns la realizarea fizionomiei actuale.
În ansamblul ei, depresiunea Ţării Bârsei constituie o unitate teritorială bine individualizată,
intens umanizată şi urbanizată (aici situându-se oraşele Braşov, Săcele, Codlea şi Râşnov).
Spre vest, Ţara Bârsei este încadrată de o ramă muntoasă cu altitudine mai joasă (800-
1300m) aparţinând grupei vestice a Carpaţilor de curbură. Ea include munţii Codlei şi munţii
Perşani.

2.2. Resurse turistice antropice

 Muzee
15
Muzeul de istorie
În veacul al XIV-lea, pe locul unde se află astăzi Muzeul de Istorie Braşov, exista un turn,
situat pe atunci în afara cetăţii. Acesta îşi oglindea silueta în apele pârâului ce cobora dinspre Şchei
spre Prundul Rozelor. În jur se afla o zonă părăginită care îngreuna accesul spre şanţurile de apărare
ale cetăţii. Turnul răspundea la două necesităţi: una de pază, alta comercială. Pe atunci intrarea
negustorilor străini în cetate era oprită, ei trebuind să-şi desfacă mărfurile în jurul turnului.
În secolul al XV-lea cetatea îşi lărgeşte perimetrul, astfel în cuprinsul ei intrând şi turnul ei
de pază, precum şi clădirea breslei cojocarilor, aflată în vecinătate. În 1420, acestei clădiri i se
adaugă un etaj pentru şedinţele sfatului şi pentru procese. Clădirea capată atunci denumirea de "Casa
Sfatului". Aici este prezentat, la 17 februarie 1550, spectacolul cu piesa de teatru "Abel vinde pe
Cain".
Cojocarii îşi păstrează dreptul de proprietate asupra parterului până în 1872, când breselele
sunt legal desfiinţate. Între 1515-1526 se adaugă clădirii noi încăperi, destinate negustorilor de
mărfuri fine (mătăsuri, bijuterii, etc.). Între 1525-1528 a fost construit turnul pentu observaţie, înalt
de 58 m.
Turnul central este înconjurat de alte patru turnuri mai mici, având în vârf câte o sferă.
Prezenţa acestora semnifica dreptul oraşului de a da sentinţa cu moartea.
Prin 1523, în turnul Casei Sfatului este instalat un ceas, de către meşterul Georgius din
Sighişoara.
Marele incendiu din 1689 provoacă distrugeri însemnate, iar acoperişul este distrus în
intregime, reparaţiile executându-se după opt decenii. După prima refacere, clădirea are un acoperiş
simplu de şindrilă, pentru ca după 1774 să i se înalţe altul, în formă de bulb. Tot atunci i se adaugă
loggia de la parter, în stilul renaşterii, pe care este asezată stema oraşului.
Din înalţimile turnului se vesteau diferite evenimente, de pildă incendiile. De aici denumirea de
"Turnul Trompeţilor". O încăpere adăugată clădirii la parter era destinată pompierilor şi instalaţiilor
de stingere a incendiilor. Aceasta a fost păstrată până în secolul al XVIII-lea.
În preajma clădirii cu turn se află piaţa, compartimentată după specificul produselor
desfăcute: târgul grâului, şirul dogarilor, şirul inului, şirul florilor.
Monumentul şi zona în care acesta este situat evocă şi evenimente dramatice: în clădirea
sfatului se aflau şi încaperile închisorii, iar în apropiere se înălţa spânzurătoarea. Aici a fost expus în
1688, după execuţie, capul lui Ştefan Stenner, unul dintre cei patru conducători ai răscoalei
împotriva stăpânirii oraşului. În 1792 sinistra instalaţie pentru spânzurătoare este mutată în faţa
Porţii Cetăţii.
Astăzi Casa Sfatului se prezintă într-o formă asemănătoare cu cea de după reconstrucţia din
1770-1774. În ceea ce priveşte turnul, în forma sa actuală, datează din 1910.
În 1950 în Casa Sfatului este inaugurat Muzeul de Istorie al Judeţului Braşov.

Muzeul "Casa Mureşenilor"

Muzeul Casa Mureşenilor ( adăpostit de o clădire construită în secolul al XVI-lea în stil
neoclasic, declarată monument istoric) s-a înfiinţat în anul 1968, ca urmare a donaţiei făcute de
urmaşii familiei Mureşianu. Ei puneau astfel în operă testamentul cultural al lui Iacob Mureşianu,
oferind statului român, în vederea organizării unui muzeu, spaţiul necesar, o foarte valoroasă
colecţie de mobilier, pictură, sculptură şi mai ales o arhivă de o inestimabilă valoare culturală,
numărând peste 25.000 de documente. Arhiva Mureşenilor este una dintre cele mai bogate şi
importante arhive de familie. Conducând timp de mai bine de o jumătate de secol un ziar politic,
Mureşenii au corespondat cu toţi fruntaşii politici ai vremii lor, atât din Ardeal cât şi din celelalte
provincii locuite de români. Pe lângă corespondenţă politică, în Arhiva Mureşenilor se găsesc
numeroase manuscrise ale Mureşenilor şi ale corespondenţilor ziarelor conduse de ei. Muzeul este

16
consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu mari merite în viaţa culturală şi politica
vremii lor.
Muzeul ilustrează în special viaţa şi activitatea poetului Andrei Mureşanu, autorul imnului de
stat al României, a publicistului Iacob Mureşianu (1812 - 1887), a fiului său Aurel Mureşianu (1847
- 1909), gazetar şi publicist, continuatorul tatălui la conducerea "Gazetei de Transilvania", şi a
compozitorului Iacob Mureşianu jr. Cele patru încăperi ale muzeului cuprind exponate ce ilustrează
viaţa culturală a Braşovului din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. La intrarea în muzeu se află
o sculptură în bronz reprezentându-l pe Iacob Mureşianu-tatăl. Colecţia de artă decorativă şi artă
plastică cuprinde piese de mobilier Biedermayer aparţinând familiei, tablouri aparţinând pictoriţei
Elena Mureşianu, prima pictoriţă româncă din Braşov şi sculpturi lucrate de Traian Mureşianu.
Muzeul deţine şi o colecţie de instrumente muzicale. În aceeaşi clădire este amenajat şi
muzeul memorial Gheorghe Dima cuprinzând obiecte, fotografii şi documente aparţinând
compozitorului."
Andrei Mureşianu (1816-1863), la absolvirea Facultăţii de Teologie din Blaj este adus la
Braşov de vărul său, Iacob Mureşianu, pentru a lucra împreună la formarea Liceului latino-german
şi pentru a redacta revista "Foaie pentru minte, inimă şi literatură". Poet al Revoluţiei de la 1848, în
luna mai a acelui an compune poezia "Un răsunet" pentru care va alege o melodie foarte mult
cântată în toate provincinciile româneşti, "Din sânul maicii mele". Lua astfel naştere "Deşteaptă-te
Române", imnul Revoluţiei de la 1848 şi actualul imn de stat al României.

Muzeul Primei Şcoli Româneşti

Muzeul primei şcoli româneşti este adăpostit în clădirea vechii şcoli româneşti. Aici s-a
predat pentru prima dată în limba română în anul 1559 - a fost prima şcoala românească din ţară.
Complexul muzeal păstrează istoria tiparului românesc, cărţi vechi de mare valoare, tablouri;
găzduieşte o secţiune care include diverse expoziţii din istoria tipăriturii (manuscrise vechi, ediţii
princeps, lucrările tipărite de Coresi). În această clădire există sala de clasă a Primei şcoli româneşti
din Transilvania.

Muzeul de Artă
Înfiinţat iniţial în Casa Sfatului, este reorganizat, în 1970, într-o clădire de la începutul
secolului al XX-lea. Sunt expuse lucrări de pictură pe lemn şi sticlă, portrete de epocă, opere din
secolul al XIX-lea (Gheorghe Tăttărescu, Theodor Aman, Sava Hentia, Constantin Lecca, Nicolae
Grigorescu), 36 de lucrări de Ioan Andreescu, sculpturi de Cornel Medrea, Ion Jalea, Ion Irimescu,
Dimitrie Paciurea, artă decorativă universală.

Muzeul de Etnografie
Muzeul de Etnografie din Braşov este consacrat etnologiei regionale din sud-estul
Transilvaniei, ilustrând prin patrimoniul său valoros de peste 10.000 de piese, civilizaţia
comunităţilor rurale din zona Bran, zona Rupea, Ţara Oltului şi Ţara Bârsei.
Cea din urmă zonă vădeşte un puternic caracter urban datorită prezenţei Braşovului, renumit
oraş comercial şi meşteşugăresc, cunoscut în istoria Transilvaniei încă din evul mediu timpuriu.
Cu o structură administrativă Muzeul de Etnografie funcţionează în trei localităţi: Braşov,
Săcele şi Rupea.
În pavilionul central din Braşov este organizată o amplă expoziţie permanentă care cuprinde,
într-o tratare succintă, o problematică comună tuturor zonelor etnografice, anume meşteşugul
ţesutului şi aplicarea lui funcţională în organizarea interiorului şi a costumului popular. Prezentarea
are un pronunţat caracter documentar-pedagogic, cu accent pe reconstituirea autenticităţii
contextului rural: unelte, tehnologii, produse finite specifice.

17
 De asemenea, la Braşov se amenajează în prezent Muzeul Civilizaţiei Medievale, pus în
evidenţă într-un important monument istoric reprezentativ pentru arhitectura urbană transilvăneană
din sec. XVI-XVIII. Se urmăreşte într-o formulă contextuală de ilustrare sugestivă, reconstituirea
vieţii urbane a Braşovului, a structurilor sale cotidiene prin amenajarea vechii farmacii a oraşului, a
unui han de Braşov, prăvălii de meşteşugari, postăvari, blănari şi cojocari, un interior urban specific
patriciatului săsesc.
La Săcele şi Rupea funcţionează cele două filiale ale muzeului braşovean, muzee cu caracter
local, concepute monografic, care şi-au propus să ilustreze cu precădere viaţa păstorală specifică
săcelenilor cât şi meşteşuguri ca olăritul, pictarea mobilierului ţărănesc renumite în zona Rupea.

Muzeul Turnul Negru

Situat la mică distanţă de Bastionul Fierarilor, pe o stâncă a dealului Warthe, Turnul Negru
din Braşov domina Şcheii cu dimensiunile sale, el trebuind să împiedice apropierea duşmanilor de
zidurile oraşului, care aici erau la mai puţin de 5 m de stâncă (abia în 1819 - 1820 trecerea a fost
lărgită). Ocupând o suprafaţă de 50 mp, turnul are 11 m în înălţime, iar zidurile sale măsoară la bază
2 m grosime.
Prezintă şase goluri de tragere pe fiecare faţă a sa, dispuse pe trei rânduri de atac. În interior
are trei galerii etajate şi, mai demult, turnul poseda un sistem de legătură cu Cetatea printr-un pod
mobil ce se lăsa până la Bastionul Fierarilor. Turnul datează din secolul XV, fiind construit
concomitent cu Turnul Alb. Totuşi, prima menţiune documentară a turnului datează din 1541.
Acoperişul iniţial nu se mai păstrează, fiind distrus de trăznet, la 23 iulie 1559, şi de incendiul din
1689 - care au înegrit zidurile turnului şi i-a dat denumirea de azi.
A mai fost distrus de trăznet în 1696, dar a fost refăcut, aşa cum ne arată o stampă din 1735.
În timpul epidemiei de ciumă din 1756, se pare că Turnul Negru a fost folosit ultima dată ca adăpost
şi punct de pază pentru paznicii cordonului sanitar din jurul oraşului. În caz de primejdie, un lanţ
gros de fier între stâncă şi bastion oprea comunicaţia cu Dupăzidurile de Jos.
Acoperişul, existent încă la 1796, datorită vitregiilor timpului, a făcut la 1827 obiectul unei
cereri de restaurare, dar, întrucât nu aducea venituri oraşului, cererea nu a fost aprobată. Abia în
1900 s-a pus problema restaurării monumentului, efectuându-se o consolidare a zidurilor la partea
lor superioară în anul 1901. În noaptea de 3 spre 4 iulie 1991, zidul sudic al turnului s-a prăbuşit
după o ploaie torenţială. Restaurarea a avut loc însă de abia în 1996. Astăzi deţine un punct muzeal.
Expozitie permanenta: "Arme albe şi de foc".

Muzeul Bastionul Graft

Situat la mijlocul incintei fortificate dinspre Dealul Straja (Warthe), bastionul prezintă
particularitatea construirii ” în arcadă”, cu o latură sprijinită pe zidul de apărare şi cu cealaltă situată
pe un pinten stâncos.
De plan dreptunghiular, cu două nivele, este prevăzut cu guri de tragere şi guri de aruncare a
materialelor fierbinţi. Prin ieşirea din aliniamentul zidului de incintă, controla şi apăra întreaga
porţiune plasată între Bastionul Fierarilor şi Bastionul Curelarilor.
Intrarea în bastion se făcea din interiorul Zwingerului Mănuşarilor şi permitea accesul rapid
şi direct la Turnul Alb, aflat în imediata apropiere.
Edificat, probabil, în prima jumătate a secolului al XIV - lea, va fi afectat, împreună cu zidul
de incintă, de inundaţia produsă în ziua de 24 August 1809. Ulterior, în anul 1822, întreaga zonă va
fi refăcută, când se vor construi şi arce de sprijin din care se păstrează astăzi numai unul, celelalte
două fiind demolate în anul 1902.
Turnul Alb, legat de Bastionul Graft, a fost construit, potrivit cronicilor, în 1460 sau 1494 cu
o formă de semicerc închis înalt de 18 - 20m. A fost repartizat spre apărare breslelor cositorarilor şi
arămarilor.

18
 Bastionul Graft avea un dublu rol: asigura legătura dintre oraş şi Turnul Alb şi intarea pe
latura de nord a oraşului. Bastionul care străpungea zidurile şi părea ca un pod peste râul Spurcata,
avea baza ridicată dintr-un perete lat de circa 4 metri şi era compus din două etaje şi un pod
prevăzute cu guri de tragere şi guri pentru smoală clocotită. Accesul spre Turnul Alb era asigurat
printr-un pod care urca panta până în dreptul intrării în Turnul Alb de unde apărătorii coborau o
scară pentru a permite intrarea în turn. Între anii 2003-2004 bastionul Graft a suferit lucrări ample de
restaurare fiind redat vizitării publicului. În prezent, în Bastionul Graft este găzduită o secţie
a Muzeului Judeţean de Istorie Braşov. Expoziţia de la Graft are ca tematică “Meşteşugarii din
Braşov, apărători ai cetăţii”.
Expoziţia se întinde pe spaţiul unei singure săli aflată la etajul bastionul Graft şi cuprinde
arme utilizate la apărarea cetăţii precum şi panouri cu imagini
ale fortificaţiilor din Braşovul medieval, forticaţii care erau ridicate, întreţinute şi apărate de către
membrii breslelor din cetate.

 Case memoriale

Casa Andrei Mureşianu şi Constantin Secăreanu

Clădire din secolul al XIX-lea, unde şi-a trăit ultimii ani de viaţă poetul şi ziaristul Andrei
Mureşianu (1816-1863), autorul imnului naţional "Deşteptă-te române". Tot aici a locuit, o parte a
vieţii, Constantin I. Secăreanu (1820-1852), cunoscut fruntaş naţional, fost viceprefect al Legiunii
române din Ţara Bârsei în timpul revoluţiei de la 1848.

Casa Cincinat Pavelescu

Locuinţa poetului şi epigramistului Cincinat Pavelescu (1872-1934), directorul revistei
"Braşovul literar şi artistic" (1931-1935).

Casa Gheorghe Dima

Clădirea în care a locuit o perioadă de timp compozitorul Gheorghe Dima (1847-1925),
director al Conservatorului de muzică din Cluj, animator al vieţii muzicale din Trasilvania.

Casa Johannes Honterus

Clădirea existentă se află pe locul casei natale a umanistului trasilvănean Johannes Honterus,
marcantă personalitate a culturii saşilor din Ardeal. De numele lui se leagă aducerea la Braşov a
tiparului şi a Reformei, transformarea vechii şcoli din Cetate în gimnaziu (1541-1544), editarea a
numeroase manuale în limba latină, greacă şi germană, precum şi tipărirea valoroasei lucrări de
geografie şi astronomie "Cosmographia" (1542).

Casa Ioan Barac

A fost locuinţa cărturarului Ioan Barac (1776-1848), dascăl la şcoala românească din
cartierul Şchei, traslator la primăria oraşului, traducător în limba româna a unor importante lucrări
din opera lui Shakespeare, Gessner, etc. A editat în anul 1937 primul periodic românesc din
Trasilvania - "Foaia Duminicii".

Casa Paul Richter

19
 În această clădire s-a născut compozitorul şi pianistul Paul Richter (1875-1950).

Casa St. O. Iosif

Aici s-a născut poetul St.O.Iosif (1875-1913), remarcabil pastelist, autorul celebrelor "Icoane
din Carpaţi".

Casa Valentin Hirscher

În locul actualei clădiri se afla în secolul al XVI-lea casa lui Valentin Hirscher, judele
oraşului Braşov, unde a fost oaspete de onoare, în perioada 6-16 martie 1600, infăptuitorul primei
Uniri a Ţărilor Române, marele voievod Mihai Viteazul.

 Monumente de cult

Biserica Neagra
"Numele acesta i s-ar potrivi şi fără să fi fost pradă flăcărilor, căci piatra din care e zidită,
nisipoasă şi uşor de cioplit, are o faţă întunecoasă. Nu seamănă nici cu marmora albă a Domului
din Milano, nici cu piatra trandafirie care dă catedralei din Freiburg im Breisgau acel unic aspect
desfătat"
(Sextil Puscariu,"Braşovul de altădată",1977).

Construită în stil gotic, începând din anul 1388 pe locul unei vechi biserici în stil romanic din
prima jumătate a veacului al XIII-lea, cu hramul Sfânta Maria, biserica cunoscută de mai multe
veacuri sub renumele de "Biserica Neagră" avea să fie victima repetatelor prădăciuni. La prima
invazie a turcilor din anul 1421, deşi lucrările de construcţie nu erau încă finalizate, a fost distrusă în
mare parte. Abia în anul 1477 se încheie lucrările de reconstrucţie a bisericii. În turnul sudic, cu
înălţime de 65 m. au fost aşezate trei clopote, dintre care unul, numit de români "boancanul", este
cel mai mare din România (6.300kg).
Având o lungime de 89m, biserica se dovedeşte a fi cel mai mare edificiu religios între Viena
şi Istambul. Fiind de tip "hală", caracterizată prin înălţimea egală a navei centrale şi a navelor
laterale, spre deosebire de tipul bazilica, la care nava centrală este mai înaltă decât celelalte, biserica
da în interior imaginea monumentalităţii. "Corul" bisericii este construit în stilul goticului târziu, şi
el având forma de "hală" structurată în trei nave. Lumina pătrunde prin vitralii înalte, frumos
profilate, conferind corului o luminozitate deosebită. O notă originală oferă bisericii cele şase
portaluri cu ancadramente sculpturale, cu ornamente de o bogăţie remarcabilă. Pridvorul sudic al
edificiului are canate de lemn de stejar purtând o inscripţie de la anul 1477.
Pe peretele estic al navei laterale sudice se află un impresionant tablou (ulei pe pânză) al
pictorului Fritz Schulerus (1866-1898), reprezentând "jurământul sfatului orăşenesc" pe "Cartea
Reformei" a lui Johanes Honterus din anul 1543. Marele incendiu din anul 1689, provocat de
austrieci, ca răzbunare pentru că judele braşovean a îngăduit lui Şerban Cantacuzino să ierneze cu
trupele în cetatea Braşov, a distrus îndeosebi acoperişul şi interiorul edificiului. Noua renovare a
durat aproape un secol, răstimp în care a fost ridicat acoperişul (înălţime - 20m) în forma în care se
păstrează şi astăzi. Ca urmare a renovării bisericii din veacul al XVIII-lea, interiorul şi-a pierdut
parţial aspectul gotic, pentru că bolţile gotice iniţiale au fost înlocuite cu bolţi semicirculare, iar între
anii 1710 şi 1720 în navele laterale s-au contruit galerii în stil baroc.

În interiorul bisericii se păstrează astăzi unele piese de mobilier şi obiecte de cult

remarcabile, între care şi cristelniţa din bronz donată de parohul Johanes Reudel în anul 1472,
căreia, în anul 1761 fierarul Mesen Hannes i-a confecţionat un grilaj ornamentat din fier forjat. Din
20
perioada marelui incendiu s-a păstrat pictura murală din pridvorul sudic, executată după anul 1476 ,
reprezentând pe Fecioara Maria cu Pruncul (hramul fostei biserici catolice), aşezată între Sf.
Ecaterina şi Sf. Varvara. Tot aici se mai păstrează şi trei candele cu cinci tablouri provenite de la
altarul din Feldioara (sfârşitul veacului al XV-lea), unul din cele mai valoroase altare poliptice în
stilul goticului târziu, actualul altar, fiind construit la 1866 în stil neogotic. Se remarcă pe peretele
frontal al navei laterale de nord o pictură în ulei a braşoveanului Hans Eder (1833-1955),
reprezentând "Nunta din Cana".
Amvonul este construit în stil baroc şi datează din anul 1696, pe stâlpul din faţa lui afându-se
în relief stema Braşovului şi a lui Matei Corvin. Stranele din navele laterale sunt tot din anul 1696 ca
şi amvonul, iar picturile pe lemn de pe stranele fostelor bresle de meşteşugari prezintă motive
folcloristice interesante. În spaţiile laterale ale antreului dinspre vest s-au zidit vechile pietre
funerare ale unor personalităţi braşovene din veacurile XVI-XVII (înmormântaţi în interiorul
bisericii), asupra cărora s-au păstrat numeroase legende.
Orga, una din cele mai mari din sud-estul Europei, are 4000 de tuburi şi 36 de registe fiind
construită între anii 1836 şi 1839 de berlinezul Pucholz. Un tezaur deosebit al bisericii îl constituie
colecţia de covoare datând din veacurile XVII-XVIII, provenite din regiunile: Brusse, Usek şi
Ghiordes din Asia Mica.

Biserica Ortodoxă „Sf. Nicolae”

Socotită pe bună dreptate catedrala românilor din Ţara Bârsei, îşi identifică începuturile în
negura vremurilor. "La anul 1292" - scriau cronicile din Şcheii Braşovului semnate de David
Cepescu şi Ioan Jipa - "au făcut o cruce de lemn în Şchei, acoperită cu şindrilă şi după mulţi ani,
atunci, în locul crucei, au ridicat biserica de lemn cătră anul de la Hristos 1513 cu hramul arhiereului
Nicola, iar cătră anul 1518 de la Hs. fost-au pe aceeaşi vreme un preot Petru, om vestit şi îndrăznind
aceasta cu mai mulţi oameni din Şchei s-au dus la Ţara Românească la omul ţarei, adică la Ioan
Neagoe Basarab Voevod, feciorul lui Basaraba şi l-au rugat să le ridice o biserică de piatră în Schei".
Astfel cronicile locale, în limita acestor informaţii, redau începuturile aşezământului
bisericesc din Şcheii Braşovului. Cu un veac înainte de această atestare, la 15 decembrie 1399, Papa
Bonifaciu al IX-lea emite un edict papal prin care cere şi porunceşte episcopului de Strigoniu să
convertească pe ,,infidelii'' din Şchei, "deoarece, după cum am înţeles" - scria papa - "au o biserică
pentru folosul lor şi slujirea zeilor".
Cercetări recente au confirmat existenţa succesivă a trei edificii de cult, începând cu secolul
al XIV-lea. Mai întâi o biserică de lemn, din care s-a păstrat doar absida altarului cu planul poligonal
în partea de vest a bisericii actuale, la care - conform documentelor - au slujit între alţii, preoţii
Costea (+1477) şi Petru cel Bătrân (+1541). În amintirea acestei biseici, în veacul al XVIII-lea s-a
ridicat un aghiasmatar, folosit şi astăzi de Bobotează. În secolul al XV-lea se construia o biserică de
zid cu o navă dreptunghiulară şi absidă cu patru laturi, cu particularitatea unei muchii în ax, despre
care amintesc şi cronicile.
Dacă până la mijlocul veacului al XVIII-lea bisericuţa din lemn nu cunoştea prefaceri, în
schimb, biserica din piatră se bucura de aportul ctitoricesc al numeroşilor voievozi şi boieri. Lui
Neagoe Basarab îi urmează Petru Cercel, care, îndemnat de inimoşii protopopi Iane şi Mihai din
Şchei "au ridicat" - spune cronica lui Radu Tempea - "tinda bisericii de piatră şi au înfrumuseţat
oltariul şi besereca cea veche cu toate chipurile sfinţilor şi cu podoabe în anul 7092 (1583)”. La
1651 sunt terminate construcţiile paraclisului din turn, cu hramul Sfântului Ioan Botezatorul,
paraclis care îmbracă turnul pe trei laturi cu trei încăperi sprijinite pe zidurile pridvorului. Azi
paraclisul de taină mai păstrează doar fragmentar pictura originală, dispărând între timp iconostasul,
masa altarului şi alte componente.
Interiorul bisericii Sf. Nicolae este îmbrăcat în frescă de Costin Petrescu în deceniul al V-lea

21
al secolului XX. Tinda a fost decorată în întregime tot de Costin Petrescu, prezentând în stil realist,
în genul picturii de şevalet pe Mihai Viteazul intrând în Braşov; protopopii Iane şi Mihai în postura
de copişti de manuscrise; tiparul coresian; patru voievozi ctitori, liceul Andrei Şaguna; o procesiune
a junilor şi încoronarea lui Ferdinand la Alba Iulia (1922).
Veacul al XIX-lea cunoaşte contribuţia deosebită a protopopului Ioan Popazu, de numele
căruia se leagă ridicarea primului gimnaziu românesc, pentru ca veacul următor să înscrie în şirul
protopopilor pe Vasile Saftu, unul din cei mai mari luptători pentru Marea Unire a românilor de la
1918.
Mărturie în timp stau azi documentele şi cărţile păstrate în cadrul arhivei complexului
muzeal din Şcheii Braşovului.

Catedrala Ortodoxă „ Sfânta Adormire a Maicii Domnului”

În secolul al XIX-lea românii ortodocşi din Cetate nu aveau o biserică şi o parohie proprie.
Protopul Bartholomeu Baiulescu a obţinut dreptul de a ridica într-o curte din zona Şirului Grâului
(Piaţa Sfatului) o biserică parohială. Iniţial a funcţionat o capelă mică. Românii din cetatea Braşov
erau lipsiţi de biserică datorită faptului că singura biserică ortodoxă din centru, cea de la Târgul
Cailor aparţinea grecilor din cetate, care o obţinuseră în urma unui proces în Viena la care,
interpretându-se abuziv testamentul lui Constantin Brâncoveanu li s-a acordat întreaga avere
deţinută de acesta în sudul Transilvaniei. Un prim pas în soluţionarea problemei lăcaşului de cult
pentru românii din cetate a fost ridicarea capelei din Groaveri în anul 1876 de către acelaşi protopop
Bartolomeu Baiulescu prin subscripţie publică la care au contribuit credincioşii români greco-
ortodocşi din Cetate. Abia în 1896 este ridicată biserica parohială a românilor ortodocşi din
Cetate.
Ca şi alte lăcaşuri de cult ortodoxe din centru, Biserica se află ascunsă într-o curte, nu are
faţadă la stradă. Planul bisericii aminteşte mai curând de biserica de tip sală specifică stilului baroc
decât de planul triconc ori treflat al bisericilor ortodoxe. În acelaşi an mitropolitul ortodocşilor
români din Ungaria şi Transilvania arhiepiscopul de Sibiu Miron Românul şi-a dat acordul ca noua
biserică sa fie utilizată de credincioşi pentru serviciul divin în locul celei din Groaveri care era prea
îndepărtată.

Biserica „Sf. Bartolomeu”

Fosta biserică catolică, din veacul al XVI-lea, luterană, biserica Sf. Bartolomeu este cel mai
vechi monument de arhitectură păstat la Braşov. Se atribuie vechimea ei pentru anul 1220. Ridicată
în stil romanic de tanziţie, cu ferestre în arc frânt, cu bolţi pe ogive şi motive decorative ale artei
gotice realizate din gresie fină.
Intermediarul acestei construcţii a fost conducătorul ordinului cavalerilor germani, Herman
von Salza din Veneţia, care trimite aici meşteri de şcoală burgundă, fapt care se remarcă în
arhitectura bisericii. Cu o lungime interioară de 55m şi exterioară de 60m, diagonala interioară de
24,6m, se dovedeşte a fi una din cele mai importante clădiri ale timpului. De-o parte şi alta a
bisericii coloanele sunt sprijinite de socluri puternice fiind terminate de capitelurile în stil pre-gotic.
Pictura care apare pe pereţii bisericii impresionează prin motivele zoomorfe, romanice din punct de
vedere al formei, dar prin nota expresivă duc la ornamentaţii gotice. Deşi între 1819-1821 s-au făcut
lucrări prin care s-a consolidat clădirea, cutremurul din 1833 a afectat o bună parte a construcţiei.
Ulterior s-a refăcut altarul în stil clasicist, iar în locul orgii din 1751 s-a instalat o orgă nouă în 1923
cu 25 de registre, primită de la firma Wegenstein din Germania. Cu această ocazie se instalează
ceasul din turn primit de la firma Schiling din Apold (Sibiu).

22
Biserica „Sf. Martin”
Pe Dealul de Jos există încă din secolul al XIV-lea (1395) o capelă. În acea perioadă
Braşovul se mută între Tâmpa şi Warthe, la adăpost de navalitori. Locuitorii Braşovechiului
(majoritatea saşi) au transformat capela în biserică luterană. Mai târziu au refăcut-o, iar aspectul
contemporan îl datorează restaurarii din 1796. De aici începe Uliţa de Mijloc (Strada de Mijloc) din
Braşovechi. Pe vremuri aceasta avea două porţi ce închideau spre sud şi spre nord intrarea în
Braşovechi.

Biserica Ortodoxă „Sf. Treime”

A fost construită în secolul al XVIII-lea prin contribuţia ortodocşilor greci, români şi a
familiei princiare Brâncoveanu. Din cauza sistemului religiilor recepte, ortodocşii nu beneficiau de
dreptul de a construi edificii de cult în cetatea Braşovului, de aceea această biserică a fost construită
într-o curte de pe strada Târgul Cailor. O inscripţie de pe clădirea din faţa bisericii menţionează ca
an al fondării 1768. În spatele Bisericii se află un mic cimitir în care sunt îngropaţi membrii ai
familiei princiare Brâncoveanu, mitropolitul Ungrovlahiei Dosoftei şi membri ai comunităţii greceşti
din Braşov.

Biserica Romano-Catolică „Sf. Petru şi Pavel”

Pe locul vechii mănăstiri dominicane menţionată documentar în secolul XIV s-a construit, la
sfârşitul secolului al XVIII-lea (1782), actuala biserică. Se remarcă frumoasa decoraţie în stil baroc.

Sinagoga
Sinagoga construită în anul 1899 după planurile arhitectului Leopod Baumhorn, format la
Şcoala Vienează. Sinagoga a fost inaugurată la 20 august 1901. În cadrul Comunităţii funcţionează
un restaurant ritual, un cabinet medical şi un serviciu de asistenţă.

Sinagoga de rit ortodox

În 1877 s-a constituit o nouă comunitate de rit ortodox (tradiţionalistă) şi care şi-a dezvoltat
instituţii proprii: sinagoga din str. Castelului cu baie rituală şi un cimitir central.
Sinagoga a fost distrusă şi devastată de către legionari în perioada celui de-al doilea război
mondial.

 Bastioanele Braşovului

Bastionul Graft
Bastionul apăra latura dinspre dealul Straja şi asigura comunicarea cu Turnul Alb, dispunând
de un pod şi o poartă mobilă. Distrus în parte de ploile torenţiale din 1809, a fost consolidat prin cele
trei arcuri de sprijin în 1822 (din care s-a mai păstrat doar unul, celelalte două fiind demolate în
1902). Cuvântul Graft, în traducere din limba germană înseamnă sanţ.

Bastionul Ţesătorilor

23
 Ridicat la poalele Tâmpei, în cel mai sudic punct al vechilor zidiri ale burgului de altădată,
între anii 1421-1436 şi 1570-1573, dar refăcut în 1750, în formă hexagonală pe o suprafaţă de 1.616
m2 şi protejat de ziduri de 1,5 - 3 m. grosime (la baza şi 4 m.), avea misiunea de a apăra colţul de
sud-vest al cetăţii, fiind prevăzut şi cu un turn al porţii şi alte două turnuri de observaţie, dar şi ca
depozite pentru documentele breslei, pentru întruniri, pentru instrucţie militară, precum şi pentru
formarea ucenicilor în tainele tesătoriei.
În 1750 (an marcat pe turn) s-a refăcut şi consolidat turnul de nord - est. În interior, zidurile
sunt placate cu galerii pe trei şi patru nivele, cu guri de tragere, atât la partea interioară, cât şi la cea
superioară. Tot în interior, între 1800 şi 1807, s-au clădit două spaţii locuibile pentru familia
paznicului şi respectiv, sala de ceremoniale (nunţi), dar şi pentru festivităţile breslei ţesătorilor.
În 1950 devine muzeu, iar cu câteva decenii în urmă aici s-a amenajat expoziţia permanentă
"Cetatea Braşovului şi fortificaţiile din Ţara Bârsei", unde sunt expuse obiecte medievale de apărare,
iar în sala armelor se află o machetă a Braşovului medieval, realizată de profesorul Friedrich
Hermann la 1896, căreia cu câteva decenii în urmă i s-a adăugat şi macheta Şcheiului.

Bastionul Postăvarilor
Atestat documentar la 1521, ridicat în colţul estic al cetăţii, în formă eliptică (circulară), cu
diametru de 16 m şi o înălţime de 12,7 m. Având zidurile groase de doi metri, cu galerii din lemn şi
guri de tragere, dotat cu 10 bombarde şi 16 archebuze, comandate la Praga şi trei tunuri mici,
bastionul s-a dovedit a fi unul din cele mai bine fortificate bastioane.

Bastionul Aurarilor
Este construit în anul 1632 de autoritatea Braşovului, între poarta străzilor Vămii (azi
Mureşenilor) şi Poarta Porţii (azi Republicii) în formă de hexagon neregulat, de către locuiorii din
Şchei, Dumbrăviţa (fosta Ţânţari), Zărneşti şi Tohan, în colţul sud-estic al Cetăţii. Construirea a
durat până în 1639 datorită unei epidemii de ciumă. În 20 octombrie 1646 magistratul oraşului
cedează bastionul breslei Aurarilor. Afectat de incendiul din 1728, bastionul pierde din fastul de
altădată (aurarii sărăcesc şi ei) fapt care îi determină ca în 1871 să vândă bastionul înapoi oraşului.
În 1886 bastionul este demolat în parte pentru a se începe construcţia şcolii superioare reale de stat.
Aici a funcţionat un timp, în perioada interbelică Liceul Meşotă, acum găzduind Corpul "T" al
Universităţii Transilvania Braşov.

Bastionul Curelarilor
Este menţionat în documente la 1525, situat la colţul de nord al fortificaţiilor Braşovului, în
formă de "U", între Bastionul Graft şi Strada Vămii (azi Mureşenilor), având 40m lungime, între 14
- 17m lăţime şi 15m înălţime cu o grosime a zidurilor până la 4m. Avea destinaţia expresă de
apărare, motiv pentru care la 1562 se aflau aici 31 puşti grele, 5 puşti de mână, un tun mic, şi
jumatate de chintal de praf de puşcă. În 1881 se începe a se construi pe fundaţia acestuia clădirea
Institutului general de pensii din Braşov, devenit apoi sediul Prefecturii şi chiar al Sfatului, astăzi
găzduind Rectoratului Universităţii Transilvania.
O altă zonă a bastionului a fost vândută de curelari cunoscutului cărturar braşovean
Diamandi Manole (preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, al Casinei Române şi al primului
comitet flantropic pentru sprijinirea Războiului pentru Independenţă), care o demolează şi
construieşte actuala vilă, pe care o cedează ginerelui său doctorul Gheorghe Băiulescu (1855-1935)
primul primar român al Braşovului în 1916 şi primul prefect român al judeţului Braşov (1919).
Ulterior, aici este găzduit Muzeul Astrei, apoi Biblioteca regională, apoi Secţia pentru
perfecţionare a cadrelor de conducere a P.C.R. şi Comitetul judeţean de Cultură şi Educaţie
Socialistă. După renovarea clădirii din 1998 clădirea, cunoscută sub numele de "Casa Băiulescu"
devine secţie a Bibliotecii judeţene "George Bariţiu".

24
 O altă zonă a Bastionului a devenit sediul Liceului "Aprily Lajos" şi al Şcolii generale nr. 6.

 Porţile Braşovului
Fiind unul din cele mai bine fortificate oraşe transilvănene, Braşovul a avut şi cele mai multe
porţi, ale căror construcţii începeau odată cu construirea şi refacerea treptată a cetăţii. Din numărul
mare al acestora, până astăzi s-au mai păstrat doar două dintre porţi: poarta Ecaterinei şi poarta
Mureşenilor (poarta Şchei).

Poarta Ecaterina
Ridicată la 1559, în partea de vest a cetăţii, pe locul unei vechi porţi din veacul al XIV-lea
sau al XV-lea, distrusă de inundaţia din 24 august 1526, cât şi în urma năvălirilor turceşti. Prevăzută
cu un turn pătrat încoronat de cele patru turnuleţe ca simbol al legii medievale "Jus Gladii" (dreptul
paloşului), cu guri de tragere, pod mobil pe lanţuri peste şanţul de apă, era una din cele mai bine
fortificate porţi. Prin această poartă a trecut şi Mihai Viteazul în timpul celor trei popasuri
braşovene. În decursul timpului a suferit numeroase avarii: incendiul din 1689, cutremurul din 1738.
Devenind neîncăpătoare, în 1820 se deschide poarta din Târgul Cailor (str.Bariţiu) şi după opt ani
(1828) Poarta Şcheilor (a Mureşenilor), fiindu-i sortit să devină magazie. Restaurată în 1971 aici se
amenajează sediul Uniunii Arhitecţilor.

Poarta Şcheilor (a Mureşenilor)

A fost ridicată între anii 1827 - 1828 cu rolul de a suplini accesul în Cetate în imediata
vecinătate a porţii Ecaterina. Construită în stil architectural clasic, poarta are trei deschideri - două
laterale pentru accesul pietonal şi una centrală pentru accesul vehiculelor. Inscripţia în grafie latină
(vizibilă şi astăzi) marchează momentul ridicării porţii cât şi faptul că această poartă a fost ridicată
în urma vizitei împăratului Francisc I la Braşov în anul 1817.

Poarta Porţii
Construită ca fortificaţie la capătul actualei străzi Republicii (fostă strada Porţii) în a doua
jumătate a secolului al XIV-lea. Incendiul din 1519 distruge o parte a clădirii, reconstruindu-se între
anii 1522-1524 ca bastion sub formă de potcoavă, adaugându-se la 1537 un turn cu ceas. Pe această
poartă aveau acces în mod special negustorii moldoveni, care de altfel erau cazaţi pe această stradă,
în timp ce negustorii munteni se cazau pe strada Vămii. În 1613 poarta este refăcută şi după câţiva
ani - în 1650 se reconstruieşte şi tunul. Poarta este afectată de incendiile din 1689 şi 1718 iar în 1802
devine victimă a unui cutremur, motiv pentru care în 1857 poarta este demolată, nemaifiind
practicabilă, pe locul ei construindu-se Vila Kertsch şi Primăria oraşului (azi Agenţia de Voiaj CFR)
şi Scoala de meserii (azi Regionala CFR). Cu ocazia pavării străzii Republicii în 1977 s-au marcat
contururile fostei porţi.

Poarta Mânăstirii
Situată la capul străzii Mureşenilor, fostă 7 Noiembrie şi în perioada medievală Strada
Vămii. Fiecare numire îşi are explicaţia sa. Se ştie că în veacul al XIV-lea aici era o mânăstire
dominicană, demolată pentru a se ridica biserica romano-catolică de azi. De asemenea se ştie că pe
locul unde azi îşi are sediul Aro Palace (fostul O.N.T.Carpati) era vama Braşovului. Poarta era
împrejmuită cu ziduri şi apărată de un "căpitan de poartă" cu opt slujitori înarmaţi. În 1562 deţinea
33 de puşti, 10 puşti pragheze şi 7 tunuri mici, fiind prevăzută cu galerii pe mai multe nivele şi cu
guri de tragere. Pe această poartă a intrat în Braşov Mihai Viteazul la 1 martie 1600. Cutremurul din
1738 a avariat-o, iar la 1835, devenind impracticabilă este demolată, pentru ca în 1838 să fie

25
construită o altă poartă în stil clasicist de către meşterul constructor Andreas Dieners (demolată la
rândul ei în 1891 pentru a favoriza introducerea tramvaiului).

Poarta de pe Târgul Cailor (str. G. Bariţiu)

Ridicată în stil clasicist în dreptul Bastionului Fierarilor la 1819 cu banii negustorilor din
Şchei de către meşterul constructor Joseph Jani cu o trecere pentru pietoni şi alta pentru vehicule. În
anul 1874 a fost demolată pentru că incomoda pătrunderea carelor cu coliviltir ale negustorilor.

 Turnurile Braşovului
Suplinind rolul porţilor şi al bastioanelor turnurile slujeau atât ca puncte de observaţie, dar şi
ca fortificaţii menite să preîntâmpine vreun atac. Din cele 32 de turnuri s-au mai păstrat doar două
(cel Alb şi cel Negru) pe dealul Straja.

Turnul Alb
A fost ridicat în anul 1494, pe cinci niveluri, în formă de potcoavă (semicerc închis), având
14m înălţime, cca. 4m grosime a zidurilor şi un diametru de 19m, prevăzut cu galerii etajate în
interior şi cu găuri de tragere. Era destinat breslelor de cositori şi arămari. Incendiul din 1689 îl
afectează dar este restaurat în 1723. O noua iniţiativă de resturare are loc în 1902 şi ultima în 2003.

Turnul Negru
Datând din veacul al XIV-lea în formă pătrată, având latura de 7m şi înălţimea de 11m,
prevăzut cu galerii etajate, cu trei rânduri de guri de foc, legat cu cetatea printr-un tunel subteran şi
pod mobil. Incendiul din 23 iulie 1559 provocat de un trăznet i-a atras denumirea actuală. În 1696 a
fost din nou lovit de trăznet. O nouă restaurare a fost făcuta în 1900, ultima fiind făcută în 2003.
În preajma turnurilor, îmbrăţisând parcă Turnul Negru şi întinzându-se la dreapta până la
Turnul Alb, erau Romurile, (de la germanicul "Rahmen" = rame), nişte pervaze uriaşe, pe care
femeile din Şchei întindeau la uscat postavurile sau lâna oilor adusă aici de ciobanii de la Bran şi
Săcele.

 Piata Sfatului
Atestată documentar în 1520 ca piaţă, numită în documente "forum" sau "Markplatz", sute
de ani acest loc a fost socotit centrul oraşului cetate. Aici se desfăşurau principalele târguri la care
participau meşteşugari şi negustori din cele trei ţinuturi româneşti şi chiar din îndepărtatele ţinuturi
ale Orientului şi Occidentului, Braşovul având din 1364 dreptul de a ţine târg anual, iar din 1369
dreptul de etapă şi depozit. După produsele care se vindeau pe laturile pieţei, acestea au căpătat
denumirea de: târgul grâului (latura de sud-est), târgul florilor, sau şirul pânzei (latura de est), târgul
butnarilor (latura de sud) şi târgul inului (latura de nord), şirul bumbacului (tot latura de vest).
Porţiunea din Strada Hirscher de la Strada Mureşenilor până în Strada Castelului se numea
"târgul straielor", căci aici, ne spune Sextil Puşcariu se vindeau plocadele mitoase ale şcheienilor.
Înconjurată de case în stil renaştere, baroc, provincial şi neoclasic, cu frumoase arcade, piaţa
adăpostea mari prăvălii şi depozite de mărfuri. În incinta pieţei se afla "stâlpul infamiei", la
bifucarea celor două fire de apă venite de la înălţimea Şcheiului - "un stâlp solid de piatră" - spunea
Sextil Puşcariu - care, însă nu urmărea scopuri artistice, avea menirea să pedepsească în văzul
tuturor pe cei vinovaţi de fapte infame. El era aşezat între podul Batuselor şi Sfat. La acest loc de
frunte a căzut în 1688 capul lui Ştefan Stener, căpetenia breslei cizmarilor, care se împotivea
austriecilor să intre în oraş. Aici se judecau şi vrăjitoarele şi se aplicau public pedepse corporale
pentru vicii (la 1601 Radu Murgan din Şchei primea 40 de toiage "pe pod în mijlocul târgului"
pentru că a încălcat legătura de a "nu mai bea vin şi că va duce muierii lucru în casă şi bucate ce va
putea".
26
 Sextil Puşcariu considera etimologic cuvântul "batus" cu sensul de "cizmă", sub motivaţia că
aici se vindeau cizmele meşterilor braşoveni încă din veacul al XVI-lea. Tot aici, în 1814 erau două
fântâni "care nu erau nici tâpuri cu albii, nici puţuri cu ciutură, amândouă aveau un fel de colivie
mare cu fier forjat". Au fost desfiinţate în 1892 pentru a favoriza staţionarea tramvaiului în piaţă.
În clădirea dintre Biserica neagră şi Cerbul Carpatin (Piaţa Sfatului nr.16) se află clădirea în
care a funcţionat prima farmacie din Braşov, atestată documentar în secolul al XVI-lea. Un inventar
al farmaciei de la 1576 confirmă prezenţa aici a 235 de vase, 114 vase mijlocii şi 83 mici, apoi 31
vase şi 18 căni de cositor, 1 mojar mare, 1 mojar mic, 1 cazan, 3 cântare cu greutăţi etc. Sunt
consemnate câteva cărţi de specialitate. Primul farmacist braşovean cunscut până acum a fost un
oarecare Andreas pe la 1570. Clădirea este închiriată de municipalitate cetăţeanului Mathz, dar
administrată de soţia lui Andreas după moartea acestuia. Primele reparaţii se fac între 1605-1635. În
spatele clădirii era o curte interioară cu grădină, unde se cultivau plante medicinale pentru farmacie.
Se conservă stâlpii porticului, sistemul de boltire a subsolului, precum şi mai multe picturi "in
fresco". De mai mulţi ani se găseşte în faza de restaurare.
La nr.1, funcţiona la 1920 farmacia "Sfânta Maria". Pe linţoiul uşii principale din gangul de
acces, partea superioară a portalului de piatră, scrie anul 1587, iar pe ancadramentul unei ferestre de
la nivelul superior, anul 1772. Pe Şirul florilor la 1733 se înfiinţează farmacia "La arap" a doctorului
Georg Boltosch, căreia românii îi ziceau "La dracu". Ea a funcţionat până în 1949, când a fost
desfiinţată prin naţionalizare.
În Târgul grâului, la nr. 5 era magazinul "E.& A.Orendi" cu mărfuri de galanterie şi de lux,
articole de călătorie şi jucării pentru copii, fondat în 1896, iar la nr.9 magazinul lui "H.Ostersetzer" -
ceasornicar, giuvaergiu şi optician.

3. ANALIZA SITUAŢIEI
EXISTENTE
3.1. Elemente de infrastructură

3.1.1. Căi de comunicaţie şi transport

Braşovul are peste 550 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 260 km în lungime.
Construcţia unor noi cartiere de case şi blocuri modifică aceste cifre de la an la an. Reţeaua stradală
este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecţiilor importante
sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea şi salubrizarea lor. În municipiul Braşov există o reţea
vastă de transport, călătorii putând opta pentru autobuz, troleibuz sau taxi.
27
 În Braşov sunt 46 de linii de autobuz şi troleibuz. De asemenea, exista, până de curând, o
linie de tramvai, dată în folosinţă la 23 august 1987 (pe linia 101). Datorită problemelor ce le ridică
acest mijloc de transport (poluare fonică, cheltuieli însemnate pentru întreţinerea infrastructurii)
acesta a fost înlocuit cu troleibuze (linia 8), din 18 noiembrie 2006.
Biletul pentru autobuz/troleibuz costă 1,25 lei / călătorie, cu excepţia liniei 20 (3 lei /
călătorie). Se oferă posibilitatea procurării de abonamente pe una / două / toate liniile, pe un interval
de 1 / 7 / 30 zile.
În Braşov există 7 mari companii de taxi. Tariful, în oraş, este în general de 1 leu/km. Pentru
cursele în afara oraşului, tariful este dublu.
Din Braşov se pot închiria maşini prin intermediul firmelor specializate.
În Braşov, transportul pe cablu este bine reprezentat. Există o telecabină care leagă poalele
de culmea Tâmpei şi două în Poiana Braşov: Kanzel şi Capra Neagră, care merg până pe masivul
Postăvaru. Tot în Poiana Braşov mai funcţionează o telegondolă şi 6 teleskiuri. În vederea
municipalităţii se are realizarea unei telegondole care va parcurge traseul Gara Centrală - Centrul
Vechi - Pietrele lui Solomon - Poiana Braşov.
Municipiul Braşov are unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată. Există patru gări
în raza sa: Centrală, Bartolomeu, Triaj, Dârste. Iată căile feroviare care trec prin municipiu:
• Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
• Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
• Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Oradea
• Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Teiuş
• Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
• Tronsonul Braşov - Zărneşti - linie concesionată
Braşovul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E60 şi de drumul
naţional DN1; are trei autogări cu microbuze şi autobuze care fac legătura cu aproape toată ţara. Prin
municipiu trec următoarele căi rutiere:
• Şosele internaţionale:
• E60 Hamburg - Praga - Budapesta - Oradea - Cluj Napoca - Târgu Mureş -
Braşov - Bucureşti - Constanţa
• Drumuri naţionale:
• DN 1 Oradea - Sibiu - Făgăraş - Braşov - Bucureşti
• DN 1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
• DN 10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
• DN 11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
• DN 73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
În 2004 au început lucrările la Autostrada Transilvania, pe ruta Bucureşti - Braşov - Cluj-
Napoca - Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfăşurat în estul Uniunii
Europene. În preajma municipiului, autostrada va urmări traseul Predeal - Râşnov - Cristian -
Ghimbav - Codlea. De asemenea, au fost terminate primele tronsoane din Ocolitoarea municipiului,
cu traseul aproximativ Dârste - Hărman - Sânpetru - Ghimbav, unde va face joncţiune cu autostrada.
În 2008 va fi finalizat, la Ghimbav, un aeroport internaţional care va deservi Braşovul. În
situaţii de urgenţă se foloseşte o pistă pentru avionete existentă deja acolo.
În perioada celui de-al doilea război mondial a existat la Braşov un aeroport militar, lângă
fabrica IAR, desfiinţat însă de către autorităţile de ocupaţie ruse. Toate utilajele şi avioanele au fost
trimise în Uniunea Sovietică, în cadrul despăgubirilor de război. Pe locul pistelor de aterizare se află
astăzi Gara Centrală, din vechiul aeroport nemaiexistând decât turnul de control.

3.1.2. Alimentarea cu apă şi canalizare

28
 Una din preocupările majore pentru Compania APA R.A. Braşov, este asigurarea apei
potabile de cea mai bună calitate pentru toţi consumatorii, prin servicii prompte, de o factură
civilizată, bazate pe respect reciproc şi în conformitate cu reglementarile legale în domeniu. Paralel
cu aceasta, Compania APA R.A. Brasov acordă o deosebită atenţie bunei funcţionari a sistemului de
canalizare pentru a asigura colectarea, transportul, evacuarea şi epurarea apelor uzate descărcate în
reţeaua publică, cu respectarea condiţiilor impuse de normativele în vigoare (NTPA 002/1997).

Compania Apa R.A. Braşov, cu sediul în Braşov, 500092, str. Vlad Ţepes nr. 13, s-a înfiinţat
conform Deciziei nr. 31/30.03.1995 a Consiliului Judeţean Braşov , funcţionând sub autoritatea CJ
Braşov în baza Regulamentului de Organizare şi Funcţionare aprobat de către aceeaşi autoritate
publică locală.
Obiectul de activitate:
- captarea, tratarea, transportul şi distribuţia apei potabile;
- colectarea şi epurarea apelor uzate;
- proiectare lucrări specifice apă-canal;
- analize apă potabilă şi ape uzate.

De asemenea, se află în construcţie staţia de pompare Lupan, staţia de pompare Tâmpa,

executând-se şi reabilitarea staţiei de pompare Dealul Melcilor.
Vechimea conductelor din zona Şchei a impus înlocuirea a 47 km de conductă existentă, cu
conducte din polietilenă, fontă ductilă şi poliesteri armaţi cu fibră de sticlă (HOBAS).
În cursul anului 1998 s-au demarat şi lucrările de modernizare şi retehnologizare a staţiei de
epurare cu finalizare la sfârşitul anului 1999.
La Uzina de apă – Târlung se retehnologizează hala de filtre nr. 1 înlocuindu-se instalaţii cu
o vechime de peste 50 de ani.
Înzestrarea surselor cu aparate de măsură constituie o altă lucrare care a fost începută în anul
1998, cu definitivare în anul 1999.

3.1.3. Alimentarea cu energie electrică

Centrala Electrică de Termoficare Braşov este situată în vecinătatea municipiului Braşov, pe

direcţia E-NE, pe malul drept al pârâului Timişul Sec. Din punct de vedere geografic, centrala este
amplasată în Podişul Transilvaniei, în depresiunea Ţara Bârsei, la poalele Tâmpei, la o altitudine de
aproximativ 550 m. În est, se învecinează cu staţia CF Timiş - Triaj a Regionalei Căi Ferate Braşov,
iar la sud cu terenuri agricole, aparţinând unor locuitori din oraşul Săcele.
Definitivarea sistemului de 400 kV din zona Braşovului a continuat cu trecerea la 400 kV, în
anul 1983, a liniei Braşov-Dârste şi a staţiei Dârste, cu un transformator de 250 MVA, 400/110 kV,
iar în 1984 a liniei Domneşti-Dârste (din 1989, prin apariţia staţiei 400 kV Brazi, linia este numită
LEA 400 kV Brazi Vest-Dârste). Tensiunea de 220 kV s-a desfiinţat în anul 1985, prin înlocuirea
auotransformatoarelor de 400/220 kV şi 220/110 kV din staţia Braşov, cu două transformatoare
400/110 kV, 250 MVA.
Printre evenimentele legate de dezvoltarea sistemului energetic de 400-100 kV din zona de
activitate a F.R.E. Braşov în configuraţia actuală mai trebuie amintite:
1. punerea în funcţiune în anul 1989 a hidrocentralelor de pe râul Olt: C.H.E. Voila şi C.H.E.
Viştea, având fiecare câte două generatoare de câte 7,1 MW, 6 kV, acţionate de turbine
Kaplan;
2. punerea în funcţiune, la sfârşitul anului 1990, a celei mai mari unităţi de producere din zonă,
C.E.T. Braşov, cu prima unitate de 50 MW, cel de al doilea grup, de aceeaşi putere, fiind dat

29
 în exploatare în mai 1995. CET Braşov cu capacitatea de 2x50 MW constituie în prezent a
doua unitate RENEL din Braşov sub titulatura de Filiala de Electrocentrale Braşov.

Volumul de instalaţii CE Braşov 01.01.2002

Nr.crt. Intalatii UM SIT

1 Staţii 400 kV buc 2
2 Staţii 220 kV buc 1
3 Linii 400 kV Km 277
4 Linii 220 kV Km

Staţii de transformare existente în zona de activitate a CE Braşov

Nr.crt Denumire Tensiuni Putere
1 Staţia 400/110 kV Braşov 400/110 kV 2x250 MVA
2 Staţia 400/110 kV Dârste 400/110 kV 250 MVA
3 Staţia 220/110/20 kV Gheorgheni 220/110/20 kV 2x200 MVA

3.1.4 Alimentarea cu energie termică

Centrala Electrică de Termoficare oferă, în prezent, servicii la o mare parte a locuitorilor
Braşovului, ale căror apartamente se află încă în sistemul centralizat.

3.2. Structuri turistice existente

Municipiul Braşov dispune de o mulţime de hoteluri şi pensiuni de diferite categorii care
însumează un număr de peste 5.000 de locuri de cazare. Dintre cele mai importante hoteluri,
amintim: „Aro Palace” (de cinci stele), „Piatra Mare”, „Ruia”, „Alpin”, „Acasă la Dracula” şi
„Edelweiss” din Poiană (de patru stele), „Capitol”, „Ambient”, „City Center”, „Braşov”, „Coroana”
şi „Postăvarul” (de trei stele), iar ca pensiuni sunt de menţionat „Bielmann” şi „Heraldic Club” (de
cinci margarete), „Casa Jasmine”, „La Residenza”, „Casa Cranţa”, „Casa Ţepeş” şi „Curtea
Braşoveană” (de patru margarete) şi „Leo”, „Stejeriş” şi „Memo” (de trei margarete).

3.3. Circulaţia turistică

Analiza circulaţiei turistice înregistrată în municipiul Braşov este realizată pe principalii
indicatori: număr turişti, număr înnoptări şi durata medie a sejurului.

30
 Municipiul Braşov oferă un profil turistic caracterizat pe de o parte de cadrul natural, fiind
înconjurat de munţi, iar pe de altă parte de cadrul istoric, oferind vizitatorilor unul din cele mai bine
păstrate situri medievale din ţară. Majoritatea turiştilor vin din Bucureşti, în timp ce turiştii străini
reprezintă mai puţin de 15 % din nopţile de cazare. Conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică,
în anul 2006, la nivelul municipiului Braşov existau 99 de unităţi de cazare turistică dintre care: 32
de hoteluri, 46 de pensiuni turistice, 13 bungalow-uri, 8 vile turistice. Turiştii care sosesc în zona
municipiului au la dispoziţie şi un camping.

În semestrul I 2006 numărul de sosiri ale turiştilor în total structuri de primire turistică cu
funcţiuni de cazare turistică a crescut cu 10,7% faţă de semestrul I 2005, creşteri înregistrându-se în:
pensiuni turistice urbane (+28,2), hoteluri (+14,0%), cabane turistice (+10,6%). Cea mai
semnificativa scadere a numărului de turişti sosiţi s-a înregistrat în pensiunile turistice rurale (-
19,5%), conform declaraţiilor pe propria răspundere a agenţilor economici ce întocmesc rapoarte
statistice.

În semestrul I 2006 numărul de înnoptari ale turiştilor în total structuri de primire turistică cu
funcţiuni de cazare turistică a crescut cu 7,6% faţă de semestrul I 2005, creşteri înregistrându-se în:
pensiuni turistice urbane (+40,3), cabane turistice (+10,5%), hoteluri (+6,0%), coroborat cu numărul
de sosiri.
Deşi numărul turiştilor sosiţi în vile turistice a scăzut în semestrul I 2006 faţă de semestrul I
2005 cu 4%, înnoptările în aceste structuri de cazare au crescut cu 6,5%, de unde rezultă că a crescut
durata sejurului în aceste tipuri de structuri turistice. Insuficient insa! Dacă în semestrul I 2006 la
nivel naţional durata sejurului a fost de 2,7 zile, în judeţul Braşov aceasta a fost de numai 2,2 zile,
31
fiind cunoscut faptul că structurile turistice din judeţul Braşov sunt utilizate în special pentru
weekend turistic sau în scopuri de afaceri şi conferinţe.

3.4. Factori naturali de risc

Zona nu este afectată de factori naturali de risc major. Acest fenomen meteorologic poate fi
prevenit prin amestecul pădurilor de răşinoase cu arbori din familia foioase, care au rădăcini mult
mai puternice şi rezistente la vijelii. Pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor produse de torenţi şi
pâraie sunt necesare lucrări de regularizare şi stabilizare a cursurilor acestora.

3.5. Starea mediului natural

Starea mediului include starea factorilor de mediu, precum şi a unor componente ale
acestuia, şi este caracterizată, în special, prin calitate, dar şi prin date de ordin cantitativ.
Factorii de mediu, aerul, apa, solul, flora, fauna care intră în componenţa capitalului natural,
au suferit sub impactul activităţii omului modificări cantitative şi calitative importante, mai ales în
ultimele decenii, ca urmare a valorificării intensive a resurselor naturale ale Terrei, a dezvoltării
explozive a industriei, a transporturilor, a centrelor populate etc. Prezintă gravitate impactul negativ
care se manifestă în degradarea ecosistemelor şi în înrăutăţirea stării de sănătate a omului. Prin
urmare, Strategia protecţiei mediului trebuie să pornească de la starea factorilor de mediu, gradul de
afectare a calităţii lor de către poluanţi pentru ca, asigurând o valorificare raţională a resurselor ţării,
să se realizeze acea dezvoltare durabilă de care să beneficiieze atât generaţia actuală cât şi
generaţiile viitoare.
Ca şi în alte ţări, calitatea factorilor de mediu este afectată de aproape toate activităţile
economice, precum şi de poluarea transfrontieră.
Supravegherea calităţii factorilor de mediu revine în principal Ministerului Apelor şi Protecţiei
Mediului, precum şi Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Ministerului Sănătăţii şi
Familiei, pe profil de specialitate.
La nivel naţional este organizată activitatea de monitorizare incluzând o reţea de
supraveghere a calităţii factorilor de mediu şi de colectare a datelor la imisie, transmiterea,
prelucrarea şi stocarea lor, în flux lent şi în flux rapid la Dispeceratul ce funcţionează în cadrul
Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului . Reţeaua Naţională de Supraveghere se va îmbunătăţi
prin realizarea sistemului de monitoring integrat, iar activitatea de dispecerat va prelua numai
urgenţele de mediu.

3.5.1. Calitatea aerului

Din datele de calitate a aerului obţinute din reţeaua de monitorizare aparţinând Ministerului
Apelor şi Protecţiei Mediului rezultă o uşoară îmbunătăţire a calităţii aerului datorată diminuarii
activităţilor economice şi programelor de retehnologizare şi modernizare realizate la nivelul unor
unităţi industriale, precum şi activităţii Inspectoratelor de Protecţia Mediului (creşterea numărului de
inspecţii la agenţii economici a căror activitate produce impact asupra calităţii aerului).
Supravegherea calităţii aerului a înregistrat o îmbunătăţire în perioada 1997 -– 2000, prin
creşterea numărului de staţii de supraveghere (tabelul 3.1), pe de o parte, şi prin creşterea
numărului de indicatori monitorizaţi la o singură staţie, pe de altă parte.

Datorită slabei dezvoltări a industriei, arealul Braşov nu este afectat de poluare. Prin
reducerea suprafeţei de pădure de pe versanţii înconjurători a fost uşor influenţat nivelul
aeroionizării şi aerosolilor de răşinoase. Devierea traficului de tranzit din oraş, pe o şosea de
centură, măsură propusă şi prin Planul de Urbanism General al localităţii se va reduce nivelul
poluării sonore şi cea produsă de arderile de combustibil, din aer.

32
 4. ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR
4.1. Etnografia municipiului Braşov
Muzeul de Etnografie din Braşov este consacrat etnologiei regionale din sud-estul
Transilvaniei, ilustrând prin patrimoniul sau valoros de peste 10.000 de piese, civilizaţia
comunităţilor rurale din zona Bran, zona Rupea, Ţara Oltului şi Ţara Bârsei.
Cea din urma zonă vădeşte un puternic caracter urban datoritş prezenţei Braşovului, renumit
oraş comercial şi meşteşugăresc, cunoscut în istoria Transilvaniei încă din evul mediu timpuriu.
Cu o structură administrativă Muzeul de Etnografie funcţionează în trei localităţi: Braşov,
Săcele şi Rupea.
În pavilionul central din Braşov este organizată o amplă expoziţie permanentă care cuprinde,
într-o tratare succintă, o problematică comună tuturor zonelor etnografice, anume meşteşugul
ţesutului şi aplicarea lui funcţională în organizarea interiorului şi a costumului popular. Prezentarea
are un pronunţat caracter documentar-pedagogic, cu accent pe reconstituirea autenticităţii
contextului rural: unelte, tehnologii, produse finite specifice.
De asemenea, la Braşov se amenajează în prezent Muzeul Civilizaţiei Medievale, pus în
evidenţă într-un important monument istoric reprezentativ pentru arhitectura urbană transilvăneană
din sec. XVI-XVIII. Se urmăreşte într-o formulă contextuală de ilustrare sugestivă, reconstituirea
vieţii urbane a Braşovului, a structurilor sale cotidiene prin amenajarea vechii farmacii a oraşului, a
unui han de Braşov, prăvălii de meşteşugari, postăvari, blănari şi cojocari, un interior urban specific
patriciatului săsesc.
La Săcele şi Rupea funcţioneaza cele două filiale ale muzeului braşovean, muzee cu caracter
local, concepute monografic, care şi-au propus sa ilustreze cu precădere viaţa pastorală specifică
săcelenilor cât şi meşteşuguri ca olăritul, pictarea mobilierului ţărănesc renumite în zona Rupea.

4.2. Folclorul municipiului Braşov

 Obiceiuri tradiţionale de peste an păstrate în municipiul Braşov

Obiceiul junilor din Şcheii Braşovului

Românii din Şcheii Braşovului practică în legătură cu sărbătorile Paştelui obiceiul Junilor. El
este legat de Săptămâna Luminată, de la Duminica Paştilor la Duminica Tomii.
Documentele atestă că în anul 1931 existau şapte organizaţii ale junilor, cea mai veche fiind
cea a ,,Junilor Tineri”. Ultimul grup înfiinţat este cel din 1924 ,,grupul junilor Braşovecheni”,
format numai din bărbaţi căsătoriţi.
Sat, la început, Şcheiul avea o organizare socială bine determinată în cadrul acestei
comunităţi ca şi în altele europene. Grupurile de bărbaţi cuprindeau: copii, feciori şi bărbaţi
neînsuraţi. Trecerea dintr-un grup în altul se face prin anumite rituri de trecere, de primire, probe ale
maturităţii şi bărbăţiei.
Obiceiul junilor îl considerăm ca unul din riturile de iniţiere în rândul feciorilor, el fiind
inclus în ciclul ,,cetelor ”. Înţelesul termenului de ,,june” în Transilvania este cel de ,,tânăr fecior
neînsurat”.
Feciorimea reglementează trei forme ale vieţii sociale a tinerilor – participarea la horă cu
fetele, raportul de cult şi purtarea de arme.

33
 În sprijinul acestor afirmaţii găsim statutul junilor care deşi apare în secolul al XIX – lea,
prevedea intrarea în organizaţia junilor doar a tinerilor între 16 şi 18 ani. La data căsătoriei aceştia
vor trebui să părăsească această companie.
Studierea aprofundată a acestui obicei ne dă posibilitatea de a lega obiceiul junilor cu ceata
de feciori din comunitatea sătească tradiţională. În ambele situaţii feciorii îşi aleg conducătorii:
vătaful şi armaşul. Astăzi întreg ceremonialul îşi schimbă semnificaţia. Puţini sunt cei care îşi mai
amintesc de unele momente ale ceremonialului.
La început rit de primire în rândul feciorilor, aruncarea junilor în cergă, constituie astăzi un
joc distractiv. Acest obicei îl întâlnim şi în cetele de feciori din Ţara Oltului.
Astăzi şi-a pierdut semnificaţia mersul junilor dupa ouă roşii, zi dedicată fetelor în vechiul
ceremonial şi obiceiul udatului, semn al măritişului în anul respectiv.
În vechiul ceremonial, junii apar ca şi în alte cete de feciori conservatori ai obiceiurilor în
legătură cu cultul naturii – serbările împodobirea cailor şi a brazilor, muzica, venirea primăverii.
Punerea brazilor la porţile fetelor aminteşte de ,,armindeni”, obicei practicat în toate satele
româneşti. Astăzi brazi se pun doar la cruci şi troiţe.
Împodobirea cailor de către feciori are o semnificaţie deosebită. Ghirlandele de flori erau
aruncate pe casă la întoarcere anunţând solstiţiul de vară.
Ceea ce s-a mai păstrat astăzi în totalitate în obiceiul junilor este urcarea la Pietrele lui
Solomon şi aruncarea buzduganului, care astăzi constituie un joc distractiv. În trecut aruncarea
buzduganului era o întrecere voinicească a feciorilor – o ocazie cu care puteau să-şi arate dibăcia.

Costumul tradiţional al junilor era costumul de sărbătoare de fecior şcheian.

Dezvoltarea Braşovului ca puternic centru comercial în secolul trecut şi includerea Şcheiului
în structurile administrative ale Braşovului a dus la pierderea semnificaţiei acestui obicei.

Zilele Braşovului
Cu scopul de a renaşte tradiţia şi de a reda cetăţenilor oraşului atmosfera de centru comercial
puternic, în anul 2002 Primăria Municipiului Braşov a luat iniţiativa organizării unui proiect unic
pentru oraşul Braşov - Zilele Braşovului. Evenimentul se desfăşoara în preajma Sfintelor Sărbători
ale Paştelui, dorindu-se legarea acestuia de altă Sărbătoare tradiţională a Braşovului, cea a Junilor.
Pe toată durata derulării evenimentului, instituţiile de cultură pun la dispoziţia organizatorilor
spaţiile necesare organizării de spectacole, expoziţii, lansări de carte, etc. în cadrul Zilelor
Braşovului are loc Târgul Meşterilor Populari din România.

 Manifestări artistice şi culturale, târguri, spectacole

Târgul meşterilor populari
Braşov - Livada Poştei
În cadrul Zilelor Braşovului în fiecare an are loc Târgul meşterilor populari din România .
Acest târg, organizat timp de trei zile atrage meşteri populari din ţară care îşi prezintă spre
vânzare creaţiile, aducând la Braşov specificul zonelor din care provin.
Scopul acestui târg îl constituie încercarea de revitalizare a meşteşugurilor populare
tradiţionale, de aducere în faţa publicului urban a acelor obiecte care prin valoarea lor şi respectarea
canoanelor culturii populare sunt departe de ceea ce numim kitch şi care din păcate invadează zonele
urbane.
Târgul este un prilej de întâlnire a meşterilor populari din diverse domenii de activitate, sursa
unor schimburi de opinii şi experienţe, de promovare a adevăratelor valori, roade ale meşteşugurilor
tradiţionale.

34
 Organizarea unui asemenea eveniment a urmărit crearea unui cadru specific în care munca,
talentul şi maiestria meşteşugarilor sunt recunoscute, preţuite, atât de meşterii din aceeaşi breaslă, de
specialişti şi nu în ultimul rând de public.
Varietatea şi frumuseţea produselor meşteşugăreşti au alcătuit un adevărat ,,muzeu viu”.

Festivalul concurs pentru tineri interpreţi de muzică populară “Flori în Ţara Bârsei”
În perioada 18-19 martie are loc Festivalul Concurs "Flori în Ţara Bârsei".
Acest festival a devenit deja o tradiţie în viaţa culturală braşoveană, acesta adresându-se în
special tinerilor interpreţi de muzică popularã cu vârste cuprinse între 17-24 ani.
Concurenţii interpretează piese specifice zonei etnofolclorice din care provin: una fãrã
acompaniament orchestral (doinã, baladã, cântec doinit) şi cealaltã cu acompaniament orchestral
(cântec de joc).
Festivalul se desfãşoară pe durata a douã zile: în prima zi concurenţii prezintă repertoriul în
cadrul concursului, urmând ca în încheierea acesteia sã evolueze în recital diferiţi interpreţi.

Expoziţia "Sărbătoarea Paştelui"

Cu prilejul sărbătorii pascale, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii
Tradiţionale Braşov organizează expoziţia de ouă încondeiate, icoane pe sticlă şi crestături în lemn,
"Sărbătoarea Paştelui".
Scopul este acela de a aduce în faţa publicului creaţii a căror valoare este dată - pe lângă
maniera artistică deosebită în care au fost realizate - de autenticitatea lor. Exponatele sunt create
respectându-se canoanele tradiţionale, toate la un loc reuşind să reproducă o mică parte din universul
sătesc tradiţional.

Decembrie - Bucătărie tradiţională în ajun de sărbători

1 Decembrie - Ziua Naţională a României

Consiliul Judeţean Braşov, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii
Tradiţionale Braşov, va invită de 1 Decembrie să luaţi parte la sărbătoarea tuturor românilor,
prilejuită de ziua naţională a României. Şi cum românii se exprimă de veacuri prin cântec şi joc,
veselia şi voia bună nu lipsesc din programul acestei seri omagiale dedicată tuturor celor ce simt
româneşte.

8-9 Decembrie - Festivalul Naţional al Obiceiurilor de Crăciun şi Anul Nou „Deschide

Uşa Creştine!”
Este un festival care se desfăşoară pe parcursul a două zile şi al cărui scop este aducerea în
faţa publicului larg a obiceiurilor tradiţionale specifice sărbătorilor de iarnă. Se doreşte a fi cel mai
important eveniment cultural al Braşovului din perioada sfârşitului de an. Programul celor două seri
de festival cuprinde evoluţia mai multor ansambluri folclorice şi a unor interpreţi foarte cunoscuţi de
muzică populară, care aduc în faţa publicului în special colinde tradiţionale autentice. Toate aceste
obiceiuri puse în scenă, constituie punctele de maximă intensitate ale evenimentului, deoarece
personajele care apar pe scenă sunt mascate, ei colindând cu “Ursul”, “Capra” sau “Ţurca”.

 Meşteşuguri tradiţionale

35
- Icoane pe sticlă;

- Arta lemnului;
În galeria meşterilor populari consacraţi în arta crestătorilor în lemn, la loc de cinste se
înscrie numele creatorului Nicolae Purcărea, născut în 1923 în Şcheii Braşovului. Acesta s-a impus
ca reprezentant de seamă al creaţiei plastice tărăneşti contemporane.
Întreaga sa operă vorbeşte despre vitalitatea unei minunate tradiţii, străveche şi modernă în acelaşi
timp.
Stăpânind ca nimeni altul meşteşugul crestăturilor în lemn având un deosebit simţ estetic şi
respectând canoanele populare ale simetriei, alternanţei şi ritmului, meşterul Nicoale Purcărea a
reuşit să realizeze obiecte ce impresionează prin frumuseţea lor simplă neostentativă.
Gama obiectelor este extrem de diversă, de la cele cu caracter funcţional odinioară,
decorative astăzi – cuiere, furci de tors, căuce, linguri , blidare, până la obiecte de cult – troiţe, cruci
pecetare.
Pornind de la cele mai simple motive şi ajungând la combinaţii complexe, de natură strict
geometrică, urmând legile nescrise ale artei populare, Nicolae Purcărea reuşeşte să imprime
obiectelor create ceva din frumuseţea sufletului sau.
Rozeta, pomul vieţii, triunghiurile, pătratele, romburile care astăzi şi-au pierdut semnificaţia
arhaică iniţială, alcătuiesc un decor complex armonios, amplasat în registre orizontale şi verticale.
- Crestături în lemn;
Puţini sunt tinerii din Braşov care încearcă să descifreze tainele meşteşugului artistic al
prelucrării lemnului. Tânăra şi talentata Zina Burloiu se numără printre aceştia. Ucenică a meşterului
Nicolae Purcărea din Şcheii Braşovului, cu talent şi dragoste pentru tot ceea ce înseamnă frumos în
arta populară tradiţională, ea reuşeşte să îmbine delicateţea cu rigorile acesteia.
Descifrând valenţele plastice ale lemnului Zina Burloiu reuşeşte să imprime fiecărui obiect
acel ceva din fiinţa sa, care o detaşează de ceilalţi creatori. Gama variată de obiecte ca formă şi
ornament, respectarea tehnicilor tradiţionale în realizarea decorului, ne oferă posibilitatea încadrării
acesteia între cei mai reprezentativi creatori populari.
După cum ne spune însăşi creatoarea, "domnul Purcărea a ştiut să-mi insufle această
dragoste pentru arta populară, să sensibilizeze sufletul pentru ceea ce înseamnă tradiţie".
Sunt prezente în colecţie linguri, cauce, pecetare, blidare, toate cu funcţii estetice şi decorative
funcţia utilitară pierzându-se în timp.
Decorul organizat în compoziţii bazate pe succesiunea şi alternanţa motivelor, ocupă partea
expusă vederii, fiind realizat în tehnici tradiţionale: sculptură, crestatură, decupaj.
Decorul geometrizant, realizarea liniilor drepte, şi-a pierdut din semnificaţiile multiple de altădată,
rămânând doar frumuseţea lui. Rozeta, care apare pe piesele realizate, reprezintă o supravieţuire a
cultului solar, simbol al vieţii şi al belşugului.
Admirând aceste frumoase obiecte, relevante pentru cultura populară contemporană, nutrim
speranţa că timpul va certifica adevăratele valori.

- Cojocărit;
În Ţara Oltului, cojocăritul constituie un străvechi meşteşug artistic care, prin frumuseţea şi
măiestria execuţiei, vorbeşte despre vitalitatea unei tradiţii păstrate de veacuri.
Dintre cei care au dus mai departe cu sfinţenie acest meşteşug se remarcă Dumitru Sofonea, a lu’
Trasu, născut în 1935 în satul Drăguş, descendent al unei familii cu tradiţii în cojocărit. Tatăl său,
Dumitru Sofonea zis Trasu a fost ucenicul lui Petru Lazăr, meşter din Galaţi – Făgăraş.
Înzestrat fiind cu o deosebită iscusinţă şi vioiciune a spiritului, creaţiile sale se caracterizează
prin originalitatea câmpilor ornamentali şi frumuseţea cusăturii. Filonul străvechi al acestui

36
meşteşug se face simţit în toate etapele realizării pieselor: argăsit, ,,cârnuit”, ,,ghipsuit”, croit,
,,înflorat”.
Utilizând instrumente simple, Dumitru Sofonea lucrează ,,cheptare înfundate”, ,,cheptăruţe”,
cojoace fără guler, cojoace ,,ciobăneşti” şi piese mai noi, precum ,,cheptarele crepate” şi
,,bondiţele”, toate sub acelaşi semn al unei estetici desăvârşite.
Folosind motive tradiţionale, florale - ,,floarea cheptarului”, ,,lipar”, ,,tifra”, trandafir - şi
geometrice - cercul, valul spirala, punctul - , meşterul drăguşan obţine câmpi ornamentali noi,
diferiţi de la o piesă la alta, fără a uita caracteristicile definitorii generale ale portului din Drăguş.
Suprafeţele decorate alternează ritmic cu cele albe reliefând valoarea estetică a ornamentului
şi a piesei în ansamblul ei.
Creaţiile cojocarului Dumitru Sofonea, prin originalitatea lor, prin echilibrul şi armonia
motivelor şi culorilor, au îmbogăţit patrimoniul artei noastre populare purtându-i numele peste timp.

- Încondeierea ouălor;
Obiceiurile şi credinţele legate de ouăle încondeiate sau înroşite sunt practic nelimitate ca
semnificaţie şi varietate zonală. În mentalitatea arhaică ouăle de Paşte sau cojile acestora pot aduce
frumuseţe şi sănătate, belşug şi rod bogat, să lege şi să îndepărteze oameni, sa grăbească căsătoria
fetelor.
Izvoarele istorice şi arheologice certe atestă cu multe secole înainte de Hristos obiceiul de a
face cadou ouă colorate la marile sărbători sezoniere, în special la Anul Nou.
Apariţia fregventă a oului, în special a oului colorat în ceremoniile antice de renovare a
timpului, se bazează pe concepţiile lor cosmogonice care compară Universul cu oul generator de
viaţă.
Prezent la toate popoarele antice imaginea arhetipală a oului a fost preluată ulterior de
creştinism, oul colorat şi împodobit fiind simbolul Mântuitorului care părăşeşte mormântul şi se
întoarce la viaţă.
Referindu-se la semnificaţia oului de Paşte şi la legătură mistică cu natura, Mircea Eliade
aprecia: ,,Pentru creştinismul arhaic Cosmosul participa la drama divină, ca întocmai după cum
sufletul omului este însetat de mântuire, tot aşa şi natura întreaga geme şi suspină aşteptând
Învierea”.
E de ajuns să se observe ceremonialul pascal pentru a întelege cât de solidară e natura cu
misterul cristologic, cu Răstignirea, cu moartea, cu Învierea. Natura întreagă renaşte triumfătoare
prin Învierea lui Isus.
După milenii de evoluţie a credinţelor şi ideilor religioase românii înroşesc şi încondeiază
ouă primăvara la sărbătoarea centrală a calendarului festiv: Paştele. Înrositul şi încondeiatul ouălor,
meşteşuguri populare de un rar rafinament artistic, se îmbină cu numeroase credinţe şi obiceiuri
precreştine.
Substitut al divinităţii primordiale, oul este înfrumuseţat prin vopsire şi încondeiere în
săptămâna patimilor.
Pentru a juca rolul de substitut ritual al personajului sacru, oul este ales la miezul
Părăsimilor, ziua de miercuri din mijlocul postului mare, este gătit în săptămâna patimilor pentru a fi
ucis prin lovire violentă în cap şi mâncat sacramental în ziua de Paşti. Prin acest scenariu ritual, cei
vechi credeau că timpul şi spaţiul înconjurător mor şi renasc împreună cu divinitatea adorată, an de
an.
Cunoscând cea mai mare dezvoltare în sec. al XIX-lea, astăzi încondeierea sau împistrirea
ouălor, termen folosit în zona etnografică Bran, mai este realizată de către Nina Ghinea şi Adriana
Grecu, care au învăţat acest meşteşug de la bunica lor.
Din multiplele procedee tehnice astăzi se mai practică cel al scrierii cu ceară a motivelor decorative,
cu ajutorul condeiului. Condeiul se realizează dintr-un beţisor plat la capătul căruia se fixează într-o

37
măciulie de aţă sau cânepă un vârf ascuţit din tablă subţire de aramă.
Tehnica de încondeiere a ouălor sau împistrire cum spun localnicii, este cea tradiţională cu
menţiunea că astăzi pentru păstrarea lor pentru o perioadă cât mai lungă, ouăle sunt golite de
conţinut prin găuri realizate cu acul la ambele capete şi prin suflare. Aceste găuri, la sfârşitul
operaţiunilor de încondeiere sunt astupate cu ceară.
Modelul se alege în funcţie de mărimea oului, apoi se scrie cu condeiul înmuiat în ceară
caldă. Liniile trasate cu ceară rămân albe după introducerea oului în prima culoare, galbenă. În a
doua fază, după uscare se completează oul cu alte motive desenate cu ceară, după care se introduce
în culoarea roşie.
A treia fază este cea a completării modelului prin desenare şi introducere în culoarea neagră.
După aplicarea ultimei culori, oul se aşează pe o plită încălzită pentru a se topi ceara cu care au fost
desenate modelele.
Decorarea se caracterizează printr-o deosebită simetrie în compoziţia ornamentală în
dispoziţia motivelor şi în raporturile dintre suprafeţele decorate şi cele lăsate albe. Din punct de
vedere al ornamenticii ouăle împistrite reprezintă o unitate impresionantă de semne şi simboluri cu
semnificaţii multiple.
La început ouăle se vopseau cu plante în galben, culoarea soarelui pe bolta cerului şi în roşu
culoarea discului solar la răsărit şi apus. Astăzi culorile predominante sunt roşu, galben, alb pe fond
negru. Ulterior ele au fost decorate cu chipul lui Hristos, cu motive geometrice specifice artei
populare româneşti care respectă cele două principii fundamentale: simetria şi alternanţa.
Frecvent apare motivul solar sub forma unui disc cu sau fără raze, oul şi reprezentarea
soarelui fiind în strânsă legătură cu străvechile sărbători ale echinocţiului de primăvară specifice
civilizaţiilor agrare. În gama decorativă a acestora o pondere de seama o deţine şi motivul ,,pomul
vieţii”, reprezentat în varianta glastrei cu flori, a bradului sau a ramurei de brad. Motivul
antropomorf apare fie central, fie în cadrul unor compoziţii în care sunt figurate şi motive zoomorfe,
cum ar fi ciobanul cu oile.
Pentru ca frumuseţea acestor obiecte de artă populară nu poate fi redată prin cuvinte vi le
prezentăm prin imagini.

- Pictura pe dosul sticlei;

Materiile prime folosite sunt: sticla, vopselele tempera. Pensula este confecţionată din păr de
iepure. Icoanele se zugrăvesc după nişte modele numite “izvoade”, acestea fiind cópii realizate prin
decalcare, făcute cu creionul sau cu o culoare după cărţi bisericeşti vechi. Contururile se trasează cu
ajutorul pensulei sau al condeiului. Se aştern apoi culorile în suprafeţele delimitate şi se trece la
inscripţii cu litere latine, chirilice sau greceşti. Tematicele zugrăvite sunt specifice Ţării Oltului.
Câmpurile principale sunt reprezentate de scene religioase: Maica Domnului, Îngropăciunea
lui Isus, Sf. Ilie sau scene laice: zestrea miresei, sezătoarea, obiceiuri de peste an. În plan secundar
pot apărea: trandafirul sălbatic, strugurii, cerul cu stele, soarele şi luna, îngerii. Elementele
cromatice dominante sunt roşu, cărămiziu, albastru şi ocru, mai puţin frecvente fiind verdele şi
auriul.

- Olărit;
Vasele sunt decorate prin tehnica "jirăvirii", care consta în aplicarea şi întinderea culorilor cu
ajutorul unei pensule speciale, numită "gaiţă". Ornamentarea se realizează şi cu ajutorul cornului.
Forma finală este dată prin procedeul de smălţuire. Prezenţa smalţului nu este însă obligatorie pe
piesele cu destinaţie decorativă.
O mare parte din compoziţiile ornamentale, în special cele de pe "taiere" şi străchini, sunt
dispuse circular, în două registre, pe fundul vasului şi pe pereţi. Decorarea ulcioarelor este realizată
prin aplicarea culorilor pe umerii vasului sau sub forma unui brâu.

38
Motivele decorative sunt cele tradiţionale: geometrice - spirală, vălul, "varga" (cercul), "sarul" (zig-
zag-ul), liniile drepte; fitomorfe - boboci, frunze, spice de grâu; zoomorfe - peştele; avimorfe -
cocoşul şi alte păsări.

- Icoane pe lemn.
Materialele folosite sunt culorile tempera, răşinile, prime, materiale: ceara de albine, băiturile
şi lacurile aplicate pe lemn de diferite culori şi esenţe.
Pictura este realizată dupa modelul neo-bizantin, iar izvoarele de inspiraţie se regăsesc în
şcoala rusă şi în cea greacă. În ceea ce priveşte motivele şi elementele cromatice, atât icoanele, cât şi
crucifixele respectă canoanele picturii tradiţionale.

4.3. Portul popular

În afara cetăţii Braşovului existau aşezări cu caractar cvasiurban, târguri şi sate, ai căror
locuitori, pe lângă meşteşuguri, aveau şi ocupaţii păstorale şi agricole. În aceste sate s-a păstrat de-a
lungul timpului o cultură materială specifică civilizaţiei rurale, fapt oglindit cel mai bine în
persistenţa costumelor populare ale românilor, saşilor şi ceangăilor.

Portul Românesc
În complexul artei populare, portul ocupă un loc aparte prin structura morfologică,
ornamentaţie şi colorit.
De-a lungul secolelor, s-a cristalizat un tip specific de port cu puternice influenţe urbane
pentru Ţara Bârsei, în timp ce fondul străvechi s-a păstrat şi perpetuat cu mai multă acurateţe în Ţara
Făgăraşului şi satele de pe Târnave.
Semnele distinctive ale costumului şcheienilor şi săcelenilor denotă apropierea de mediul
urban al Braşovului, o trăsătură particulară a acestora constituind-o fastuozitatea, sporită de
strălucire şi bogăţia podoabelor.

În Gazeta Transilvaniei din 28 aprilie 1929 portul şcheiencelor este prezentat ca: "o
minunată podoabă cu rochiile largi şi dimbrocate de mătăsuri grele, cu veste gătite cu bumbi
preţioşi, cu brânele minunat încheiate în paftale de metal şi semănate cu pietre scumpe, cu salbe
legate la gât, cu mantale de atlasuri grele, gătite cu blănuri, aşa-numite malotele".
Costumul bărbătesc din aceleaşi localităţi păstrează, în raport cu cel femeiesc, elementul tradiţional
prin zeghea albă şi căciula păstrată mare, prin cioarecii din dimie albă, ca şi prin croiul cămăşii din
pânză ţesută.
Originalitatea portului de Bran se manifestă în 3 tipuri de costum femeiesc care păstrează
simultan atât elemente ale celui mai vechi tip - fota roşie, învărgate pe verticală cu galben şi negru şi
ie cu manecă răsucită, - specific zonelor pastorale cât şi forme mai noi ca fota cu pulpene, cămaşa cu
pumni, precum şi costumul de influenţă musceleană.

Portul Săsesc
Ţesăturile şi alesăturile săseşti lucrate în casă sunt de o mare frumuseţe şi diversitate: feţe de
masă, perne, prosoape, draperii, feţe de plapumă, perdele etc. O mare parte din acestea sunt
executate în vrasta (Koper), altele sunt decorate cu alesături sau broderii. Predomină motivele
zoomorfe (Hălchiu, Măeruş, Codlea) şi florale, liber desenate sau geometrice.
Mai menţionăm şi perdelele poroase din Ghimbav şi săculeţele de pânză atârnate de perete,
frecvente în Vulcan.
Pentru complexul vestimentar săsesc din Ţara Bârsei sunt caracteristice piesele: cilindrul
(Borten) din catifea neagră, purtat pe cap de fete, scos în evidenţă de panglicile roşii ce atârnă pe

39
spate până la tivul rochiei; scufiţa neagră din catifea cu dantele fie ce împodobeste capul femeii
măritate dându-i o notă de distincţie, completată de panglicile din spate şi de cele de sub bărbie.
Peste fustele largi din stofe de diferite culori se poartă şorţul cu valoroase ornamente realizate în
tehnica brodatului; atât fetele, cât şi femeile poartă vara o manta neagră, creaţă, din postav (Kroner
Mantel), variantă a piesei tradiţionale în formă de pelerină. În Prejmer şi Hălchiu bărbaţii poartă
mantaua albastră (Rok) din postav, iar în Ghimbav, Râşnov şi Sâmpetru pieptare din blană de miel
(Pelzwesta), cu deschidere laterală, brodat cu motive florale stilizate.

5. OBICEIURI ŞI MITURI ÎN
ZONĂ
PIETRELE LUI SOLOMON
Cheile râului Solomon din Şcheii Braşovului sunt cunoscute drept Pietrele lui Solomon, iar
râul poartă numele aceluiaşi personaj. Solomon ar fi, după legendă, un rege maghiar care ar fi sărit
cu calul său, peste prăpastia dintre stâncile care mărginesc defileul. Urmăritorii săi păgâni (turci sau
tătari) au căzut în prăpastie şi astfel regele a scăpat de duşmani. Amintirea acestei întâmplări a fost
păstrată în tradiţia orală românească.

STATUETA ZIDARULUI
Pe latura de nord a Bisericii Negre se află o statuie enigmatică înfăţişând un tânăr zidar care
se apleacă spre baza contrafortului pe care este amplasat. În afară de această statuie, pe contraforţii
de pe latura de nord a Bisericii Negre se mai aflau şi alte statui: o femeie, un leu şi un războinic
cruciat. Astăzi nu se mai păstrează în exteriorul Bisericii decât statuia tânărului zidar. Această
statuie reprezintă omagiul adus de colegii săi pietrari tânărului care şi-a găsit sfârşitul în timpul
lucrărilor de construcţie a Bisericii (sec. XV). Personajul reprezentat de statuie a fost victima
invidiei unui confrate mai în vârsta care i-ar fi cerut să ridice ceva de pe cornişa zidului şi când
tânărul s-a aplecat l-a îmbrâncit şi a căzut în gol. Probabil ca tânărul şi-a găsit sfârşitul chiar la baza
contrafortului pe care astăzi se află statueta sa.

STRADA SFORII
Strada Sforii constituie cea mai îngusta uliţă din Cetatea Braşovului. Deşi unii susţin că este
o stradă veche şi că ar fi cea mai îngustă din Europa, totuşi, adevărul este că Strada Sforii a fost
creată în sec. al XIX-lea ca un gang de acces pentru pompieri.

STATUIA LUI ARPAD

În anul 1896, pe Dealul Tâmpa s-a ridicat o coloană având aşezat pe capitel un personaj
înfăţişând un arcaş din timpul dinastiei arpadiene. Pentru majoritatea cetăţenilor Braşovului, această
statuie a rămas ca fiind statuia lui Arpad, ducele care a condus triburile maghiare în Pannonia. Ajuns
în Pannonia, Arpad a primit jurământul de credinţă al conducătorilor celor şapte triburi maghiare şi a

40
pus bazele viitorului regat maghiar. Aniversarea unui mileniu de la aşezarea ungurilor în Pannonia a
prilejuit ridicarea a numeroase monumente dedicate acestui eveniment în întreaga Ungarie. Între
acestea se înscrie şi statuia nobilului maghiar de pe Tâmpa. Această statuie face parte dintr-un
ansamblu statuar extins pe teritoriile mai multor ţări (Ungaria, Croaţia, Italia, Slovacia, România şi
Ucraina) proiectat şi realizat de Gyorgy Zala şi Albert Schikedanz. Statuia lui Arpad îl reprezintă de
fapt Tuhutum (Teteny), unul dintre voievozii lui Arpad, cel care a cucerit ducatul lui Gelu Românul
şi a devenit primul voievod maghiar al Transilvaniei. În 1916, statuia a fost aruncată în aer de
persoane neidentificate. Capul acestei statui se află astăzi în Casa Parohiei Reformate din Braşov.

CASA NEGUSTORILOR
Soţia lui Valentin Hirscher, Apollonia Hirscher, a ridicat în Piaţa Casei Sfatului de astăzi o
clădire dedicată comerţului, numită Casa Negustorilor sau Podul Batuşilor. Batuşii erau micii
negustori care se ocupau de comerţul cu amănuntul. La parter erau mici ateliere şi dughene în care
meşterii şi comercianţii îşi prezentau produsele. Clădirea a fost construită în urma unei promisiuni
făcută de Apollonia Hirscher ca mulţumire pentru faptul că fiica sa a fost salvată de la moarte. Se
pare că micuţa intrase în moarte clinică şi şi-ar fi revenit după funerarii în mormânt, fiind
descoperită de către un gropar sărman care a încercat să-i ia bijuteriile. Această întâmplare este
ilustrată într-o frescă pe clădirea Hirscher de pe strada Armata Română colţ cu strada Republicii.

LACUL VRAJITOARELOR
La ieşirea din Cetatea Braşovului pe poarta din capătul Străzii Porţii (Republicii - Modarom)
se află un lac în care vrăjitoarele sau femeile bănuite a fi vrăjitoare erau supuse ordaliilor (apelului la
judecata divină). Nefericitele erau aruncate în apă cu greutăţi legate de picioare şi mulţimea aştepta
să vadă dacă se înnecau sau nu. Exista mentalitatea ca vrăjitoarele, fiind servitoarele satanei, nu se
pot înneca. Prin urmare, femeile care erau vrăjitoare ar fi supravieţuit acestui supliciu. Nu avem nici
o atestare a vreunei vrăjitoare care să fi supravieţuit. Dacă s-ar fi menţinut asupra apei ar fi fost luate
din apă şi arse pe rug. Lacul a fost asanat la începutul sec. al XIX-lea şi astăzi este străbătut de
bulevardul Eroilor.

LACUL DE SUB TÂMPA

Bătrânii povestesc că sub Dealul Tâmpa se află o pesteră de mari dimensiuni în interiorul
căreia s-ar afla un lac. Părerile despre natura acestui lac sunt diverse. Astfel, unii susţin că ar fi un
lac de apă sărată (un ochi de mare), în timp ce alţii susţin că ar fi un lac de apă dulce şi aducând ca
argument faptul ca pe Tâmpa se aflau izvoare de apă dulce care între timp au secat.
FECIOARA DE FIER
Cetatea Făgăraşului a fost reşedintă a principilor Transilvaniei (sec. XVII) şi a fost
transformată de către austrieci în cazarmă şi închisoare. Unii susţin că în Evul Mediu exista în
temniţele cetăţii un instrument de tortură denumit Fecioara de Fier. Acesta ar fi fost constituit dintr-
o cutie de lemn de forma unui corp uman prevăzută în interior cu lame şi piroane din fier.
Condamnatul era aşezat în respectiva cutie care, în momentul închiderii capacului, îi provoca răni
adânci prin zecile de piroane care se înfigeau în trupul lui. În dreptul gurii exista o mică iconiţă
înfăţişând-o pe Fecioara Maria pe care, în momentul morţii, condamnaţii o sărutau.

PRICULICII

41
 Miturile populare susţin că fii din flori ai unor fii din flori devin după moarte priculici, adică
un fel de strigoi. "Priculiciul este acelaşi lucru ca la francezi 'Loup garou'; se crede că oamenii se pot
schimba în lupi şi că îşi însuşesc într-atât firea acestora, încât se reped şi sfâşie atât oamenii, cât şi
dobitoacele", spunea în 1711 Dimitrie Cantemir.

6. OPORTUNITATEA
REALIZĂRII STUDIULUI
6.1. Trasee turistice

Traseuri turistice avand ca reper Municipiul Brasov

Braşov - Pietrele Lui Solomon - Stejăriş - Zimbru - Poiana

Braşov

1
Braşov - Bufetul Piatra - Poiana Nisipului - La Carieră - Poiana
Dresder - Poiana Doamnei - Poiana Cristianul Mare - Poiana Trei Fetiţe -
2 Spinarea Calului - Cabana Poiana Secuilor - Cabana Trei Brazi -
Predeal - DN73A
Braşov - Poarta Şchei - Şaua Tâmpei - Poiana Stechil - Mt. Crucuru
Mare - Poiana Ruia - Cabana Postăvaru - Cabana Cristianu Mare -
Vârful Postăvaru - Drumul Şerpilor - Valea Draga - Timişul De Jos
3
Poiana Braşov - Hotelul Poiana Ursu - Stâna Năvrii - Poiana Nisipului

4
Braşov - Crucea Musicicoiului - Fântâniţa Popii - Poiana Stechil

5
Braşov - Magazinul Star (sub Tâmpa) - Serpentine - Vârful Tâmpa

6
Braşov - Magazinul Star (sub Tâmpa) - Treptele Lui Gabony - Vârful
Tâmpa

42
 Braşov - Cartier Temelia - Valea Cetăţii - Valea Cu Apă - Hotel Poiana
Ursului
8
Braşov - Cartierul Noua - Piscul Lungu - Mt. Crucuru Mic

9
Cabana Dâmbul Morii - Valea Largă Mare - Cartierul Noua - Braşov

10
Timişul De Sus - Valea Calului - Valea Cheii - Cabana Cheia
Râşnoavei

11
Cabana Cheia Râşnoavei - Cheişoara - Râpa Dracului - Poiana Braşov -
Patinoar

12
Poiana Brasov - Patinoar - Prăpastia Lupului - Poiana Popii - Groapa De
Aur - Valea Poienii (1) - Cabana Cheia Râşnoavei

13
Poiana Braşov - Patinoar - Prăpastia Lupului - Poiana Cristianul Mare -
Cabana Postăvaru

14
La Carieră - Poiana Dresder - Peştera De Lapte - Ref. Salvamont

15
Poiana Braşov - Rest. Capra Neagră - Izvorul Din Pietriş - Cabana
Postăvaru - Poiana Cristianul Mare - Cabana Cristianu Mare - Vârful
Postăvaru
16
Râşnov - Valea Popii - Poiana Sub Padinu - Peştera Râşnoavei -
Poiana Cristianul - Valea Sticlăriei - Stejăriş - Pietrele Lui Solomon -
Braşov
17
Râşnov - Hotel Cetatea - Poiana Sub Padinu - Peştera Râşnoavei

18

43
 Peştera Râşnoavei - Bisericuţa Paginilor

19
Râşnov - Hotel Cetatea - Valea Cetăţii - Valea Poienii (1) - Poiana
Braşov - Patinoar

20

6.2. Harta turistică a municipiului Braşov ( vezi Anexa 2)

6.3. Căile rutiere

Transporturi interne
Braşovul are peste 550 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 260 km în lungime.
Construcţia unor noi cartiere de case şi blocuri modifică aceste cifre de la an la an. Reţeaua stradală
este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecţiilor importante
sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea şi salubrizarea lor. În municipiul Braşov există o reţea
vastă de transport, călătorii putând opta pentru autobuz, troleibuz sau taxi.

În Braşov sunt 46 de linii de autobuz şi troleibuz. De asemenea, exista, până de curând, o linie
de tramvai, dată în folosinţă la 23 august 1987 (pe linia 101). Datorită problemelor ce le ridică acest
mijloc de transport (poluare fonică, cheltuieli însemnate pentru întreţinerea infrastructurii) acesta a
fost înlocuit cu troleibuze (linia 8), din 18 noiembrie 2006.
Biletul pentru autobuz/troleibuz costă 1,20 lei / călătorie, cu excepţia liniei 20 (3 lei / călătorie). Se
oferă posibilitatea procurării de abonamente pe una / două / toate liniile, pe un interval de 1 / 7 / 30
zile.

În Braşov există 7 mari companii de taxi. Tariful, în oraş, este în general de 1 leu/km. Pentru
cursele în afara oraşului, tariful este dublu.

Din Braşov se pot închiria maşini prin intermediul firmelor specializate.

În Braşov, transportul pe cablu este bine reprezentat. Există o telecabină care leagă poalele de
culmea Tâmpei şi două în Poiana Braşov: Kanzel şi Capra Neagră, care merg până pe masivul
Postăvaru. Tot în Poiana Braşov mai funcţionează o telegondolă şi 6 teleskiuri. În vederea
municipalităţii se are realizarea unei telegondole care va parcurge traseul Gara Centrală - Centrul
Vechi - Pietrele lui Solomon - Poiana Braşov

Transporturi externe
Braşovul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E60 şi de drumul naţional
DN1; are trei autogări cu microbuze şi autobuze care fac legătura cu aproape toată ţara. Prin
municipiu trec următoarele căi rutiere:
• Şosele internaţionale:
• E60 Hamburg - Praga - Budapesta - Oradea - Cluj Napoca - Târgu Mureş -
Braşov - Bucureşti - Constanţa
• Drumuri naţionale:
• DN 1 Oradea - Sibiu - Făgăraş - Braşov - Bucureşti

44
 • DN 1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
• DN 10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
• DN 11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN 73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti

6.4. Fondul cinegetic, piscicol

6.4.1. Piscicultura
Datorită condiţiilor pedo-climatice şi de relief, pe lângă pescuitul amator şi sportiv practicat
pe râurile şi bălţile neamenajate, s-au dezvoltat cinci mari societăţi piscicole cu producţii
remarcabile de peşte de calitate superioară. Specii precum păstrăv, crap, crap fitofag, ştiucă, somn şi
caras sunt valorificate atât ca proaspete, cât şi sub formă de preparate specifice.

6.4.2. Silvicultură şi vânătoare

Fondul forestier şi componentele sale principale – pădurile şi alte terenuri acoperite cu

vegetaţie forestieră, precum şi fondul cinegetic – reprezintă o resursă naturală importantă a judeţului
Braşov, atât din punct de vedere economic, social şi cât şi al turismului. (vezi Harta ilustrativă a
pădurilor de pe teritoriul judeţului Braşov)
Braşovul ocupă locul al 13-lea în ierarhia judeţelor în ceea ce priveşte gradul de acoperire cu
păduri, fondul forestier având o suprafaţă de aproximativ 200.000 de hectare, adică aproape 37% din
suprafaţa judeţului. Suprafaţa medie a pădurilor şi a altor terenuri forestiere ce revin unui locuitor
este de 0,315 hectare, valoare superioară mediei pe ţară (0,294 ha). Suprafaţa de fond forestier care
revine la 100 de hectare este de 37,2 hectare, având totodată o valoare superioară mediei pe ţară (28
ha).
Compoziţia pădurilor este dată de predominanţa foioaselor – în special a fagului – şi a
răşinoaselor, în proporţie de 65,6% respectiv 34,4%. Accesibilitatea fondului forestier este asigurată
printr-o reţea de drumuri forestiere în lungime totală de 1.122 de kilometri, cu o densitate medie de
6,9 m/ha, superioară celei naţionale (5,4 m/ha).
Fauna judeţului cuprinde o mare diversitate a speciilor : vulpe, pisică sălbatică, jder, lup,
râs, mistreţ, capra neagră, urs, precum şi specii variate de peşti (păstrăv, lipan, mreană). Fondurile
de vânătoare sunt administrate de Direcţia Silvică Braşov care deţine un complex de creştere
intensivă a vânatului şi 10 astfel de fonduri cu o suprafaţă de 10.000 de hectare, dar şi de Asociaţia
generală a Vânătorilor Sportivi şi alte asociaţii private de vânătoare.

45
 7. PROPUNERE DE AMENAJARE
TURISTICĂ
7.1. Puncte forte şi puncte slabe ale proiectului

Puncte forte:
- diversitatea potenţialului turistic natural, a reliefului, florei şi faunei;
- existenţa unui patrimoniu cultural-istoric bogat (monumente istorice şi de artă medievală,
tradiţii şi obiceiuri ale diferitelor naţionalităţi, structuri săteşti istorice bine păstrate, urme vestigii
din istoria Transilvaniei: cetăţi, biserici, muzee);
- tradiţia zonei în industria turistică;
- capacitate mare de cazare în diverse structuri de primire a turiştilor, inclusiv pensiuni
rurale;
- capacitatea de cazare poate fi utilizată pe tot parcursul anului;
- domeniul schiabil relativ bine dezvoltat şi specializat;
- se organizează evenimente sportive în reşedinţa de judeţ;
- existenţa unor cluburi şi asociaţii sportive cu tradiţie;
- cadru natural adecvat unei diversităţi extraordinare în domeniul sportului.

Pe langă aceste puncte forte ale proiectului, putem sa enumerăm diferite oportunităţi care i
se oferă staţiunii turistice Braşov, inclusiv populaţiei acesteia:
- dezvoltarea unor servicii care să asigure o creştere a calităţii activităţilor din turism;
- accesarea de fonduri externe pentru reabiltarea monumentelor şi ansamblurilor istorice şi
de arhitectură din judeţ, precum şi pentru creşterea capacităţii de cazare şi diversificării serviciilor;
- dezvoltarea evenimentelor şi a festivalurilor;
- dezvoltarea pachetelor turistice: ecoturism, agroturism, sporturi montane etc.;
- lărgirea bazelor de agrement;
- dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de transport pentru facilitarea accesului spre
zonele turistice;
- definirea unor clustere economice prioritare pentru dezvoltarea sectorială a industriei;
- creşterea valorii adăugate produse local prin stimularea dezvoltării producţiei de noi
tehnologii etc.;
- creşterea productivităţii şi a potenţialului de inovare în rândul companiilor locale;
- dezvoltare a pieţei investiţiilor imobiliare şi construcţii peste media pe ţară datorită
atractivităţii turistice şi rezidenţiale a judeţului;
- poziţionare geografică potrivită pentru dezvoltarea de facilităţi logistice;
- poziţionare avantajoasă din punct de vedere logistic a Ţării Făgăraşului;
- crearea de noi investiţii în zonele dezavantajate ale judeţului;
- disponibilitatea unor resurse atractive pentru investitori (resurse umane, resurse naturale);
- atragerea de capital uman din judeţele limitrofe (CV, PH, HG) datorită ofertei de locuri de
muncă mai atractive mai ales în zona metropolitană a municipiului Braşov;
- întărirea infrastructurii de afaceri – centre de conferinţe, centru expoziţional, infrastructură
tehnologică şi informaţională ;

46
 - extinderea infrastructurii de promovare a noilor afaceri (incubatoare, parcuri industriale
etc);
- introducerea celor mai bune tehnologii disponibile în infrastructura de mediu, în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
- creşterea eficienţiei utilizării resurselor naturale şi a energiei;
- introducerea surselor regenerabile de energie;
- utilzarea indicatorului “ciclu de viaţă al produsului” în conceptul managementului integrat
al deşeurilor;
- dezvoltarea pieţei de reciclare a deşeurilor/materiei prime rezultate din procesarea
deşeurilor;
- implementarea sistemului de management de mediu la nivelul agenţilor economici, din
punct de vedere legislativ, structural şi organizatoric;
- dezvoltarea de parteneriate public-private pentru sectorul de mediu;
- dezvoltarea turismului ecologic, turismului cultural şi turismui balneoclimateric;
- posibilitate de finantare prin programe de la Uniunea Europeană;
- dezvoltarea sistemului privat de sănătate prin crearea unor spitale şi clinici private;
- crearea unor unităţi medicale în concordanţă cu zona montană : sanatorii pentru TBC,
unităţi pentru medicină respiratorie;
- utilizarea tuturor posibilităţilor de finanţare pentru proiecte de infrastructură şi proiecte
sociale prioritare din bugetul de stat pentru servicii de asistenţă socială, din fonduri structurale
europene precum şi din alte surse de finanţare externe;
- dezvoltarea sistemelor de pensii private, asigurări private,etc.;
- evenimente culturale de nivel internaţional (Cerbul de Aur, Zilele Braşovului, Festivalul
Dramaturgiei, Festival de Lied, Festivalul Muzicii de Cameră, Festivalul de Jazz);
- implicarea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Păstrarea Culturii Tradiţionale Braşov,
a Muzeului de Etnografie şi a Muzeului de Istorie în conservarea culturii tradiţionale autentice în
toate zonele etno-folclorice ale judeţului;
- creşterea interesului la nivel european şi naţional pentru elementele culturale şi istorice,
având ca efect repunerea în valoare a monumentelor istorice, a evenimentelor tradiţionale şi a
valorilor locale;
- restaurarea şi renovarea monumentelor istorice şi a instituţiilor de cultură;
- accesarea programelor de finanţare internă şi externă;
- promovarea cetăţeniei europene bazată pe principiul unităţii prin diversitate.

Puncte slabe:
- infrastructura de transport inadecvată (drumuri nemodernizate, lipsa aeroportului, lipsa
autostrăzii);
- gradul de ocupare scăzut în sezonul estival şi extrasezon;
- starea de conservare în continuă degradare a unor obiective protejate (în special a
bisericilor ţărăneşti de la Drăuşeni, Buneşti, Homorod, Merchiaşa);
- prezenţa redusă a operatorilor de turism din judeţul Braşov la târgurile naţionale şi
internaţionale;
- reţeaua de infomare turistică nu răspunde cerinţelor turiştilor;
- implicarea scăzută a administraţiilor locale în promovarea activităţilor turistice;
- numărul redus al programelor de instruire pentru turism şi neadaptarea celor existente la
nişele de piaţă;
- lipsa studiilor de marketing specifice zonelor turistice din judeţ, necesare promovării unor
pachete turistice;
- controlul calităţii serviciilor de turism nu acoperă totalitatea unităţilor turistice;

47
 - nerespectarea normelor de construcţie în unele zone turistice, în special în perimetrul
parcurilor şi ariilor protejate;
- în unele zone, în special cea nordică, serviciile de alimentaţie publică sunt slab dezvoltate;
- inexistenţa serviciilor de pompieri, ambulanţă, asigurare, service, ghizi etc. în multe din
zonele judeţului;
- nivelul scăzut de integrare socială/culturală (nivel redus de păstrare a tradiţiilor din cauza
migraţiei populaţiei, impactului audiovizualului, comunicare insuficientă între generaţii);
- funcţionalitate redusă a aşezămintelor culturale (centre culturale, case de cultură, cămine
culturale);
- promovare, interactivitate şi cunoaştere insuficiente ale istoriei şi valorilor locale în rândul
cetăţenilor braşoveni;
- număr redus de centre culturale studenţeşti.

7.2. Oportunitatea dezvoltării agrementului în zonă

Prin factorii de relief şi de mediu, prin diversitatea şi frumuseţea peisajului, prin dezvoltarea
industrială şi culturală, Braşovul poate prezenta turiştilor o multitudine de oferte, dar acestea sunt
resimţite în primul rând de către localnici, acei braşoveni născuţi în acest minunat judeţ, sau aşa zişii
“venetici” – oameni din diferite zone ale ţării sau chiar din străinătate, care odată ajunsi în Ţara
Bârsei s-au îndrăgostit iremediabil de aceste locuri.
Locuri minunate, de un pitoresc rar întâlnit, uimesc pe oricine are îndrăzneala de a pătrunde
în lumea fantastică care sălăşluieşte între munţi, aşternută la poalele celui care o patronează: Tâmpa
– centrul acestui univers. Astfel am ajuns la prima opţiune a rezidenţilor, zona de care nu te poţi
sătura oricât ai privi-o sau oricât de des ai vizita-o. Drumul, parcurs fie cu telecabina, fie pe unul
dintre traseele montane are ca finalitate locul cunoscut sub numele de Panoramic, entitatea supremă
a acestor locuri, întrucât de aici toată depresiunea Bârsei se află la picioarele privitorilor – peisaj
grandios prin însăşi splendoarea lui…
De ce ar căuta oamenii refugiu în altă parte când pot avea parte de tot ce este mai bun chiar
acolo unde locuiesc în general, braşovenii îşi petrec weekend-urile în interiorul judeţului sau,
deseori, chiar în oraş, găsindu-se şi aici destule puncte de atracţie turistică.
Centrul Vechi al municipiului Braşov este, probabil, cel mai cunoscut loc din întregul judeţ
şi, în acelaşi timp, cel mai vizitat, datorită tuturor obiectivelor istorice ce pot fi vizitate aici, dar şi
datorită aspectului fastuos, păstrat parcă din timpuri străvechi, conservat pentru a atrage atenţia
asupra timpurilor de mult trecute…
Un alt loc preferat al braşovenilor, loc nemuritor pe care îl vizitează cu orice prilej îl
constituie formaţiunea muntoasă cunoscută sub numele de “Pietrele lui Solomon”, refugiu păstrat
de către locuitori de-a lungul secolelor şi care, probabil, va dăinui cel puţin în inimile braşovenilor…
Aceasta este răsplata naturii pentru oamenii care au ştiut să o preţuiască şi să o ţină la loc de cinste
de-a lungul timpului…
Un peisaj ca acesta merită admirat de la o înălţime cât mai mare, poate asa privirea va putea
cuprinde întreaga unicitate şi minunăţie a acestei regiuni… şi ce motiv mai bun ar exista pentru a
profita de un asemenea prilej: de a face parapantism în ceea ce noi numim “Hollywood-ul din
Carpati”…
Un alt loc de promenadă poartă denumirea generică “după ziduri” şi asta deoarece se află la
exteriorul vechii cetăţi a Braşovului… tot de aici se poate urca spre cele două turnuri de apărare care
s-au păstrat până azi: Turnul Alb şi Turnul Negru, ambele având azi rol dublu: de monumente
istorice şi muzee… loc preferat de tinerii îndrăgostiţi, dar şi de cei trecuţi de prima tinereţe…
La poalele muntelui Tâmpa a fost creată o serie de baze sportive, alei, foişoare, locuri de
joacă pentru copii şi terase pentru cei mai mari, toate acestea având ca scop crearea unui loc de
relaxare, de evadare din stress-ul cotidian…

48
 Podoaba iernii nu are aici efectul deprimant cu care ne-a obişnuit, Braşovul renaşte sub
omătul cel pur, dătător de viaţă şi regenerator… sezon important pentru iubitorii sporturilor de iarnă:
schi, patinaj, săniuş… dar şi pentru copii căci, dacă au fost cuminţi de-a lungul anului, vor fi vizitaţi
de Moş Crăciun…
La polul opus al Centrului Vechi se află Centrul Civic, alcătuit în totalitate din clădiri noi,
inovatoare… aici se află şi cele mai importante instituţii: Camera de Comerţ şi Industrie, Primăria
Nouă, Judecătoria.
Pentru prima dată în ţara noastră, schiul, turismul şi alpinismul au fost practicate în munţii
din preajma Braşovului. Amatorii sporturilor extreme - alpinism, parapantă, deltaplanorism şi biking
cât şi cei amatori de vânătoare şi pescuit, dispun de condiţii dintre cele mai favorabile.
Staţiunile turistice din zona Braşovului sunt apreciate pe plan intern şi internaţional, prin
posibilităţile pe care le oferă pentru practicarea sporturilor de iarnă sau vară.
Reţeaua hotelieră de vile şi cabane, de restaurante, discoteci, cafenele, baruri, piscine şi alte
utilităţi fac ca aceste staţiuni să fie căutate în toate anotimpurile.
Oraşul poate fi şi un punct de pornire pentru vizitarea unor obiective turistice sau culturale
din localităţi situate la mică distanţă, cu potenţial natural şi recreativ.
Braşovul dispune de un potenţial remarcabil de dezvoltare turistică, datorită elementelor de
atractivitate cu care este înzestrat: topografie diversificată, peisaj pitoresc, tradiţii locale puternice şi
un patrimoniu cultural original; capacitate de cazare seminificativă şi diversificarea ofertei turistice.

 Activităţi sportive

Paint Ball
Str.Zizin nr.69, tel: 0722 293 402

Patinaj: - patinoarul din parcul Tractorul

- patinoarul din Răcădău
- baza sportivă Olimpia

Bowling
Tequila Bowling, Str. Avram Iancu nr. 32, tel: 0268 477896

Zbor
- Eco-s Paragliding, Str. Nicolae Bălcescu nr. 6, tel: 0368 401560
- Închirieri elicoptere, Str. Paul Richter nr. 4, tel: 0722 928301

Minifotbal
- Str. Murelor nr. 17, tel: 0724 000 220

Tenis
- baza sportivă Olimpia
- Sala Sporturilor, b-dul Gării, tel: 0720 761230

Inot
49
- Sala Sporturilor Braşov, B-dul Gării nr.21, tel: 0268 412685

Basket: - Sala Sporturilor

- Sala TAGCM

Skateboard: - Parcul Titulescu

- Parcul din Centrul Civic
- Liceul Sportiv
- Aleea Pietonală Răcădău

Partii sky: - Lupului (2860 m)

- Sulinar (2440 m)
- Kanzel (350 m)
- Ruia (540 m)
- Subteleferic (1000 m)
- Drumul Roşu (3821 m)
- Bradul (458 m).

 Cultura

Teatrul Sică Alexandrescu Braşov a luat fiinţă în 1946. În timp, denumirea lui a fost
Teatrul de Stat, Teatrul Dramatic (modificare adusă de regizorul Sică Alexandrescu din 1968). în
prezent, începând din 1994, el se numeşte Teatrul Sică Alexandrescu, în memoria marelui regizor şi
mentor.
Teatrul Sică Alexandrescu este un teatru de repertoriu unde au loc 6-8 premiere pe an. Aici
s-au montat peste 360 de piese din dramaturgia clasică şi contemporană, românească şi străină.
Teatrul dispune de o sală mare de 750 de locuri şi o sală mică Studio‚ cu o capacitate de max. 60 de
locuri.

Opera Brasov a fost înfiinţată în anul 1953 sub numele de Teatru Muzical Braşov. Pe
parcursul unei jumătăţi de veac şi-a adus o contribuţie importantă la dezvoltarea vieţii culturale a
Braşovului.
Pe scena Operei din Braşov au fost montate peste 100 de titluri - ceea ce relevă diversitatea
şi bogăţia repertoriului abordat. Creşterea valorică a colectivului şi a spectacolelor, ca şi succesele
naţionale şi internaţionale au dus la conferirea titlului de Operă în iunie 2001.
În iunie-iulie 2003 a fost organizată prima ediţie a Festivalului Internaţional de operă,
operetă şi balet, ce a reunit nume prestigioase din România dar şi din întreaga Europă. Această
manifestare va deveni anuală.

Cinematografe

50
 Din ‘89 încoace, oraşul a pierdut multe săli de cinema însa a câştigat ceva mai multă calitate
în servicii, astfel încât numărul cinematografelor din Braşov este foarte mic. Probabil dezinteresul
cinefililor, interesul celor care deţineau vechile cinematografe sau poate apariţia DVD-ului, motive
care stau la baza dispariţiei multor săli de cinema din oraş.
Începând cu data de 28 mai 2004 Braşovul are un nou centru cinematografic. Complexul Go
Multiplex, din cadrul Eliana Mall, este una dintre cele mai importante atracţii ale oraşului de la
poalele Tâmpei.
Go Multiplex este un complex de trei săli, dotate cu cele mai moderne tehnologii de
proiecţie, cu un sistem de sunet Dolby Surond şi oferă, în fiecare zi, tuturor cinefililor, şansa de a
viziona filme de calitate, în condiţii excelente.
Numărul de fotolii este dispus pe cele trei săli după cum urmează: Sala1- 91 de locuri, Sala
2-81 de locuri, iar Sala 3-91 de locuri (fiecare fotoliu are suport separat pentru pahar).
Barul din incinta Complexului este la dispoziţia tuturor clienilor de-alungul întregului
program, cu o ofertă variată de băuturi răcoritoare, popcorn sau snacks-uri.
Go Multiplex înseamnă cinematografie la cel mai înalt nivel tehnologic, înseamnă ultimele premiere
mondiale, înseamnă distracţie de calitate.

 Distracţie – cluburi, baruri, restaurante

Privilege Club
Un club deosebit în care vă asteaptă muzică excelentă şi distracţii pe masură. Iubitorii
muzicii clubbing sunt invitaţi la Privilege Club în fiecare seară, începând cu ora 22:00.
Capacitate 150 locuri la canapele, capacitate totală 350 persoane.
Personal super calificat. Program after hour!
Show-uri pe bar-working flair şi alte distractii vă aşteaptă aici!

Tequila Bowling
Odată cu apariţia complexului Tequila Bowling, lumea a învăţat să se distreze şi în cursul
săptămânii, să danseze pe ritmuri latino sau oldies până la răsăritul soarelui, chiar dacă a doua zi se
merge la muncă. Prin urmare, împreună cu shooturile de tequila au curs şi cele mai fierbinţi
petreceri din oraşul de la poalele Tâmpei.
6 piste de bowling... amenajate cu aparatură de ultimă generaţie. Un personal specializat,
capabil în a oferi informaţii despre bowling începătorilor, dar şi cunoscătorilor, căci trebuiesc
respectate anumite reguli. Spre exemplu, nu ai voie să joci bowling decât cu şosete de unică
folosinţă şi papuci speciali oferiţi de locaţie.

Theatre Club
Theatre Club este cel mai select club din oraş, şi cel mai bun loc pentru a ţine evenimente
speciale.
Zona unde se situează clubul este una foarte bună, în centrul vechi al oraşului. Theatre îţi
poate satisface orice dorinţă indiferent dacă eşti un clubber înrăit, sau dacă vrei să ţii un eveniment
privat, sau pur şi simplu vrei o seară memorabilă şi de neuitat.
Theatre este un club de standarde înalte, personal calificat, şi un loc prin care trec DJ de
nume mondiale. Sistemul de sonorizare şi de luminare sunt de ultimă generaţie; în afară de asta mai
poţi găsi şi două zone VIP. În Theatre găseşti showuri live, şi muzică de DJ în fiecare vineri şi
sâmbăta.
Clădirea în care se află clubul a fost primul teatru din braşov în anul 1901. În interiorul
clubului găsiţi un design de genul Art Nouveau, care a fost proiectat de dl Raiu Ionuţ. Spaţiul din
interior este unul de 460 m2 şi poate găzdui aproximativ 1000 de oameni.

51
 Locaţia este una ideală pentru mai multe genuri de evenimente, ca recepţii, petreceri de
binefacere, prezentări de modă, petreceri private, conferinţe de presă.
Theatre înseamna stil, eleganţă, lux, atenţie la detaliu, inovaţie. Personalul vă poate ajuta în
orice pentru ca fiecare eveniment să iasă cu succes.

Aquarium
Complex Aquarium, restaurant, terasă şi club vă oferă:
- preparate din bucătăria internaţională la preţuri moderate;
- program manele;
- muzică live cu invitaţi de excepţie;
- mese festive;
- vizionari evenimente microbiste la proiector.

Club huSH HUSH

Cea mai în vogă locaţie a super distracţiei… clubul este întotdeauna plin datorită multor
petreceri care au loc aici în fiecare weekend, dar şi datorită atmosferei încinse… Invitaţi din ţara şi
de peste hotare vă vor oferi show-uri unice în România…

Bricks - Mangiare a l`italiano

Lasă-te cuprins de atmosfera italiană atunci când savurezi preparate italieneşti la Bricks.
Pentru că, aşa cum te vor învăţa cei de la Bricks, bucătăria italiană nu se rezumă doar la pizza. Ai la
dispoziţie un sortiment foarte variat de foccacia, salate..., toate preparate după reţete şi cu
ingrediente aduse din Italia, pe care nu le găseşti altundeva în Braşov.
Fanii bucătăriei italieneşti ar putea să ajungă cu ochii închişi aici. Pentru amatorii de
petreceri, Bricks a devenit deja un loc familiar. Este un spaţiu larg, îţi permite să te desfăşori
împreună cu prietenii dar să faci asta într-un spaţiu care creează sentimentul de intimitate.

Café Tabu
Situat în centrul oraşului, într-o zonă de mare trafic, localul este un punct de atracţie pentru
cei care iubesc muzica house. Într-un decor cu stil şi rafinament puteţi savura băuturi alese,
răcoritoare, cafele şi cocktailuri.

Opium
Stil şi rafinament, într-o ambianţă plăcută.
Dacă doriţi să vă simţiţi bine, Opium este locul ideal în petrecerea unei seri plăcute.
Program: 09 - ultimul client.

Turabo Café
Din noiembrie 2004, Centrul Istoric al Braşovului a căpătat o notă de eleganţă în plus, prin
deschiderea locaţiei cu numărul 3, din lantul de cafenele Turabo Café. Aflată într-o zonă de mare
tranzit, această cafenea aduce la Braşov calităţile şcolite în exigenta clientelă şi concurenţa acerbă
din Bucureşti.

Rotmans Bar

52
 Localul Rotmans s-a înfiinţat în 1992. De atunci şi până azi localul a atras tot mai mulţi
clienţi deoarece prezintă un punct de atracţie prin originalitatea şi serviciile oferite. Situat aproape
de centrul Braşovului, localul îţi oferă o mică oază de linişte într-o atmosferă rustică. Localul se
distinge, prin arhitectura inspirată din arta şi tradiţia românească.
Restaurantul îţi oferă posibilitatea pentru a organiza orice fel de întâlniri, petreceri, nunţi,
botezuri...etc. Cu o capacitate de 100 de locuri pentru restaurant şi 220 de locuri în salonul de nunţi,
Rotmans te scapă de problema căutării unui spaţiu încăpător.
Barul are o capacitate de 60 de locuri şi este ideal atât pentru o întâlnire de afaceri, cât şi
pentru o ieşire cu prietenii sau o întâlnire romantică. Barul beneficiază de aer condiţionat, atmosferă
liniştită, eliminatoare de fum.

Western Bar – La Diligenţa

Nu există om pe lumea asta să nu fi citit măcar odată o carte de Karl May, să nu fi auzit
poveştile lui Winnetou şi aventurile fratelui său de sânge, Old Shatterhand, să nu fi visat să
pornească în galop cu Hatatitla prin preerie şi să nu fi dorit să se oprească însetat, într-un
saloon.Visele copilăriei mai au o şansă de a se îndeplini.
Acum, la Western Bar - La Diligenţa, ai o ocazie să vezi cu proprii tăi ochi cum se simte
omul ca-n vestul sălbatic.
Pornit ca o poveste personală, localul te face să te desprinzi un pic mai mult de cotidian şi să
te simţi ca un personaj din cărţi.
Decorul este plin de detalii cu apropo: mobilier din roţi de căruţa şi saci, scaune de bar cu şei
şi harnaşamente, pălării de cowboy, capete de bizoni, diligenţe, cactuşi. În meniu, aceiaşi indici, de
la cocktail-uri, Faţă Palidă, Route 66, Winnetou, la cafele, Arizona Coffee, Texas Coffee. Totul pe
ritmuri country, ca să fie clar pentru tine că un loc mai american ca acesta nu mai găseşti. Iar la
ofertele casei, nu se poate mai specific de atât: popcorn la discreţie, pe toate mesele, şi cafea servită
cu pahar de apă, ciocolată şi cel mai bun tutun american, pe care chelneriţa ţi-l trage pe loc în foiţă.

Butoiul Sasului
În burgul medieval aşezat la poalele Tâmpei, cu vechea denumire de KRONSTADT -
ORAŞUL COROANEI, pe cea mai veche stradă comercială a acestuia, strada VĂMII, actualmente
strada Republicii, amplasat într-o clădire cu o arhitectură specifică, medievală, la nr. 55, într-o fostă
cramă,vei găsi un restaurant cu specific săsesc şi ardelenesc.
Aici sunt servite preparate tradiţionale săseşti, la grătar, la frigare, ciorbiţe şi multe alte
delicatese, servite pe talere de lemn, însoţite de vinuri şi băuturi din podgoria Târnavelor.
Restaurantul BUTOIUL SASULUI păstrează specificul cramei, abordând un stil rustic,
trecând printr-un periplu gastronomic internaţional unde pot fi satisfăcute cele mai rafinate gusturi.
Locul ideal pentru o întrunire de afaceri, seri festive, având o capacitate de 90 de locuri.

Old Europe Inn

Amplasat în zona istorică a Braşovului, într-o veche casă săsească, Restaurantul Old Europe
este locul în care serviciile de calitate şi reţetele cu tradiţie în Europa, pregătite de un maestru în artă
culinară laureat la concursuri naţionale şi internaţionale, vă vor face să petreceţi clipe de neuitat în
compania familiei, a prietenilor sau a partenerilor de afaceri.
La preţuri accesibile, într-o ambianţă deosebită, sunteţi invitaţi pentru a vă delecta cu
savoarea preparatelor culinare, atât pentru un prânz copios cât şi pentru o cina în cadru intim.
Cu o capacitate de 80 de locuri, structurat pe două nivele, cu locuri de parcare rezervate
pentru clienţii noştri, Restaurantul Old Europe vă aşteaptă pentru a vă convinge să reveniţi.

53
 Restaurant Casa Tudor
Meniul restaurantului Casa Tudor este o carte de bucate mai mult sau mai puţin povestite, cu
gusturi, arome şi farfurii presărate printre personaje din basme, balade sau alte specii orale tipărite
cândva.
Toate poveştile încep la fel: ”A fost odată un cutare…”. Meniurile au alt model! Debutul este
o…gustare. Puteţi alege oricare dintre cele 16 astfel de introduceri. Sugestii pentru continuări veţi
primi de la Albă ca Zapada, Prinţul ş-un pitic, care vă vor propune un Polonic - de supe, ciorbe şi
încântătoare borşuri.
Ştiţi cu toţii că Fata de Pescar avea peşti şi-n buzunar! Ei bine, bucătaru-n farfurie a golit o…
pescărie. Dacă nu v-atrage tot ce-nnoată, aduceţi-vă aminte că Scufiţa Roşie, se vorbeşte în popor, a
avut noroc cu un Vânător, iar Bunica ei, fiind gospodină, gătea porc, vită, găină. Şi câte-un berbec!
Nu cumva să uitaţi că Flămânzilă şi Setilă, ca să facă treabă bună, sunt, în basme, împreună.
Şi beau, ce vor!

Restaurant Ceasu’ Rau

Grupul Sergiana a demonstrat că un restaurant ca la mama acasă este, la Braşov, sinonim cu
reţeta succesului. Exemplul se numeşte Ceasu’ Rău, terasa fără anotimp, primul pas făcut de grupul
Sergiana în domeniul alimentaţiei publice.
Ceasu’ Rău pariază, zi de zi, pe faptul că există braşoveni care îşi doresc un loc unde să
mănânce bine şi s-au săturat de ameninţarea farfuriilor triste ascunse sub denumiri pompoase cu aere
de import.
Atributele concurenţiale care susţin această provocare sunt bucătarii pricepuţi şi calitatea
deja recunoscută a produselor care poartă marca Sergiana Poiana Mărului.
Ceasu’ Rău este o demonstraţie perpetuă a credinţei că SUCCESUL devine TRADIŢIE, doar atunci
când marca proprie înseamnă, pentru toţi ceilalţi CALITATE.

Restaurant chinezesc Marele Zid

Restaurantul Marele Zid este un local cu specific chinezesc, categoria lux, situat în centrul
istoric al Braşovului, în Piaţa Sfatului nr. 10.
Localul prezintă un punct de atracţie prin originalitatea şi serviciile oferite.
Interiorul se distinge cu arhitectura inspirată din arta asiatică, motivele murale dantelate cu dragoni,
simboluri ale mitologiei chinezeşti, fiind îmbinate armonios cu scene din plastica orientală.
Ca unitate reprezentativă a turismului, având un salon de 100 de locuri şi o terasă cu 24 de
scaune, în local se pot savura peste 180 de preparate pregătite după bucătăria chineză coordonată de
către maestrul în artă culinară Nicolae Urs deţinător al brevetului de specialist în bucătăria
tradiţională chineză conferit de ministerul Turismului din R.P. Chineză unde a efectuat o perioadă
de specializare de şase luni.

Trattoria Del Chianti

O imagine renumită în domeniul celor mai bune vinuri italieneşti, simbolul cocoşului negru,
specific regiunii viticole Del Chianti, s-a născut în veacurile întunecate ale Evului Mediu. Legenda
spune că, în incursiunile de acaparare de noi teritorii, un cocoş negru i-a ajutat pe fiorentini să
câştige regiunea Del Chianti, în defavoarea sienezilor şi, tot un cocoş negru le-a asigurat localnicilor
o influenţă importantă, în cadrul viitoarei republici fiorentine.

 Spaţii verzi

Parcul Nicolae Titulescu

54
 Dotări: locuri de joacă pentru copii (leagăne, tobogane, groapă cu nisip, etc.), bănci, pietre
statuare (Nicolae Titulescu) şi o fântână arteziană.
Amplasament: centrul oraşului, pe Bulevardul Eroilor. Este înconjurat de Biserica Sf. Treime
(sec XVII - XIX), clădirea Primăriei, Muzeul de Artă, Casa Armatei. În aproierea parcului se află
hotelurile Capitol şi Aro Palace.

Grădina Zoologică
Situată în cartierul Noua, aflat în marginea de sud-est a Braşovului, grădina zoologică se află
în mijlocul unei păduri. Desi amenajarea nu este una la un standard foarte înalt animalele par bine
îngrijite iar locul este liniştit şi potrivit pentru plimbare, citit sau meditat. Intrarea costă numai 10000
lei! O sumă infimă pentru orice turist occidental. Dacă vizitatorii ar fi mai numeroşi poate s-ar putea
strânge fondurile necesare reabilitării acestui parc zoologic.

7.3. Propuneri de amenajare turistică

Amenajarea turistică pentru vizitare reprezintă un proces de intervenţie care implică
localizarea circulaţiei, a structurilor şi a utilităţilor şi punerea în valoare pentru vizitatori a valorilor
naturale şi culturale locale.

Propuneri de amenajare turistică:

- dezvoltarea unor servicii care să asigure o creştere a calităţii activităţilor din turism;
- accesarea de fonduri externe pentru reabiltarea monumentelor şi ansamblurilor istorice şi
de arhitectură din judeţ, precum şi pentru creşterea capacităţii de cazare şi diversificării serviciilor;
- dezvoltarea evenimentelor şi a festivalurilor;
- dezvoltarea pachetelor turistice: ecoturism, agroturism, sporturi montane etc.;
- lărgirea bazelor de agrement;
- dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de transport pentru facilitarea accesului spre
zonele turistice;
- mentinerea structurilor de cazare existente;
- modernizarea şi ridicarea gradului de confort al unelor pensiuni;
- realizarea de noi structuri de primire, cazare, alimentatie, tratament;
- refacerea marcajelor turistice pe traseele din zonă spre principalele destinaţii de interes
turistic;
- amplasarea de indicatoare vizibile şi explicite la intersecţii, cu presemnalizări la 1 km şi
500 m;
- amplasarea de panouri informative.

7.4. Impactul socio-economic al proiectului

Abordarea problemelor de impact pune în evidenţă în ce măsură investiţiile şi amenajările

propuse pot conduce la apariţia unor influenţe benefice sau dimpotrivă pot conduce la apariţia unor
forme de poluare.
Asupra zonei staţiunii montane Brasov, amenajările turistice existente şi cele care se vor
realiza în perioada următoare vor determina dezvoltarea funcţiei turistice şi o mai bună valorificare a
resurselor naturale, umane, economice existente. Acestea se pot exprima prin:

Impactul fizic care se reflectă în modul de utilizare a terenurilor, mai ales a celor din zona
limitrofă staţiunii. În acest context, amenajările turistice se vor realiza în perimetrul staţiunii.

55
 Impactul vizual – estetic se va ameliora prin îmbogăţirea peisajului antropic cu noi
construcţii a căror arhitectură vor aduce un plus de originalitate staţiunii. În acest sens realizarea
oricărui tip de amenajare în arealul staţiunii, care va avea un impact vizual negativ va fi interzisă cu
desăvârşire, având în vedere şi situarea acesteia într-o zona naturală protejată.

Impactul social este reprezentat de influenţa pe care o vor exercita noile activităţi turistice
asupra populaţiei locale. Rata de activitate a acesteia este foarte scăzută fapt ce arată că veniturile
sunt limitate. Gradul de sărăcie determină după sine distrugerea fondului forestier din zonele
limitrofe staţiunii.
Realizarea a noi locuri de muncă în domeniul turismului şi sectoarele adiacente, oferă şansa
creşterii pregătirii profesionale de a derula şi alte activităţi productive şi de servicii.
În plus, în turism există posibilitatea de a se desfăşura unele activităţi cu caracter sezonier
care conferă venituri suplimentare localnicilor. Resursele agricole locale rezultate din cultura
creşterea animalelor, recoltarea fructelor de pădure etc. pot deveni materii prime care să fie
prelucrate primar în unităţile de alimentaţie, sau comercializate direct turiştilor.
Locurile de muncă în turism pot oferi şansa specializării tinerilor în noi profesii, fapt ce
poate determina reducerea semnificativă a şomajului existent în zona staţiunii şi a migraţiei forţei de
muncă spre alte ţări (în special spre Ungaria) şi zone.

Impactul economic are în vedere diversificarea ramurilor economice, şi amplificarea celor

existente. Prin susţinerea dezvoltării turismului în staţiunea Brasov se pun în valoare şi alte resurse
existente.
Noile amenajări turistice propuse în staţiune pot determina îmbunătăţirea dotărilor de
infrastructură tehnico-edilitară, de ameliorare a calităţii vieţii. De asemenea, se pot dezvolta mici
unităţi economice care să realizeze produse de artizanat, să prelucreze produsele agricole, în plus s-
ar putea dezvolta foarte mult industria prelucrării artistice a lemnului.
Valorificarea durabilă a resurselor existente, exclusiv a celor turistice, va întări stabilitatea
economică a comunităţilor rurale şi va ridica nivelul dotărilor urbane din zonele locuite apropiate.
Toate aceste aspecte pozitive vor fi consecinţe directe ale amenajărilor turistice existente şi
viitoare dar nu sunt lipsite şi de apariţia în timp şi spaţiu a unor probleme incipiente de poluare a
mediului. În acest sens trebuie analizate succint principalele componente de mediu natural şi
antropic care pot fi afectate de activităţile şi amenajările turistice care se vor realiza în viitor.
Astfel impactul de mediu se va traduce prin:

Poluarea aerului – reprezintă un fenomen care nu are frontiere şi care este legat de circulaţia
maselor de aer, de direcţia dominantă a vânturilor, de viteza acestora.
Aceasta va înregistra valori minime, deoarece activităţile turistice propuse (hotelărie,
alimentaţie, agrement, transport turistic, instalaţii de transport pe cablu) nu vor produce noxe cu
impact grav asupra calităţii aerului.
Realizarea unor centrale termice proprii alimentate cu butan-gaz, va permite arderea
completă a gazelor fără a produce substanţe secundare poluante, singura problemă este o uşoară
poluare termică prin procesul de încălzire a structurilor hoteliere, alimentaţie, agrement, tratament.
Controlul riguros al valorilor de temperatură din spaţiile interioare, eliminarea pierderilor, a risipei
energetice va conduce la limitarea poluării aerului şi a celei termice. Folosirea în continuare a
centralelor termice existente alimentate cu combustibil lichid sau solid impune montarea unor filtre
de recuperare a noxelor.
În plin sezon turistic, o circulaţie turistică mai intensă a autoturismelor private poate
determina o creştere uşoară a poluării aerului, prin eliminarea gazelor de eşapament; acest fapt va
apare şi datorită platformelor de parcare propuse.

56
 În echiparea spaţiilor de bucătărie se vor utiliza aparate frigorifice de medie şi mare
capacitate care în procesul de refrigerare, precum şi în instalaţiile de producere a aerului condiţionat
nu folosesc CFC (cloruro-fluoro-carbonaţi). Eliminarea mirosurilor din bucătării şi spălătorii va cere
instalarea unor hote cu filtru de cărbuni, astfel încât activitatea turistică din staţiune să nu fie
afectată.
La o privire de ansamblu poluarea aerului nu este semnificativă, având în vedere capacitatea
naturală de autoepurare, de prezenţa unei zone forestiere capabile să asigure un aport esenţial de aer
curat, lipsit de orice noxe.

Poluarea solurilor – este mult mai redusă şi se referă la nivelul, tipul scurgerilor de
combustibil (benzină, motorină, detergenţi) la depozitarea directă a gunoaielor.
Potecile turistice, aleile pietonale vor trebui dotate cu coşuri de gunoi, iar depozitarea
deşeurilor se va face pe platforme betonate. Atenuarea poluării presupune achiziţionarea de produse
în vrac, mai puţin împachetate, alimente şi băuturi cu ambalaj returnabil, degradabil. Se impune, de
asemenea, amenajarea unei gropi de gunoi ecologice care să deservească întreaga staţiune.

Poluarea florei şi faunei (impactul asupra biodiversităţii)– se manifestă diferit şi efectele

sunt măsurabile pe termen lung prin distrugerea habitatelor naturale ale unor specii floristice şi
faunistice valoroase. Activităţile turistice trebuie atent monitorizate, conduse de ghizi locali
specializaţi şi supravegheată prin patrulă ecologică (rangeri). Practicarea pescuitului sportiv, a
vânătorii trebuie să se facă prin evaluarea anuală a fondului piscicol şi cinegetic existent prin
respectarea perioadelor de prohibiţie şi numai în zonele în care aceste activităţi sunt permise.
Spaţiile de agrement şi parcare trebuie să fie la distanţe apreciabile pentru a nu afecta viaţa
faunei sălbatice, în plus turiştii care vin însoţiţi de animale de companie vor trebui să aibă locuri
speciale de plimbare.
Poluarea fonică include toate resursele de zgomot care depăşesc 60 -70 decibeli, şi care
devin factori de stres. Sursele de poluare fonică se găsesc în hoteluri (aparate de aer condiţionat),
echipamente frigorifice, pompare a apei, la maşinile de aprovizionare. Toate aceste echipamente,
instalaţii trebuie să respecte un orar de funcţionare.
Spaţiile de parcare, de joacă pentru copii trebuie să se găsească la cel puţin 50-100 m de
unităţile de cazare, cluburile, discotecile trebuie să aibă o bună izolare fonică pentru a atenua sursele
de zgomot.

Poluarea estetico-ambientală are în vedere modul de gospodărire a staţiunii, prin care

drumurile principale, secundare vor trebui bine întreţinute, faţadele clădirilor, şanţurile şi rigolele de
scurgere funcţionabile, existenţa unor spaţii verzi.
Noile construcţii din staţiune vor trebui să respecte reglementările prevăzute în Planul de
Urbanism General, reglementările de urbanism, regimul privind calitatea construcţiilor.
Amenajările turistice propuse prin caracteristicile lor exterioare nu vor face notĂ discordantă cu
peisajul natural existent şi nici cu fondul construit prezent.
Realizarea unui control asupra formelor de poluare, a nivelurilor pe care le poate înregistra va
impune evitarea consumurilor exagerate, a risipei. Acest proces va presupune şi o serie de măsuri
care să asigure o exploatare durabilă a resurselor turistice.

7.5. Riscuri potentiale privind implementarea proiectului

- supraaglomerarea zonelor turistice prin construcţii fără autorizaţii sau care nu respectă
mediul înconjurător;
- concurenţa internaţională, precum şi cea din partea judeţelor înconjurătoare;
- promovarea unor servicii de turism neadecvate şi slabe din punct de vedere calitativ;

57
 - încălzirea climatică riscă să efecteze derularea activităţilor turistice de iarnă;
- lipsa intervenţiei urgente poate duce la degradarea iremediabilă a unor monumente istorice;
- diminuarea valorii istorice, arhitecturale şi ambientale a obiectivelor protejate prin folosirea
unor materiale necorespunzătoare în momentul reabilitării lor;
- tendinţa ca falsul istoric şi kitsch-ul să ia locul valorilor autentice.

8. EVOLUŢIA PREVIZIBILĂ A
ACTIVITĂŢII TURISTICE
8.1. Servicii turistice

În proiectarea şi amenajarea staţiunii montane Braşov, cu funcţiuni complexe, pe lângă

structurile turistice existente, se va concepe un ansamblu multifuncţional care se adresează mai
multor segmente de piaţă şi care poate satisface o gamă largă de motivaţii de călătorie, atât pentru
turiştii potenţiali autohtoni, cât şi pentru turiştii străini.

1. Cazare
Oferta de cazare a staţiunii include mai multe tipuri de structuri ( 4805 locuri)
 Hotel – 3442 locuri
 Vile - 239 locuri
 Bungalow – 78 locuri
 Pensiuni – 1046 locuri
2. Alimentaţie
A. Aferente unităţilor de cazare
B. Unităţi independente:
- Restaurant
- Fast-food
- Pizzerie – Spagheterie
- Cofetărie – Patiserie – Cafenea
3. Agrement
4. Alte servicii:
- spaţii comerciale;
- centru pentru informare şi documentare turistică;
- cabinete medicale;
- farmacie;
- complexuri comerciale şi de prestări servicii;
- postă + CEC;
- centre închirieri materiale sportive.

8.2. Gradul de penetrare pe piaţă

Elaborarea unor strategii care să includă politici de produs, preţuri, promovare şi distribuţie,
bine fundamentate, adaptate la specificul cererii, are ca finalitate introducerea şi includerea pe piaţa
turistică a unui nou produs turistic.

58
8.2.1. Politica produsului turistic
Scopul politicii de produs, după studierea pieţei trebuie să asigure adaptarea sa la mediul
intern şi extern. Faza de concepere şi de pregătire a lansării pe piaţă se poate realiza prin proiectarea
unui produs care să se adreseze şi să penetreze o piaţă-ţintă căreia îi poate satisface cu succes
nevoile şi motivaţiile de călătorie a segmentelor respective de turişti.
Ofertantul are posibilitatea să adopte anumite strategii şi politici de produs ca urmare a
impactului produsului asupra cererii potenţiale. De aceea managementul staţiunii trebuie să-şi
stabilească o atitudine clară şi consecventă faţă de produsele pe care le realizează.
În acest sens, în cazul staţiunii turistice montane Braşov se poate lua în considerare într-o
primă etapă, strategia stabilirii gamei de servicii preconizate pentru atragerea segmentului ţintă a
cererii şi, odată câştigat acest segment, să asigure competitivitate şi prestigiu produsului proiectat.
Odată implementat produsul, se poate adopta strategia diversificării gamei de servicii care
urmăreşte să nuanţeze mobilităţile de satisfacere a cererii căreia i se adresează produsul şi să ducă,
pe această cale, la lărgirea pieţei acestuia.
Aceste strategii pot fi completate pe parcurs cu strategia perfecţionării produsului prin
îmbunătăţirea periodică a calităţii şi a componentelor acestuia.
În concluzie, se poate afirma că asigurarea succesului penetrării unui produs pe piaţa
turistică constă în depistarea şi selectarea acelor segmente specifice de piaţă, cărora serviciilor
oferite le pot face faţă în cât mai bune condiţii economice şi pentru o perioadă de timp cât mai
îndelungată.

8.2.2. Politica de distribuţie a produsului turistic

Distribuţia produsului turistic, facilitează în primul rând achiziţionarea şi consumarea
serviciilor turistice de către clientelă, iar în al doilea rând face posibilă compararea şi alegerea acelor
combinaţii care convin cel mai mult clientelei.
Managementul staţiunii poate opta între diferite tipuri de canale de distribuţie:
- distribuţia prin canale directe, respectiv vânzarea serviciilor oferite de unităţile de turism
din staţiune nemijlocit clienţilor, este mai operativă, preîntâmpinând încărcarea tarifelor cu
adaosurile pretinse de intermediari;
- distribuţia prin canale indirecte, prin intermediul principalilor intermediari de pe piaţa
turistică cum sunt: turoperatorii şi agenţiile de voiaj.
Rolul turoperatorilor este acela de a asambla diferite componente ale produselor turistice
(servici de transport, cazare, alimentaţie agrement, închirieri) şi de a le oferi potenţialilor turişti prin
intermediul agenţiilor de voiaj.
Realizarea unui produs turistic de către un turoperator este un proces care presupune
următoarele activităţi: analiza pieţei, elaborarea strategiilor de marketing, vizite în viitoarea staţiune
pentru stabilirea principalelor puncte de atracţie turistică, negocierea contractelor cu viitorii
investitori,etc. Organizatorii de voiaje plătesc anticipat capacităţile închiriate, lucru avantajos pentru
firmele prestatoare de servicii, acestea asigurându-şi astfel veniturile, indiferent de gradul în care
capacităţile vor fi folosite.
Agenţiile de voiaj prin rolul lor de detailişti distribuie consumatorilor finali produsul propus
de turoperatori şi fac astfel cunoscută oferta turistică a staţiunii.

8.2.3. Politica de promovare a produsului turistic

Una din sarcinile cele mai importante asumate de marketingul mix este activitatea de
promovare, care reprezintă înainte de toate o activitate comunicaţională de informare a clientelei în
legătură cu produsul pe care-l furnizează fiind unul din obiectivele ei de primă importanţă.

59
 Promovarea viitoarei staţiuni montane Braşov are la bază în primul rând operaţiunea de
selectare a segmentelor de piaţă vizate pentru acest produs comparativ cu ofertele concurente pentru
o dozare raţională a eforturilor promoţionale şi de publicitate.
Comunicarea între produsul turistic oferit şi piaţă se poate realiza pe căile obişnuite care se
află la dispoziţia oricărui întreprinzător. Varietatea acestora fiind foarte mare, s-a impus necesitatea
sistematizărilor în aşa fel încât să se creeze posibilitatea selectării celor mai adecvate forme de
promovare: publicitate, promovarea vânzărilor, relaţiile publice, forţa de vânzare, marketing direct,
promovarea prin marcă, sponsorizarea, etc.
Pentru a-şi atinge obiectivele, promovarea turistică trebuie realizată combinând cât mai
multe din aceste forme, nefiind excluse nici cazurile în care se folosesc toate aceste forme.
Gradul de penetrare se estimează prin analiza următorilor factori:
- obiectivele propuse în cadrul structurilor turistice;
- valoarea resurselor naturale şi antropice ale zonei, unele dintre ele cu valoare de unicat în
Romania;
- amplasament,amenajări şi dotări;
- preţul real şi valoarea ofertei.

8.3. Estimarea gradului de ocupare a capacităţii de cazare

În aprecierea gradului de ocupare al capacităţii de cazare s-a pornit de la urmatoarele
aspecte: valorile acestui indicator înregistrate în anii precedenţi în staţiunile montane din ţară cu
profil asemănător;
- circulaţia turistică înregistrată în judeţul Braşov şi staţiunea Braşov;
- concurenţa şi tendinţele sectorului de activitate;
- calitatea de unicat a ofertei turistice reprezentată de viitoarea staţiune în întreaga zonă
studiată;
- intensificarea prognozată a circulaţiei turistice interne şi internaţionale odată cu tendinţele
de dezvoltare economică.

8.4. Segmentele de clientelă

Destinaţiile principale ale structurilor turistice propuse sunt:
- turism montan – valorifică factorii naturali existenţi în zonă reprezentaţi prin: domeniu
pentru practicarea alpinismului, drumeţiei montane, domeniu schiabil;
- turism de odihnă şi recreere – legat de existenţa unui cadru natural atractiv, reconfortant,
cu aspecte peisagistice de mare pitoresc, cu un bioclimat tonic-stimulent cu o aeroionizare negativă
favorabilă climatoterapiei profilactice sau curative;
- turism ştiinţific;
- turism de tranzit – valorifică poziţia geografică;
- turism de agrement – sunt prevazute multiple dotări de agrement: pârtii pentru schi alpin,
transport pe cablu, saune, piscine, fitness, biliard, jocuri mecanice şi electronice, discoteci, terenuri
de sport, patinoar,etc;
- turismul cultural-istoric, bazat pe reteaua de muzee, case memoriale, Castelul Bran,
biserici fortificate, cetati taranesti şi urme de cetati dacice, care pun la dispozitia vizitatorului un
adevarat tezaur cultural şi spiritual al comunitatii zonei;
- turismul de sejur, pentru odihna şi recreere (statiunile Poiana Braşov, Predeal);
- turismul de circulatie, practicat în ambele forme, turism de tranzit şi itinerant;
- turismul la sfârsit de saptamâna, practicabil în zonele montane şi subcarpatice;
- turismul religios, sustinut de existenta bisericilor declarate monumente istorice;
- turismul balnear.

60
 - turism de aventură – se bazează pe realizarea de dotări pentru practicarea lansărilor cu
deltaplanul şi parapanta;
- turism de vânătoare şi pescuit sportiv – se bazează pe existenţa unui important fond
cinegetic cât şi piscicol;
- ecoturism.

8.5. Politica tarifară

Managementul hotelier dispune, pentru evaluarea activităţii de o serie de indicatori de
măsurare a performanţelor unităţilor turistice. Tehnica cea mai adecvată pentru garantarea
succesului financiar al unui hotel o furnizează „Yield management”-ul care combină doi principali
indicatori ai activităţii hoteliere: gradul de ocupare şi tariful mediu zilnic.
În industria hotelieră, modificarea tarifelor are cu totul alt impact asupra deciziei de
cumpărare a clienţilor potenţiali faţă de piaţa bunurilor şi serviciilor unde, creşterea sau reducerea
preţurilor şi tarifelor acestora generează o diminuare şi respectiv o creştere a vânzărilor. Dacă o
unitate hotelieră de lux îşi reduce tarifele în mod substanţial s-ar crea suspiciuni în rândul clientelei
tradiţionale privind apariţia unor nereguli în calitatea serviciilor prestate.
Diferenţierea tarifelor după anumite criterii cum ar fi: tipul de cameră, regim de ocupare,
categorii de clientelă (pe cont propriu sau prin intermediari, din care individual sau grupuri) şi
sezonalitate (sezon, extrasezon, week-end), generează un sistem de tarife. În literatura de specialitate
se face precizarea că, în perioadele de week-end, reducerea medie aplicată tarifului afişat este de
29,2% la scară mondială şi de 28,2% în Europa.

9.ANALIZA ECONOMICO-
FINANCIARĂ A PROIECTULUI
9.1. Evaluarea investiţiilor
Evaluarea structurilor turistice propuse s-a făcut prin metoda costului de reconstrucţie
actualizat (metodologia MLPTL privind conţinutul cadru al Studiilor de Fezabilitate şi evaluare a
investiţiilor publice noi pe bază de indici - similară calculului economic al Proiectelor de Execuţie
înainte de 1992).
Estimarea valorii prin metoda costului se bazează pe comparaţie şi anume: costul de
construire a unei proprietăţi este comparat cu valoarea unei proprietăţi existente. Evaluatorul
estimează costul de a construi o reproducere (sau un înlocuitor), pentru o structură existentă
(construcţii, instalaţii şi montaj).

9.2. Venituri şi cheltuieli din exploatarea structurilor turistice

Indicatorii calculaţi în scopul aprecierii fiabilităţii obiectivelor propuse sunt în concordanţă
cu cerinţele studiilor de fezabilitate stabilite prin acte normative şi cu standardele internaţionale în
materie.
În cazul de faţă indicatorii calculaţi sunt:
- volumul şi provenienţa categoriilor de venituri şi cheltuieli;
- profitul obţinut în urma exploatării structurilor turistice;
- cash-flow-ul activităţii structurilor turistice.

61
 Cheltuielile estimate pentru costul vânzărilor au fost determinate pe baza informaţiilor culese
de la unităţi comparabile ca nivel al serviciilor oferite, precum şi pe baza rapoartelor de pe piaţa
hotelieră europeană elaborate de firme independente de consulting.

a. Venituri / cheltuieli din exploatarea spaţiilor de cazare

Veniturile obţinute din vânzarea camerelor au fost obţinute în funcţie de tarifele preconizate
pe zi, pe cameră, gradul de ocupare estimat şi de sezonalitate.
Cheltuielile directe ocazionate de exploatarea spaţiilor de cazare se estimează ca procent din
încasările pe cameră.
Procentul este mic, dar important pentru rentabilitatea economică. Acest nivel este obţinut
prin utilizarea în special a salariaţilor români, cu salarii de cel puţin 10 ori mai mici decât ale
personalului occidental.

b. Venituri / cheltuieli din exploatarea spaţiilor pentru alimentaţie

Veniturile din exploatarea spaţiilor pentru alimentaţie au fost analizate în comparaţie cu
unităţile de alimentaţie similare din staţiuni montane comparabile atât româneşti cât şi europene.
Aceste încasări sunt estimate a fi generate, în cea mai mare parte, de clienţii unităţilor, cât şi de alte
persoane ce folosesc dotările pentru agrement ale acestora.
În aceste condiţii, valoarea încasărilor brute din alimentaţie şi băuturi s-a apreciat în funcţie
de veniturile totale ale unităţilor.

c. Venituri / cheltuieli din agrement

S-au prevăzut multiple dotări de agrement: fitness, terenuri de sport, saune, piscine,
discotecă, biliard, jocuri mecanice, electronice şi de club, etc. Veniturile sunt estimate ca procent din
încasările totale aferente unităţilor.
Costurile şi celelalte cheltuieli aferente acestor venituri sunt estimate procentual din totalul
volumului veniturilor obţinute din aceste activităţi.

d. Cheltuieli generale şi administrative

Reprezintă cheltuielile aferente pentru management şi diverse probleme administrative,
inclusiv cheltuielile cu salariile personalului, cu excepţia personalului operativ; acestea sunt estimate
la 8% din volumul total al veniturilor.

e. Marketing
Aici sunt incluse cheltuielile pentru publicitate şi promovare a structurilor turistice. Acestea
se estimează a fi de circa 3% în primii trei ani şi de 2% din veniturile totale în următorii ani de
exploatare.

9.3. Indicatori economici ai activităţii

Toţi indicatorii economico - financiari determinaţi în scopul analizei proiectului de investiţii
sunt indicatori ai activităţii efective a obiectivelor.
Principalii indicatori economico-financiari ai activităţii structurilor turistice sunt:
62
 - venituri totale: 120.010.450 EURO.
- profit net anual: 15.722.645 EURO;
- rata profitului: 35 %;
- cash - flow - ul (fluxul de numerar generat de activitatea obiectivelor): 8.093.444 EURO.

9.4. Sinteza rezultatelor economice

Profitul obţinut este determinat în concordanţă cu normativele legislaţiei româneşti în
materie, respectiv prin diminuarea veniturilor totale din exploatare cu toate categoriile de cheltuieli
admise a fi deduse.
Cash-flow-ul (fluxul de numerar) activităţii se situează la valori ce conferă o stabilitate
financiară şi o lichiditate permanentă. Acest indicator a fost determinat prin însumarea profitului net
aferent fiecărui an de exploatare şi a amortizării aferente clădirilor şi dotărilor.
Termenul de recuperare a investiţiei reprezintă capacitatea obiectivelor proiectate de a
restitui capitalul investit prin venitul net obţinut (fluxul de încasări şi plăţi). Termenul de recuperare
exprimă numărul de ani în care venitul net (fluxul de încasări şi plăţi) egalează valoarea investiţiei.

10. PROPUNEREA
PRODUSULUI TURISTIC
10.1. Obiectivele acţiunii de promovare
Promovarea ofertei turistice a Municipiului Braşov şi dezvoltarea serviciilor de informare
turistică urmareste urmatoarele obiective:
- Dezvoltarea sistemului de promovare turistică la standarde europene a municipiului şi a
staţiunii Poiana Braşov;
- Promovarea Municipiului Braşov prin intermediul turismului;
- Creşterea calităţii informării turiştilor care vizitează Braşovul atât prin intermediul
Centrelor de Informare Turistică cât şi al materialelor de prezentare (broşuri, hărţi, pliante etc.), mai
exact:
- informarea completă a turiştilor cu privire la atracţiile turistice ale Municipiului Braşov şi ale
staţiunii turistice Poiana Braşov;
- editarea şi distribuirea de materiale de promovare turistică ale Municipiului Braşov şi ale staţiunii
turistice Poiana Braşov;
- distribuirea materialelor de promovare¬ turistică şi a informaţiilor cu privire la alte puncte de
atracţie turistică din ţară prin intermediul Centrelor de Informare Turistică din Piaţa Sfatului şi din
faţa Gării C.F.R. Călători precum şi a unităţilor de cazare şi de alimentaţie publică;
- extinderea reţelei C.I.T.
- Elaborarea strategiei de dezvoltare durabilă a turismului pe termen mediu şi lung;

63
 - Crearea şi promovarea de noi evenimente şi manifestări de anvergură în municipiul Braşov
- Stimularea parteneriatelor public-private în dezvoltarea şi promovarea sectorului turistic;
- Crearea de programe şi acţiuni care contribuie la dezvoltarea sectorului turistic şi a calităţii
serviciilor.

10.2. Campania publicitară

Braşov este o marcă puternică bazată pe înţelegerea consumatorului şi pe exprimarea
sensului emoţional al produsului incluzând elemente execuţionale – mijloace şi instrumente de lucru
ale politicii promoţionale. Programul creat este eficient în domeniul comunicării integrate şi este
construit pe idei creative, elementul central al acestei comunicări, fiind „marca”. O politică de marcă
înţelept construită aduce avantaje:
• oferă siguranţă şi încredere în această marcă cu o atitudine favorabilă;
• creşte prestigiul staţiunii;
• ajută la segmentarea pieţei şi la construirea unei imagini distincte pentru staţiune;
• asigură loialitatea publicului.

Promovarea Braşovului trebuie adaptată în sensul transmiterii de mesaje menite să informeze

publicul ţintă asupra punctelor de atracţie din zona, să le dezvolte o atitudine pozitivă despre
imaginea acestei zone turistice. Conceptul de publicitate privind Braşovul este fondat pe
personalitatea mărcii Braşov.
Campania de promovare a Braşovului lansează practic obiectivul media principal:
publicitatea de informare şi de reamintire a produsului – în scopul păstrării interesului pentru acest
produs în rândul publicului.

A. Publicitate neconvenţională: relaţii publice, new media, materiale promoţionale,

manifestări promoţionale, pachete/oferte speciale.

a) Relaţii publice
În ideea promovării staţiunii montane Lacu Roşu se va organiza un eveniment special
„BRAŞOV – O DESTINAŢIE DE NEUITAT” cu o durată de 3 zile la care vor fi invitaţi
reprezentanţi ai unor importante agenţii de turism, personalităţi ai presei politice şi culturale, cât şi
reprezentanţi ai presei interne şi internaţionale.
• • Conferinţă şi declaraţii de presă. Pentru a marca evenimentul vor fi invitaţi reporteri de la
canalele naţionale de televiziune româneşti şi posturile locale pentru a lua interviuri
factorilor de conducere şi decizie implicaţi în realizarea proiectului;
• • Întâlnirea tour - operatorilor şi agenţilor de turism (dornici să includă acest nou produs
în oferta lor) – se vor purta dezbateri pe teme de interes turistic;
• • Cocktail după conferinţă;
• • Cadouri promoţionale – ghidul staţiunii, hărţi detaliate ale traseelor turistice, albumul
promoţional cu seturi de fotografii.

b) New Media
• Internet
În cazul Internetului, principalul mijloc de promovare este site-ul. Acesta practic
oferă o imagine virtuală, pe “reţea”, a produsului.
• CD-ROM – staţiunea montană Braşov – pe suport magnetic, distribuit prin agenţii de turism,
recepţiile hotelurilor, punctele de informare turistică, reţeaua de librării). CD-ROM-ul va

64
 include detalii despre obiectivele turistice naturale şi antropice, forme de turism practicabile
în această zonă, obiceiuri şi tradiţii, cazare şi alimentaţie.
• Informaţii generale despre Braşov pe afişajul teletextului.

c) Materiale promoţionale
• produse personalizate – agende, pixuri, fulare, căciuli, tricouri;
• ambalaje, felicitări, cărţi poştale;
• diapozitive cu imagini din staţiune şi din împrejurimi.

d) Manifestări promoţionale – participarea la manifestări cu caracter expoziţional se realizează prin

organizarea de pavilioane sau standuri proprii la târguri de turism, expoziţii de fotografii, saloane
naţionale şi internaţionale. Afişele, broşurile, pliantele se vor distribui în agenţiile de turism, hoteluri
şi cu ocazia manifestărilor promoţionale.

e) Pachete/oferte speciale
Având ca punct de plecare staţiunea montană Braşov se pot organiza trasee turistice.

B. Publicitate clasică: televiziune, presă, radio, panotaj

a) Televiziune
Mesajul va fi expus pe toată perioada campaniei TV, dar frecvenţa de inserarea a spoturilor
va varia. Posturile TV care vor insera spoturile sunt: TV România, PROTV, Antena1 şi PrimaTV.
Reclamele vor fi plasate în orele de maximă audienţă pentru publicul ţintă (17.00 – 21.00), precum
şi în programele ce tratează ca subiect turismul. Pe lângă inserarea spoturilor se vor realiza şi
prezentări ale acestui produs în emisiuni ca Atlas Magazin, Magazin Turistic, Teleenciclopedia,
emisiuni matinale şi emisiuni cu audienţă mare, prin aceasta urmărindu-se informarea detaliată
asupra Braşovului.
Se poate realiza un show televizat în perioada sărbătorilor de iarnă, intitulat „Crăciunul în
Braşov ”, cu participarea unor actori de reputaţie naţională, spectacolul fiind vizionat de mulţi
telespectatori din România.

b) Presă
Ca suport de susţinere a campaniei TV recomandăm folosirea presei.

C. Publicitate exterioară – prezentarea staţiunii prin panouri, bannere, panouri mobile amplasate
pe principalele drumuri naţionale şi europene din ţară.

D. Publicitate interioară
Postere, afişe, pliante de prezentare – se vor expune în capitalele judeţelor din ţară şi
municipiul Bucureşti (în unităţi culturale, hoteluri, în interiorul mijloacelor de transport urban,
staţiilor de metrou, gări şi aeroport, cabinelor telefonice), care trebuie să conţină ilustraţii (peisaje şi
unităţi turistice din staţiune), iar textul să fie concis şi informativ. Este necesara diversificarea
publicaţiilor turistice editate în mai multe limbi de circulaţie internaţională şi distribuirea lor.

11. CONCLUZII
65
 Studiul de faţă, îşi propune fundamentarea programului de reproiectare şi dezvoltare a
staţiunii montane Braşov, zonă ce se remarcă prin resurse naturale de mare valoare peisagistică,
ştiinţifică şi practică.
Acest potenţial turistic important pentru turismul românesc, poate fi pus în valoare printr-o
serie de amenajări, care să asigure o creştere semnificativă a activităţii turistice în condiţiile
protecţiei mediului şi a unei dezvoltări durabile.
În scopul conservării şi protejării naturii şi stabilirii cadrului de desfăşurare a anumitor
activităţi economice s-au identificat oportunităţile, disfuncţionalităţile limitele şi zonele funcţionale
ale teritoriului staţiunii montane Braşov, în funcţie de o serie de criterii de delimitare.
Dezvoltarea activităţii turistice în cadrul staţiunii montane Braşov impune elaborarea unui
plan de management care va avea în vedere planificarea integrată a acţiunilor care trebuie întreprinse
pentru conservarea biodiversităţii şi peisajului natural.
Propunerile din prezentul studiu vizează punerea în valoare a peisajelor montane pitoreşti.
Activităţile desfăşurate în structurile turistice propuse determină crearea unui număr
important de locuri de muncă. Ţinând cont de implicaţiile pe care le vor avea activităţile turistice
asupra comunităţii locale, se vor dezvolta şi alte activităţi conexe (comerţ, meşteşuguri tradiţionale,
transporturi, servicii, etc.) care vor conduce la crearea altor locuri de muncă suplimentare, atrase în
cea mai mare parte din zonă.
Amenajarea complexă a staţiunii prin dotările propuse va direcţiona fluxuri importante de
turişti în zonă.
Ţinând cont de toate aspectele prezentate pe larg în cadrul studiului şi sintetizate mai sus,
este evidentă oportunitatea creării staţiunii montane Braşov, şi valorificarea resurselor naturale ale
zonei prin turism, atât din punct de vedere economic şi social, cât şi prin prisma conservării
biodiversităţii şi crearea cadrului dezvoltării durabile a zonei.

12. BIBLIOGRAFIE

 www.brasov.ro
 www.brasovcity.ro
 www.judbrasov.ro
 www.bun-venit.ro
 www.ghidbrasov.ro
 www.brasovtravelguide.ro
 www.ibrasov.ro
 www.brasov-visitor.ro
 www.iubescbrasovul.ro
 www.aroundromania.lx.ro
 www.prefecturabrasov.ro
 www.muzeulmuresenilor.ro
 www.wikipedia.org
 www.best.rdsbv.ro
 www.brasovcounty.ro
66
 www.ici.ro
 www.romanianvoice.com
 www.cimec.ro
 www.etnobrasov.ro
 www.turistinfo.ro

67