UNIVERSITATEA TEHNICA GH.

ASACHI IASI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI INSTALATII
SPECIALIZAREA C.F.D.P.
PROIECT DE DIPLOM
Indrumtor Absolvent
Pr. Dr. Ing. RADU ANDREI AMARIE ALEXANDRU OCTAVIAN

2009
1
A. PIESE SCRISE
1. Tema proiectului
2. Memoriu tehnic justificativ
3. Calculul elementelor geometrice
3.1 Calculul elementelor geometrice ale curbelor n plan
3.2 Calculul aliniamentelor
3.3. Calculul lungimii traseului
3.4. Calculul racordrii verticale
3.5. Amenajarea n plan i spaiu a curbei C
3.6. Dimensionarea sistemului rutier rigid conform NP 081/ 2002
3.7. Stabilirea traficului de calcul
3.8. Stabilirea capacitii portante a pmntului de fundare
3.9. Alctuirea structurii rutiere rigide
4.0. Stabilirea capacitii portante la nivelul stratului de fundaie
4.1. Calculul grosimii dalei din beton de ciment
4.2. Verificarea la nghe dezghe conform STAS 1709/1 i 1709/2 din 1990
4.3. Dimensionarea sistemului rutier suplu conform Normativului PD 177 2001
4.4. Stabilirea traficului de calcul
4.5.Stabilirea valorii modulului de elasticitate dinamic al pmntului de fundare
4.6. Stabilirea alctuirii sistemelor rutiere
4.7. Analiza sistemelor rutiere la solicitarea osiei standard (OS 115 KN)
4.8. Stabilirea comportrii sub trafic a sistemelor rutiere
4.9. Compararea tehnico economic a variantelor pe criteriul energetic
2
5.0. Verificarea la nghe dezghe conform STAS 1709/1 i 1709/2 din 1990
5.1. Calcul hidraulic la santuri
5.2. Calculul aprri de mal cu gabioane
5.3. Caiet de sarcini realizare mbrcminte din beton de ciment
5.4. Antemsurtoarea lucrrilor
5.5. Liste de cantitati
B. PIESE DESENATE
1. Plan de situaie scara 1:500
2. Profil longitudinal scara 1:500; 1:50
3. Profil transversal tip scara 1:50
4. Profile transversale caracteristice scara 1:100
5. Amenajarea n plan i spaiu a curbelor C15 si C16 scara 1:50
6. Vizibilitatea in curba C16
7. Aprri de mal cu gabioane
8. Podet tubular D=1500 mm
9. Ealonarea calendaristic a lucrrilor de suprastructur
3
MEMORIU TEHNICO - JUSTIFICATIV
1. Date generale
Denumirea obiectivului de investiii:
Modernizare drum judeean DJ 177 Poiana Micului Sucevia
Km. 10+000 20+875, Judeul Suceava
Amplasamentul (judeul, localitatea, strada potal i/sau alte date de identificare):
ARA: ROMANIA
REGIUNEA: MOLDOVA
JUDEUL: SUCEAVA
LOCALITATEA: POIANA MICULUI
A. Amplasamentul:
Drumul judeean DJ 177 Poiana Micului Sucevia pe tronsonul studiat ntre km. 12+591
15+413 se desfoar pe teritoriul administrativ al comunei Mnstirea Humorului, asigurnd accesul
locuitorilor localitii Poiana Micului ctre oraul Gura Humorului, drumul judeean intersectndu-se
cu drumul naional DN 17 prin intermediul cruia se asigur accesul ctre municipiul reedin de
jude Suceava.
Gura Humorului, mai demult Gura Homorului, (in ebraica si Idis: - Gur' Humuruluei sau
Gur' Humura, in germana si poloneza: Gura Humora) este un oras in judetul Suceava, Bucovina de
sud, nordul Romniei. Are o populatie de 15.837 locuitori.
Istoric
Ridicand in anul 1488, pe locul unei constructii mai vechi, din lemn, manastirea Voronet,
domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare a ctitorit o asezare manastireasca a carei faima a trecut peste
vreacuri granitele tarii. Cu pictura exterioara pastrata in conditii uimitor de bune, biserica acestei
manastiri, ca si cele de la Humor si Moldovita, este o marturie a neobisnuitului procedeu decorativ
care a constituit una din cele mai interesante manifestari de arta din trecutul poporului roman.
Mai tarziu, domnitorul a inzestrat manastirea cu numeroase danii, intre care o seliste anume -
Poiana, la Gura Humorului. Este prima mentiune documentara a locurilor pe care s-a dezvoltat,
peste secole, localitatea Gura Humorului.
4
Asezare geografica
Orasul este situat la varsarea Humorului si raul Moldova, de la acest fapt provenind numele
orasului. Gura Humorului este situat la o altitudine de ca. 470 m, avind un climat cu proprietai
sedative. Locul a fost cautat, inca din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ca staiune climaterica.
La nord sunt culmile Obcinei Humorului, la sud Obcina Voronetului iar la vest Obcina Mare.
Acesti munti sunt bine impaduriti, iar climatul de adapost confera orasului cu circa 17.000 de
locuitori un cadru placut si pitoresc. Meleagurile humorene sunt atestate in documentele scrise
medievale emise de cancelaria Moldovei, inca de la inceputul secolului XV -lea (1415), cand
vornicul Oana a intemeiat vechea manastire a Humorului, la o distanta de 6 km de actualul oras
Gura Humorului.
Distanta si directia fata de orasele mari: 35 km - Suceava; 45 km - Campulung Moldovenesc;
Bistrita - 120 km.
Altitudine: 470m
Reteaua hidrografica: raul Moldova, paraurile Humor si Voronet;
Clima - temperat continentala, relativ blanda cu aer curat si reconfortant.
Formatiuni geologice /formatiuni sedimentare: terenul se incadreaza in zona de flisuri ce
inconjoara spre est Carpatii Orientali;
Temperatura medie anuala : +7 C , cu minime de -4 C pana la -30 C (ianuarie) si maxime de
+30 C (iulie).
Precipitatii - cantitatea medie anuala de precipitatii este de 700-900 mm, cele mai abundente
fiind vara si cele mai scazute toamna si iarna.
Economia zonei
Ocupatia de baza: exploatarea si prelucrarea lemnului, industria alimentara, turism;
Oportunitati speciale oferite de zona:
Resurse naturale: lemn, produse de balastiera, argile pentru caramidarie, nisipuri cuartitice de
la Plesa, ape minerale, sulfuroase, apa plata, produse agricole vegetale sau animale ecologice,
Potential turistic de agrement:
Structuri de primire turistice
Structuri de agrement turistic :Parcul Dendrologic din zona Arinis, dotat cu complex sportiv
(teren tenis de camp, fotbal, handbal, baschet), bazin de inot; Sala Polivalenta (sali pentru competitii
sportive diverse);
Lista obiective de interes turistic
5
Rezervatia naturala "Piatra Pinului"
Rezervatia naturala "Piatra Soimului"
Parcul Dendrologic Arinis
Potential cultural si ecumenic
Manastirea Voronet cea mai faimoasa dintre manastirile pictate din Bucovina
Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina;
Muzeul George Cotos;
Rezervatia naturala "Piatra Pinului"
Rezervatia naturala "Piatra Soimului"
Parcul Dendrologic Arinis
Traditii si obiceiuri locale:
Incondeierea oualelor de Paste
O obcina, la urma urmelor, nu-i decit o OBCINA. Insa atunci cind in preajma ei au trait,
veacuri la rind, strabunii nostri, stropind glia locuita de ei cu sudoarea fruntii si cu singe vitejesc,
atunci obcina se impodobeste cu nimbul sensului de PATRIE !
La intersectia coordonatei geografice de 47,32' latitudine nordica, cu cea de 25,54'
longitudine estica, se rasfata pe un crimpei de gura de rai a obcinelor bucovinene, seculara asezare de
la GURA-HUMORULUI.
Aici, vara, soarele se ridica de dupa colinele cele mai estice ale, Obcinei Mari, printre crengile
molizilor, fagilor si mestecenilor care imbraca OBCINA HUMORULUI, cu cele citeva culmi ale ei :
PICIORUL INALT (787 m), ARSITA BOILOR (700 m) si TARNITA (650 m).
La apus, soarele se ascunde, vara, in spatele crestetului ramurii principale a Obcinei Mari,
numita LA TOACA (833 m). De acolo, obcina isi coboara spinarea larga si neimpadurita, pina jos in
lunca unde suvitele de apa ale pariului HUMOR se pierd in apa mai multa si zglobie a riului
MOLDOVA.
Spre miazazi, OBCINA VORONETULUI, cu creasta MAGURII (816 m), isi rostogoleste
priporul impadurit pina aproape de albia bolovanoasa de pe malul drept al riului, parca obosit acum
dupa drumul facut de la izvoarele sale dintre Obcina Feredeului si cea a Mestecanisului, pina aici.
In spre nord, ramurile Obcinei Mari se aduna si inchid astfel asezarea de la Gura-Humorului
intr-un fel de copaie triunghiulara, considerata de geografi ca o depresiune intramontana, cu
particularitati de miero-dimat foarte prielnice existentei omului.
6
Daruite, marinimos, de natura, cu un relief domol, prietenos, accesibil oriunde pentru cine
vrea sa le cunoasca si sa le foloseasca, plaiurile obcinelor bucovinene au fost umanizate din foarte
indepjartate vremi. Mai intii, in zile de restriste pentru bastinasii arealul nord-estic al Carpatilor,
obcinele cu vaile riurilor si piraielor, le-au stat la indemina ca ascunzisuri greu de descoperit si,
totodata, ca puternice cetati de aparare.
Culoarul mai larg si luminos al riului Moldova la fel cu cel al Bistritei s-a oferit, din
stravechi timpuri, aici, printre obcini, ca o sigura cale de legatura intre fratii de acelasi neam, traitori
dincolo si dincoace de Carpati.
Odata cu scurgerea timpului, luncile scaldate de piraiele dintre obcini avind aspect de cimp
lung", au inceput sa fie folosite, treptat pentru asezari omenesti statornice. Mai apoi, cei ce ne-au fost
strabuni si-au legat de aceste meleaguri ale obcinelor, indragite si aparate de ei ca "mosie"
parinteasca, insasi permanenta statorniciei lor aici in anii din urma, prin interventia gindirii, a
stradaniilor si muncii omului, locurile de la Gura-Humorului s-au imbogatit cu noi si remarcabile
realizari.
O dovada in acest sens este aspectul actual al orasului, efervescenta neintrerupta a dezvoltarii
sale urbanistice, in toate domeniile. Dar, in afara de aria construita a orasului, citeva dintre locurile de
la Gura-Humorului merita sa stea in atentia nu numai a vizitatorilor veniti din alte colturi ale tarii, ci
si a localnicilor. Consider necesar acest lucru intrucit detaliile cu privire la aceste locuri, in general,
nu sint cunoscute, sau cunostintele despre ele sint foarte sarace si aproximative.
Drumul de padure care urca pe dreapta riului Moldova, de la actuala cabana Arinis" spre
soseaua Voronetului, este croit, pe o lungime de citeva zeci de metri, pe un prag taiat in masivul
stincos numit PIATRA PINULUI.
Acum o suta de ani, un cercetator istoric, vizitind aceste locuri, consemna intr-una din
lucrarile sale : Nu departe de confluenta Voronetului cu riul Moldova, in padure, acolo unde
PIATRA SOIMULUI (pe atunci, intreg masivul, pina la piriiasul Arinis, purta acest nume ; mai
tirziu, partea vestica, aco-perita, pe culme, cu o padure de pini, a primit numele distinctiv de PIATRA
PINULUI n.a.) isi inalta fata stincoasa printre brazi, se gaseste o chilie sapata in stinca, fara acoperis,
ci prelungind intr-o parte peretele stincos. Tot acolo au fost sapate o masa si o banca. Nimeni nu stie
cine a injghebat aceasta primitiva locuinta si cine a folosit-o. Nici traditia nu vorbeste nimic despre
ea". (F. A. Wickenhauser, Geschiehtedr. Kloster Woronetz und Putna, Cernauti, 1886, p. 6).
7
Folosind termenul chilie", cercetatorul sugereaza locuirea ei de catre un schimnic poate
insusi Daniil, cel care este considerat intemeietorul asezarii de la Voronet. Astazi nu exista nici o
urma a acestei chilii.
Traditia despre timpuri noi apropiate de noi pastrea in amintire faptul (real) ca un grup de
mesteri pietrari italieni au scos (catra sfirsitul sec. XIX), blocuri mari de stinca, din masivul de la
PIATRA' PANULUI, pentru a le folosi la indiguirea riului Moldova pe dreapta, pina la piriiasul
Arinis si pe stinga, pina in zona unde este depozitul D.C.A. Urmele acestei lucrari sint vizibile si
astazi. Traditia mai spune ca acel grup de italieni, asezati temporar in niste baraci injghebate la
poalele Pietrei Pinului, ar fi descoperit, intr-un trunchi scorburos de arin, o comoara" cu bani de aur.
Nu cunoastem alta sursa care sa confirme relatarea. (Transmisa prin locuitorul octogenar Cretu fost
salariat al Primariei orasului, in perioada interbelica).
Locurile de la PIATRA PINULUI sint ocrotite astazi, prin lege, ca MONUMENT al naturii si
intra in patrimoniul de rezervatii naturale ale Academiei Romane.
Merita sa staruim putin asupra imprejurarilor care au facut ca ele sa atraga atentia asupra
importantei lor din punct de vedere stiintific.
Prin anii 19601963, un elev de la liceul teoretic din Gura-Humorului (este vorba de dl.
Brustur Titus, astazi geolog principal la intreprinderea de prospectiuni geologice si geofizice
Bucuresti) era insufletit de o nobila pasiune : aceea de a cerceta si cunoaste tainele naturii. Si-a oprit
atentia, intr-o buna zi, asupra masivului stincos de la PIATRA PINULUI. Dislocind mai multe placi
de sist, evidente in partea de vest, a descoperit, pe unele dintre ele, urmele imprimate ale unor pesti
de dierse marimi, pe unele dintre ele, urmele imprimate ale unor pesti de dierse marimi. in zilele
urmatoare, si-a continuat cercetarea in partea de sus a masivului. A descoperit acolo un desen"
reprezentind o parte din coada unui peste foarte mare. Folosind unelte potrivite, el a reusit sa desfaca
placile care acopereau desenul".
A iesit astfel la iveala "amprenta" (impresiunea) completa a unui peste preistoric, lung de
aproximativ 1,90 m. Curind dupa aceea, ajuns student la Facultatea de geologie-geografie Bucuresti,
el isi informeaza profesorii despre descoperirea facuta la Piatra Pinului. Paleontologul dr. Dan
Grigorescu, impreuna cu studentul' sau, vin la Gura Humorului spre a inregistra toate datele necesare
in. legatura cu locul descoperiri, si pentru a ridica si duce la Bucuresti placile cu valoroasa
impresiune. Au urmat cercetari indelungi si minutioase care au dus la concluzia ca erav orba de o
specie necunoscuta (necatalogata) de Palaeorhynchus un fel de scrumbie -, peste care a trait acum
vreo 30 de milioane de ani, intr-o mare oligocena ce acoperea intreg spatiul din estul Carpatilor. I s-a
8
dat numele stiintific de PALEGRHYNCHUS HUMORENSIS, nume determinat de denumirea
orasului nostru, in apropierea caruia a fost gasita fosila.
Considerind ca in cuprinsul zonei de la Piatra Pinului se gasesc vestigii de plante si animale
stravechi, cit si minereuri si formatii geologice rare, ea a fost declarata monument al naturii. (T.
Brustur, D. Grigorescu, Une nouvelle espece du genre Palaeorhynchus : Palaeorhynchus
humorensis dans Ies depots oligocenes de la zone de Gura-Humorului. Rev. roum. geol., geoph.,
geogr., geologie, 1973, 17, 1, p. 99113; Ed. Acad. R.S.R., Bucuresti; cf. Brustur T., Un monument
al naturii din judetul Suceava Piatra Pinului (Gura-Humorului). Zori Noi, nr; 7773, 37.XII.1972,
Suceava :
Brustur T., O interesanta descoperire paleontologica la Piatra Pinului..., Zori Noi, mv 7986, 26.VIIL
1973, Suceava.)
In imediata vecinatate a Pietrei Pinului, forari recente de cercetare au dus la descoperirea unor
rezerve de apa minerala termala, slab sulfuroasa, oligo-mineraia, apa care se gaseste si in doua
izvoare din apropierea manastirii de la Voronet. Aceste descoperiri, folosite pina prezent doar partial,
de catre localnici, sint pastrate ca fond balnear de rezerva.
De altfel, orasul Gura-Humorului, situat la o altitudine de cea 470 m, avind un climat de
dealuri cu proprietati sedative, a fost cautat, inca din a doua jumatate a secolului trecut, ca statiune
climaterica. (Dr. Elena Berlescu, Dictionar enciclopedic medical de balneoclimatolo-gie, p. 165 ; Ed.
Stiint. si encicl., Bucuresti, 1982.)
Pe malul sting al Moldovei, de la confluenta ei cu piriul Humor in amonte, pina in dreptul
locurilor de la Piatra Pinului, se intinde o lunca fara prea multe si semnificative denivelari. Era
numita, din vremuri vechi, PE SAIBA. Cele aproximativ 25 de hectare ale luncii erau folosite ca loc
de pasune. Salcii, inalte si ramuroase, umbreau din loc in loc iarba saraca a luncii. Furtunile puternice
mai ales dezlantuite dinspre vest au doborit cea mai mare parte a salciilor, iar viiturile riului
cu puterea apelor dezlantuite au smuls stratul subtire de pamint fertil ce acoperea prundisurile si
nisipurile aluviale, facind de nefolosit o insemnata parte din pasunea SAIBEI.
Citiva edili din ultimele decenii s-au straduit sa gaseasca solutii prin care sa se puna stavila
procesului de degradare continua a acestui teren. si mai ales, de indiguire, realizate atit pe malurile
Moldovei cit si pe cele ale Humorului", n-au rezistat insa inundatiilor din anii 1971, 1972 si 1973,
fiind distruse aproape in intregime.
9
In anii urmatori, s-au gasit solutii mai potrivite, si mai economice totodata, pentru recuperarea
terenului de pe Saiba. Malul sting al Moldovei a fost durabil consolidat, folosindu-se arocament cu
volum si greutate mare.
Odata cu "reinsufletirea" floristica a zonei s-a realizat sistematizarea ei dupa planuri de
arhitectura peisagistica judicios intocmite. Au fost. create alei, iar spatiul dintre ele reacoperit, in
prealabil, cu un strat de pamint fertil, a fost plantat cu arbori si arbusti in numar de peste 100.000.
Gasim aici aproape 500 de specii de arbori si arbusti, printre care si specii exotice considerate
unele dintre ele monumente ale naturii.
Astfel, printr-o munca staruitoare si competenta desfasurata timp de peste opt ani s-au
pus bazele unui valoros PARC DENDROLOGIC, inclus si el, acum, in cele 250 ha din preajma
Pietrei Pinului, considerate REZERVATIE de INTERES STIINTIFIC. (Petru Taranu, Georgeta
Taranu, Complexul dendrologic si turistico-sportiv Lunca Moldovei" din orasul Gura-Humorului,
in Studii si comunicari de ocrotirea naturii, editat de Cons. judetean de Ocrotirea naturii Suceava,
1981, V, p. 456470.)
In partea sud-estica a parcului dendrologic a fost amenajat un modern complex sportiv cu o
serie de terenuri pentru practicarea diverselor ramuri ale sportului. Astfel, fosta SAIBA s-a
transformat, sub ochii nostri, intr-o binefacatoare ZONA de AGREMENT ce se bucura astazi de
pretuirea unanima a localnicilor si vizitatorilor straini.
Reteaua scolara din Statiunea Gura Humorului este formata din unitati scolare de stat. Sint 11
unitati de invatamint, din care 5 gradinite, 5 scoli si Grupul Scolar Alexandru cel Bun. Activitatea
culturala a orasului se concentreaza in jurul principalelor institutii de profil: Casa de Cultura,
Biblioteca si Muzeul Obiceiurilor Populare.
Grupul Scolar Alexandru cel Bun
1909 Incepe constructia unui local, cu parter si doua nivele, dat in folosinta in 1910, in care
vor incepe sa functioneze primele clase de liceu din Gura Humorului.
1910 - 1911 Liceul functioneaza cu 6 clase, avand 233 de elevi, din care 4 erau romani.
Predau un numar de 11 profesori. Cursurile se desfasoara in limba germana.
1911 - 1912 Ciclul gimnazial (I-IV) scolarizeaza 278 de elevi; predau 18 cadre didactice.
1912 - 1913 Sunt scolarizati 285 elevi. Ia fiinta prima clasa de invatamant liceal. Director al
liceului este profesorul de matematica Franz Olszewski. Sunt predate urmatoarele obiecte: limba
romana, limba germana, limba engleza, limba franceza, limba latina, matematica, fizica, istorie,
stenografie, caligrafie, geografie, gimnastica, stiintele naturii, desen, muzica, religie.
10
1913 - 1914 Se creeaza o catedra de limba romana si stenografie, atribuita profesorului
Alexandru Moraru, viitor profesor la Univ. din Cernauti. Erau inscrisi 319 elevi, din care 5 erau
romani.
1914 - 1915 Liceul humorean functioneaza cu clasele I - VII, cu 274 elevi din care 9 erau
romani. in perioada decembrie 1914 - aprilie 1915 orasul se afla sub ocupatia trupelor rusesti, ca apoi
sa treaca din nou sub ocupatia trupelor austriece.
Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina este o institutie singulara in reteaua culturala
romaneasca, fiind singurul muzeu care a reusit sa transpuna cu mijloace muzeotehnice obisnuite acel
segment de spiritualitate definitorie pentru orice etnie, popor, natiune: traditia populara.
Muzeul a fost creat in anul 1958 ca muzeu etnografic reprezentativ pentru zona etnografica
Humor. Intrucat in anul 1996 vechiul sediu a fost redobandit de Ministerul Justitiei, muzeul a fost
obligat sa se mute intr-un alt spatiu, situat in centrul orasului, in imediata vecinatate a Primariei,
cladire ce face parte din zestrea imobiliara a orasului dar in care functionase zeci de ani restaurantul
Bucovina.
In aceasta cladire, reparata si reorganizata de catre Primarie, s-a deschis, in luna mai 2000, o
galerie de arta contemporana Galeria de Arta Georges Cotos - gratie unei donatii generoase ( 200 de
tablouri ) facuta de un om extraordinar : pictorul francez de origine romana Georges Cotos, nascut in
anul 1915 in Straja Bucovinei. Elogiat de critica de specialitate, bine cotat pe piaaa de arta europeana
si nu numai, Georges Cotos a expus in capitale europene si americane, uimind de fiecare data prin
forta expresiei plastice si prin explozia de culoare a lucrarilor sale nonfigurative.
Dupa inchiderea Exploatarii Miniere Lesu Ursului (septembrie 1997) si a Filaturii de Bumbac
care a trimis in somaj mai bine de un sfert din locuitori, economia orasului Gura Humorului este in
proces de revigorare.
Un prim imbold al relansarii economiei din Gura Humorului a fost preluarea Filaturii de
Bumbac de catre un investitor italian. Filatura a functionat o perioada dupa care a intrat din nou in
colaps.
Un alt mare pas care ar fi putut relansa orasul Gura Humorului este construirea fabricii de
mobila IKEA proiect care a fost ratat de catre Primaria Orasului si de Consiliul Local.
Declarata zona defavorizata mici antrepenori au gasit un prilej excelent de a ridica afaceri
care produc bunuri si care ofera locuri de munca. In Gura Humorului sunt renumiti comerciantii
Danilevici pentru preparatele din carne fara niciun conservant, si Niro pentru preparatele din lapte si
11
pe baza de lapte. Acestia, dar si altii asemenea lor sustin prin locurile de munca create economia
orasului si o fac sa infloreasca.
Devenita de curand statiune turistica, Gura Humorului isi intra pe fagasul natural pe care il
poate exploata cel mai bine: turismul si serviciile de turism. Astazi in orasul nostru pensiunile
turistice sunt din ce in ce mai multe si ofera posibilitati diversificate de petrecere a vacantelor si
concediilor alaturi de manastirile medievale din Bucovina iar orasul este renumit pentru aerul curat
pe care il ofera padurile ce il inconjoara.
Declararea orasului Gura Humorului Statiune turistica a relansat sperantele locuitorilor ca
orasul va inflori. Un program PHARE al Uniunii Europene dezvoltat de Primaria Orasului, in valoare
de 8,9 milioane de euro intitulat "Partie de schi, Orientare Turistica, Parc Lunca Moldovei,
Agrement, Sport" (POPAS), va amenaja o partie de schi cu o lungime de 1.350 de metri, dotata cu un
telescaun si cu o instalatie de produs zapada.
In asteptarea construirii partiei in ultimii 2 ani s-au construit numeroase Pensiuni
Agroturistice, care cu toate ca nu indeplinesc standardele UE in ceea ce priveste turismul pot fi
privite ca un inceput in consolidarea infrastructurii turistice a orasului Gura Humorului.
Eminescu spunea despre Bucovina ca este partea cea mai veche si mai frumoasa a Daciei.
Balcescu o numea templul de glorie al moldovenilor, Kogalniceanu - cea mai frumoasa
parte a Moldovei, cu Campulungul, vechea republica romana, cu Suceava, capitala domnilor eroi, cu
cele mai renumite si mai bogate manastiri
Nicolae Iorga spunea ca in Bucovina se gaseste toata bogatia stralucitoare, de arta,
monumentele cele mai frumoase ale vechilor domni si boieri.
Dimitrie Onciul, scria: Nicaieri pe tot cuprinsul romanesc nu se afla, pe un spatiu atat de mic,
atata bogatie de istorie romaneasca, atatea amintiri scumpe ale trecutului nostru.
Astfel, totdeauna cind gindesc la tine, Sufletul mi-apasa nouri de suspine, Bucovina
mea! (M Eminescu)
B. Topografia
Drumul judeean DJ 177 Poiana Micului Sucevia km. 12+591 15+413 se ncadreaz n
prevederile Legii 82/1990 pentru aprobarea OG 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor;
drumul se afl n inventarul bunurilor care aparin Domeniului public al Judeului Suceava. Drumul
judeean DJ 177 Poiana Micului Sucevia km. 12+591 15+413 aparine proprietii publice a
Consiliului Judeean Suceava.
12
La execuia lucrrilor de modernizare a drumului judeean DJ 177 Poiana Micului Sucevia
km. 12+591 15+413, propuse prin prezentul studiu de fezabilitate, nu sunt necesare ocuparea de noi
suprafee de teren, proiectarea fcndu-se pe ampriza existent a obiectivului.
Suprafaa ocupat de drumul judeean ce urmeaz a fi modernizat este de 28.848,00 mp,
traseul fiind amplasat integral n intravilanul i extravilanul Comunei Mnstirea Humorului.
Ridicarea topografic a fost executat n sistem de coordonate Stereo 70, iar cotele au fost
determinate n sistemul naional de referin Marea Neagr 1975.
Lungimea zonei ridicate a fost de 2822 ml, materializarea pe teren fcndu-se printr-un numr
de staii care s permit ridicarea profilelor transversale astfel nct punctele radiate s ocupe toat
zona de studiu (ampiza strzii i zona de siguran a acesteia conform O.G. nr. 43/1997 cu
modificrile i completrile ulterioare), astfel nct s se asigure o densitate optim.
Calculul drumuirii i a punctelor radiate s-a efectuat prin prelucrare electronic a datelor din
teren, utilizndu-se programe specifice (MAPSYS, TOPOSYS, AUTOCAD, etc.).
C. Clima i fenomenele naturale specifice zonei
n conformitate cu prevederile Normativului pentru dimensionare sistemelor rutiere suple i
semirigide indicativ PD 177/2001, drumul judeean DJ 177 Poiana Micului Sucevia km. 10+000
20+875 se gsete ntr-o regiune cu tip climateric III, iar din punct de vedere al SR 174/1 din 2007
drumul se regsete n zon climateric rece.
Din punct de vedere climatic amplasamentul se ncadreaz ntr-o zon cu clim temperat-
continental, caracterizat prin temperaturi medii anuale de +7
0
C, cu media minim n luna Ianuarie
de -3
0
C, iar cantitatea de precipitaii este de 600 mm.
Perimetrul n care se desfoar traseul drumului judeean se ncadreaz, conform
Normativului P 100/2006, n arealul de seismicitate de 6 MSK conform STAS 11100/1-92, n zona
de seismicitate cu parametrii perioada de control a spectrului de rspuns Tc=0,7 sec i acceleraia
orizontal a terenului ag=0,16. Clasa de importan i de expunere la cutremur i factori de
importan III cu factor de importan Yi = 1,0.
Tipurile de pmnt ntlnite n terasamentul drumurilor (patul drumului) este de tip P2.
n lucrrile de prospeciune geotehnic pe amplasamentul studiat nu a fost interceptat nivelul
hidrostatic al acviferului freatic. Nivelul hidrostatic al acviferului freatic este la adncimi cuprinse n
intervalul de 3-8 m.
Reeaua hidrologic reprezentat de rul Humor, adncimea maxim de nghe este de 1,10 m
de la CTN.
13
n timpul precipitaiilor sunt prezente apele de iroire att pe anurile laterale ct i pe
terasamentul drumului.
D. Geologia i seismicitatea
Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul studiat este situat in zona Obcinelor
Bucovinei.
Din punct de vedere geologic, zona studiata apartine zonei flisului carpatic (Panza de Tarcau).
Zona flisului carpatic este caracterizata printr-o structura in panze de sariaj, incalecate succesiv de la
vest la est. Panza de Tarcau este cuprinsa intre fruntea panzei de Audia si zona neogena si este sariata
peste panza de Doamna sau prin depasirea acesteia direct peste zona neogena. La constitutia sa iau
parte depozite de varsta cretacic superioare, paleogene si sporadic miocene.
Formatiunea geologica de baza (roca de baza), este de varsta Senonian-Paleocen si Paleocen-
Lutetian.
In depozitele atribuite Senonian- Paleocenului s-au separate doua orizonturi:
- orizontul stratelor de Hangu, cu o grosime variabila care poate ajunge pana la 1000 m, este
constituit predominant din marno-calcare fine, cenusiu-albastrui in strate de 20-50 cm, cu intercalatii
de marne verzuicenusii si gresii calcaroase verzui;
- orizontul stratelor de Putna, cu o grosime de aproximativ 250 m, este constituit din calcare
fine cenusii, dure, in strate de 25-40 cm, cu intercalatii de gresii calcaroase cenusii, de 20-30 cm si
marne cenusii-verzui.
In depozitele atribuite intervalului Paleocen-Lutetian s-au separate cinci orizonturi:
- orizontul stratelor de Straja, cu o grosime de aproximativ 30-40 m, este constituit dintr-o
alternanta de argile rosii si calcare silicioase spongolitice, dure, verzui, in strate de 5-15 cm;
- orizontul stratelor de Sucevita, cu o grosime de aproximativ 400 m, este constituit dintr-o
asociatie de gresii calcaroase verzui-albastrui de 15-20 cm si argile verzui;
- orizontul calcarului de Pasieczna, cu o grosime de aproximativ 20-30 m, este constituit
dintr-un calcar alb-galbui sau alb verzui;
- orizontul stratelor de Viteu cu o grosime de aproximativ 40-100 m, este constituit din argile
si marne verzi cu intercalatii de gresii albastrui in strate de 5-10 cm;
- orizontul stratelor de Strujinoasa, cu o grosime de aproximativ 15-20 m, este constituit
dintr-o alternanta deasa de argile rosii si verzi in pachete de 10-15 cm.
14
Formatiunea acoperitoare, de varsta cuaternara, este alcatuita din depozite aluvial-coluviale,
constituite din pietris cu bolovanis si nisip sau nisip argilos. Depozitele aluvial-coluviale sunt depuse
discordant peste roca de baza.
Reteaua hidrografica a regiunii este reprezentata de parul Humor afluent al raului Moldova.
Conform STAS 6054/77, adancimea maxima de inghet in zona amplasamentului, este de 1.00
m, de la cota terenului natural.
Conform normativului P-100-1/2004, aprobat de MTCT, acceleratia terenului pentru
proiectarea constructiilor la starea limita ultima, in perimetrul studiat, corespunzatoare unui interval
mediu de recurenta de referinta de 100 ani, este: a
g
= 0.12 cm/s
2
.

Valoarea perioadei de control (colt) a
spectrului de raspuns, pentru zona amplasamentului considerat, este: T
C
= 0.7 sec.
Din punct de vedere climatic amplasamentul se incadreaza intr-o zona cu clima temperat-
continentala, caracterizata prin temperaturi medii anuale de +7
0
C, cu media minima in luna ianuarie
de 3
0
C si maxima in luna iulie de +18
0
C, iar cantitatea de precipitatii medii anuale este de 600 mm.
Consideratii speciale asupra amplasamentului DJ 177 Km 12+591 15+413 Poiana
Micului Sucevita:
Amplasamentul studiat este situat pe terasa paraului Humor. La data executarii lucrarii de
prospectiune geotehnica si in conditiile actuale, terenul de pe amplasamentul studiat, are asigurate
stabilitatea locala si generala.
Tema de proiectare, cu fundamentarea necesitii i oportunitii avute n vedere la
realizarea proiectului tehnic
Prin tema de proiectare se propune realizarea unei mbrcmini rutiere moderne, care s elimine
neajunsurile unui drum pietruit: zgomot, praf, vibraii.
Lucrrile care fac obiectul prezentei documentaii cuprind operaiunile necesare de executat n
scopul asigurrii unor condiii normale de confort i de siguran a circulaiei impuse de normele i
normativele tehnice n vigoare.
Prin executarea lucrrilor propuse pe acest drum se va realiza:
mbuntirea condiiilor de transport i siguran a circulaiei n zon, inclusiv asigurarea
unor intervenii rapide a echipajelor de salvare, pompieri i poliie;
valorificarea superioar a potentialului economic a zonei prin asigurarea accesului la att la
locuinele din zon, ct i la proprietile agricole, forestiere.
reducerea cheltuielilor de transport i a uzurii autovehiculelor.
15
creterea standardului de via a locuitorilor celor dou comune prin ameliorarea condiiilor
igienico-sanitare i de mediu prin eliminarea vibraiilor produse de mainile grele, care n prezent se
deplaseaz cu viteze mici i pe o infrastructur rutier necorespunztoare.
crearea unei infrastructuri necesare dezvoltrii diferitelor activiti economice.
Soluia tehnica
Executia lucrarilor de modernizare este impusa in starea impietruirii existente care
prezinta denivelari si burdusiri, avand o capacitate portanta redusa, necorespunzatoare
vehicolelor de trafic actuale si mai ales celor de perspectiva, anul 1990 fiind anul ultimei
consolidari a acestui drum.
Conform prevederilor anexei 2 ia HGR 261 /1994 categoria de importan a construciei este "C"
(construcii de importan normal a cror nendeplinire nu implic riscuri majore pentru societate i
natur).
Conform prevederilor Normelor tehnice privind proiectarea, construirea i modernizarea
drumurilor aprobate prin Ordinul nr. 45/1998 al ministrului transporturilor privind stabilirea clasei
tehnice a drumurilor, drumul studiat este de clas tehnic IV, n zon de munte i cu viteza de
proiectare de 40 km/h. Partea carosabil a tronsonul de drum studiat este format din dou benzi de
circulaie de 3,25 m i 2 benzi de ncadrare cu limea de 0,25 m.
Proiectul respect prevederile Legii 82/1997 pentru aprobarea O.G. nr. 43/1998, privind regimul
juridic al drumurilor i STAS 863/1985 privind elementele geometrice ale drumurilor, permind
astfel realizarea unui traseu fluent.
Lungimea drumului ce face obiectul prezentei documentaii este de 2822 ml.
Elemente tehnice de proiectare n plan
Traseul drumului studiat prezint un numr de 20 curbe racordate cu arc de cerc, si una
racordata cu arc de clotoida si cerc ramas, cu raza minim de 60,00 m i raza maxim 2000,00
m, i 1 frntur.
Conform STAS 863 85 s-a facut amenajarea in plan si spatiu a curbelor, introducandu-
se profilul convertit si dupa caz supralargirea si suprainaltarea cu exemplificare pentru curbele
15 i 16.
Traseul proiectat pstreaz n proporie de 97% traseul actual al drumului judeean.
Suprafaa total a drumului este de 28848 mp.
Interseciile cu celelalte drumuri publice se vor realiza n conformitate cu prevederile capitolului
4 din Ordinul ministrului transporturilor nr. 44/1998, fiind semnalizate conform STAS 1848/1/2004.
16
Elemente tehnice de proiectare n profil longitudinal
Trasarea liniei rosii in profil longitudinal s-a facut in conformitate cu STAS 863 85,
respectandu-se prevederile referitoare la valorile pasilor de proiectare (l
min
, d
max
).
Avand in vedere ca s-a facut o retrasare a liniei rosii balastul aflat in zonele de rambleu
va fi inlaturat iar denivelarile (lasaturile) din zonele de debleu vor fi completate cu piatra
sparta, iar pentru asigurarea suprafetei in vederea asternerii betonului, piatra sparta va fi
impanata.
n profil longitudinal cota proiectat a fost n general cu 49 cm peste cota drumului existent.
Pentru corectarea profilului longitudinal al drumului i aducerea acestuia la cerinele normativelor n
vigoare s-a folosit balast.
Declivitatea maxim a traseului este de 1,687 % pe o lungime de 161,25 m, iar declivitatea
minim este de 0,092 %, pe o lungime de 141,80 m.
Elemente tehnice de proiectare n profil transversal
Limea platformei drumului este de 8,00 m, iar a prii carosabile este de 6,50 m, cu dou benzi
de ncadrare de 0,25 m fiecare, avnd panta transversal de 2,0% n aliniament, i 2 acostamente de
0,75 m avnd panta transversal de 4%, profilul transversal fiind sub form de acoperi.
Pentru tronsonul de drum s-a fcut calculul elementelor geometrice conform STAS 863 85,
dimensionarea sistemelor rutiere fcndu-se att n varianta sistem rutier rigid, conform Normativului
de dimensionare a sistemelor rutiere rigide NP 081/ 2001, ct i n varianta sistem rutier suplu (2
variante) conform Normativului PD 177 din 2001, utiliznd programul de calcul CALDEROM.
Cele dou variante de sistem rutier suplu au fost comparate pe baza criteriului energetic,
rezultnd optim prima variant aleas. S-a ales, n final, varianta sistem rutier rigid ce se preteaz
foarte bine n regiuni de munte, cu un trafic important .
Sistemul rutier ales este compus din:
- strat din beton de ciment BcR 4,5 de 22 cm grosime executat conform NE 014/2002;
- strat de nisip pilonat de 2 cm grosime;
- strat de fundaie din piatra sparta de 15 cm grosime.
- strat de fundatie din balast de 30 cm grosime.
Pentru lucrrile de drumuri s-a ntocmit antemsurtoarea sistemului rutier n varianta adoptat
(sistem rutier rigid). Pe baza antemsurtorii s-a ntocmit graficul de ealonare calendaristic a
lucrrilor.
17
Scurgerea apelor pluviale:
Dup cum s-a artat i la cap 2 situaia existent, drumul nu are asigurat n totalitate scurgerea
apelor. n acest sens se propune curarea anurilor i a podeelor existente. Pentru descrcarea
apelor din anuri:
- de la km 13+166.84, pode tubular Dn=1500 cu L=10 m
- de la km 14+190.75, pode tubular Dn=1500 cu L=10 m;
- de la km 14+712.70, pode tubular Dn=1500 cu L=10 m.
- de la km 15+027.92, pode tubular Dn=1500 cu L=10 m

Intocmit,
Student: Amarie Alexandru Octavian
Instruciuni proprii de securitate i sanatate n munca
1. In vederea meninerii securitii i sntii pe antier, lucrtorii independeni trebuie :
a. s respecte, pe toat durata execuiei lucrrii, msurile de securitate i sntate
b. s-i desfoare activitatea conform cerinelor de securitate i sntate stabilite pentru
antierul respectiv ;
c. s participe la orice aciune coordonat de prevenire a riscurilor de accidentare i
mbolnvire profesional pe antier;
d. s utilizeze echipamente de munc ce ndeplinesc condiiile de securitate i sntate ;
e. s aleag i s utilizeze echipamente individuale de protecie conform riscurilor la care
sunt expui;
f. s respecte indicaiile i s ndeplineasc instruciunile coordonatorilor n
materie de securitate i sntate.
Materialele, echipamentele i , n general, orice element care, la o deplasare oarecare, poate afecta
securitatea i sntatea lucrtorilor, trebuie fixate ntr-un mod adecvat i sigur.
2. Accesul pe orice suprafa de material care nu are o rezistent suficient nu este permis dect
dac se folosesc echipamente sau mijloace corespunztoare, astfel nct lucrul s se desfoare n
condiii de siguran.
3. Cile i ieirile de urgent trebuie s fie n permanent libere i s conduc n modul cel mai
direct posibil ntr-o zon de securitate.
18
4. n caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie s poat fi evacuate rapid i n condiii de
securitate maxim pentru lucrtori.
5. Cile i ieirile de urgent trebuie semnalizate n conformitate cu prevederile din legislaia
naional. Panourile de semnalizare trebuie s fie realizate dintr-un material suficient de rezistent i
s fie amplasate n locuri corespunztoare.
6. Pentru a putea fi utilizate n orice moment, fr dificultate, cile i ieirile de urgent, precum
i cile de circulaie i uile care au acces la acestea nu trebuie s fie blocate cu obiecte.
8. Cile i ieirile de urgent care necesit iluminare trebuie prevzute cu iluminare de
siguran, de intensitate suficient n caz de pan de curent.
9. n funcie de caracteristicile antierului i de dimensiunile i destinaia ncperilor, de
echipamentele prezente, de caracteristicile fizice i chimice ale substanelor sau materialelor
prezente, precum i de numrul maxim de persoane care pot fi prezente, este necesar s fie prevzute
un numr suficient de dispozitive corespunztoare pentru stingerea incendiilor, precum i, dac este
cazul, un numr suficient de detectoare de incendiu i de sisteme de alarm.
10.Tinndu-se seama de metodele de lucru folosite i de cerinele fizice impuse lucrtorilor,
trebuie luate msuri pentru a asigura lucrtorilor aer proaspt n cantitate suficient. Dac se folosete
o instalaie de ventilaie, aceasta trebuie meninut n stare de funcionare i nu trebuie s expun
lucrtorii la cureni de aer care le pot afecta sntatea.
11. Lucrtorii nu trebuie s fie expui la niveluri de zgomot nocive sau unei influene
exterioare nocive, cum ar fi: gaze, vapori, praf.
12. Atunci cnd lucrtorii trebuie s ptrund ntr-o zon a crei atmosfer este
susceptibil s conin o substan toxic sau nociv, s aib un coninut insuficient de oxigen sau s
fie inflamabil, atmosfera contaminat trebuie controlat i trebuie luate msuri corespunztoare
pentru a preveni orice pericol.
13. Lucrtorul trebuie cel puin s fie supravegheat n permanen din exterior i trebuie
luate toate msurile corespunztoare pentru a i se putea acorda primul ajutor, efectiv i imediat.
14.In timpul programului de lucru, temperatura trebuie s fie adecvat organismului uman,
inndu-se seama de metodele de lucru folosite i de solicitrile fizice la care sunt supui lucrtorii.
15. Posturile de lucru, ncperile i cile de circulaie trebuie s dispun, n msura n care este
posibil, de suficient lumin natural. Atunci cnd este necesar, trebuie utilizate surse de lumin
portabile, protejate contra ocurilor.
19
16.Cile de circulaie, inclusiv scrile mobile, scrile fixe, cheiurile i rampele de ncrcare,
trebuie s fie calculate, plasate i amenajate, precum i accesibile astfel nct s poat fi utilizate uor,
n deplin securitate i n conformitate cu destinaia lor, iar lucrtorii aflai n vecintatea acestor ci
de circulaie s nu fie expui nici unui risc.
17.Dac antierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie s fie prevzute cu dispozitive
care s evite ptrunderea lucrtorilor fr atribuii de serviciu n zonele respective.
Trebuie luate msuri corespunztoare pentru a se proteja lucrtorii abilitai s ptrund n
zonele periculoase. Zonele periculoase trebuie semnalizate n mod vizibil. 18. Angajatorul trebuie s
se asigure c acordarea primului ajutor se poate face n orice moment. De asemenea, angajatorul
trebuie s asigure personal pregtit n acest scop.
19.Trebuie luate msuri pentru a asigura evacuarea, pentru ngrijiri medicale, a lucrtorilor
accidentai sau victime ale unei mbolnviri neateptate.
20. Intrrile i perimetrul antierului trebuie s fie semnalizate astfel nct s fie vizibile i
identificabile n mod clar.
21 .Lucrtorii trebuie s fie protejai mpotriva cderilor de obiecte, de fiecare dat cnd
aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protecie colectiv.
22. Materialele i echipamentele trebuie s fie amplasate sau depozitate astfel nct s se evite
rsturnarea ori cderea lor.
23.Toate instalaiile de ridicat i accesoriile acestora, inclusiv elementele componente i
elementele de fixare, de ancorare i de sprijin, trebuie s fie:
a. bine proiectate i construite i s aib o rezisten suficient pentru utilizarea creia i sunt
destinate ;
b. corect instalate i utilizate ;
c. ntreinute n stare bun de funcionare ;
d. verificate i supuse ncercrilor i controalelor periodice, conform dispoziiior legale n
vigoare ;
e. manevrate de ctre lucrtori calificai care au pregtirea corespunztoare.
24.Toate instalaiile de ridicat i toate accesoriile de ridicare trebuie s aib marcat n mod
vizibil valoarea sarcinii maxime
. 25.Instalaiile de ridicat, precum i accesoriile lor nu pot fi utilizate n alte scopuri dect cele
pentru care sunt destinate.
20
26.n cazul excavaiilor, puurilor, lucrrilor subterane sau tunelurilor, trebuie luate msuri
corespunztoare:
a. pentru a preveni riscurile de ngropare prin surparea terenului, cu ajutorul unor sprijine,
taluzuri sau altor mijloace corespunztoare ;
b. pentru a preveni pericolele legate de cderea persoanelor, materialelor sau
obiectelor, de iruperea apei;c. pentru a asigura o ventilaie suficient tuturor posturilor de lucru, astfel
nct s se realizeze o atmosfer respirabil care s nu fie periculoas sau nociv pentru sntate ;
d. pentru a permite lucrtorilor de a se adposti ntr-un loc sigur, n caz
de incendiu, irupere a apei sau cdere a materialelor;
27.nainte de nceperea terasamenteior trebuie luate msuri pentru a reduce la minimum
pericolele datorate cablurilor subterane i altor sisteme de distribuie.
28.Trebuie prevzute ci sigure pentru a intra i iei din zona de excavaii.
29. Grmezile de pmnt, materialele i vehiculele n micare trebuie inute la o distan
suficient fa de excavaii ; eventual, se vor construi bariere corespunztoare
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
ELEMENTE INTRODUCTIVE
Noiunea de protecie a mediului
Prin protecie a mediului nconjurtor se nelege totalitatea aciunilor ce se ntreprind pentru
pstrarea echilibrului ecologic i pentru conservarea, ameliorarea i dezvoltarea calitii
componentelor mediului nconjurtor, n scopul asigurrii calitii vieii n prezent i n viitor.
Necesitatea proteciei mediului nconjurtor, decurgnd din efectele negative recunoscute ca
datorndu-se aciunilor omului, a aprut n rile dezvoltate economic nc din anii '60.
Cum ns "nimic nu se capt pe degeaba", cu att mai mult remedierea i prevenirea
prejudiciilor aduse mediului nconjurtor, a aprut problema responsabilitii asupra suportrii
cheltuielilor pentru aciuni avnd acest scop.
Iniial au fost sintetizate trei alternative:
- cheltuielile s treac asupra consumatorului, prin sporirea costului produselor;
21
- cheltuielile s fie pltite din subvenii acordate de guverne, acestea fiind astfel suportate de
ctre contribuabilii la bugetul statului;
- cheltuielile s fie suportate din beneficii, de ctre cei care produc bunuri i servicii dar i
degradrile mediului nconjurtor.
n aceast problem, nc din anul 1972, n cadrul OCDE, a fost adoptat principiul poluatorul
pltete, un vechi principiu al dreptului internaional. O astfel de rezolvare a problemei.
Impacturi asupra mediului
Compararea evoluiei cererii de energie primar pentru transporturi i cea a resurselor
energetice fosile relev necesitatea conceperii de mijloace de transport (preocupare deja existent)
care s foloseasc pentru propulsie alte resurse energetice dect cele pe baz de petrol.
O comparaie, pe baza unor date statistice americane (tab.), ntre diferitele moduri de transport
urban, unde are loc o concentrare a cererilor de deplasare i a mijloacelor de transport, arat ponderea
mare a energiei necesare pentru obinerea forei de propulsie (de 76 ... 92% din total) i eficiena
energetic net diferit a diverselor moduri de transport. Astfel, pentru acelai consum de energie,
numrul de cltori transportai n comun este de circa 3 ori mai mare n cazul transporturilor pe ine
fa de transportul rutier, este de circa 2 ori mai mare pentru transportul rutier n comun fa de
transportul individual, cu automobile.Tabelul Eficiena energetic a diferitelor moduri de transport
urban.
Parametri de comparaie Moduri de transport
Automobil Autobuz Metrou Cale ferat
1. Energie pentru
construcia i ntreinerea
vehiculelor i a cilor de
transport, n MJ/vehkm
2,2 , 1,6 7,0 13,4
2. Energie pentru
propulsie, n MJ/vehkm
7,2 19,6 68,8 49,1
TOTAL 9,4 21,2 75,8 62,5
3. Ponderea energiei pentru
propulsie, n % din total
76,5 92,p 90,7 78,5
22
4. Indice energetic
(automobil = 1)
1,0 2,26 8,06 6,64
5. Numr de cltori
pentru consum egal de
energie
1,5 3,4 12,1 9,8
Impactul amplasrii infrastructurilor. Ocuparea terenului
Ampriza cilor de transport terestre, n particular a cilor rutiere care au lungime mai mare,
echipamentele aferente, antierele de producere a semifabricatelor, balastierele i carierele pentru
exploatarea agregatelor naturale, etc, ocup importante suprafee de teren, adeseori n detrimentul
suprafeelor agricole, a pdurilor, a zonelor verzi n orae.
Numai pentru ampriza cilor de transport publice, constnd din circa 73000 km drumuri i
autostrzi, circa 22000 km strzi i circa 12000 km ci ferate, este ocupat o suprafa de circa 110.000
ha, reprezentnd circa 0,5% din suprafaa rii.
Perturbarea condiiilor existente
Condiiile existente de echilibru a terenurilor i apelor sunt afectate n mod direct i/sau ,n mod
indirect.
Efectele negative directe decurg din executarea lucrrilor de terasamente (ndeprtarea stratului de
pmnt vegetal, deplasarea maselor de pmnt), din modificarea cursurilor de ap, din executarea
lucrrilor de drenare a apelor subterane.
Efectele negative indirecte (secundare) constau n: intensificarea eroziunii; modificarea
permeabilitii terenului; coborrea nivelului pnzei de ap subteran; favorizarea lunecrilor de teren;
modificarea climatului local, de exemplu, modificarea regimului vnturilor, ca urmare a defririlor de
pdure i a apariiei unor rambleuri nalte; apariia vibraiilor cu frecvena de 1 ...2 Hz n apropierea
podurilor mari.
Ca efect indirect (indus) perturbarea condiiilor existente se poate referi i la extinderea sau
crearea de zone urbane i de activiti industriale sau turistice, precum i la mutarea cartierelor, la
schimbarea cadrului de via al populaiei, la schimbarea mediilor naturale i a peisajelor.
23
Perturbarea echilibrului ecologic
Acest aspect al impactului este prezent mai ales n cazul zonelor impdurite i n cazul
construciei podurilor i viaductelor.
Ca urmare a fragmentrii biotopurilor prin amplasarea infrastructurilor liniare, mai ales a celor
cu circulaie intens, se ntrerup deplasrile vitale ale diferitelor specii faunistice, crete numrul
coliziunilor ntre faun i mijloacele de transport, se modific biotopul prin apariia luminii mai
intense, a zgomotului, a iluminrii intermitente n timpul nopii. Toate acestea pot conduce la
micorarea numrului sau chiar la eradicarea unor specii.
Pe durata construciei podurilor pot fi afectate biotopurile acvatice, n principal ale petilor n
perioada de depunere a icrelor, iar pe durata exploatrii, ca urmare modificrii albiei i creterii
vitezei de scurgere a apei, pot de asemenea, s fie afectate biotopurile acvatice.
Schimbarea peisajului
Valoare estetic necuantificabil, peisajul este o realitate fizic. El poate fi neles din punct de
vedere economic, istoric, cultural, chiar afectiv sau simbolic. Poate avea valoare de ' patrimoniu i
este suportul activitilor turistice. Peisajul poate fi afectat n sens negativ ca urmare a
amplasrii.'infrastructurilor liniare, care pot s constituie elemente noi, strine n mediul geografic
natural. Fiind apreciat n mod diferit de localnici (riverani, agricultori), de utilizatori (turiti) sau de
naturaliti, peisajul este o problem dificil de rezolvat, deoarece sunt necesare suprafee de teren mai
mari pentru infrastructuri i dotrile acestora, resurse financiare mai mari, dar i pricepere i
preocupare nc de la primele faze ale promovrii proiectului.
Impactul antierelor
antierele de construcii pot genera o multitudine de impacte asupra mediului, implicnd factori
naturali i antropici. Dintre acestea, se menioneaz:
- ocuparea i divizarea temporar a unor suprafee de teren, inclusiv a celor costituind
proprietate privat;
- poluarea chimic i energetic, prin zgomote i vibraii;
- perturbarea vieii riveranilor, a comunicaiilor i a activitilor economice;
- perturbarea faunei i florei;
- degradarea de terenuri prin amplasarea gropilor de mprumut i/sau a depozitelor provizorii
sau definitive;
24
- degradarea drumurilor existente prin preluarea transporturilor generate de antier.
Impactul spturilor i umpluturilor
Asemntoare practic unor eroziuni rapide, n cazul executrii spturilor pentru
debleuri (care au caracter permanent) sau pentru gropi de mprumut, n funcie de adncimea
acestora i de nivelul pnzelor de ap subteran se poate ajunge la urmtoarele efecte
negative:
- distrugerea stratului de pmnt care acoper i protejeaz pnza subteran i ca urmare,
afectarea cantitativ i calitativ a prelevrii de ap pentru consum;
- antrenarea de materii n suspensie (MIS) care provoac turbiditatea apei subterane i posibil
colmatarea stratului rmas;
- intercepia pnzelor subterane, urmat de inundarea frontului de lucru i posibil de uscarea
zonelor umede (ecologic foarte importante) i de scderea nivelului apelor de suprafa cu destinaie
recreativ (pescuit, nnot).
Rambleurile (umpluturi cu caracter permanent) i depozitele (de pmnt, de materiale de
construcii), asemntoare unor sedimentri (depuneri) rapide, n funcie de mrimea lor, pot fi nsoite
de urmtoarele efecte negative:
- perturbarea scurgerii apelor din precipitaii, cu antrenarea de materii n suspensie i creterea
turbiditii apei. afectnd biocenoze terestre;
- perturbarea pnzelor de ap freatic prin apariia de zone hidromorfe, unde nivelul pnzei
freatice se ridic datorit diminurii permeabilitii stratului acvifer prin ndesarea sub greutatea
depozitului. Se degradeaz astfel terenuri i culturi agricole fie prin exces de ap (n amontele direciei
de curgere a apei subterane), fie prin uscare (n aval).
Impactul instalaiilor de preparare a semifabricatelor pentru straturi rutiere
n mod curent semifabricatele pentru straturi rutiere sunt: mixturi asfaltice, betoane de ciment,
materiale stabilizate cu liani hidraulici i puzzolanici.
Impactul instalaiilor de preparare a acestor semifabricate const n poluarea chimic i
energetic (cu zgomote i vibraii).
25
Instalaii de preparare a mixturilor asfaltice
Staiile de asfalt, preponderent fixe, care produc mixturi asfaltice dup metoda la cald, sunt
nsoite de depozite i de utilaje i mijloace de transport, constituind surse de poluare a solului, a apei
i a atmosferei, precum i surse de afectare a condiiilor de via ale riveranilor.
a. Impactul asupra solului const n ocuparea de suprafee de teren, necesare pentru
amplasarea utilajelor, a depozitelor de materiale de construcie i se combustibili, a cilor de transport
i circulaie, a cldirilor tehnice i sociale.
In mod obinuit, suprafeele pentru utilaje i ci de transport sunt murdrite cu unsori, uleiuri i
combustibili, care pot ptrunde direct n sol sau sunt antrenate de apele din precipitaii.
In cazul autostrzilor, n acest scop se realizeaz, ca dotri cu caracter permanent, construcii de
bazine filtrante i bazine de decantare-dezuleiere din beton, n care se colecteaz apele de scurgere i
se separ componentele poluante.
Pentru integrarea mai bine n peisaj construcia a astfel de lucrri a evoluat, bazinele de
decantare asigurnd i creterea vegetaiei.
Astfel de bazine de decantare rezolv problema polurii cronice i permit izolarea total n cazul
polurii accidentale. n acest scop se realizeaz impermeabilizarea terenului natural cu un strat de
geotextil bitumat, care se acoper cu un strat de pmnt vegetal permind astfel dezvoltarea unei
vegetaii specifice. La captul din amonte al bazinului se amenajeaz un pu pentru reinerea corpului
plutitoare, iar la captul aval, un pu pentru reinerea poluanilor grai (unsori, uleiuri).
Pentru recuperarea n ct mai mare proporie a substanelor rezultate din poluarea accidental
exist posibilitatea obturrii ambelor capete ale bazinului de decantare.
n cazul vecintii autostrzii cu o ap natural, reprezentnd o surs de ap potabil, se recurge
la construcia platformei astfel nct substana poluant deversat n mediu s nu poat prsi
platforma dect n puncte precis stabilite, unde este asigurat recuperarea poluantului.
PROTECIA FA DE ZGOMOTUL DIN CIRCULAIA VEHICULELOR
Pentru protecia fa de zgomotul produs de circulaia vehiculelor interveniile posibile se
grupeaz n:
- intervenii la surs, pornind de la ideea c dac zgomotul nu se produce nici nu se propag;
26
- intervenii n propagarea zgomotului, dispuse ntre surs i receptor.
Intervenii la surs
Intervenii la vehicule. Este vizat conceperea vehiculelor mai silenioase n ceea ce privete
zgomotul grupului pulsator (motor, evacuare) i zgomotul aerodinamic.
Un loc important n diminuarea zgomotului produs are i ntreinerea vehiculelor, n primul rnd
a sistemului de evacuare a gazelor arse.
Intervenii asupra zgomotului de rulare
Pneuri. Folosirea pneurilor silenioase, nou create (anul 1990), asigur o diminuare a zgomotului de
rulare de10dB(A);
Cale de rulare. O cale de rulare mai puin zgomotoas se obine intervenind asupra:
- planeitii (netezimii) i strii de degradare a suprafeei de rulare;
- tipului de mbrcminte rutier adoptat: mbrcminte asfaltic i nu din beton de ciment,
beton de ciment i nu pavaj.
Un nou tip de mbrcminte rutier, larg studiat i chiar controversat, are stratul de rulare
realizat din anrobate drenante, caracterizate prin volum mare de goluri (peste 20%) cu o pondere
important a golurilor comunicante, pe toat grosimea stratului.
Dac golurile comunicante sunt filiforme i cu un traseu ct mai ntortocheat anrobatele
drenante sunt i fonoabsorbante. Aceast proprietate se explic prin permeabilitatea la aer a
betonului drenant i prin rezistena pe care o ntmpin aerul (antrenat de undele acustice generate de
sursele de zgomot ale vehiculelor) la ptrunderea prin golurile comunicante, filiforme i
ntortocheate, avnd ca rezultat transformarea energiei acustice n energie caloric (efectul Joule),
deci fenomenul de absorbie acustic.
Anrobatele drenante i fonoabsorbante au o alctuire specific, diferit de cea a anrobatelor
poroase clasice: granulozitatea, este n general, cuprins n intervalul 0.10 mm, cu discontinuitate n
intervalul 2.6 mm i cu un schelet puternic din restul peste 6 mm, reprezentnd peste 80% din masa
mixturii.
Scheletul este alctuit din cribluri de form poliedric corect, provenind din roc dur,
rezistent la uzur i la lefuire i cu microtextur rugoas.
Rezultate foarte bune se obin prin folosirea criblurii din zgur de fumai cristalizat.
27
Tipul liantului (bitum pur 60/70; bitum modificat cu polimeri; bitum pur cu adaos de fibre;
bitum-cauciuc), n funcie de care se stabilete i dozajul, se adopt astfel nct s se asigure o
grosime ct mai mare a peliculei de bitum ce anrobeaz granulele scheletului, fr a exista
fenomenul de "scurgere".
Permeabilitatea la ap a straturilor de rulare din anrobate drenante fonoabsorbante se
caracterizeaz prin valori ale coeficientului de filtraie de 0,4...0,2 cm/s i chiar mai mari, ceea ce
asigur suprimarea filmului de ap superficial i n cazul precipitaiilor puternice.
Drenarea rapid a apei, pe vertical i pe orizontal, i evacuarea n direcia pantei transversale
i chiar longitudinale, mpiedic proiectarea stropilor de ap, n special n spatele vehiculelor grele i
amelioreaz vizibilitatea, factor important pentru confortul i sigurana circulaiei. De asemenea,
suprimarea filmului de ap superficial diminueaz reberberaia luminii farurilor, mpiedicnd
orbirea i oboseala excesiv a conductorilor vehiculelor.
Din punct de vedere al zgomotului de rulare, straturile de rulare drenante-fonoabsorbante sunt
cele mai silenioase, aceast caracteristic explicndu-se prin:
- nivelul mai redus al zgomotului generat de contactul pneu-suprafa de rulare poroas;
absorbia acustic a zgomotului de rulare, atenuarea depinznd de proporia i forma golurilor
comunicate specifice; diminuarea reflexiei multiple a undelor acustice, zgomotul emis nefiind
multiplicat; absena amplificrii zgomotului de rulare, specific suprafeelor de rulare impermeabile,
ude.
Diminuarea nivelului zgomotului echivalent (Le,*) n medie cu 3 dB(A) prin folosirea acestui tip
de straturi de rulare n locul straturilor din beton asfaltic clasic, echivaleaz cu reducerea la jumtate a
intensitii circulaiei, ceea ce nu este de neglijat, mai ales n localitile urbane, unde numrul
persoanelor ce pot fi afectate de zgomot este mai mare.
- rugozitii HS, pentru care n cazul mbrcminilor clasice, valoarea optim acustic este de
0,6...0,8 mm.
Transportul pe ine. La transportul pe ine (cale ferat sau tramvai) diminuarea emisiei de
zgomot se poate realiza prin: meninerea inelor cu grad de uzur redus; folosirea inelor fr joante;
folosirea garniturilor de cauciuc ntre talpa inei i traverse; folosirea traverselor de lemn, care sunt
mai silenioase; meninerea cii n stare corespunztoare: fr deformaii; fr deplasri.
28
Intervenii n organizarea traficului
Sporirea eficacitii acestor intervenii implic delimitarea prealabil a obiectivelor i zonelor
sensibile la zgomot.
- interzicerea claxonatului;
- limitarea vitezei de circulaiei a vehiculelor;
- limitarea sarcinii vehiculelor prin devierea traficului de vehicule grele, aciune favorabil i
pentru protecia fa de noxele chimice;
- interzicerea circulaiei ntre anumite ore;
- asigurarea fluenei circulaiei, prin adoptarea "undei verzi" i a sensurilor unice;
- evitarea rampelor mari i lungi.
INTERVENII IN PROPAGAREA ZGOMOTULUI
Se difereniaz urmtoarele categorii de intervenii n progamarea zgomotului: la realizarea
noilor ci de transport i sistematizarea localitilor i la ameliorarea situaiilor existente.
Intervenii la realizarea noilor ci de transport
Amplasarea cilor de transport n raport cu zonele funcionale sensibile la zgomot (locuine,
spitale, coli, spaii de recreere i odihn, etc) se va face innd seama i de direcia vnturilor
dominante: calea de transport se va amplasa n direcia opus direciei vnturilor dominante, deoarece
vntul "transport" ("poart") undele acustice.
29
Distana ntre zona sensibil la zgomot i calea de transport, trebuie s fie ct mai mare, i
eventual s permit interpunerea unei perdele de protecie din arbori i arbuti specifici, cu limea
de cel puin 30 de metri.
In cazul unor spaii mai nguste se poate recurge la interpunerea unui val din pmnt, care
prin acoperirea cu o vegetaie adecvat amelioreaz peisajul pentru riverani i micoreaz
suprafaa de teren eventual expropriat de la acetia. (Fig).
riveran- o -cale de transport
Fig. Val de pmnt pentru protecia fa de zgomot
Tipul profilului transversal. Profilului transversal al cii de transport trebuie s fie astfel
nct, zgomotul s se propage ct mai puin.
In ordine descresctoare a atenurii zgomotului se pot adopta:
a)profil transversal acoperit sau subteran, cnd atenuarea zgomotului este practic total;
b)profil transversal de debleu, atenuarea fiind cu att mai puternic cu ct debleul este mai
adnc.
Sporirea eficacitii acustice, se obine astfel:
- la profilurile de debleu obinuite, cu taluzuri avnd nclinarea 1/2... 1/1,5 , se execut
rotunjirea crestei taluzului i se planteaz gazon i arbuti, care au funcie fonoabsorbant i
fonoizolatoare i concomitent rein poluanii chimici sub form de particule;
- n cazul spaiilor disponibile limitate, se recomand executarea profilurilor de debleu avnd
taluzuri (perei) nclinai cu 20 fa de vertical, aceast nclinare avnd efect favorabil n reflexia
undelor acustice.
c)profil transversal de rambleu, transformat cu profil transversal de debleu mic, artificial,
conform Fig.lV.3, avndu-se n vedere i problema nzpezirii.
30
mbrcminte fonoabsorbanta l-3...5dB)
Fig. Profil transversal de debleu artificial Pentru crearea debleului se folosesc bariere
longitudinale din elemente prefabricate de beton, fonoabsorbante, cu nlimea de 1,0 m,
conform Fig.lV.4.
Fig Element prefabricat din beton fonoabsorbant
31
Din punctul de vedere al domeniului construcii, se consider necesar inventarierea i pe
aceast baz, implementarea tehnologiilor corespunztoare pentru recuperarea, valorificarea i
reciclarea urmtoarelor deeuri:
- zguri siderurgice, provenind din industria fontei i oelului;
- cenui i zguri din industria termoenergetic pe crbune;
- fosfoghips din industria chimic;
- deeuri de materiale plastice, componente ale gunoiului orenesc;
- anvelope auto uzate, etc.
POSIBILITI DE RECICLARE A DEEURILOR N CONSTRUCII
Eficiena reciclrii
Caracteristicile deeurilor mai sus menionate i anume, cantitile disponibile, de acelai
ordin de mrime cu cel al cantitilor de materiale cerute i proprietile fizico-chimice i
mecanice, conduc la concluzia c domeniul construcii este principalul, dac nu practic singurul, n
care ele pot fi reciclate.
Aceast concluzie poate fi susinut i prin aceea c ramura construcii, datorit cantitilor
foarte mari de materii prime i materiale folosite, constituie un factor de impact asupra mediului.
Utilizarea deeurilor i produselor auxiliare poate diminua impactul produciei de construcii
prin:
- micorarea necesarului de materiale pietroase extrase din litosfer, mai ales c resursele se
afl n continu scdere ca urmare a amenajrilor hidrotehnice;
- micorarea produciei carierelor de materii prime i a fabricilor de elaborare a
materialelor de construcii (de exemplu, pentru ciment), precum i micorarea polurii
datorat tehnologiilor respective;
- micorarea consumului de energie i de materiale cu coninut energetic ridicat (de
exemplu, ciment, bitum, etc.) prin folosirea adecvat a proprietilor diverselor deeuri i produse
auxiliare;
- limitarea volumului haldelor de deeuri, care ocup importante suprafee de teren,
deranjeaz echilibre naturale (de exemplu echilibrul apelor subterane), constituie surse
permanente de poluare chimic a aerului, apei, solului, degradeaz peisajul;
Sectorul de construcie i ntreinere a cilor rutiere -drumuri, strzi, autostrzi, etc - este
mai ales indicat pentru reciclarea deeurilor i produselor auxiliare deoarece:
32
- are nevoie de cantiti mari de materiale, sub form de agregate minerale i liani (de
ordinul a 1500 ... 8000 m
3
de materiale pietroase pentru 1 km de drum);
- este n continu cutare de materiale ct mai ieftine (costuri cumulate, de producie i de
transport);
- problema garaniei i responsabilitii pentru lucrrile executate se pune n ali termeni dect la
construcia de poduri i ci ferate, astfel nct abordarea tehnologiilor de valorificare i reciclare a
deeurilor nseamn mai curnd un act de responsabilitate civic dect de curaj.
Posibiliti de reciclare
Soluiile tehnice de aplicat pentru construcia i ntreinerea drumurilor sunt diverse i
cuprinztoare, referindu-se att la construcia rambleurilor ct i la construcia straturilor rutiere.
Construcia rambleurilor
Este prima soluie la care trebuie gndit n cazul apropierii geografice a amplasamentelor
rambleurilor de construit i a surselor de deeuri, din aceast utilizare decurgnd urmtoarele
avantaje:
- consumarea deeurilor n stare practic brut, aa cum ele sunt evacuate din zona
procesului tehnologic principal. Folosirea n rambleuri a produselor auxiliare impune efectuarea
unor calcule de eficien, care s considere valoarea lor comercial i cheltuielile de transport;
- consumarea unor cantiti mari (de ordinul a 30000 m
3
) printr-o reciclare puin laborioas;
- evitarea degradrii solului prin practicarea gropilor de mprumut, necesare pentru
asigurarea materialului de umplutur, mai ales n cazul proiectrii liniei roii n favoarea
rambleului (rambleurile prezint importante avantaje pe durata exploatrii cilor de comunicaie);
- evitarea degradrii solului prin depozitarea pmntului rezultat din debleuri, de calitate
necorespunztoare pentru construcia rambleurilor, dar utilizabil dup ameliorarea prin amestecare
cu diferite proporii de deeuri (de exemplu, amestecarea pmnturilor prea umede cu cenu
uscat de termocentral).
Dezavantajele ce decurg din adoptarea acestei soluii sunt:
- necesitatea lurii de msuri pentru ncadrarea rambleurilor n peisaj (de exemplu,
acoperirea taluzurilor cu pmnt natural care s permit fixarea vegetaiei);
- necesitatea aezrii pe un pat avnd rol filtrant, drenant i anticapilar (dup caz), pentru
asigurarea stabilitii rambleului;
33
- necesitatea lurii de msuri mpotriva polurii apelor de suprafa i a celor freatice, ca
urmare a fenomenelor de splare a rambleurilor;
- adoptarea distanelor reduse pentru transportul deeurilor, datorit costului ridicat al
transportului. Din acest motiv, soluia construciei rambleurilor din deeuri este
considerat "local", eficient aplicabil doar pe distane suficient de scurte n jurul sursei de
deeuri. Problema devine mai puin sever dac se consider i cheltuielile pentru
achiziionarea terenului i cele pentru reconstrucie la terminarea lucrrilor.
Construcia straturilor rutiere
In funcie de aspectul fizico-petrografic, de proprietile chimico-mineralogice i de
tehnologiile pentru valorificare i reciclare, deeurile i produsele auxiliare pot fi utilizate n
alctuirea straturilor rutiere cu rol de agregat mineral (artificial) i cu rol de liant.
Agregatele minerale din deeuri sau produse auxiliare pot s nlocuiasc agregatele naturale n
totalitate sau parial atunci cnd se urmrete numai ameliorarea caracteristicilor lor geotehnice
(granulozitate, unghi de frecare intern) sau a compoziiei mineralogice.
Dup unele criterii, agregatele minerale artificiale au caracteristici superioare celor ale
agregatelor naturale, primele putnd fi uneori considerate i agregate cu proprieti liante sau
adaosuri minerale active.
Rolul de liant n materialele compozite (betoane, materiale stabilizate), se bazeaz pe
proprietile puzzolanice i/sau hidraulice ale unor deeuri sau produse auxiliare (de exemplu,
cenuile de termocentrale, zgura granulat de furnal) i pe proprietatea de activator chimic al altora
(de exemplu, fosfoghipsul, varul hidratat rezultat de la fabricarea acetilenei).
Lianii pe baz de deeuri sau produse auxiliare sunt de dou tipuri, ambele permind
micorarea cantitii de energie nglobat n materialele compozite:
- liani de tip ciment, care implic mcinarea sub form de pulbere a materialelor
constituiente;
- liani de tip brut, n care deeul sau produsul auxiliar se folosete cu granulaia rezultat
din fabricaie (din procesul tehnologic de valorificare a deeului i de transformare n produs
auxiliar).
Dozajul liantului brut n materialele stabilizate fiind de 15 ... 30%, acesta poate avea rol de
adaos granulometric, mbuntind compactabilitatea amestecului.
Utilizarea deeurilor sau produselor auxiliare n straturi rutiere prezint urmtoarele
avantaje:
34
- micorarea consumului de energie (carburani) prin micorarea distanei de transport,
ca urmare a sporirii numrului de surse de materiale de construcii (la numrul surselor de
materiale clasice se adaug i cele pe baz de deeuri);
- folosirea agregatelor naturale locale de calitate necorespunztoare, inutilizabile fr
ameliorarea ce se poate obine prin adaos de deeuri sau produse auxiliare (de exemplu, nisip sau
pietri uniform, a cror granulozitate se amelioreaz prin adaos de zgur granulat de furnal);
- micorarea consumului de agregate naturale i a cheltuielilor de transport aferente, prin
nlocuirea straturilor granulare cu straturi stabilizate, care avnd portant superioar pot avea
grosime mai mic;
- realizarea de straturi rutiere cu capacitate de izolare termic superioar, care asigur o
protecie mai bun pmntului de fundaie fa de aciunea ngheului (de exemplu, straturile cu
zgur de furnal au coeficieni de conductivitate termic de valoare mai redus, respectiv
coeficieni de transmitere a cldurii STAS 1709/2-90, cu valori mai mari);
- nlocuirea total sau parial a materialelor cu coninut energetic ridicat (de exemplu,
cimentul portlant), acestea putnd fi dirijate spre construciile n care nu pot fi nlocuite (de
exemplu, construcii de poduri, de cldiri).
Avantajele menionate se pot obine prin interes i eforturi concertate, ale productorului i
ale utilizatorului de deeuri i/sau produse auxiliare.
Productorul trebuie s accepte s recupereze i s depoziteze deeurile astfel nct acestea
s fie ct mai uor valorificabile, rspunznd ct mai bine cerinelor utilizatorului.
Rezult c aceste cerine trebuie precizate de ctre utilizator, care la rndu-i trebuie s in
seama de cerinele produciei principale.
La precizarea cerinelor sectorului de drumuri au roluri importante:
- administraiile de drumuri, care trebuie s urmreasc i s faciliteze
normalizarea/standardizarea materialelor i tehnologiilor privind deeuri i/sau produse auxiliare,
pe baza unor experimentri la scar natural, atent organizate i interpretate;
- antreprizele i antierele de construcii de drumuri, care trebuie s perfecteze i s
perfecioneze tehnologiile folosind deeuri i/sau produse auxiliare, chiar cu preul unor modificri
ale modului de lucru tradiional, respectiv al unor micorri temporare ale productivitii.
35
36
ELEMENTE DE PROIECTARE
Traficul de perspectiva se calculeaza in functie de traficul recenzat pe drumul
existent in anul 2005.
Nr.
crt.
Grupa de vehicole M
ZA
2005
n
K 2005
1 Autocamioane si
derivate cu 2 osii
27
2 Autocamioane si
derivate cu 3-4 osii
23
3 Autovehicole articulate 9
4 Autobuze 15
5 Vehicole speciale 7
6 Trenuri rutiere 4
Clasa tehnica a drumului : IV
Tip climateric: III
Regim hidrologic : 2 b
Pamantul din patul drumului este argila (pamant tip P
2
)
Dimensionarea modernizarii sistemului rutier se va face cu dala din
beton de ciment;
Viteza de proiectare V
p
= 40 km/h
Determinarea caracteristicilor geometrice ale traseului
La determinarea elementelor geometrice ale traseului se aplica prescriptiile de
proiectare din STAS 863 85 intitulat Elementele geometrice ale traseelor.
Proiectarea complexa in plan orizontal si vertical se face astfel incat sa rezulte un
ansamblu ce sa confere participantilor la traficul rutier, siguranta si confort prin adoptarea
de curbe cu raze cat mai mari si aliniamente scurte, ansamblu care sa fie realizat cu
volume mici de terasamente, consolidari reduse, eficienta economica ridicata si consumuri
de energie reduse.
37
Introducerea clotoidelor se face atunci cand razele de racordare ale aliniamentelor
sunt cuprinse intre R
min
si R
rec
la racordarile cu arc central.
Elemente geometrice ale curbelor
Curba nr. 1 - racordare cu arc de cerc
R
3
= 350,00m
V
p
= 40 km/h
U
3
= 188
g
43`
( )
1
1
1
31.89
2
1
1 1, 45
sin
2
350 200 188, 43
63.61
200
U
T R ctg m
B R m
u
c m

_




,

g
g
Curba nr. 2 frantura
U
2
= 198
g
04`
Curba nr. 3 racordare cu arc de cerc
Curba nr. 4 racordare cu arc de cerc
38
( )
3
3
3
3
3
150, 00
172 43`
172 43`
150 33.00
2
1
150 1 3.59
172 43`
sin
2
150 200 172 43`
64.97
200
g
g
g
g
R m
U
T ctg m
B m
C m

_




,

g
g
g
( )
4
4
4
4 4
4 4
4
3
700
191 72
45.58
2
1
1 1.48
sin
2
700 200 191 72
91, 04
200
g
g
R m
U
U
T R ctg m
B R m
U
C m

_




,

g
g
g
Curba nr. 5 racordare cu arc de cerc
R
5
=390 m
U
5
=193
g
38
5
193.38
390 20.29
2
T ctg m g
5
1
390 1 0.53
193.38
sin
2
B m
_




,
g
( )
5
390 200 193.38
40.55
200
C m


g
Curba nr. 6 racordare cu arc de cerc
R
6
=2000,00m
U
6
=197.62
6
197.62
2000 37.40
2
T ctg m g
6
1
2000 1 0, 35
197.62
sin
2
B m
_




,
g
( )
6
2000, 00 200 197.62
74.79
200
g
C m


g g
Curba nr. 7 racordare cu arc de cerc
39
( )
400
190 37
30.31
2
1
1 1.15
sin
2
200
60.50
200
g
R m
U
U
T R ctg m
B R m
U
R U
C m

_




,

g
g
g
Curba nr. 8 racordare cu arc de cerc
( )
150
175 11
29.71
2
1
1 2.91
sin
2
200
58.65
200
g
R m
U
U
T R ctg m
B R m
U
R U
C m

_




,

g
g
g
Curba nr. 9 racordare cu arc de cerc
( )
120
168 68
30.13
2
1
1 3.72
sin
2
200
59.03
200
g
R m
U
U
T R ctg m
B R m
U
R U
C m

_




,

g
g
g

Curba nr. 10 racordare cu arc de cerc
40
( )
60
154 37
22.47
2
1
1 4.07
sin
2
200
43.00
200
g
R m
U
U
T R ctg m
B R m
U
R U
C m

_




,

g
g
g
Curba nr. 11 racordare cu arc de cerc
( )
165
184 19
20.59
2
1
1 1.28
sin
2
200
40.98
200
g
R m
U
U
T R ctg m
B R m
U
R U
C m

_




,

g
g
g
Curba nr. 12 racordare cu arc de cerc
( )
100
145 06
46.04
2
1
1 10.09
sin
2
200
86.30
200
g
R m
U
U
T R ctg m
B R m
U
R U
C m

_




,

g
g
g
Curba nr. 13 racordare cu arc de cerc
41
( )
150
180 76
22.84
2
1
1 1.73
sin
2
200
45.33
200
g
R m
U
U
T R ctg m
B R m
U
R U
C m

_




,

g
g
g
Curba nr. 14 racordare cu arc de cerc
( )
130
169 35
31.92
2
1
1 3.86
sin
2
200
62.59
200
g
R m
U
U
T R ctg m
B R m
U
R U
C m

_




,

g
g
g
Curba nr. 15 racordare cu arc de cerc
( )
80
135 62
44.29
2
1
1 11.44
sin
2
200
80.90
200
g
R m
U
U
T R ctg m
B R m
U
R U
C m

_




,

g
g
g
Curba nr. 16 racordare cu arc de clotoida
42
v
(km/h)
U
(grad)
R
(m)
L
(m)
R
(m)
X
(m)
Y
(m)
X`
(m)
Y`
(m)

(grad)
i
%
e
(m)
40 104.2
4
95 45 0.89 44.75 3.55 22.46 0.45 15.119
7
5.5 0.45
( )
95
104 24
( ) 89.70
2
1
( ) 1 36.30
sin
2
200 2
97.90
200
` 112.16
g
tot
R m
U
U
T R R ctg m
B R R R m
U
R U
C m
T T X m

+
_

+ +


,


+
g
g
g g
Curba nr. 17 racordare cu arc de cerc
( )
210
181 79
30.24
2
1
1 2.17
sin
2
200
60.06
200
g
R m
U
U
T R ctg m
B R m
U
R U
C m

_




,

g
g
g
Curba nr. 18 racordare cu arc de cerc
43
( )
380
189 69
30.84
2
1
1 1.25
sin
2
200
61.54
200
g
R m
U
U
T R ctg m
B R m
U
R U
C m

_




,

g
g
g
Curba nr. 19 racordare cu arc de cerc
( )
190
177 09
34.57
2
1
1 3.12
sin
2
200
68.38
200
g
R m
U
U
T R ctg m
B R m
U
R U
C m

_




,

g
g
g
Curba nr. 20 racordare cu arc de cerc
( )
190
166 32
51.46
2
1
1 6.85
sin
2
200
100.51
200
g
R m
U
U
T R ctg m
B R m
U
R U
C m

_




,

g
g
g
Curba nr. 21 racordare cu arc de cerc
44
( )
100
173 60
21.03
2
1
1 2.19
sin
2
200
41.46
200
g
R m
U
U
T R ctg m
B R m
U
R U
C m

_




,

g
g
g
Calculul aliniamentelor
1
337.79 A V m
12 13
70.63 V V m
1 2
238.32 V V m
13 14
260.20 V V m
2 3
123.64 V V m
14 15
84.03 V V m
3 4
205.58 V V m
15 16
195.71 V V m
4 5
138.53 V V m
16 17
160.25 V V m
5 6
130.41 V V m
17 18
89.87 V V m
6 7
91.63 V V m
18 19
84.91 V V m
7 8
74.99 V V m
19 20
87.00 V V m
8 9
78.00 V V m
20 21
67.91 V V m
9 10
110.49 V V m
21 22
50.07 V V m
10 11
103.24 V V m
11 12
91.11 V V m
Al
1
=
1
1
AV T = 305.81 m
45
Al
2
=
1 2
1
V V T =206.43m
Al
3
=
2 3
V V T
3
= 90.64 m
Al
4
=
3 4
V V T
3
T
4
= 127.09 m
Al
5
=
4
5
V V T
4
T
5
= 72.55 m
Al
6
=
5 6
V V T
5
T
6
=72.82 m
Al
7
=
6 7
V V T
6
T
7
= 23.86 m
Al
8
=
7 8
V V T
7
T
8
= 14.98 m
Al
9
=
8 9
V V T
8
T
9
= 18.17m
Al
10
=
9 10
V V T
9
T
10
= 57.91 m
Al
11
=
10 11
V V T
10
T
11
= 60.17 m
Al
12
=
11 12
V V T
11
T
12
= 24.48 m
Al
13
=
12 13
V V T
12
T
13
= 1.75 m
Al
14
=
13 14
V V T
13
T
14
= 205.43 m
Al
15
=
14 15
V V T
14
T
15
= 7.82 m
Al
16
=
15 16
V V T
15
T
tot,16
= 39.26 m
Al
17
=
16 17
V V T
tot,16
T
17
= 17.85 m
Al
18
=
17
18
V V T
18
T
17
= 28.79 m
Al
19
=
18
19
V V T
18
T
19
= 19.51 m
Al
20
=
19 20
V V
T
20
- T
19


= 0.98 m
Al
21
=
20 21
V V
T
21
- T
20


= 4.59 m
46
Al
22
=
21 27
V P
T
21
= 29.03 m
Lungimea totala a traseului
L
tot
= (AL
1
+C
i
) = (AL
1
+ AL
2
+ AL
3
............. AL
24
) + (C
1
+ C
2
+ C
3
+ ....... C
13
) = 2822 m
A=P1 Km 12 + 591.00 m
L = 2+822.00 m
B=P27 Km 15 + 413.00 m
KILOMETRAREA GENERALA A TRASEULUI
Punctul Lungimea Pozitia in Km a pichetului
A - Km 12+591,00
AL1 305.81 305.81
Ti1 - 12+896.81
C1/2 31.81 31.81
B1 - 12+928.62
C1/2 31.80 31.80
Te1 - 12+960.42
AL2 206.43 206.43
V2 - 13+166.84
AL3 90.64 90.64
Ti3 - 13+257.48
C3/2 32.49 32.49
B3 - 13+289.97
C3/2 32.48 32.48
Te3 - 13+322.45
AL4 127.09 127.09
Ti4 - 13+449.54
C4/2 45.52 45.52
B4 - 13+495.06
C4/2 45.52 45.52
Te4 - 13+540.58
AL5 72.55 72.55
Ti5 - 13+613.13
C5/2 20.28 20.28
B5 - 13+633.41
C5/2 20.27 20.27
Te5 - 13+653.68
AL6 72.82 72.82
Ti6 - 13+726.50
C6/2 37.40 37.40
B6 - 13+763.90
C6/2 37.39 37.39
Te6 - 13+801.29
AL7 23.86 23.86
47
Ti7 - 13+825.15
C7/2 30.25 30.25
B7 - 13+855.40
C7/2 30.25 30.25
Te7 - 13+885.65
AL8 14.98 14.98
Ti8 - 13+900.63
C8/2 29.33 29.33
B8 - 13+929.33
C8/2 29.32 29.32
Te8 - 13+959.28
AL9 18.17 18.17
Ti9 - 13+977.45
C9/2 29.51 29.51
B9 - 14+006.97
C9/2 29.51 29.51
Te9 - 14+036.48
AL10 57.91 57.91
Ti10 - 14+094.39
C10/2 21.50 21.50
B10 - 14+115.89
C10/2 21.50 21.50
Te10 - 14+137.39
AL11 60.17 60.17
Ti11 - 14+197.56
C11/2 20.49 20.49
B11 - 14+218.05
C11/2 20.49 20.49
Te11 - 14+238.54
AL12 24.48 24.48
Ti12 - 14+263.02
C12/2 43.15 43.15
B12 - 14+306.17
C12/2 43.15 43.15
Te12 - 14+349.32
AL13 1.75 1.75
Ti13 - 14+351.07
C13/2 22.67 22.67
B13 - 14+373.74
C13/2 22.66 22.66
Te13 - 14+396.40
AL14 205.43 205.43
Ti14 - 14+601.83
C14/2 31.30 31.30
B14 - 14+633.13
C14/2 31.29 31.29
Te14 - 14+664.42
AL15 7.82 7.82
Ti15 - 14+672.25
C15/2 40.45 40.45
B15 - 14+712.70
C15/2 40.45 40.45
Te15 - 14+753.15
48
AL16 39.26 39.26
Oi16 - 14+792.41
L16 45.00 45.00
Si16 - 14+837.41
C16/2 48.95 48.95
B16 - 14+886.36
C16/2 48.95 48.95
Se16 - 14+935.31
L16 45.00 45.00
Oe16 - 14+980.31
AL17 17.85 17.85
Ti17 - 14+998.16
C17/2 30.03 30.03
B17 - 15+027.92
C17/2 30.03 30.03
Te17 - 15+058.22
AL18 28.79 28.79
Ti18 - 15+087.01
C18/2 30.77 30.77
B18 - 15+117.78
C18/2 30.77 30.77
Te18 - 15+148.55
AL19 19.51 19.51
Ti19 - 15+168.06
C19/2 34.19 34.19
B19 - 15+202.25
C19/2 34.19 34.19
Te19 - 15+236.44
AL20 0.98 0.98
Ti20 - 15+237.42
C20/2 50.26 50.26
B20 - 15+287.68
C20/2 50.25 50.25
Te20 - 15+337.92
AL21 4.59 4.59
Ti21 - 15+342.51
C21/2 20.73 20.73
B21 - 15+363.24
C21/2 20.73 20.73
Te21 - 15+383.97
AL22 29.03 29.03
P27 - 15+413
KILOMETRAREA GENERALA A TRASEULUI
Punctul
Distante intre
picheti Pozitia in Km a pichetului Cota
A=P1 - Km 12+591,00 643.91
49
9.00
126 - Km 12+600,00 644.19
50.00
P2 - Km 12.650.00 645.752
50.00
127 - Km 12+700.00 647.22
50.00
P3 - Km 12+750.00 648.956
50.00
128 - Km 12+800.00 650.482
50.00
P4 - Km 12+850.00 651.896
46.81
Ti1 - Km 12+896.91 652.756
3.190
129 - Km 12+900.00 652.802
28.62
B1 - Km 12+928.62 653.102
31.80
Te1 - Km 12+960.42 653.248
39.58
130 - Km 13+000.00 653.446
50.00
P5 - Km 13+050.00 653.491
50.00
131 - Km 13+100.00 653.093
50.00
P6 - Km 13+150.00 652.884
16.84
P7=V2 - Km 13+166.84 652.884
33.16
132 - Km 13+200.00 652.994
25.00
P8 - Km 13+225.00 653.083
32.48
Ti3 - Km 13+257.48 653.192
32.49
B3 - Km 13+289.97 653.277
10.03
133 - Km 13+300.00 653.283
22.45
Te3 - Km 13+322.45 653.470
27.55
P9 - Km 13+350.00 653.632
50.00
134 - Km 13+400.00 653.848
49.54
Ti4 - Km 13+449.54 654.238
20.46
P10 - Km 13+470.00 654.567
25.06
B4 - Km 13+495.06 654.889
4.94
50
135 - Km 13+500.00 655.031
20.00
P11 - Km 13+520.00 655.262
20.58
Te4 - Km 13+540.58 655.505
9.42
P12 - Km 13+550.00 655.608
50.00
136 - Km 13+600.00 656.11
13.13
Ti5 - Km 13+613.13 656.308
20.28
B5 - Km 13+633.41 656.529
20.27
Te5 - Km 13+653.68 656.983
46.32
137 - Km 13+700.00 657.957
26.50
Ti6 - Km 13+726.50 658.935
37.40
B6 - Km 13+763.90 659.347
36.10
138 - Km 13+800.00 660.147
1.29
Te6 - Km 13+801.29 660.170
10.69
P13 - Km 13+811.98 660.325
13.16
Ti7 - Km 13+825.15 660.571
30.25
B7 - Km 13+855.40 660.891
30.25
Te7 - Km 13+885.65 661.146
14.36
139 - Km 13+900.00 661.292
0.63
Ti8 - Km 13+900.63 661.298
28.70
B8 - Km 13+929.33 661.552
29.32
Te8 - Km 13+959.28 661.563
18.17
Ti9 - Km 13+977.45 661.405
22.54
140 - Km 14+000.00 661.170
6.97
B9 - Km 14+006.97 661.136
29.51
Te8 - Km 14+036.48 661.151
13.52
P14 - Km 14+050.00 661.165
44.39
Ti10 - Km 14+094.39 661.271
51
5.61
141 - Km 14+100.00 661.333
15.89
B10 - Km 14+115.89 661.499
21.50
Te10 - Km 14+137.39 661.727
12.61
P15 - Km 14+150.00 661.798
40.75
P16 - Km 14+190.75 661.798
6.81
Ti11 - Km 14+197.56 661.906
2.44
142 - Km 14+200.00 661.909
18.05
B11 - Km 14+218.05 661.813
20.49
Te11 - Km 14+238.54 662.081
24.48
Ti12 - Km 14+263.02 662.582
36.98
143 - Km 14+300.00 663.346
6.17
B12 - Km 14+306.17 663.504
23.30
P17 - Km 14+329.47 663.880
19.85
Te12 - Km 14+349.32 664.268
1.75
Ti13 - Km 14+351.07 664.298
22.67
B13 - Km 14.373.74 664.610
22.66
Te13 - Km 14+396.40 665.023
3.60
144 - Km 14+400.00 665.080
50.00
P18 - Km 14+450.00 665.898
50.00
145 - Km 14+500.00 666.629
50.00
P19 - Km 14+550.00 667.57
50.00
146 - Km 14+600.00 668.555
1.83
Ti14 - Km 14+601.83 668.592
31.30
B14 - Km 14+633.13 668.466
7.83
Ti15 - Km 14.672.25 669.617
27.750
147 - Km 14+700.00 670.390
12.70
52
B15 - Km 14+712.70 670.736
17+300
P20 - Km 14+730.00 671.311
23.15
Te15 - Km 14+753.15 671.664
39.62
Oi16 - Km 14+792.41 672.132
7.59
148 - Km 14+800.00 672.271
20.00
P21 - Km 14+820.00 672.428
17.41
Si16 - Km 14+837.41 672.638
22.59
P22 - Km 14+860.00 672.764
26.36
B16 - Km 14+886.36 673.122
13.64
149 - Km 14+900.00 673.304
20.00
P23 - Km 14+920.00 673.542
15.31
Se16 - Km 14+935.31 673.716
24.69
P24 - Km 14+960.00 674.082
20.31
Oe16 - Km 14.980.31 674.384
17.85
Ti17 - Km 14+998.16 674.610
1.84
150 - Km 15+000.00 674.634
27.92
B17 - Km 15+027.92 674.977
30.03
Te17 - Km 15+058.22 675.411
28.79
Ti18 - Km 15+087.01 676.271
12.99
151 - Km 15+100.00 676.710
17.78
B18 - Km 15+117.78 677.385
30.77
Te18 - Km 15+148.55 678.286
19.51
Ti19 - Km 15+168.06 678.981
31.94
152 - Km 15+200.00 680.167
2.25
B19 - Km 15+202.25 680.485
34.19
Te19 - Km 15+236.44 681.148
0.97
Ti20 - Km 15+237.42 681.173
53
22.58
P25 - Km 15+260.00 681.761
27.68
B20 - Km 15+287.68 682.333
12.32
153 - Km 15+300.00 682.488
20.00
P26 - Km 15+320.00 682.903
17.92
Te20 - Km 15+337.92 683.363
4.58
Ti21 - Km 15+342.51 683.255
20.73
B21 - Km 15+363.24 683.861
20.73
Te21 - Km 15+383.97 684.352
16.03
154 - Km 15+400.00 684.638
13.00
B=P27 - Km 15+413.00 684.910
STRUCTURI RUTIERE CARACTERISTICE
Din punct de vedere al modului n care sunt alctuite straturile, structurile rutiere se
clasific n:
- structuri rutiere nerigide sau suple, care pot prelua sarcini verticale dar nu i
solicitri de ncovoiere;
- structuri rutiere rigide, care se deformeaz elastic sub aciunea sarcinilor, repartizarea
eforturilor fcndu-se pe suprafee mari ceea ce duce la o solicitare redus a stratului de fundaie
i care pot prelua i sarcini din ncovoiere;
- structuri rutiere semirigide, n care se afl pavajele din piatr i structuri rutiere cu
mbrcmini bituminoase care au fundaii din materiale stabilizate cu liani minerali sau
puzzolanici.
DIMENSIONAREA STRUCTURILOR RUTIERE SUPLE SI SEMIRIGIDE :
METODA ANALITIC PD 177-2001
Dimensionarea structurilor rutiere suple i semirigide se bazeaz pe ndeplinirea
concomitent a urmtoarelor criterii:
pentru structuri rutiere suple:
- deformaia specific de ntindere admisibil la baza straturilor bituminoase;
54
- deformaia specific de compresiune admisibil la nivelul patului drumului;
pentru structuri rutiere semirigide:
- deformaia specific de ntindere admisibil la baza straturilor bituminoase;
- tensiunea de ntindere admisibil la baza stratului/straturilor din agregate naturale stabilizate
cu liani hidraulici sau puzzolanici;
- deformaia specific de compresiune admisibil la nivelul patului drumului.
Metoda analitic de dimensionare se bazeaz pe stabilirea unei alctuiri a
structurii rutiere, n conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice n vigoare i verificarea
strii de solicitare a acesteia, sub aciunea traficului de calcul, astfel nct s ndeplineasc
criteriile de dimensionare menionate mai sus.
Pentru dimensionarea structurilor rutiere suple i semirigide este necesar s se efectueze
n prealabil studii, n vederea obinerii urmtoarelor date:
- compoziia, intensitatea traficului i evoluia n perspectiv a acestuia;
- caracteristicile geotehnice ale pmntului de fundare;
- regimul hidrologic al complexului rutier (tipul profilului transversal, modul de asigurare a
scurgerii apelor de suprafa, posibilitile de drenare, nivelul apei freatice).
- ETAPE COMPONENTE
Dimensionarea structurii rutiere comport urmtoarele etape:
stabilirea traficului de calcul;
stabilirea capacitii portante la nivelul patului drumului;
alegerea unei alctuiri a sistemului rutier;
analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard;
stabilirea comportrii sub trafic a structurii rutiere.
Stabilirea traficului de calcul
La dimensionarea structurilor rutiere suple i semirigide se ia n considerare traficul de
calcul corespunztor perioadei de perspectiv, exprimat n osii standard de 115 kN, echivalent
vehiculelor care vor circula pe drum/strad.
Osia standard de 115 kN (os. 115) prezint urmtoarele caracteristici:
- sarcina pe rotile duble: 57,5 kN
- presiunea de contact: 0,625 MPa
- raza suprafeei circulare echivalente suprafeei de contact pneu-cale: 0,171 m
55
Perioada de perspectiv se adopt de minimum 15 ani n cazul construciilor de autostrzi,
de drumuri expres, de drumuri europene i celorlalte categorii de drumuri din clasele tehnice I i
II i de minimum 10 ani n cazul drumurilor din clasele tehnice III, IV i V.
n cazul dimensionrii structurilor rutiere de pe benzile de lrgire a prii carosabile a
drumurilor existente, la lucrri de reabilitare a acestora, perioada de perspectiv va fi aceeai ca
cea care se ia n considerare la dimensionarea straturilor de ranforsare ale structurii rutiere
existente.
Compoziia i intensitatea traficului corespunztoare unui post de recensmnt se aplic
pe sectorul de drum aferent acelui post conform sectorizrii reelei fcut cu ocazia ultimului
recensmnt general al circulaiei.
La lucrrile rutiere importante, cum sunt construciile de drumuri noi, care impun
cunoaterea curenilor de circulaie pe ansamblul unei reele de drumuri, datele din recensmntul
de circulaie vor fi completate, dup necesiti, prin anchete de circulaie, efectuate i prelucrate n
cadrul unui studiu de trafic prin care se va simula traficul att pe drumurile noi ct i pe reeaua
existent.
Pentru modernizri de drumuri existente se va lua n considerare posibilitatea de atragere
a unei pri din traficul de pe drumurile existente n zon, precum i de pe alte ci de
comunicaie, ca urmare crerii unor condiii mai avantajoase de circulaie.
Aceste redistribuiri ale circulaiei sunt rezultate dintr-un studiu de trafic pentru
reeaua/sectoarele de drumuri din zona respectiv.
In cazul strzilor i al drumurilor judeene, comunale i vicinale, n situaia n care
tronsonul de drum supus modernizrii nu a funcionat nici un post de recenzare sau se apreciaz
redistribuiri de trafic, este recomandabil s se efectueze un studiu de trafic pentru stabilirea
intensitii medii zilnice anuale (MZA) actuale i de perspectiv a traficului i a compoziiei
acestuia .
Valorile acestor coeficieni de evoluie vor fi reactualizate dup fiecare
recensmnt general de circulaie de ctre Compania Naional de Autostrzi i Drumuri
La proiectarea lucrrilor importante de drumuri de clas tehnic I, II i dup caz III, se
impune stabilirea evoluiei n perspectiv a traficului n cadrul unui studiu de trafic. Acest studiu
necesit determinarea evoluiei acesteia pe tipuri de trafic: local, de origine, de destinaie i de
tranzit, prin examinarea surselor generatoare ale acestora.
56
La stabilirea traficului de calcul de perspectiv se vor avea n vedere att compoziia
traficului ct i variaia acestuia n timp explicitndu-se n final valorile de trafic pe categorii de
vehicule la nivelul traficului mediu zilnic anual (MZA) pentru diferite orizonturi de timp.
Coeficienii de echivalare n osii standard de 115 kN a diferitelor tipuri de autovehicule,
stabilii pe baza rezultatelor ultimului recensmnt general de circulaie sunt prezentai n tabelul
urmator.
Trafiul de calcul se exprim n milioane osii standard de 115 kN (m.o.s.) i se stabilete
pe baza structurii traficului mediu zilnic anual:
5
6
2000
1
365 10
2
kR kF
c p rt k ek
k
p p
N p c n f

+
_

g g g g g g ,in (m.o.s.)
care:
365- numrul de zile calendaristice dintr-un an;
Pp- perioada de perspectiv n ani;
c
r t
- coeficient de repartiie transversal, pe benzi de circulaie i anume:
- pentru drumuri/strzi cu dou i trei benzi de circulaie Crt=0,50;
- pentru drumuri/strzi cu patru benzi de circulaie Crt

=0,45;
n
k 2ooo
- intensitatea medie zilnic anual a vehiculelor din grupa k, conform
rezultatelor recensmntului general de circulaie (respectiv din 2000);
p
K R
- coeficientul de evoluie al vehiculelor din grupa k, corespunztor anului de
dare n exploatare , (anul R) stabilit prin interpolare
p
KF
- coeficientul de evoluie al vehiculelor din grupa k, corespunztor sfritului
perioadei de perspectiv luat n considerare (anul F) stabilit prin interpolare
f
EK
-coeficientul de echivalare al vehiculelor din grupa k n osii standard de 115
kN conform tabelului n cazul n care se dispune de date privind intensitatea traficului mediu
zilnic anual n o.s. 115 kN, actual i de perspectiv, traficul de calcul se stabilete cu relaia:
6
. .115 . .115
365 10
2
o s R o s F
c p rt
n n
N p c

+
_

,
g g g g
n care:
365,p
p
i c
rt
- au semnificaiile de mai sus;
57
n
0
.s.ii5R - numrul de osii standard de 115 kN, corespunztor anului de dare n exploatare a
drumului ranforsat (anul R), stabilit prin interpolare;
n
0
.s.n5F - numrul de osii standard de 115 kN, corespunztor sfritului perioadei de perspectiv
luat n considerare (anul F), stabilit prin interpolare.
In cazul drumurilor pe care recensmntul de circulaie s-a efectuat pe fiecare band de
circulaie, pentru stabilirea traficului de calcul se vor lua n considerare rezultatele
recensmntului de pe banda cea mai solicitat. n acest caz coeficientul de repartiie transversal
este c
r t
=1.
Stabilirea capacitii portante la nivelul patului drumului
Suportul structurii rutiere este constituit din terasamente alctuite din pmnturi de
fundare, conform STAS 2914 i eventual dintr-un strat de form, conform STAS 12253 i este
caracterizat, n vederea dimensionrii, prin caracteristicile de deformabilitate: modulul de
elasticitate dinamic i coeficientul lui Poisson.
Caracteristicile de deformabilitate ale pmntului de fundare se stabilesc n funcie de
tipul pmntului, de tipul climateric al zonei n care este situat drumul i de regimul hidrologic
al complexului rutier.
Tipurile de pmnt, conform STAS 1243, sunt prezentate n tabelul ur mator
Tabel Tipurile de pmnt, conform STAS 1243-1988.
Categoria
pmntului
Tipul de
pmnt
Clasificarea Indicele de
plasticitate
Compoziia granulometric :
pmnturilor l
p
%
conform STAS
1243
Argil % Pra
f
Nisip
% %
Necoezive P1 Pietri cu nisip Sub 10 Cu sau fr fraciuni sub 0,5 mm
P
2
10...20 Cu fraciuni sub 0,5 mm
Coezi
ve
P
3
Nisip prfos, Nisip
argilos,
0...20 0...30 0...50 35...100
58
P4 Praf, praf
0...25 0...30 35...100 0...50
nisipos, praf
argilos, praf
argilos nisipos
P
5
Argil, argil
prfoas,
Peste 15 30...100 0...70 0...70
argil
nisipoas,
argil prfoas
nisipoas
Repartiia tipurilor climaterice pe teritoriul Romniei este dat n figura 2.1. Regimul
hidrologic se difereniaz astfel:
- regimul hidrologic 1, corespunztor condiiilor hidrologice FAVORABILE, conform
STAS 1709/2;
- regimul hidrologic 2, corespunztor condiiilor hidrologice MEDIOCRE i
DEFAVORABILE STAS 1709/2;
Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic i a coeficientului lui Poisson sunt
prezentate n tabel:
n cazul terasamentelor executate din deeuri de carier sau din cenu de termocentral
se recomand urmtoarele valori ale caracteristicilor de deformabilitate:
- deeuri de carier E
p
=100 MPa u=0,27 ;
- cenu de termocentral E
p
=50 MPa u=0,42.
Tabel : Caracteristicile pmnturilor
Tipul
climateric
Regimul
hidrologic
Tipul pmntului
Pi P
2
P
3
P
4
P
5
E
p
, MPa
1 1 100 90 70 80 80
2a 65 75
2b 70 70
1 65 80 80
2a 70
2b 80 70
III 1 90 60 55 80
2a 80 50 65
59
2b
Coeficientul lui Poisson, u 0,27 0,30 0,30 0,35 0,42
Pe sectoarele de drum n exploatare pe care rambleurile au fost realizate cu aceste
materiale se recomand stabilirea valorilor de calcul ale modulului de elasticitate dinamic pe baza
rezultatelor msurrilor de deformabilitate cu deflectometre cu sarcin dinamic.
Imbuntirea capacitii portante la nivelul patului drumului se poate face prin
prevederea unui strat de form, conform STAS 12253.
Alegerea alctuirii structurii rutiere
Structurile rutiere dimensionate cu aceast metod se clasific, funcie de alctuire, n
dou tipuri:
- structuri rutiere suple;
- structuri rutiere semirigide.
Structurile rutiere suple, numite i nerigide, comport o mbrcminte bituminoas pe
straturi de baz i de fundaie alctuite n general din agregate naturale.
Structurile rutiere semirigide, numite i mixte, comport o mbrcminte bituminoas i
au n alctuire cel puin un strat din agregate naturale stabilizate cu liani hidraulici sau
puzzolanici. Variantele de alctuire a structurilor rutiere semirigide, conform STAS 6400.
Tipul de structur rutier se stabilete n funcie de materialele preponderente n regiune
i anume:
- agregate naturale de carier, care au o pondere important n sistemele rutiere
suple;
- agregatele naturale de balastier, care au o pondere important n sistemele
rutiere semirigide .
Alctuirea structurii rutiere se stabilete lund n considerare urmtoarele:
- grosimile minime ale diferitelor straturi rutiere;
- grosimile maxime ale diferitelor straturi rutiere, innd cont de anumite
constrngeri specifice tehnologiilor de execuie;
60
- reducerea numrului de straturi, respectiv de interfee, n scopul micorrii riscului
apariiei unor defeciuni privind aderenta ntre straturi; stabilirea alctuirii stratului de form
astfel nct, grosimea acestuia s poat fi luat n considerare n dimensionarea structurii rutiere la
aciunea fenomenului de nghe-dezghe, conform STAS 1709/2; asigurarea unei protecii
suficiente fa de manifestarea procesului de fisurare reflectiv.
In cazul modernizrii unor drumuri existente, atunci cnd traseul drumului modernizat
coincide cu cel al drumului existent, luarea n considerare a materialelor granulare din pietruirea
existent n alctuirea complexului rutier se face funcie de limea i grosimea pietruirii,
conform STAS 6400.
Pietruirea poate constitui un substrat de fundaie sau un strat de fundaie, numai dac
ndeplinete condiiile tehnice prevzute n STAS 6400.
n cazul n care pietruirea nu este pe toat limea patului drumului, iar grosimea ei este
mai mic de 10 cm, nu se ia n considerare la dimensionarea structurii rutiere. Ea se scarific i se
reprofileaz pe toat limea drumului.
61
Tabel : Variante de alctuire a structurii rutiere simple .
Straturi de fundaie Strat de baz mbrcminte bituminoas
Mod de alctuire Gros.min.
constructive,
cm
Clasa tehnic a drumului Grosimi
Mod de alctuire Gros.min.
constr.
I II III IV V minime
constructive
Balast 15 Macadam 8 - - - Da Da 4 cm la covor 8
cm n dou
straturi
Mixtur asfaltic 5 - - - Da Da
Un strat inferior din balast sau
pmnt stabilizat mecanic i un
strat superior din balast
amestec optimal
10 cm pt. stratul
inferior
10 cm pt. stratul
superior
- - - - - - Da
Macadam 8 - - - Da Da
Macadam
semipenetrat sau
penetrat cu bitum
8 - Da Da Da -
Un strat inferior din balast i un
strat superior din piatr spart
mare, sort 63-90 sau piatr
spart amestec optimal
10 cm pt. stratul
inferior
12 cm pt. stratul
superior
- - - - - Da Da
Macadam 8 - - - Da Da
Macadam
semipenetrat sau
penetrat cu bitum
8 - Da Da Da -
Mixtur asfaltic 5 Da Da Da Da -
Un strat inferior din balast, un
strat mijlociu din blocaj de piatr
brut i un strat de egalizare din
piatr spart
10 cm pt. stratul
inferior
21 cm pt. stratul
mijlociu inclusiv 5 cm
nisip
- - - - Da - -
Macadam 8 - Da Da - -
Mixtur asfaltic 5 - Da Da -
62
Tabel: . Variante de alctuire a structurii rutiere semirigide.
Straturi de fundaie Strat de baz mbrcminte bituminoas
Mod de alctuire Gros.min.
constructive,
cm
Mod de alctuire Gros.min.
constructive
cm
Clasa tehnic a drumului Grosimi
minime
constructive
I II III IV V
Balast 15 Agregate naturale
stabilizate cu liani
hidraulici sau
puzzolanici
12 Da Da Da Da Da 8* pt. clasele
IV i V, 10*
pt. clasa III
Un strat inferior din balast i un
strat superior din agregate
naturale stabilizate cu liani
hidraulici sau puzzolanici
*
10 cm pt.
stratul inferior
12 cm pt.
stratul superior
Mixtur asfaltic 5 Da Da Da Da Da 8* pt. clasele
III, IV i V,
10* pt. clasa I
^iN Piatr spart
mpnat cu split
bitumat
9 - - Da Da Da 8*
Agregate naturale
stabilizate cu liani
hidraulici sau
puzzolanici
12 Da Da Da Da - 8*pt.clasa IV,
10*pt.clasa
III, 13*pt.
clasele I i II
Not: * cu riscul manifestrii fisurrii reflective.
Analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard
Structura rutier supus analizei este caracterizat prin grosimea fiecrui strat rutier i prin
caracteristicile de deformabilitate ale materialelor din straturile rutiere i ale pmntului de fundare
(modulul de elasticitate dinamic, E, n MPa i coeficientul lui Poisson, u).
Valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabilitate ale materialelor din suportul structurii
rutiere se stabilesc n modul urmtor:
- n cazul n care nu este prevzut un strat de form, caracteristicile de deformabilitate sunt cele
corespunztoare materialelor din terasamente;
- n cazul n care este prevzut un strat de form, se stabilete modulul de elasticitate dinamic
echivalent al sistemului bistrat (strat de form-materiale din terasamente), n funcie de tipul stratului de
form, de grosimea acestuia i de valoarea modulului de elasticitate dinamic al pmntului de fundare;
- valoarea de calcul al coeficientului lui Poisson este cea corespunztoare materialelor din stratul
superior al terasamentelor rutiere sau din stratul de form;
Caracteristicile de deformabilitate ale balastului sau ale materialelor din pietruirea existent se
stabilesc n modul urmtor:
- valoarea de calcul a modului de elasticitate dinamic este funcie de cea a materialelor din stratul
suport (E
p
);
- coeficientul lui Poisson are valoarea 0,27.
Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic i ale coeficientului lui Poisson pentru
materialele necoezive din straturile de baz i de fundaie
Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic i ale coeficientului lui Poisson pentru
agregate naturale stabilizate cu liani hidraulici sau puzzolanici din straturile de fundaie
Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic al mixturilor asfaltice din stratul de baz
i din straturile mbrcmintei bituminoase sunt funcie de tipul climateric al zonei n care se ncadreaz
drumul.
Tabelul: Valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabilitate pentru
materialele necoezive din straturile de baz i de fundaie.
Denumirea materialului E.MPa M
Macadam semipenetrat sau penetrat 1000 0,27
Macadam 600 0,27
Piatr spart mare sort 63-90 400 0,25
Piatr spart, amestec optimal 500* 0,25
Blocaj din piatr brut 300 0,27
Balast, amestec optimal 300* 0,27
Bolovani 200 0,27
*ln cazul n care aceste materiale constituie un strat inferior de fundaie, modulul de elasticitate dinamic
se stabilete cu relaia .
In cazurile n care structura rutier are mai mult de 4 straturi rutiere, 2 sau 3 straturi, alctuite din
acelai tip de materiale (mixtur asfaltic, piatr spart sau balast) acestea vor fi caracterizate prin :
- grosimea total a pachetului de straturi, n cm;
- modulul de elasticitate dinamic mediu ponderat (E
m
) al pachetului respectiv de straturi
rutiere, care se calculeaz cu relaia:
E = 0,2 x h
str.
0.45
x E
0
Analiza structurii rutiere ranforsate la solicitarea osiei standard comport calculul cu
programul CALDEROM 2000.
n cazul structurilor rutiere suple se calculeaz urmtoarele:
- deformaia specific orizontal de ntindere la baza straturilor bituminoase (e
r
), n
microdeformatii;
- deformaia specific vertical de compresiune, la nivelul patului drumului (E
7
), n
microdeformatii.
Tipul
mixturii
asfaltice
Tipul stratului Tip climateric I
i II
Tip climateric
III
Coeficientul
Poisson (u)
Mixturi
asfaltice (SR
174/1-97)
uzur
3600 4200 0.35
In cazul structurilor rutiere semirigide se calculeaz urmtoarele:
- deformatia specific orizontal de ntindere la baza straturilor bituminoase (e
r
), n
microdeformaii;
- tensiunea orizontal de ntindere (o
r
) la baza stratului/straturilor de agregate naturale stabilizate
cu liani hidraulici sau puzzolanici, n MPa;
- deformatia specific vertical de compresiune, la nivelul patului drumului (e
7
), n
microdeformaii.
Stabilirea comportrii sub trafic a structurii rutiere.
Stabilirea comportrii sub trafic a structurii rutiere dup ranforsare are drept scop compararea
valorilor deformaiilor specifice i tensiunilor calculate anterior cu cele admisibile, stabilite pe baza
proprietilor de comportare ale materialelor.
Se consider c o structur rutier poate prelua solicitrile traficului, corespunztoare perioadei
de perspectiv luat n considerare, dac sunt respectate concomitent, toate criteriile de dimensionare
prevzute la punctul 4.
Criteriul deformaiei specifice de ntindere admisibile la baza straturilor bituminoase este
respectat dac rata de degradare prin oboseal (RDO) are o valoare mai mic sau egal cu RDO
admisibil.
Ea se calculeaz cu relaia :
RDO = N
c
/ N
adm
unde:
N
c
- traficul de calcul, n osii standard de 115 kN, n m.o.s.;
Nadm - numrul de solicitri admisibil, n m.o.s. care poate fi preluat de straturile bituminoase,
corespunztor strii de deformatie la baza acestora.
Numrul de solicitri admisibil, care poate s fie preluat de straturile bituminoase, se stabilete cu
ajutorul legilor de oboseal a mixturii asfaltice, n funcie de categoria drumului sau a strzii, i de
traficul de calcul, cu relaiile:
a) autostrzi i drumuri expres; drumuri naionale europene; drumuri i strzi cu trafic de
calcul mai mare de 1 m.o.s. (1 x 10
6
o.s. 115 kN);
N
adm
= 4,27 x 10
8
x v
r
-3.97
(m.o.s.)
b) drumuri i strzi cu trafic de calcul cel mult egal cu 1 m.o.s. ( 1 x10
6
o.s. 115 kN):
Nadm = 24,5 x 10
8
x v
r
-3.97
(m.o.s.)
Grosimea necesar a straturilor bituminoase de ranforsare este cea pentru care se respect
condiia :
RDO < RDO
adm
n care RDO admisibil are urmtoarele valori:
- max. 0,80 pentru autostrzi i drumuri expres;
- max. 0,85 pentru drumuri naionale europene;
- max. 0,90 pentru drumuri naionale principale i strzi;
- max. 0,95 pentru drumuri naionale secundare;
- max. 1,00 pentru drumuri judeene, comunale i vicinale.
In cazul n care condiia nu este satisfcut se repet calculul ratei de degradare prin
oboseal pentru o grosime mai mare a straturilor bituminoase, grosimea necesar rezultnd prin
interpolare.
Criteriul deformaiei specifice verticale admisibile la nivelul pmntului de fundare este
respectat, dac este ndeplinit condiia:
E
z
< E
z a d m
unde:
e
z
- deforrnaia specifice vertical de compresiune la nivelul pmntului de fundare, n
microdeformaii, calculat cu programul CALDEROM; (etapa II).
e
zadm
- deforrnaia specific vertical admisibil se calculeaz cu urmtoarele
a)-autostrzi i
drumuri expres;
- drumuri naionale europene;
- drumuri i strzi cu trafic mai mare de 1 m.o.s. (1x10 o.s. 115 kN);
e
zadm
= 329 N
C
-0.27
(microdef)
b) drumuri i strzi cu trafic de calcul cel mult egal cu 1 m.o.s. (1 x 10
6
o.s. 115 kN);
relaii:
e
zadm
=600N
c
-0.28
(microdef)
Dac condiia nu este ndeplinit, se repet calculul deformaiei specifice verticale, pentru
o grosime mai mare a stratului de fundaie din balast pn la grosimea de 30 cm, iar dac nici n
aceste condiii structura rutier nu respect aceast condiie, se majoreaz i grosimea straturilor
bituminoase.
Criteriul tensiunii de ntindere admisibil la baza stratului/straturilor din agregate naturale
stabilizate cu liani puzzoianici este respectat, dac este ndeplinit condiia:
s < s
r adm
unde:
s
r
- tensiunea orizontal de ntindere la baza stratului/straturilor din agregate naturale
stabilizate cu liani puzzoianici, n MPa;
s
r adm
- tensiunea de ntindere admisibil, n MPa.
Tensiunea de ntindere admisibil se calculeaz cu relaia:
s
r adm
= Rt (0,60 - 0,056 X logN
c
)
unde:
R
t
- rezistena la ntindere a agregatelor naturale stabilizate cu liani hidraulici sau
puzzolanici, n MPa, prezentat n tabelul 2.10;
N
c
- traficul de calcul n milioane osii standard de 115 kN.
Verificarea structurilor rutiere la aciunea nghe-dezgheului
D
- defeciuni ale complexului rutier datorate:
- fenomenului de umflare neuniform provocat de acumularea apei i transformarea
acesteia n lentile sau fibre de ghea n pmnturi sensibile la nghe, situate pn la adncimea de
-
p
trunde
re a
ngheu
lui;
-
d
iminua
rea
capacit
ii portante a pmntului de fundaie n timpul dezgheului, determinat de sporirea umiditii prin
topirea lentilelor i fibrelor de ghea;
Aceste degradri se produc cnd exist simultan urmtoarele condiii:
- pmnt de fundaie sensibil la nghe;
- temperaturi negative pe o durat ndelungat, care s permit migrarea i acumularea apei
n pmntul de fundaie;
- posibilitatea de alimentare cu ap a frontului de nghe n pmnt (condiii hidrogeologice
mediocre i defavorabile).
Circulaia autovehiculelor grele, pe drum, n perioada de dezghe, accentueaz producerea
degradrilor.
Datorit nghe-dezgheului se produc urmtoarele degradri:
1. n cazul structurilor rutiere nerigide n perioada de:
a) nghe: umflturi neregulate (burduiri) nsoite eventual de fisuri i crpturi ale
mbrcminilor bituminoase i ale pavajelor din piatr spart natural;
b) dezghe: fisuri, crpturi, faianri, fgae i deformaii locale;
2. n cazul structurilor rutiere rigide n perioada de:
a) nghe: denivelri ale dalelor n dreptul rosturilor i lrgirea acestora;
b) dezghe: fisuri, crpturi i distrugeri ale dalelor.
Verificarea structurii rutiere la aciunea nghe-dezgheului const n determinarea gradului de
asigurare (k) la ptrunderea ngheului n complexul rutier.
Calculul de verificare a rezistenei structurii rutiere la aciunea nghe-dezgheului (din STAS
1709/2-90) n funcie de:
- gradul de sensibilitate la nghe a pmntului (determinat pe baza criteriului granulometric -
tabel 2.12- sau prin ncercri - conform STAS 1709/3-90 i STAS 730-89)
- condiiile hidrogeologice ale complexului rutier;
- poziia adncimii de nghe n complexul rutier fa de grosimea structurii rutiere i de nivelul
stratului de ap freatic.
Tabel Cazurile n care se efectueaz verificarea rezistenei la aciunea nghe-
dezgheului a structurilor rutiere.
Gradul de
sensibilitate
al
pmnturilor
Condiii hidrogeologice
Favorabile Mediocre i Defavorabile
Poziia adncimii de nghe n complexul rut
debleu) fat de grosimea structurii rutiere h
Naf
er Zer (situat n rambleu sau i
s
t
i de nivelul apei freatice
a)
Zcr<H
s
t
Naf>H
st
b)
Zcr>H
s
t
N
a
f>Zcr
c)
Z
cr
>H
st
N
a
f<Zcr
d)
Zcr<H
s
t
N
at
>H
af
e)
Zcr>H
s
t
N
a
f>Zcr
f)
Z
C
r>H
s
,
N
a
f<Z
cr
g)*
Zcr>H
st
N
a
f>Zcr
Naf<h
st
Verificarea rezistenei la aciunea nghe-dezgheului
Insensibile Nu Nu
Sensibile Nu Nu Da Da Da
Foarte
sensibile
Nu Nu Da Nu Da Da Da
* Cazul comp exului rutk 3r numai n c debleu.
Tabel Gradul de sensibilitate la nghe a pmnturilor (criteriul granulometric).
Nr.
crt.
Gradul de
sensibilitate
Denumirea pmntului Tipul
pmntului
Granulozitate
Diametrul
particulelor
mm
Procente
din masa
total a
probei %
1 Insensibile Pietri cu nisip Pi Sub 0,002
Sub 0,02
Sub 0,1
Sub 6
Sub 10
Sub 20
2 Sensibile Pietri cu nisip P
2
Sub 0,002
Sub 0,02
1-6 10-
20 20-
40
Nisip, nisip prfos P
3
Argil gras P
5
Conf. STAS 1243-88
3 Foarte
sensibile
Nisip prfos, nisip argilos P
3
Sub 0,002
Sub 0,02
Sub 0,1
Peste 6
Peste 20
Peste 40
Praf, praf nisipos, praf
nisipos argilos, praf argilos
P
4
Argil nisipoas, argil
prfoas, argil prfoas
nisipoas, argil
P
5
Tabel Sensibilitatea la nghe a pmnturilor
Gradul de sensibilitate la
nghe a pmnturilor
Coeficientul de umflare la
nghe, C
u
, %
Indicele de consisten a
pmntului, l
c
Insensibile
Sensibile Foarte
sensibile
Sub 2
2-8 peste
8
Peste 0,75
0,50-0,75
sub 0,50
Observaie: n cazul n care cei doi parametri conduc la grade de sensibilitate la nghe diferite, se
adopt sensibilitatea la nghe cea mai mare.
La drumurile noi sau n cazul modernizrii celor existente, calculul de verificare a
rezistenei la nghe-dezghe se va efectua dup dimensionarea structurii rutiere.
Succesiunea operaiilor de calcul.
Succesiunea operaiilor de calcul la verificare este urmtoarea:
1) Se calculeaz adncimea de nghe n complexul rutier Z
cr
(nivelul cel mai cobort
de la suprafaa drumului la care apa interstitiar se transform n ghea) care se consider
egal cu adncimea de nghe n pmntul din terasament Z, n condiii de porozitate i
umiditate specifice acestuia, la care se adaug un spor al adncimii de nghe AZ (determinat
de capacitatea de transmitere a cldurii de ctre straturile structurii rutiere) conform relaiilor:
Zcr=Z+ AZ , n cm.
DZ=Hst-He ,n cm.
n care:
Hst - grosimea structurii rutiere alctuite din straturi de materiale rezistente la nghe, n
cm; H
e
- grosimea echivalent de calcul la nghe a structurii rutiere, n cm, se stabilete
cu relaia:
He=
hi ct
, n cm
unde:
hi - grosimea stratului rutier luat n calcul, n cm;
Ct - coeficient de echivalare a capacitii de transmitere a cldurii specifice fiecrui material din
alctuirea structurii rutiere luate n calcul, conform tabelului (tabel 3 din STAS 1709/1-90);
n - numrul de straturi din materiale rezistente la nghe-dezghe.
Tabel Valorile coeficientului de echivalare a capacitii de transmitere a cldurii
pentru diferite materiale.
Nr.
crt.
Materialul din stratul rutier Coeficient de echivalare
1 Beton de ciment 0,45
2 Beton asfaltic pentru strat uzur 0,50
3 Beton asfaltic pentru strat de legtur 0,60
4 Pavaje din piatr natural, pavaje normale, pavaje 0.55
abnorme i calupuri
5 Asfalt turnat 0,50
6 Mixtur asfaltic pentru strat de baz 0,50
7 Macadam 0,75
8 Piatr spart 0,75
9 Piatr spart - amestec optimal 0,70
10 Agregate naturale stabilizate cu ciment 0,65
11 Agregate naturale stabilizate cu zgur granulat 1,10
12 Agregate naturale stabilizate cu cenu de
termocentral
1,05
13 Agregate naturale stabilizate cu tuf vulcanic 0,65
14 Balast - amestec optimal 0,70
15 Balast (cu max 50% fraciuni 0-7,1 mm) 0,80
16 Balast nisipos (fraciuni 0-7,1 mm peste 50%) 0,90
17 Nisip 1,00
18 Pmnturi insensibile la nghe 1,00
19 fmpietruiri i deeuri de carier cu un coninut de max.
3% fraciuni sub 0,02 mm.
0,90
20 Zgur brut de furnal 0,90
Numrul curbei din figura 2.11 se alege din tabelul 2.15 (tabel 1 din STAS 1709/2-90) n
funcie de:
- tipul climateric n care este situat drumul conform hrii de zonare a teritoriului
- tipul pmntului din terasament: P
2
- P5
- condiiile hidrogeologice ale complexului rutier.
Valorile indicelui de nghe se determin n funcie de tipul structurii rutiere i de
clasa de trafic de dimensionare, pe baza izoliniilor din hrile de zonare a teritoriului Romniei
(STAS 1709/1-90) pentru zona geografic n care s-a amplasat drumul, astfel:
- valoarea maxim a indicelui de nghe ntr-o perioad de 30 ani
- la drumurile cu structuri rutiere rigide, indiferent de clasa de trafic STAS 1709/1-90);
Tabel Determinarea numrului curbei pentru calculul adncimii de nghe.
Tip
clima-
Condiii
Tipul de pmnt:
P
2
P
3
P
4
P
5
Pietri
cu
nisip
Nisip,
nisip
prfos
Nisip
argilos
Praf,
praf
nisipos,
praf
argilos,
praf
nisipos
Argil
prfoas,
argil
nisipoas
argil
prfoas
nisipoas
Argil
Argil
gras
teric hidrologice
Numrul curbei din diagrama din fig. 2.10
I
Favorabile 1 2 3 4 6 7 9
Mediocre
defavorabile
1 2 3 4 7 8 10
II
Favorabile 1 2 3 4 6 7 9
Mediocre
defavorabile
1 2 3 5
7
8 10
III
Favorabile 1 3 4 5 6 7 9
Mediocre
defavorabile
1 3 4 6 7 8 10
*media aritmetic a valorilor indicelui de nghe din cele mai aspre trei ierni dintr-o perioad de
30 ani - fH* - la drumurile cu structuri rutiere nerigide, pentru clasele de trafic greu i foarte greu,
conform ANEXEI XI (fig. 4 din STAS 1709/2-90);
media aritmetic a valorilor indicelui de nghe din cele mai aspre cinci ierni dintr-o perioad de
30 ani - I
s
J
e
f - la drumurile cu structuri rutiere nerigide, pentru clasele de trafic mediu, uor i
foarte uor, conform ANEXEI XII (fig. 5 din STAS 1709/2-90).
2) Se determin gradul de asigurare la ptrunderea ngheului n complexul
rutier cu relaia:

e
H
K
Zcr

O structur rutier este rezistent la nghe-dezghe dac gradul de asigurare - K - la

ptrunderea ngheului n complexul rutier are o valoare inferioar celei din tabelul 2.16 (tabel 4
din STAS 1709/2-90).
Cnd gradul de asigurare - K - la ptrunderea ngheului n complexul rutier are o valoare
inferioar celei din tabelul 2.16 se adopt msuri pentru prevenirea i remedierea degradrilor din
nghe-dezghe.
DIMENSIONAREA STRUCTURILOR RUTIERE RIGIDE
N.P. 081/2002
Structurile rutiere rigide sunt alctuite din :
- mbrcminte din beton de ciment realizat dintr-un strat sau dou straturi;
- strat sau straturi de fundaie ;
- eventual, strat de form. Dimensionarea structurilor rutiere rigide se bazeaz pe
criteriul tensiunii admisibile, la ntindere din ncovoiere a betonului de ciment, s
t a d m
Pentru dimensionarea structurilor rutiere rigide este necesar s se efectueze n prealabil
studii, n vederea obinerii urmtoarelor date :
- compoziia, intensitatea i evoluia n perspectiv a traficului;
- caracteristicile geotehnice ale pmntului de fundare ;
- regimul hidrologic al complexului rutier (tipul profilului transversal, modul de
asigurare a scurgerii apelor de suprafa, posibilitile de drenare, nivelul apei freatice).
ETAPE COMPONENTE
Etapele principale ale dimensionrii structurilor rutiere rigide sunt urmtoarele:
- stabilirea traficului de calcul;
- stabilirea capacitii portante a pmntului de fundare ;
- alctuirea sistemului rutier rigid ;
- stabilirea capacitii portante la nivelul stratului de fundaie ;
- calculul grosimii dalei din beton de ciment.
Stabilirea traficului de calcul
Pentru stabilirea traficului de calcul se vor avea n vedere att compoziia traficului ct i
evoluia acestuia n timp, explicitndu-se n final valorile traficului mediu zilnic anual al
vehiculelor fizice pe grupe de vehicule, MZA
k
pentru diferite orizonturi de timp.
Traficul de calcul pentru perioada de perspectiv, N
c
se exprim n milioane osii standard
(m.o.s.) i se stabilete pe baza structurii traficului mediu zilnic anual corespunztor postului de
recenzare aferent sectorului de drum sau studiului de trafic, cu relaia :
N
c
= 365 x 10 x Pp x Crt
5
1
K K ek
k
MZA P f

g g (m.o.s.)
unde:
365 este numrul de zile calendaristice dintr-un an ;
p
p
- perioada de perspectiv de 30 de ani ;
Crt - coeficientul de repartiie transversal a traficului pe benzi de circulaieMZA
k
- traficul
mediu zilnic anual al vehiculelor fizice din grupa k, conform rezultatelor recensmntului general
de circulaie sau studiului de trafic;
pk - coeficientul de evoluie al vehiculelor fizice din grupa k , n anul de la mijlocul
perioadei de perspectiv, stabilit prin interpolare, conform reglementrii tehnice elaborate de
AND ;
f
8
k- coeficientul de echivalare a vehiculelor fizice din grupa k n osii standard, conform
reglementrii tehnice elaborate de AND. In cazul drumurilor pe care recensmntul de circulaie
s-a efectuat pe fiecare band de circulaie, pentru stabilirea traficului de calcul se vor lua n
considerare rezultatele recensmntului de pe banda cea mai solicitat; n acest caz c
rt
= 1,0.
Stabilirea capacitii portante a terenului de fundare
Suportul structurii rutiere rigide este constituit din terasamente alctuite din pmnturi de
fundare i eventual dintr-un strat de form.
Caracteristica de deformabilitate ce caracterizeaz capacitatea portant a suportului
structurii rigide n vederea dimensionrii acestuia este modulul de reacie (coeficientul de pat) al
pmntului de fundare, Ko (MN/m
3
).
Valoarea modulului de reacie al pmntului de fundare, Ko se stabilete prin :
- ncercri cu placa in situ";
- corelarea cu rezultatele altor ncercri de determinare a capacitii portante a
pmntului de fundare i anume : modulul de elasticitate dinamic al pmntului de fundare E
p
(MPa) i indicele de portant californian, CBR (%),pe baza urmtoarelor relaii:
E
p
= 10 (CBR) ;
Ko = 8,74 + 6,75 (CBR) + 0,20238 (CBR)
2
Valorile modulului de reacie al pmntului de fundare, Ko se stabilesc n funcie de
- tipul climateric al zonei n care este situat drumul;
- regimul hidrologic al complexului rutier;
- tipul de pmnt
Pentru verificarea valorilor modulului de reacie al pmntului de fundare, Ko determinate
prin ncercri cu placa in situ" se folosete tabelul 3.2, n care sunt prezentate domeniile de
variaie ale acestora, n funcie de caracteristicile geotehnice ale pmntului de fundare.
Pmntul de fundare poate fi mbuntit pentru a facilita circulaia pe antier i pentru a
permite un bun reglaj al straturilor superioare, iar n cazul unei capaciti portante insuficiente a
pmntului de fundare se poate prevedea un strat de form la partea superioar a terasamentului.
Grosimea stratului de form se ia n consideraie la calculul grosimii echivalente a stratului
de fundaie/form.
Tabel Valorile modulului de reacie al pmntului de fundare,Ko
Tip
climateric
Regim
hidrologic
Tip de pmnt:
Pi P
2
P
3
P
4
P
5
1 46 50 50
I 2a 53 44 48
46 46
2b 56
II 1 50 50
2a 46
2b 50 46
50
III 1 53 42 39
2a 50 37 44
2b
Alctuirea structurilor rutiere rigide
In funcie de clasa tehnic a drumului, structurile rutiere rigide sunt alctuite n
urmtoarele variante :
a) mbrcminte cu dale din beton de ciment realizat dintr-un singur strat sau dou
straturi (1), strat de fundaie superior (2), strat de fundaie inferior (3), eventual strat de
form (4. Aceast variant este obligatorie pentru drumurile de clas tehnic I i II, iar
pentru drumurile de clas tehnic III ... V se stabilete pe baz de calcul tehnico-economic ;
b) mbrcminte cu dale din beton de ciment realizat dintr-un singur strat sau dou
straturi (1), strat de fundaie (5), eventual strat de form (4).
Aceast variant se folosete pentru drumurile de clas tehnic III ... V.
Grosimea minim a mbrcmintei din beton de ciment este de 18 cm.
Pentru stabilirea modului de alctuire a straturilor structurilor rutiere se va ine seama de
resursele locale de materiale preponderente din regiune. In cazul modernizrii unor drumuri
existente, atunci cnd traseul drumului modernizat coincide cu cel al drumului existent, luarea n
considerare a materialelor granulare din pietruirea existent n alctuirea complexului rutier, este
n funcie de limea i grosimea pietruirii.
Pietruirea poate constitui strat de fundaie numai dac este pe toat limea patului
drumului, fiind alctuit ca atare sau n adaos cu alte agregate naturale din materiale care
ndeplinesc condiiile tehnice prevzute pentru aceste straturi.
In cazul n care pietruirea nu este pe toat limea patului drumului, iar grosimea ei este
mai mic de 10 cm, nu se ia n considerare la dimensionarea structurii rutiere, dar se scarific i
se reprofileaz pe toat limea patului drumului.
In cazul n care pietruirea nu este pe toat limea patului drumului, dar grosimea ei este
mai mare de 10 cm, se scarific i se reprofileaz, iar grosimea ei dup compactare va fi luat n
considerare la dimensionarea structurii rutiere.
Stabilirea capacitii portante a stratului de fundaie
Capacitatea portant la nivelul stratului de fundaie este exprimat prin modulul de
reacie la suprafaa stratului de fundaie, K ce se determin n funcie de :
valoarea modulului de reacie al pmntului de fundare, Ko, conform capitolului
grosimea echivalent a stratului de fundaie / form, H
eC
h-
1
n
ech i i
i
H h a

(cm)
in care :
n - numrul de straturi;
hi - grosimea efectiv a stratului i", exprimat n cm ;
ai - coeficientul de echivalare a stratului i"
Coeficientul de echivalare al stratului i" se stabilete pe baza valorii modulului de
elasticitate dinamic al stratului, cu relaia :
a
i
=[E/500]
1/3
unde :
Ei - modulul de elasticitate dinamic al stratului i
500 - valoarea modulului de elasticitate al stratului etalon (din piatr spart). Pentru
alctuiri curente ale stratului de fundaie / form, coeficientul de echivalare se determin din
tabel
Tabelul Valorile coeficientului de echivalare ar ale straturilor
Mixtur asfaltic 1,5
Balast stabilizat cu liani hidraulici (ciment) / liani puzzolanici (zgur
granulat, cenu de termocentral)
1,5
Piatr spart 1,0
Nisip stabilizat cu liani hidraulici (ciment) / liani puzzolanici (zgur
granulat, cenu de termocentral)
1,0
Balast 0,75
Nisip 0,50
Valoarea modulului de reacie la suprafaa stratului de fundaie, K se obine :
- pentru valorile modulului de reacie al pmntului de fundare, Ko cuprinse ntre 20
MN/m
3
i 100 MN/m
3
i valoarea grosimii echivalente a stratului de fundaie / form, H
eC
h
- pentru valorile modulului de reacie al pmntului de fundare, K
0
mai mici de 20
MN/m
3
i valoarea grosimii efective a stratului de fundaie / form, hi
Stabilirea grosimii dalei din beton de ciment
Caracteristicile betonului de ciment rutier.
Caracteristicile betonului de ciment rutier sunt urmtoarele :
- rezistena caracteristic la ncovoiere, R
k
inc
care se stabilete n funcie de clasa betonului
iar valorile sunt prezentate n tabel:
Tabelul Valorile rezistentei caracteristice la ncovoiere.
Clasa betonului rutier B
C
R 3,5 B
C
R 4,0 B
C
R 4,5 B
C
R 5,0
Rezistena caracteristic la ncovoiere,
determinat la 28 de zile pe prisme de
150x150x600 mm, MPa
3,5 4,0 4,5 5,0
Valoarea rezistenei caracteristice la ncovoiere, R
k
inc
reprezint rezistena medie, la ntindere
prin ncovoiere la 28 zile, corectat conform repartiiei Student pentru un nivel de ncredere de 95 %
(nivel de risc de 5 %).
- tensiunea admisibil, la ntindere din ncovoiere , s
t adm
In calculele care au folosit la stabilirea diagramelor de dimensionare, s-au considerat valori
unice ce caracterizeaz betonul:
- modulul de elasticitate la solicitri de scurt durat (din trafic) : E = 30 000 MPa
- coeficientul lui Poisson : v = 0,15
- densitatea aparent : p
a
= 2 400
- modulul de elasticitate la solicitri de lung durat (din gradientul de temperatur
zilnic): 0,5 x E = 0,5 x 30 000 MPa = 15 000 MPa.
Criteriul de dimensionare se exprim prin relaia :
s s
tadm
unde :
s - tensiunea la ntindere din ncovoiere a betonului din dale determinat pe
baza ipotezelor de dimensionare
s
tadm
- tensiunea la ntindere din ncovoiere admisibil a betonului de ciment din dale (dac
dalele sunt realizate din dou straturi, o
ta
dm se refer la betonul din stratul de rezisten).
Tensiunea admisibil, la ntindere din ncovoiere, a betonului de ciment rutier (cw.) se
determin cu relaia :
s
tadm
= R
k
inc
x a x (0,70 - Yx logN
c
) (MPa)
unde:
R
k
inc
- rezistena caracteristic la ncovoiere a betonului la 28 de zile ;
a - coeficientul de cretere a rezistenei betonului n intervalul 28 ... 90 zile,
egal cu 1,1 ; N
c
- traficul de calcul pe perioada de perspectiv exprimat n m.o.s. (milioane
osii standard);
Y - coeficient, egal cu 0,05 ;
0,70 - Y x log N
c
- legea de oboseala.
Ipoteze de dimensionare
Ipotezele de dimensionare a structurilor rutiere rigide se consider n funcie de clasa tehnic
a drumului i condiiile climaterice, pe baza ncrcrii combinate (ncrcarea de calcul din trafic i
ncrcarea din graaientul de temperatur zilnic) sau numai a ncrcrii de calcul din trafic.
Ipotezele de dimensionare pentru clasele tehnice ale drumurilor sunt urmtoarele:
Drumuri de clas tehnic I i II
Ipoteza 1 : s= a, + 0,8 x s
tDt
s
tadm

Drumuri de clas tehnic III i IV
Ipoteza 2: s = s
t
+ 0,8 x 0,65 x s
tDt
s
tadm

Drumuri de clas tehnic V
Ipoteza 3: s = s
t
s
tadm

unde:
s
t
- tensiunea la ntindere din ncovoiere datorat ncrcrii de calcul din trafic;
s
tadm
- tensiunea de ntindere din ncovoiere datorat gradientului de temperatur zilnic.
Succesiunea operaiilor de calcul
Calculul pentru dimensionarea structurii rutiere rigide se efectueaz pe baza diagramelor de
dimensionare sau a corelaiilor de dimensionare.
Succesiunea operaiilor de calcul este urmtoarea :
1. Stabilirea traficului de calcul;
1. Determinarea capacitii portante a pmntului de fundare
2. Stabilirea alctuirii straturilor subadiacente dalei din beton, innd seama de resursele
locale i de clasa tehnic a drumului;
4. Determinarea capacitii portante la nivelul stratului de fundaieAdoptarea clasei
betonului de ciment rutier, conform SR 183-1/1995 ;
5. Determinarea tensiunii admisibile, la ntindere din ncovoiere , a betonului de ciment
rutier s
t
s
tadm
;
6. Adoptarea ipotezei de dimensionare n funcie de clasa tehnic a drumului i de
condiiile climaterice;
7. Determinarea grosimii dalei din beton de ciment, H din diagramele de dimensionare
pe baza valorii modulului de reacie la suprafaa stratului de fundaie, K i a tensiunii la ntindere din
ncovoiere admisibil a betonului de ciment rutier, a
t

a
dm, prin interpolare liniar.
Pentru sporirea preciziei calculului se pot folosi ntre parametrii de calcul care intervin,
corelaiile de dimensionare, i anume :
f (H), pentru valori constante ale modului de reactie la suprafata stratului de fundatie H .
f (K), pentru valori constante ale grosimii dalei din beton de ciment.
Tabel Coeficieni medii de echivalare a vehiculelor fizice n osii standard 115 kN.
Tipul de
structura
Grupa de vehicule
Autocamioane
si derivate cu
o osie
Autocamioane
si derivate cu
3, 4 osii
Autovehicul
e articulate
Autobuze Remorci Trenuri
rutiere
Suple si
semirigide
0.4 0.6 0.8 0.6 0.3 0.8
Rigide 0.3 2.3 1.8 0.8 0.02 0.6
STABILIREA TRAFICULUI DE CALCUL
Grupa de
vehicole
M
ZA
2005
n
K 2005
P
k 2009
P
k 2024
2009 2024
2
k k
P P +
f
c k
O.S.11
5
1 2 3 4 5 1x4x5=
6
Autocamioane si
derivate cu 2 osii
27
1.036 2.03 1.533 0.4 15
Autocamioane si
derivate cu 3-4
osii
23
1.040 1.208 1.124 0.6 16
Autovehicole
articulate
9
1.11 1.704 1.407 0.8 10
Autobuze 15 1.048 1.236 1.142 0.6 11
Vehicole speciale 7 1.272 2.234 1.753 0.3 4
Trenuri rutiere 4 1.208 2.028 1.618 0.8 5
TOTAL O.S. 115 61
N
c
= 365 x 10
-6
x p
p
x c
rt
x
5 5
k=1
[ n
k05
x (p
k08
+p
k38
)/2 x f
ek
] ( m.o.s. )

N
c
= 365 x 10
-6
x 15

x 0,50 x 61 o.s.115 = 0.166 m.o.s.
Varianta 1 nerigida
87
E
s f
= 0.2 x 25
0.45
x 65 = 156
Se calculeaza numar de solicitare administrativ si valoarea ratei de degradare prin
oboseala functie de valorile reiesite din programul CALDEROM:
DRUM: DJ 209 K nerigid var.1
Sector omogen: 12+591,00 15+413

Parametrii problemei sunt
Sarcina..... 57.50 kN
Presiunea pneului 0.625 MPa
Raza cercului 17.11 cm
Stratul 1: Modulul 4200. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 4.00 cm
Stratul 2: Modulul 3600. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 6.00 cm
Stratul 3: Modulul 300. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 20.00 cm
Stratul 4: Modulul 56. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 25.00 cm
Stratul 5: Modulul 65. MPa, Coeficientul Poisson .420 si e semifinit
R E Z U L T A T E:
R Z sigma r epsilon r epsilon z
cm cm MPa microdef microdef

.0 -10.00 .121E+01 .249E+03 -.323E+03
.0 10.00 -.150E-01 .249E+03 -.103E+04
.0 -30.00 .253E-01 .170E+03 -.446E+03
.0 30.00 .142E-01 .170E+03 -.507E+03
.0 -75.00 .367E-01 .127E+03 -.154E+03
.0 75.00 .422E-03 .127E+03 -.298E+03
a)
N
adm
= 24.5 x 10
8
x v
r

-3.97
= 24.5 x 10
8
x 249
-3.97
=0.749 m.o.s.
Denumire straturi H E (M Po) m
B.A. - 16 4 cm 4200 0,35
B.A.D. - 25 6 cm 3600 0,35
Balast stabilizat cu ciment 20cm 300 0,27
Balast 25cm 56 0,27
Pamant fundare P5 65 0,42
88
R.D.O.=
0.166
0.208
0.749
c
adm
N
N

< R.D.O. adm = 1
b)
r adm

r adm
= R x (0.60-0.056 x log. N
c
) = 0.4 x (0.60-0.056 x log.0.166) = 0.258

r
= 0.253 <

adm
= 0.258

c)
v
z
v
z adm
N
c
< 1 m.o.s.
v
z adm
= 600 x N
c

-0.28
m def
v
z adm
= 600 x 0.156
-0.
28 = 1009.43m def
v
z adm
= 298m def < v
z adm
= 1009.43m def
Verificarea la inghet - dezghet
Tip pamant : P
2
(argila)
Tip climateric : III
Regim hidrologic : 2 b
Calcularea adancimii de inghet
Z
CR
= Z+DZ unde Z STAS 1709/1-90 - Functie I
med
= 783

C x zile
Z = 112cm ; DZ = H
SR
H
e
; H
SR
= 4+6+20+25=55cm
H
e
= 38.6cm
D
z
= 55-38.6=16.40cm
Z
CR
= 112+16.40=128.40cm
38.4
0.29 0.3
128.40
e
cr
H
K
Z

89

(Verifica la inghet)
Varianta rigida
Dimensionarea sistemului rutier conform normativ
Normativului de dimenionare a structurilor rutiere rigide Indicativ NP 081-2002 pentru
lucrarea
Modernizare drum judeean DJ 177 Poiana Micului Sucevia
Km. 10+000 20+875, Judeul Suceava
I. Stabilirea traficului de calcul
1. Stabilirea traficului de calcul
Tabelul nr.1
Grupa de vehicule n
k05
p
k39
f
ek
Produsul col.1 x col.4 x
col.5
o.s.115
0 1 3 5 6
Autocamioane i derivate cu
2 osii
27 2.14 0,30 18
Autocamioane i derivate cu
3 4 osii
23 1.22 3,80 107
Autovehicule articulate 9 1.76 2,90 46
Autobuze 15 1.25 1,50 29
Tractoare cu/fr remorc,
vehicule speciale
7 2.34 0,20 4
Vehicule cu trei sau patru
puni, tren rutier
4 2.12 1,60 14
115 218
Traficul de calcul se stabilete cu relaia:
N
c
= 365 x 10
-6
x p
p
x c
rt
x
5 5
k=1
[ n
k05
x (p
k08
+p
k38
)/2 x f
ek
] ( m.o.s. )

N
c
= 365 x 10
-6
x 16x 218 o.s.115 = 1,273 m.o.s.
II. Determinarea capacitii portante a pmntului de fundare
Sectorul de drum este caracterizat de urmatoarele date implicate in dimensionarea structurilor
rutiere rigide:
a. Sectorul de drum studiat traverseaz comuna Poiana Micului. n conformitate cu harta cu
repartiia tipurilor climaterice de pe teritoriul Romniei, repartiie dup indicele de umiditate I
m
a
tipurilor climaterice, Fig. 1 din Ordinul nr. 1717 Indicativ NP 081-2002, zona pe care se
desfoar drumul judeean se ncadreaz ntr-o regiune de tip climateric III.
b. Regim hidrologic 2b conform STAS 1709/2 pentru sectoare de drum situate n rambleu
cu nlime sub 1,0 m, la nivelul terenului, n profil mixt sau debleu.
c. Pmntul de fundare este alctuit din pmnt de tip P2 (amestec pietri cu nisip).
Corespunztor tipului de pmnt P2, tipul climateric III i regimului hidrologic 2b, valoarea
modulului de reacie al pmntului de fundare este K
0
= 50 MN/m
3
, conform tabelului nr. 8 din NP
081-2002.
90
III. Stabilirea alctuirii straturilor subadiacente dalei din beton innd seama de resursele locale
i de clasa tehnic a drumului
DEOARECE SECTORUL DE DRUM CORESPUNDE CLASEI TEHNICE IV,
CONFORM NP 081-2002, PCT. 5.1. SE CONSIDER VARIANTA B. DE ALCTUIRE A
STRUCTURII RUTIERE RIGIDE. N CADRUL ACESTEI VARIANTE STRATURILE
SUBADIACENTE DALEI DIN BETON DE CIMENT SUNT:
- STRAT DE FORM
- STRAT DE FUNDAIE
INND CONT DE FAPTUL C SURSELE DE AGREGATE NATURALE DE
BALASTIER I CARIER SUNT LA DISTANE RELATIV REDUSE DE OBIECTIVUL
PROIECTAT SA STABILETE STRATUL DE FUNDAIE (DIN BALAST I PIATR
SPART) CONFORM PCT. 5.4. NP 081-2002;
IV. DETERMINAREA CAPACITII PORTANTE LA NIVELUL STRATULUI DE FUNDAIE
SE DETERMIN VALOAREA MODULULUI DE REACIE LA SUPRAFAA
STRATULUI DE FUNDAIE, K, N FUNCIE DE:
- GROSIMEA ECHIVALENT A STRATURILOR DE FUNDAIE/FORM, H
ECH
;
- VALOAREA MODULULUI DE REACIE AL PMNTULUI DE FUNDARE, K
0
;
H
ECH
=
N N
I=1
H
I
X A
I
N CARE;
- N
I
ESTE NUMRUL DE STRATURI;
- H
I
GROSIMEA EFECTIV A STRATULUI I, EXPRIMAT N CM;
- A
I
COEFICIENTUL DE ECHIVALARE A STRATULUI I, DETERMINAT
DIN TABELUL NR. 11 NP 081-2002
H
ECH
= 30 X 0,75 + 15 X 1,0 = 37,50 CM
VALOAREA MODULULUI DE REACIE LA SUPRAFAA STRATULUI DE
FUNDAIE PENTRU VALORILE MODULULUI DE REACIE AL PMNTULUI DE
FUNDARE K
0
CUPRINSE NTRE 20 MN/M
3
I 100 MN/M
3
SE VA FOLOSI DIAGRAMA
DIN FIG. 3 - NP 081-2002.
K = 82 MN/M
3
V. ADOPTAREA CLASEI BETONULUI DE CIMENT RUTIER CONFORM SR 181-1/1995
SE ADOPT CLASA BETONULUI DE CIMENT RUTIER BCR 4,5 CONFORM
NORMATIVULUI INDICATIV C22-92. PE BAZA CLASEI BETONULUI SE STABILETE
REZISTENA CARACTERISTIC LA NCOVOIERE R
K
NC
CONFORM SR 183-1/1995.
CLASA BETONULUI RUTIER BCR 3,5 BCR 4,0 BCR 4,5 BCR 5,0
REZISTENA CARACTERISTIC LA
NCOVOIERE, R
K
NC
DETERMINAT
LA 28 ZILE PE PRISME DE 150 X 150
X 600 MM, CONFORM
PRESCRIPIILOR N VIGOARE, MPA
3,5 4,0 4,5 5,0
VI. DETERMINAREA TENSIUNII LA NTINDERE DIN NCOVOIERE ADMISIBIL
91
A BETONULUI DE CIMENT RUTIER
SE DETERMIN TENSIUNEA LA NTINDERE DIN NCOVOIERE ADMISIBIL A
BETONULUI, CONFORM PCT. 7.2.2. NP 081-2002 CU RELAIA:

ADM
= R
K
NC
X X (0,70 0.05 X LOGN
C
) (MPA) UNDE;
-
ADM
TENSIUNEA LA NTINDERE DIN NCOVOIERE ADMISIBIL A
BETONULUI;
- R
K
NC
REZISTENA CARACTERISTIC LA NCOVOIERE A BETONULUI LA
28 ZILE;
- - COEFICIENTUL DE CRETERE A REZISTENEI BETONULUI N
INTERVALUL 2890 ZILE;
- N
C
TRAFICUL DE CALCUL PE PERIOADA DE PERSPECTIV EXPRIMAT
N M.O.S.;
- COEFICIENT EGAL CU 0,05;
- (0,70 X LOGN
C
) - LEGEA LA OBOSEAL.

ADM
= 4,5 X 1,1 X (0,7 0,05 X LOG 1,226)= 4,95 X (0,7 - 0,05 X 0,088) =
= 4,95 X 0,69 = 3,44 MPA

VII. ADOPTAREA IPOTEZEI DE DIMENSIONARE N FUNCIE
DE CLASA TEHNIC A DRUMULUI
N FUNCIE DE CLASA TEHNIC A DRUMULUI I DE CONDIIILE CLIMATICE,
CONFORM PCT. 7.3. NP 081-2002 SE ADOPT IPOTEZA 2 PENTRU DRUMURI DE
CLAS TEHNIC III I IV.

I
=
T
+ 0,8 X 0,65 X
T

T

ADM
- UNDE
-
T
TENSIUNEA LA NTINDERE DIN NCOVOIERE DATORAT NCRCRII
DE CALCUL DIN TRAFIC ;
-
T

T
TENSIUNEA LA NTINDERE DIN NCOVOIERE DATORAT
GRADIENTULUI DE TEMPERATUR ZILNIC.
VIII. Determinarea grosimii dalei din beton de ciment
Grosimea dalei din beton de ciment H se determin din diagrama de dimensionare
corespunztoare ipotezei 2, conform anexei 3 din NO 081-2002, pe baza urmtoarelor valori:
- modulul de reacie la suprafaa stratului de fundaie - K = 82 MN/m
3
;
- tensiunea la ntindere din ncovoiere admisibil a betonului -
adm
= 3,44 MPa.
Conform anexei 3 din NO 081 2002 grosimea dalei din beton este egal cu 21,50 cm, de
unde rezult c grosimea final a dalei din beton de ciment este de:

H = 22,00 cm

Verificarea rezistenei complexului rutier la aciunea fenomenului de
nghe-dezghe conform STAS 1709/1/2/3-1990 pentru obiectivul de investiie:
92
Modernizare drum judeean DJ 177 Poiana Micului Sucevia
Km. 10+000 20+875, Judeul Suceava
Adncimea de nghe n complexul rutier reprezint nivlul cel mai cobort de la suprafaa
drumului la care apa interstiial se transform n ghea, n timpul iernii (n practic se admite c
aceast adncime coincide cu cea a izotermei zero).
Adncimea de nghe n complexul rutier Z
cr
se consider egal cu adncimea de nghe n
pmntul de fundaie Z, n condiii de porozitate i umiditate specifice acestuia, la care se adaug un
spor al adncimii de nghe Z (determinat de capacitatea de transmitere a cldurii a staturilor
sistemului rutier) i se calculeaz cu relaia:
- Z
cr
= Z + Z (cm)
- Z = H
sr
H
e
(cm)
- H
sr
reprezint grosimea sistemului rutier alctuit din straturi de materiale rezistente la
nghe exprimat n centimetri;
- H
e
reprezint grosimea echivalent de calcul la nghe a sistemului rutier exprimat n
centimetri.
In conformitate cu punctul 2.4. din STAS 1709/1-1990 grosimea ehivalent a sistemului
rutier H
e
se calculeaz cu relaia:
- H
e
= h
i
xC
ti
(cm)

- h reprezint grosimea stratului rutier luat n calcul exprimat n centimetri;
- C
t
reprezint coeficientul de echivalare a capacitii de transmitere a cldurii specifice
fiecrui material din alctuirea stratului rutier luat n calcul, conform tabelului nr. 3 din
STAS 1709/1-1990.
Fa de cele prezentate mai sus, innd cont de prevederile STAS 1709/1-1990, rezult
urmtoarele:
H
e
= 22 cm x 0,45 + 2 cm x 1,00 + 15 cm x 0,70 + 30 cm x 0,80 =
= 9,90 cm + 2,00 cm + 10,50 cm + 24,00 cm = 46,40 cm
Z = 79,00 cm 46,40 cm = 32,60 cm
Z
cr
= 100 cm + 32,60 cm = 132,60 cm.
Z adncimea de nghe n pmntul de fundaie, s-a determinat innd cont de tipul
climateric, condiiile hidrologice, tipul de pmnt, conform hrilor privind repartiia funcie de
indicele de umiditate a tipurilor climaterice i repartiia indicelui de nghe dintr-o perioad de 30 de
ani, prezentate n STAT 1709/1-1990.
Gradul de asigurare la ptrunderea ngheului n complexul rutier K reprezint raportul dintre
grosimea echivalent a sistemului rutier H
e
i adncimea de nghe n complexul rutier Z
cr
, ambele
stabilite conform STAS 1709/1-1990.
K = H
e
/ Z
cr
K = 46,40 cm / 134,60 cm = 0,34 cm
Se consider c structura rutier este rezistent la nghe-dezghe dac gradul de asigurare la
ptrunderea ngheului n complexul rutier K, are cel puin valoarea din tabelul nr. 4 (STAS 1709/2-
1990), funcie de tipul climateric, tipul sistemului rutier, tipul de pmnt i gradul de sensibilitate la
nghe al acestuia.
93
n conformitate cu tabelul nr. 4 (STAS 1709/2-1990), K
e
=0,25.
n aceste condiii se constat c gradul de asigurare la ptrunderea ngheului n complexul
rutier este mai mare dect gradul de asigurare echivalent, de unde rezult c dimensionarea
complexului rutier este verificat la aciunea nghe-dezgheului.
CALCULUL DECLIVITATILOR
1
3 1
1
1
12750.00 12591.00 159.00
cot cot
100 3, 313%
p
p
l m
P P
p
l

94
2
1 3
2
2
12928, 62 12750.00 178, 62
cot cot
100 2, 975%
p
p
l m
B P
p
l

3
1 5
3
3
13050.00 12928, 62 121, 38
cot cot
100 0, 683%
p
p
l m
B P
p
l

4
7 5
4
4
13166, 87 13050.00 116,84
cot cot
100 0, 577%
p
p
l m
P P
p
l

5
7
5
5
13400, 00 13166, 84 233,16
cot 134 cot
100 0, 479%
p
p
l m
P
p
l

6
5
6
6
13633, 41 13400, 00 233, 41
cot cot 134
100 1,129%
p
p
l m
B
p
l

7
13 5
7
7
13811, 98 13633, 41 178, 57
cot cot
100 2, 407%
p
p
l m
P B
p
l

8
8 13
8
8
13929, 33 13811, 98 117, 35
cot cot
100 0, 841%
p
p
l m
B P
p
l

9
16 8
9
9
14190, 75 13929, 33 261, 42
cot cot
100 0, 07%
p
p
l m
P B
p
l

95
10
12 16
10
10
14306,17 14190, 75 115.42
cot cot
100 1, 786%
p
p
l m
B P
p
l

11
15 12
11
11
14712, 70 14306,17 406.53
cot cot
100 1, 768%
p
p
l m
B B
p
l

12
17 15
12
12
15027, 92 14712, 70 315.22
cot cot
100 1, 213%
p
p
l m
B B
p
l

13
19 17
13
13
15202, 25 15027, 92 174.33
cot cot
100 3, 298%
p
p
l m
B B
p
l

14
27 19
14
14
15413.00 15202, 25 210.75
cot cot
100 2, 046%
p
p
l m
P B
p
l

RACORDAREA DECLIVITATILOR
Asigurarea continuitatii liniei rosii in punctele de schimbare a declivitatii se face
perin racordarea declivitatilor adiacente cu arce de parabola simetrice.
Dupa pozitia relativa a celor doua declivitati se deosebesc :
- declivitati in sens contrar;
- declivitati in acelasi sens.
Racordarea declivitatilor sunt de 2 tipuri:
- convexe, la care centrul curbei de racordare este pozitionat sub linia rosie;
96
- concave, la care centrul curbei de racordare este pozitionat deasupra liniei.
Calculul se face cu urmatoarele formule:
( )
1 2
% m d d t
( )
200
R m
T m
g
( )
2
2
T
B m
R

g
( )
2 C T m g
in care:
T tangenta curbei de racordare in metri
B bisectoarea curbei in metri
R raza minima de racordare conform STAS 863-85, tabel 2, in functie de viteza de
proiectare, numarul de benzi de circulatie si de tipul de racordare (convexa sau concava)
m parametrul racordarii in %, se calculeaza ca diferenta algebrica a declivitatii,
cuta in modul.
CALCULUL RACORDARILOR VERTICALE
0,7 V
p
= 0,7 x 40 = 28 m
Racordarea 1 - pichet P3
1 1 2
3, 313 2, 975 0.338% m d d
Nu se face racordare cu arc de cerc
Racordarea 2 - pichet B1
97
2 3
2
2, 975 0.683 3, 658%
90 200
` 4920.72 5000
91.45
200
2 182.9
0.836
2
rot
m d d
R R m
m
R m
T m
L T m
T
B m
R
+ +

Racordarea 3 - pichet P5
3 4
0.683 0.577 0.106% m d d
Nu se face racordare cu arc de cerc
Racordarea 4 - pichet P7
4 5
2
0.577 0.479 1.056%
30 200
` 5691.92 6000
31.68
200
2 63.36
0.083
2
rot
m d d
R R m
m
R m
T m
L T m
T
B m
R
+ +

Racordarea 5 - pichet 134

98
6 5
2
1.129 0.479 0.65%
30 200
` 9230.77 10000
32.50
200
2 65.00
0.061
2
rot
m d d
R R m
m
R m
T m
L T m
T
B m
R

Racordarea 6 - pichet 29
7 6
2
1.129 2.407 1.278%
30 200
` 4694.84 5000
31.95
200
2 63.90
0.102
2
rot
m d d
R R m
m
R m
T m
L T m
T
B m
R

Racordarea 7 - pichet P13

7 8
2
2.407 0.841 1.566%
30 200
` 3831.42 4000
31.32
200
2 62.64
0.122
2
rot
m d d
R R m
m
R m
T m
L T m
T
B m
R

Racordarea 8 - pichet B8
99
8 9
2
0.841 0.07 0.911%
30 200
` 6586.17 7000
31.885
200
2 63.77
0.072
2
rot
m d d
R R m
m
R m
T m
L T m
T
B m
R
+ +

Racordarea 9 - pichet P16

9 10
2
0.07 1.786 1.856%
30 200
` 3232.76 3500
32.48
200
2 64.96
0.150
2
rot
m d d
R R m
m
R m
T m
L T m
T
B m
R
+ +

Racordarea 10 - pichet B12

10 11
1.786 1.768 0.180% m d d
Nu se face racordare cu arc de cerc
Racordarea 11 - pichet B15
100
11 12
2
1.768 1.213 0.555%
30 200
` 10810.81 11000
30.525
200
2 61.05
0.040
2
rot
m d d
R R m
m
R m
T m
L T m
T
B m
R

Racordarea 12 - pichet B17

12 13
2
1.213 3.298 2.085%
30 200
` 2877.70 3000
31.275
200
2 62.55
0.160
2
rot
m d d
R R m
m
R m
T m
L T m
T
B m
R
+

Racordarea 13 - pichet P68

13 14
2
3.298 2.046 1.252%
30 200
` 4792.33 5000
31.30
200
2 62.60
0.097
2
rot
m d d
R R m
m
R m
T m
L T m
T
B m
R
+

101
Amenajarea in plan si spatiu a curbelor 15 si 16 curbe succesive
Alaturi de amenajarea in plan, amenajarea curbei in spatiu se face cu scopul de a
permite circulatia vehicolelor in limitele vitezei de baza in conditii de siguranta si confort.
Amenajarea in spatiu consta in trecerea de la profilul tasversal cu 2 pante (acoperis)
in aliniament la profilul transversal cu panta unica prin inclinare spre interiorul curbei.
Aceasta operatie poarta denumirea de convertire si se face pentru raza de curbura cuprinsa
intre raza curenta si raza recomandabila.
Daca raza curbei este mai mare decat raza minima si mai mica decat cea curenta,
este necesar ca pe langa convertirea profilului sa se produca si suprainaltare cu un dever
determinat in funcie de marimea razei.
Suprainaltarea se realizeaza astfel:
- Se face convertirea de la forma acoperis la deverul (unic) convertit pe lungimile lor
amplasate pe aliniamente pana in mariginile arcelor de clotoida.
- Se continua rotirea in jurul axei drumului a profilului transversal convertit , pe
lungimile L ale arcelor de clotoida de la valoarea p la valoarea i se mentin constante
pe arcul de cerc.
Pentru incarcarea autovehicolelor mai lungi, in curba si pentru a nu iesi de pe partea
carosabila se executa o supralargire s=2e in interiorul curbei.
Amenajarea in plan si spatiu cuprind:
- supralargirea drumului in curba;
- suprainaltarea drumului in curba.
In proiect se prezinta amenajare curbei 15.
Curba 15: R = 80 m ; V
p
= 25 Km/h l
cs
= 15m
Curba este cu arc de cerc deci nu avem suprainaltare
Supralargire S=2 x e = 2 x 55 = 110 cm
Profil normal:
h
3
= 0
2 3 4
% 2% 3.25
0.065
100 100
p xc x
h h m h
1 2 5
% 4 0.75
0.065 0.125
100 100
a
p xa x
h h m h
102
Profil convertit (P
c
%)
3`
2`
1`
4`
5`
0
% ( 2 ) 2.5 4.35
0.108
100 100
% % ( 2 ) 2.5 4.35 4 0.75
0.138
100 100 100 100
% 2.5 3.25
0.08125
100 100
% ( ) 2.5 4, 00
0.10
100 100
a
h
p c e
h m
p a p c e x
h m
p c
h m
p c a
h m

+

+


+ +
+
+ +
In proiect se prezinta amenajare curbei 16.
Curba 16: R = 95 m ; V
p
= 40 Km/h l
cs
= 25m
Tip profil: suprainaltare; i = 5.5%
Supralargire S=2 x e = 2 x 45 = 90 cm
Profil normal:
h
3
= 0
2 4
% 2% 3.25
0.065
100 100
p c
h m h


1 2 5
% 4 0.75
0.065 0.125
100 100
a
p a
h h m h


103
Profil convertit (P%=2.5%)
3`
4`
5`
2`
1`
0
% ( 2 ) 2.5 4.15
0.10375
100 100
% % ( 2 ) 2.5 4.15 4 0.75
0.13375
100 100 100 100
% 2.5 3.25
0.08125
100 100
% ( ) 2.5 4, 00
0.10
100 100
a
h
p c e
h m
p a p c e x
h m
p c
h m
p c a
h m

+

+


+ +
+
+ +
Profil suprainaltat (i %=5.5%)
3``
4``
5``
2``
1``
0
% ( 2 ) 5.5 4.15
0.22825
100 100
% ( 2 ) 5.5 4.90
0.2695
100 100
% 5.5 3.25
0.17875
100 100
% ( ) 5.5 4, 00
0.22
100 100
h
i c e
h m
i c e a x
h m
i c
h m
i c a
h m

+

+ +


+ +
+
+ +
TRASAREA ARCULUI DE CLOTOIDA SI CERC RAMAS
Aceasta curba este racordata cu 2 arce de clotoida si cu arc de cerc ramas.
Elementele curbei sunt:
v
(km/h)
U
(grad)
R
(m)
L
(m)
R
(m)
X
(m)
Y
(m)
X`
(m)
Y`
(m)

(grad)
i
%
e
(m)
40 104.2
4
95 45 0.89 44.75 3.55 22.46 0.45 15.119
7
5.5 0.45
104
Trasarea clotoidei - se face prin metoda arcelor egale.
95
9.5
10 10
R
Si m
2
2
i
S
RL


2
1
10
i
i i
x S
_


,

3
3 42
i
i i
y S
_


,

m
mxL
S L
m

2
2 2
m
L L
xRxc r

2RL = 2 X 95 X45 = 8550
Punctul 1
1
10 S m
2
1
10
0.01169
2 95 45 x x

o
2 2
1
1 1
0.01169
1 10 1 9.99
10 10
x S m
_ _


, ,
3
1 1
0.0389
3 42
i i
y S m
_


,
Punctul 2
2
20 S m
2
2
20
0.04678
2 95 45 x x

o
2 2
2
2 2
0.04678
1 20 1 19.99
10 10
x S m
_ _


, ,
3
2 2
2 2
0.3118
3 42
y S m

_


,
105
Punctul 3
3
30 S m
2
3
30
0.105
2 95 45 x x

o
2
3
0.105
30 1 29.96
10
x m
_


,
3
3 3
3 3
1.05
3 42
y S m
_


,
Punctul 4
3
40 S m
2
4
40
0.187
2 95 45 x x

o
2
4
0.187
40 1 39.86
10
x m
_


,
3
4 4
4 4
2.48
3 42
y S m

_


,
Punctul 5
5
45 S m
2
5
45
0.236
2 95 45 x x

o
2
5
0.2368
45 1 44.74
10
x m
_


,
3
5 5
5 5
3.538
3 42
y S m
_


,
106
Punct
Coord.
ARC DE CLOTOIDA
1 2 3 4 5
x (m) 9.99 19.99 29.96 39.86 44.74
y (m) 0.03 0.31 1.05 2.48 3.53
TRASAREA ARCULUI DE CERC RAMAS
Se face prin metoda tangenta, abscise egale.k
2
cos 46.75
2
B
u
X R m
+ _


,
2
1 sin 12.30
2
B
u
y R m
+ _


,
x
1
= 10m
2 2
1 1
0.52 y R R x m
x
2
= 20m
2 2
2 2
2.12 y R R x m
x
3
= 30m
2 2
3 3
4.86 y R R x m
x
4
= 40m
2 2
4 4
8.83 y R R x m
x
5
= 46.75m
2 2
5 5
12.30 y R R x m
Punct
Coord.
ARC DE CERC
1 2 3 4 5
x (m) 10 20 30 40 46.75
y (m) 0.52 2.12 4.86 8.83 12.30
ASIGURAREA VIZIBILITATII
107
Prin asigurarea vizibilitatii la drumuri se intelege crearea unor astfel de conditii prin
proiectare incat conducatorul auto sa aiba posibilitatea de a observa la timp peicolul si sa il evite, fie
prin ocolire fie prin oprire.
Vizibilitatea trebuie sa permita sesizarea din timp a sectoarelor deosebite in vederea
perceperii desfasurarii traseului in continuare pe lungimi mari fara discontinuitati.
Vizibilitatea pe traseul rutier trebuie asigurata in plan orizontal si in profil longitudinal, la
distanta pe care doua vehicule circuland pe aceeasi banda din sensuri contrare sa poata fi franate,
masurarea distantei facandu-se pe axa benzii interioare.
In plan orizontal se vor degaja spatiile interioare curbelor de orice obstacole cum ar fi:
damburi din pamant sau roca, cladiri, garduri, plantatii etc.
Cand indepartarea obstacolelor din intervalelecurbelor nu este posibila sau este costisitoare,
iar distanta de vizibilitate nu este asigurata se vor prevedea semnalizari rutiere conform STAS 1848
pentru reducerea vitezei de circulatie si interzicerea depasirii conform reglementarilor in vigoare cu
privire la circulatia pe drumuri publice.
a. Vizibilitatea in curbe:
In curbe, vizibilitatea se studiaza mai frecvent in cazul in care doua vehicule circula in sens
contrar, din care unul neregulamentar ( pe stanga ).
Asigurarea vizibilitatii se calculeaza in functie de vitezele celor doua vehicule, de spatiile pe
care acestea urmeaza sa le parcurga pana la intalnire.
In curbe trebuie luate masuri pentru asigurarea vizibilitatii deoarece din cauza curburii, razele
vizuale fiind dirijate dupa coarde ies din planul partii carosabile, putand fi intalnite diverse
obstacole. Cunoscand lungimea L parcursa pe curba de cele doua vehicule se determina grafic prin
deplasari succesive, campul de vizibilitate.
Curba infasuratoare a corpurilor pe interior este denumita curba de vizibilitate.
Distanta c de la axa benzii de vizibilitate este denumita distanta libera laterala.
Distanta c de la axa drumului la curba de vizibilitate este denumita masura de vizibilitate.
Vizibilitatea in curba se calculeaza pe aceeasi curba pe care s-a facut amenajarea in plan si in
spatiu adica curba C16.
Distanta laterala libera pentru asigurarea vizibilitatii pentru o viteza de 40 km/h este de 70 m,
iar spatiul de vizibilitate va trebui sa fie egal cu:
2 2
70
` 6.45
8 8 95
D
c m
R


CALCULUL HIDRAULIC AL DISPOZITIVELOR DE COLECTARE SI EVACUARE
A APELOR DIN PRECIPITATII
108
Pentru protejarea terasamentelor si a celorlalte constructii impotriva actiunii apelor
din recipienti se executa constructii anexe avand functia de colectare si evacuare a acestor
ape.
In cadrul proiectului se calculeaza santul la marginea platformei, considerat a fi
necesar pe sectoarele de drum care pe profilul in lung sunt in debleu.
Forma standardizata a acestor constructii este urmatoarea.
Determinarea debitelor de ape meteorice
Se ia n calcul debitul ploii de calcul
Q
p
= m S i
c
m = coeficient dimensional de reducere a debitului de calcul, care ine seama de capacitatea
de nmagazinare, n timp , a canalelor i de durata ploii de calcul, t.
0,80, pentru t 40 min
m = => m = 0,80
0,90, pentru t 40 min
S = aria bazinului de canalizare aferent seciunii de calcul (ha).
= coeficient de scurgere aferent ariei S, calculat cu relaia:
q
c
= ------
q
p
q
c
= debit de ap de ploaie czut pe aria S, care ajunge n canal (l/s) .
se d n tabelul 1 din STAS 1846-90, ca medie ponderat.
i
c
= intensitatea ploii de calcul conform STAS 9470-73
f = frecvena ploii de calcul conform tabelului 2 din STAS 1846 90
t = durata ploii de calcul conform STAS 1846-90
109
t = 5 min pentru zone de munte;
t = 10 min pentru zone de deal; => t = 5 min.
t = 15 min pentru zone de es;
Conform STAS 9470-73 intitulat Ploi maxime intensitati, durate, frecvente, drumul
nostrul DJ 209K situat in zona 19 si conform diagramei pentru zona 19, avem:
t = 5
f = 1/3 => i
c
= 260 l/s x ha
m = 0.8
Nr. crt. Natura suprafeei Coeficient de scurgere
1. Invelitori metalice i de ardezie 0,95
2. Invelitori din sticl, igl i carton asfalt 0,90
3. Terase asfaltate 0,85...0,90
4. Pavaje din asfalt i din beton 0,85...0,90
5. Pavaje din piatr i alte materiale, cu rosturi umplute cu mestic 0,70...0,80
6. Pavaje din piatr cu rosturi umplute cu nisip 0,55...0,60
7. Drumuri din piatr spart (macadam)
- zone cu pante mici (<1%)
- zone cu pante mari (>1%)
0,25...0,35
0,40...0,50
8. Drumuri pietruite
- zone cu pante mici (<1%)
- zone cu pante mari (>1%)
0,15 0,20
0,25...0,30
9. Terenuri de sport, grdini:
- zone cu pante mici (<1%)
- zone cu pante mari (>1%)
0,05...0,10
0,10...0,15
10. Incinte i curi nepavate, neierbate 0,10...0,20
11. Terenuri agricole (de cultur) 0,05...0,10
12 Parcuri i suprafee mpdurite
- zone cu pante mici (<1%)
- zone cu pante mari (>1%)
0,00...0,05
0,05...0,10

Clasa de importan a
folosinei (conform
STAS 4273-83)
Categoria de
importan (conform
OMLPAT 31/
Uniti cu caracter
economic (industriale,
agrozootehnice)
Uniti cu caracter
social (centra populate,
cartiere, etc.)
f f
110
N-95, HG 766/97)
I D 1/5 1/3...1/5
II C 1/3...1/2 1/2...1/1
III C 1/2...1/1 1/1...2/1
IV B 1/1...2/1 2/1
V A 2/1 2/1
Debite preluate de sistemul de colectare i evacuare
Q = S x V (m/s)

V = c

C =

S = suprafaa seciunii de scurgere liber (m)
V = viteza medie (m/s)
R = raza hidraulic a seciunii
P = perimetrul udat
I = panta longitudinal exprimat n fracie zecima
C = coeficientul lui Bazin, care depinde de rugozitatea albiei
b = coeficient care depinde de rugozitatea pereilor albiei, conform tabelului:
Tabel
Nr.
crt.
Modul de executare al anului
1. Perei foarte netezi (scnduri geluite, tencuieli de ciment
sclivisite, etc.)

0,06
2. Perei netezi (scnduri brute, zidrie de piatr cioplit i
crmid, tencuieli bune) 0,16
3. Zidrie cu suprafa rugoas (piatr brut, betoane mediocre)
0,46
4. Zidrie brut (piatr cioplit, bolovani, pmnt compactat bine
111
ntreinut) 0,80
5. Perei din pmnt obinuit bine ntreinut, cu puin iarb.
1,3
6. Albii de pmnt, prost ntreinute, cu pietre, iarb, etc. 1,75
Calculul propriu-zis al santului
= 0.06 = coeficient de rigurozitate al santului
= sant din beton de ciment
0.75 0.5 0.5 0.5
0.5 0.5 0.5625
2 2
S + +
g g
g
0.5625
0.266
2.108
S
R m
P

2 2 2 2
0.50 0.5 0.5 0.5 0.75 2.108 P m + + + +

max
[1.75 7.5] / 7 / V m s m s - sant pereat
87
77.93
0.06
1
0.266
C
+
Sectorul 1
1.
De la km 12 +591.00 km 12+750.00
d
1
= 3.313%
L = 159m
.
77.93 0.266 0.03313 7.31 /
e f
V c R i m s g g
c
Q m i S g g g
m = 0.06
i
c
=260 l/s x ha
( )
2
( 50) 4.5 50 159 8665.5 0.86655 S b l m ha + + g g
112
Q
med
4.5 159 0.85 50 159 0.10
0.1619
8665.5
i i
i
S
S

g
g g g g
F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate
F = 0.05-0.15 - terenuri agricole
2
0.75 0.50 0.50 0.50
0.50 0.50 0.5625
2 2
sant
S m + +
g g
g
1
0.06 260 0.86655 0.1619 2.18 / Q l s g g g
3
1
0.5625 7.31 4.11 / 4100 /
cap s ef
Q S V m s l s
g
g g
Q
max1
=2.18 l/s < Q
cap1
=4100 l/s
2.
De la km 12 +750.00 km 12+928.62
d
1
= 2.975%
L = 178.62m
.
77.93 0.266 0.02975 6.93 /
e f
V c R i m s g g
c
Q m i S g g g
m = 0.06
i
c
=260 l/s x ha
( )
2
( 50) 4.5 50 178.62 9734.79 0.973479 S b l m ha + + g g
Q
med
4.5 178.62 0.85 50 178.62 0.10
0.1619
9734.79
i i
i
S
S

g
g g g g
F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate
F = 0.05-0.15 - terenuri agricole
2
0.75 0.50 0.50 0.50
0.50 0.50 0.5625
2 2
sant
S m + +
g g
g
1
0.06 260 0.973479 0.1619 2.47 / Q l s g g g
3
1
0.5625 6.93 3.89 / 3890 /
cap s ef
Q S V m s l s
g
g g
113
Q
max1
=2.47 l/s < Q
cap1
=3890 l/s
3.
De la km 12 +928.62 km 13+050.00
d
1
= 0.683%
L = 121.38m
.
77.93 0.266 0.00683 3.32 /
e f
V c R i m s g g
c
Q m i S g g g
m = 0.06
i
c
=260 l/s x ha
( )
2
( 50) 4.5 50 121.38 6615.21 0.661521 S b l m ha + + g g
Q
med
4.5 121.38 0.85 50 121.38 0.10
0.1619
6615.21
i i
i
S
S

g
g g g g
F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate
F = 0.05-0.15 - terenuri agricole
2
0.75 0.50 0.50 0.50
0.50 0.50 0.5625
2 2
sant
S m + +
g g
g
1
0.06 260 0.661521 0.1619 1.75 / Q l s g g g
3
1
0.5625 3.32 1.86 / 1860 /
cap s ef
Q S V m s l s
g
g g
Q
max1
=1.75/s < Q
cap1
=1860 l/s
4.
De la km 13 +050.00 km 13+166.84
d
1
= 0.577%
L = 116.84m
.
77.93 0.266 0.00577 2.84 /
e f
V c R i m s g g
c
Q m i S g g g
m = 0.06
i
c
=260 l/s x ha
114
( )
2
( 50) 4.5 50 116.84 6367.78 0.6377 S b l m ha + + g g
Q
med
4.5 116.84 0.85 50 116.84 0.10
0.1619
6377.78
i i
i
S
S

g
g g g g
F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate
F = 0.05-0.15 - terenuri agricole
2
0.75 0.50 0.50 0.50
0.50 0.50 0.5625
2 2
sant
S m + +
g g
g
1
0.06 260 0.6377 0.1619 1.61 / Q l s g g g
3
1
0.5625 7.31 1.59 / 1590 /
cap s ef
Q S V m s l s
g
g g
Q
max1
=1.61 l/s < Q
cap1
=1590 l/s
Sectorul 2
1.
De la km 13 +166.84 km 13+400.00
d
1
= 0.479%
L = 233.16m
.
77.93 0.266 0.00479 2.78 /
e f
V c R i m s g g
c
Q m i S g g g
m = 0.06
i
c
=260 l/s x ha
( )
2
( 50) 4.5 50 233.16 12707.22 1.270722 S b l m ha + + g g
Q
med
4.5 233.16 0.85 50 233.16 0.10
0.1619
12707.22
i i
i
S
S

g
g g g g
F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate
F = 0.05-0.15 - terenuri agricole
2
0.75 0.50 0.50 0.50
0.50 0.50 0.5625
2 2
sant
S m + +
g g
g
1
0.06 260 1.270722 0.1619 12.27 / Q l s g g g
115
3
1
0.5625 2.78 1.56 / 1560 /
cap s ef
Q S V m s l s
g
g g
Q
max1
=12.27 l/s < Q
cap1
=1560 l/s
2.
De la km 13+400.00 km 13+633.41
d
1
= 1.129%
L = 233.41m
.
77.93 0.266 0.01129 4.27 /
e f
V c R i m s g g
c
Q m i S g g g
m = 0.06
i
c
=260 l/s x ha
( )
2
( 50) 4.5 50 233.41 12720.84 1.272084 S b l m ha + + g g
Q
med
4.5 233.41 0.85 50 233.41 0.10
0.1619
12720.84
i i
i
S
S

g
g g g g
F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate
F = 0.05-0.15 - terenuri agricole
2
0.75 0.50 0.50 0.50
0.50 0.50 0.5625
2 2
sant
S m + +
g g
g
1
0.06 260 1.272084 0.1619 3.21 / Q l s g g g
3
1
0.5625 4.27 2.40 / 2400 /
cap s ef
Q S V m s l s
g
g g
Q
max1
=3.21 l/s < Q
cap1
=2400 l/s
3.
De la km 13+633.41 km 13+811.98
d
1
= 2.407%
L = 178.57m
.
77.93 0.266 0.02407 6.23 /
e f
V c R i m s g g
c
Q m i S g g g
m = 0.06
116
i
c
=260 l/s x ha
( )
2
( 50) 4.5 50 178.57 9732.06 0.9732 S b l m ha + + g g
Q
med
4.5 178.57 0.85 50 178.57 0.10
0.1619
9732.06
i i
i
S
S

g
g g g g
F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate
F = 0.05-0.15 - terenuri agricole
2
0.75 0.50 0.50 0.50
0.50 0.50 0.5625
2 2
sant
S m + +
g g
g
1
0.06 260 0.9732 0.1619 2.45 / Q l s g g g
3
1
0.5625 6.23 3.50 / 3500 /
cap s ef
Q S V m s l s
g
g g
Q
max1
=2.45 l/s < Q
cap1
=3500 l/s
4.
De la km 13 +811.98 km 13+929.33
d
1
= 0.841%
L = 117.35m
.
77.93 0.266 0.00841 3.68 /
e f
V c R i m s g g
c
Q m i S g g g
m = 0.06
i
c
=260 l/s x ha
( )
2
( 50) 4.5 50 117.35 6395.57 0.6395 S b l m ha + + g g
Q
med
4.5 117.35 0.85 50 117.35 0.10
0.1619
6395.57
i i
i
S
S

g
g g g g
F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate
F = 0.05-0.15 - terenuri agricole
2
0.75 0.50 0.50 0.50
0.50 0.50 0.5625
2 2
sant
S m + +
g g
g
1
0.06 260 0.6395 0.1619 1.61 / Q l s g g g
117
3
1
0.5625 3.68 2.07 / 2070 /
cap s ef
Q S V m s l s
g
g g
Q
max1
=1.61 l/s < Q
cap1
=2070 l/s
5.
De la km 13+929.33 km 14+190.75
d
1
= 0.070%
L = 261.42m
.
77.93 0.266 0.00070 1.06 /
e f
V c R i m s g g
c
Q m i S g g g
m = 0.06
i
c
=260 l/s x ha
( )
2
( 50) 4.5 50 261.42 14247.39 1.4247 S b l m ha + + g g
Q
med
4.5 261.42 0.85 50 261.42 0.10
0.1619
14247.39
i i
i
S
S

g
g g g g
F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate
F = 0.05-0.15 - terenuri agricole
2
0.75 0.50 0.50 0.50
0.50 0.50 0.5625
2 2
sant
S m + +
g g
g
1
0.06 260 1.4247 0.1619 3.60 / Q l s g g g
3
1
0.5625 1.06 0.59 / 590 /
cap s ef
Q S V m s l s
g
g g
Q
max1
=3.60 l/s < Q
cap1
=590 l/s
Sectorul 3
1.
De la km 14+190.75 km 14+306.17
d
1
= 1.786%
L = 115.42m
.
77.93 0.266 0.01786 5.34 /
e f
V c R i m s g g
118
c
Q m i S g g g
m = 0.06
i
c
=260 l/s x ha
( )
2
( 50) 4.5 50 115.42 6290 0.6290 S b l m ha + + g g
Q
med
4.5 117.35 0.85 50 117.35 0.10
0.1619
6395.57
i i
i
S
S

g
g g g g
F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate
F = 0.05-0.15 - terenuri agricole
2
0.75 0.50 0.50 0.50
0.50 0.50 0.5625
2 2
sant
S m + +
g g
g
1
0.06 260 0.6290 0.1619 1.58 / Q l s g g g
3
1
0.5625 5.34 3.00 / 3000 /
cap s ef
Q S V m s l s
g
g g
Q
max1
=1.58 l/s < Q
cap1
=3000 l/s
2.
De la km 14+306.17 km 14+712.70
d
1
= 1.768%
L = 406.53m
.
77.93 0.266 0.01768 5.33 /
e f
V c R i m s g g
c
Q m i S g g g
m = 0.06
i
c
=260 l/s x ha
( )
2
( 50) 4.5 50 406.53 22155 2.2155 S b l m ha + + g g
Q
med
4.5 406.53 0.85 50 406.53 0.10
0.1619
22155
i i
i
S
S

g
g g g g
F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate
F = 0.05-0.15 - terenuri agricole
119
2
0.75 0.50 0.50 0.50
0.50 0.50 0.5625
2 2
sant
S m + +
g g
g
1
0.06 260 2.2155 0.1619 5.59 / Q l s g g g
3
1
0.5625 5.33 2.99 / 2990 /
cap s ef
Q S V m s l s
g
g g
Q
max1
=5.59 l/s < Q
cap1
=2990 l/s
Sectorul 4
1)
de la km 14+712.70 km 15027.92
d
6
=1.213%
l
s
= 315.22m
.
77.93 0.266 0.01213 4.42 /
e f
V c R i m s g g
( )
2
( 50) 4.5 50 315.22 17179 1.7179 S b l m ha + + g g
Q
med
0.1619
2
0.5625
sant
S m
1
0.06 260 1.7179 0.1619 4.33 / Q l s g g g
3
1
0.5625 4.42 2.48 / 2480 /
cap s ef
Q S V m s l s
g
g g
Q
1
=4.33/s < Q
cap1
=2480l/s
Sectorul 5
1)
de la km 15+027.92 km 15+202.25
d
9
=3.298%
l
s
= 174.33m
.
77.93 0.266 0.03298 7.29 /
e f
V c R i m s g g
( )
2
( 50) 4.5 50 174.33 9500 0.95 S b l m ha + + g g
Q
med
0.1619
2
0.5625
sant
S m
120
2
0.06 260 0.95 0.1619 2.39 / Q l s g g g
3
2
0.5625 7.29 4.1 / 4100 /
cap s ef
Q S V m s l s
g
g g
Q
max2
=2.39 l/s < Q
cap2
=4100 l/s
3)
de la km 15+202.25 km 15+413
d
10
=2.046%
l
s
= 210.75m
.
77.93 0.266 0.02046 5.75 /
e f
V c R i m s g g
( )
2
( 50) 4.5 50 210.75 11485.87 1.1485 S b l m ha + + g g
Q
med
0.1619
2
0.5625
sant
S m
1
0.06 260 1.1485 0.1619 2.90 / Q l s g g g
3
3
0.5625 5.75 3.23 / 3230 /
cap s ef
Q S V m s l s
g
g g
Q
max3
=2.90/s < Q
cap3
=3230/s
Sectiunea de sant aleasa se verifica, prin urmare se adopta aceeasi sectiune de sant pe
toata lungimea tronsonului de drum.
CALCULUL APARARILOR DE MAL
Caracteristicile zidului de sprijin:
2.50
4.00
z
H m
b m

Calculul coeficientilor de impingere activa (K

a
)
Acesti coeficienti sunt utilizati pentru pentru determinarea impingerii pamantului
asupra elementului de constructie, tinand cont de stratificatia care este pozitionata in
spatele zidului de sprijin.
Proiectarea zidului se realizeaza pe stratificatia forajului F1 considerand aceasta
stratificatie inclinata cu unghiul 3
o
.
121
2
2
2
sin ( )
sin( ) sin( )
sin sin( ) 1
sin( ) sin( )
a
K




+

1
_
+
1
+

+
1
,
]
g
g
Stratul S
1
1
1.7 h m
;
1
90
o
;
1
17.6
o
;
1 1
1 1
17.6 5.87
3 3

o o
g ; 3
o
.
2
1
2
2
sin (90 17.6 )
0.5259
sin(17.6 5.87 ) sin(17.6 3 )
sin 90 sin(90 5.87 ) 1
sin(90 5.87 ) sin(90 3 )
a
K
+

1
_
+
1
+

1 +
,
]
o o
o o o o
o o o
o o o o
g
g
Stratul S
2
2
0.8 h m
;
2
90
o
;
2
18.2
o
;
2 2
1 1
18.2 6.07
3 3

o o
g ; 3
o
.
2
2
2
2
sin (90 18.2 )
0.5135
sin(18.2 6.07 ) sin(18.2 3 )
sin 90 sin(90 6.07 ) 1
sin(90 6.07 ) sin(90 3 )
a
K
+

1
_
+
1
+

1 +
,
]
o o
o o o o
o o o
o o o o
g
g
2.1 Stabilirea distributiei presiunilor de impingere activa
Calculul rezultantelor de impingere activa ce actioneaza asupra zidului de sprijin
Stabilirea presiunilor active (p
a
), cat si a impingerilor totale active (P
a
) se face pe
cale analitica.
a) Stabilirea distributiei presiunilor de impingere activa
Stratul S
1
sin
cos
a a
p z K

gg g
1 1
sin
0
cos
aA o a
p h K

g g g
1 2
1 1 1
sin sin90
20.79 1.7 0.5259 18.68 /
cos cos5.87
aB a
p h K kN m

o
o
g g g g g g
Stratul S
2
122
2 2
2 1 2
sin sin90
20.77 1.71 0.5135 18.34 /
cos cos 6.07
aB e a
p h K kN m

o
o
g g g g g g
1 1
1
2
sin 20.79 1.7 sin90
1.71
sin( ) 20.77 sin(90 3)
e
h
h m



+ +
o
o
g g
g g
2 2
2 1 2 2
sin sin90
( ) 20.77 (1.7 0.8) 0.5135 26.88 /
cos cos 6.07
aC e a
p h h K kN m

+ +
o
o
g g g g g g
b) Calculul rezultantelor presiunilor active
Stratul S
1
2 2
1 1 1 1
1 1
20.79 1.7 0.5259 15.8 /
2 2
a a
p h K kN m g g g g g g
Stratul S
2
2 2 1
2 2 2 2
2
2 1 1 2 1.71
(1 ) 20 0.8 0.5135 (1 ) 9.24 /
2 2 2
e
a a
h
p h K kN m
h
+ +
g
g g g g g g g g
c) Calculul distantelor z
i
1
1
1.7
0.57
3 3
h
z m
2 2
2
2 2 2
2 2 18.34 39.79 0.8
0.352
3 18.34 39.79 3
aB aC
aB aC
p p h
z m
p p
+ +

+ +
g g
g g
e) Proiectiile pe verticala si pe orizontala a impingerilor active
2
1 1 1 1
cos( ) 15.8 cos(3 5.87) 15.61 /
H
a a
p p kN m + +
o
g g
2
1 1 1 1
sin( ) 15.8 sin(3 5.87) 2.44 /
V
a a
p p kN m + +
o
g g
2
2 2 2 2
cos( ) 9.24 cos(3 6.07) 9.12 /
H
a a
p p kN m + +
o
g g
2
2 2 2 2
sin( ) 9.24 sin(3 6.07) 1.45 /
V
a a
p p kN m + +
o
g g
1
43.92 32.927 1.4 600 678.24
G plasa cadre bare sarma piatra
Kg
G G G G G G
ml
+ + + + + + +
1
56.12 37.367 1.6 900 995.08
G plasa cadre bare sarma piatra
Kg
G G G G G G
ml
+ + + + + + +
123
1
97.60 65.197 1.6 1200 1364.36
g plasa cadre bare sarma piatra
Kg
G G G G G G
ml
+ + + + + + +
(0.1 1 0.1 1 0.1 0.60 0.1 1 0.1 1) 2450 1127
beton
Kg
G
ml
+ + + +
a) Verificarea la rasturanare a gabioanelor
Veficarea la rastunare a zidului de sprijin se face printr-un raport notat F
SR
al
momentelor de stabilitate M
stabilitate
fata de un punct inferior al fundatiei zidului de sprijin.
2 3 4 1 2
0.25 2.00 0.80 1 1
9.95 0.25 13.64 2 11.27 0.80 2.44 1.45 38.65
V V
s a a
M G G G P P
kNm
+ + + +
+ + + +
g g g g g
g g g
1 2
1.37 0.352 15.611.37 9.12 0.352 24.59
H H
r a a
M p p kNm + + g g g g
38.65
1.57 1.5
24.59
stab
SR
rast
M
F
M
>
b)Verificarea la lunecare a gabioanelor
Verificarea la lunecare a zidului de sprijin se face printr-un raport notat F
sl
al sumelor
fortelor pe verticala F
V
si pe orizontala F
H
cu un coeficient
(0.3 0.5) f
din STAS 3300/2-
85 ,pentru argila nisipoasa adoptandu-se
0.5 f
,si trebuie sa indeplineasca conditia ca:
(1.1 1.3)
sl
F
1 2
1
15.61 9.12 24.73
n
H H H
i a a
i
F p p kN

+ +

1 2 1 2 3 4
1
2.44 1.45 6.78 9.95 13.64 11.27 45.53
n
V V V
i a a t
i
F p p G G G G G kN

+ + + + + + + + + + +

1
1
55.53
0.5 1.1227 1.1
24.73
n
V
i
i
sl n
H
i
i
F
F f
F

g g
CALCULUL COEFICIENTULUI DE AFUIERE GENERALA
Pentru lumina podului de L = 19,85 m se calculeaza coeficientul de
afuiere generala cu relatia :
ML
MP
V
V
E
in care:
v
mp
viteza medie a apei in albia minora in sectiunea podului inainte de
producerea afuierilor
124
sec
80 . 2
61 , 120 945 , 0
320
% 5
m
A
Q
v
mp
c
MP

Conform Normativ pentru proiectarea hidraulica a podurilor si

podetelor, indicativ P. D. 95-2002, pentru poduri cu o singura deschidere, la
care numai culeele influenteaza scurgerea apelor, se va lua = e
reprezentnd influenta contractiei.
Coeficientul de contractie hidraulica se calculeaza din tabel 6.I
= 0,915 - pentru lumina podului de 19,85 m
A
mp
aria sectiunii de scurgere in albia minora in sectiunea podului inainte
de producerea afuierilor
2
m 61 , 120 ) 86 , 3 (3,90 37 , 128
pd
A
ps
A
m
A
p
A
m
A
mp
A +

,
_

+
v
mL
viteza medie in regim natural in albia minora, calculate numai pe latimea
acoperita de pod (intre fetele culeilor).
sec
m
42 , 2
120,61
292,20
mp
A
mL
Q
mL
v
in care:
sec
3
m
20 , 292 80 , 27 320
obstr.
Q
5%
Q
mL
Q

Debitul obturate de prezenta culeilor se calculeaza cu relatia:
sec
m
80 , 27 4 , 2 11,58 A v Q
3
p obstr. obst.

Viteza medie de scurgere a apelor la debitul obturat se calculeaza cu relatia:
125
sec
m
11.58 0,045 3,23
0,04
1
i h
n
1
v
2
1
3
2
2
1
3
2
obstr. obstr.

Adancimea medie a apelor pe zona obstruata de prezenta culeilor se
calculeaza cu relatia:
m 3,23
40 , 2
3,86 3,90
B
A
h
p
p
obstr.

+

Pentru debitul
c
% 5
Q coeficientul de afuiere generala are valoarea:
1,40 1,16
2,42
2,80
v
v
E
ML
MP
5%
<
ntruct valoarea coeficientului E de afuiere generala se recomanda sa nu depaseste 1,4 1,5, pentru
evitarea unor constructii de aparare si dirijare costisitoare, rezulta ca lumina podului existent (L =
19,85 m) este corespunzatoare.
CALCULUL AFUIERILOR
Afuierile n zona podului se calculeaza n scopul verificarii adncimii de fundare a
culeelor, a lucrarilor de aparare a malurilor, de consolidare a albiei si de dirijare a apelor.
Afuierea maxima totala este alcatuita din afuierea generala si afuierea locala.
Pentru debitul cu asigurarea 5% -
c
5%
Q
a) Afuiere generala se calculeaza cu relatia:
h
max
= 6,30 m
h
af. max
= E x h
max
= 1,16 x 2.50= 2.90 m
af
f. max
= 2.90 2.50 = 0.40 m
b) Afuierea locala
Viteza medie de antrenare V
a
= 3,60 m/sec (conform tabel 6.II.a pentru patul
albie din bolovanis mijlociu)
V
mP
= 2,8 0 m/sec < V
a
= 3,60 m/sec
af
l
= 2,42 x k
f
x k x b
3
1
a
gxb
V

,
_

unde:
126
k
f
= 1,00; k

= 1,00; b = 1,00; g = 9,81 m/sec
2
af
l
= 2,42 x 1 x 1 x 1 x
3
1
1 81 , 9
60 , 3

,
_

x
= 2,66 m
c) Afuierea totala maxima
af
tot. max
= af
g. max
+ af
l
= 0.40 + 2,66 = 3.16 m
CAIET DE SARCINI
IMBRACAMINTE DIN BETON DE CIMENT
1. Generalitati: Imbracamintea rutiera din beton de ciment va respecta conditiile tehnice
prevazute in STAS 183/92 si Normativ pentru executarea imbracamintilor rutiere din beton de
ciment in sistemul cofraje fixe indicativ NE 014/2002 .
2. Conditiile tehnice de realizare a imbracamintilor din beton de ciment vor fi
urmatoarele:
- grosimea imbracamintei va fi conform detaliilor din planse, abaterea maxima admisibila
la grosimea totala fiind de -10 .+15 mm la drumuri noi si modernizari si de (10+50)mm la
ranforsarea imbracamintilor existente.
127
- latimea de turnare a dalei de beton poate fi de 2.5 .3.50 cu abaterea maxima admisibila
de 15 mm la drumuri noi ,modernizari si ranforsari de imbracaminti bituminoase si de 5 mm la la
ranforsarea imbracamintilor rutiere vechi de beton de ciment.
- panta transversala a aimbracamintii va fi in conformitate cu detaliile de executie ,
abaterea limita putand sa difere cu 0.4 % fata de valoarea indicata .
- in profil longitudinal, abaterea maxima admisibila in cotele imbracamintei in axa benzii
fata de cotele din proiect sunt de 30mm---la strazi de categoria IV,drumuri de exploatare de
categoria II si III ,locuri de stationare, alei carosabile si platforme de parcare ,portuare si
industriale,de 20 mm ---la drumuri de clasa tehnica IIIIV,strazi de categoria III si drumuri de
exploatare de categoria I,de 10 mm ---la autostrazi,piste, cai de rulare, platforme portuare,drumuri
de clasa tehnica II ,strazi de categoria I si II.
- denivelarile admisibile la rostul longitudinal de contact intre doua benzi de beton
adiacente sunt de 2 mm .
-
3. Caracteristicile betonului rutier.
Compozitia betonului rutier se realizeaza cu agregate naturale
prelucrate, apa ciment aditivi. Imbracamintea executata intr-un singur strat se realizeaza cu agregate
concasate 0-25 mm sau 0-40 mm ,iar cele ce se executa in doua straturi se realizeaza cu agregate 0
25 mm,in cazul stratului de uzura si de 0(31,5)40 mm in cazul stratului de rezistenta .
Imbracaminte
executata
Natura
Agregatului
Sorturile
Agregatelor
Granulozitatea
agregatului total
Intr-un singur
strat
Nisip natural 0-4 si 4-8 sau 0-8 0 - 25
Criblura 8-16 si 16-25 0 25
Nisip natural 0-4 si 4-8 sau 0-8 0 40
Criblura 8-16 si 16-25 0 40
Split 25-40 sau 16-40 0 40
Nisip natural 0-4 si 4-8 sau 0-8 0 3 1
Pietris concasat 8-16 si 16-31 0 31
Agregatele trebuie sa provina din roci omogene in ce priveste compozitia mineralogica, fara
urme vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica, lipsite de pirita, limonita sau saruri
solubile.
Apa utilizata la preperarea betoanelor rutiere poate sa provina din reteaua publica de apa
potabila sau alta sursa care sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 790-94.
La prepararea betonului de ciment rutier se vor folosi urmatoarele sorturi de ciment: CD 40
(STAS 10092 79); I 42.5 (SR 388) sau I 42.5R sau I 32.5R (SR 388).
128
Pentru imbunatatirea lucrabilitatii, reducerea tendintei de segregare in timpul transportului,
marirea gradului de impermeabilitate si a rezistentei la inghet dezghet repetat se va utiliza in mod
obligatoriu aditivul plastifiant antrenor de aer conform codului de practica NE012-99.
Dozajele de ciment, raportul A/C si aditiv sunt conform tabelului urmator:
Material
Clasa betonului rutier
BcR 3.5 BcR 4.0 BcR 4.5 BcR 5.0
Ciment CD 40
sau I 42.5R Kg/mc
- - 330 350
Ciment I 42.5
Kg/mc
310 330 350 -
Raportul 0.45 pentru betoane cu granulozitate continua
apa ciment, max. 0.47 pentru betoane cu granulozitate discontinua
Aditivi plastifianti si
antrenori de aer
% din masa cimentului conform specificatiilor tehnice de produs si
agrementului tehnic
CARACTERISTICILE BETONULUI PROASPAT TREBUIE SA FIE CONFORM
TABELULUI.
Nr
Crt
Caracteristicile betonului
Incercarea care se
efectueaza
Denumirea Valoarea
1
Lucrabilitatea
- prin metoda tasarii (mm) max 3010 STAS 1759
- prin metoda gradului de compactare 1.15-1.35 STAS 1759
2 Densitatea aparenta kg/mc 2400 40 STAS 1759
3 Continutul de aer oclus % 3.5 0.5 STAS 5479
CARACTERISTICILE BETONULUI INTARIT TREBUIE SA FIE CONFORM
TABELULUI .
Determinarile efectuate asupra
betonului
Clasa betonului rutier
BcR 3.5 BcR4.0 BcR4.5 BcR5.0
129
1. Rezistenta caracteristica la incovoiere(R
k
inc
)
determinata la 28 zile pe prisme 150x150x600
mm,Mpa
3.5 4.0 4.5 5.0
2. Rezistenta medie la compresiune, Rc,
determinata la 28 zile pe cuburi cu latura de
150 mm, fragmente de prisme cu latura
sectiunii de 150 mm (STAS 1275) sau pe
carote cf instructiunilor C54/1981(min), Mpa
30 35 40 45
3. Gradul de gelivitate al betonului determinat
cf STAS 3518 - 89
G100 G100 G100 G100
4. Pregatirea platformei in vederea turnarii betonului.
Fundatia trebuie sa aiba la suprafata aceleasi pante in profil transversal si declivitati n profil
longitudinal, ca ale suprafetei imbracamintilor sub care se afla. Denivelarile accesibile ale suprafetei
straturilor de fundatie sub lata de 3.0 m vor fi: in sens longitudinal de max 1.5 cm, in sens
transversal de max 7mm.
Pentru situatia in care stratul superior al fundatiei este alcatuit din materiale stabilizate cu
lianti hidraulici sau mixturi asfaltice nu se va executa acoperirea suprafetei cu un strat de nisip si
hartie sau folie de polietilena. Inainte de asternerea betonului suprafata acestor fundatii se va stropi
cu apa.
5. Executarea imbracamintilor dintr-un singur strat. La locul de punere in opera,
descarcarea betonului se va face in doua sau trei locuri sau din mers, pentru a mentine omogenitatea
uniforma a betonului pe toata suprafata de descarcare.
Betonul asternut la cota si necompactat se va verifica cu dreptarul si se vor efectua
corecturile necesare inainte de vibrare pentru eliminarea denivelarilor suprafetei, prin completarea cu
beton sau indepartarea betonului in exces. Langa longrine betonul se va indesa cu maiul mecanic.
Dupa asternerea stratului de beton pe o portiune de 5-6 m pe toata latimea si dupa verificrea
grosimii betonului necompactat cu sablonul se va proceda la vibrarea betonului cu ajutorul
vibrofinisorului, urmarindu-se ca in fata grinzii vibratoare sa existe un val uniform de beton de max
5 cm inaltime.
Dupa trecerea vibrofinisorului pana la cca 1 m de capatul portiunii asternute acesta se retrage
si se face verificarea in profil longitudinal si transversal a suprafetei vibrate cu lata de 3.00 m
completand cu beton daca este cazul.
130
Dupa verificarea si corectarea denivelarilor suprafetei vibrate, betonul de langa longrine se
va compacta cu maiul de mana sau placi vibrante.
Se trece apoi a doua oara cu vibrofinisorul astfel ca suprafata obtinuta sa fie neteda si uniforma ca
aspect.
Timpul care se va scurge de la prepararea betonului pentru prima sarja dintr-o dala si
terminarea finisarii betonului din aceeasi dala nu va depasi cu mai mult de o ora inceputul prizei
cimentului.
Surplusul de mortar scos la suprafata imbracamintei de catre grinda finisoare se indeparteaza
cu perii speciale care sunt trase transversal spre marginea benzii de beton executate. Suprafata
finisata a betonului se va stria mecanic sau manual perpendicular pe axa drumului cu ajutorul
dispozitivului de striat sau a unei perii de tip piassava, cu fire plastice sau metalice.
6. Protejarea suprefetei imbracamintei de beton de ciment se efectueaza in
doua etape:
- in prima etapa considerata din momentul terminarii strierii suprafetei betonului proaspat
si pana la zvantarea acestuia cand suprafata devine mata ,protectia se realizeaza cu acoperisuri
mobile, impermeabile si nedeformabile imbinate etans intre ele , care se deplaseaza pe masura ce se
finiseaza suprafata betonului proaspat in scopul protejarii betonului contra protejarii beonului contra
actiunii soarelui .
- in etapa a II - a considerata din momentul cand suprafata betonului s-a zvantat, devine
mata, protejarea suprafetei betonului se realizeaza cu pelicule de protectie antievaporante in scopul
asigurarii conditiilor favorabile de intarire a betonului si evitarii fisurarii dalelor.
7. Protejarea imbracamintei proaspat turnata de circulatia pietonala si auto.
Este interzisa circulatia de orice fel (oameni, animale, vehicule) pe betonul proaspat. In
primele 24 ore de la executarea protectiei suprafetei imbracamintei cu pelicule, accesul muncitorilor
se poate face numai pe dulapi sprijiniti pe longrine. Pe perioada de intarire a betonului, stabilita a
betonului, stabilita in functie de anotimp, se vor lua masuri ca autovehiculele sa nu circule pe
suprafata acestuia.
Imbracamintea din beton de ciment se va de in circulatie numai dupa ce betonul a atins cel
putin 70%din rezistentele prescrise la 28 zile determinate pe epruvete cubice confectionate la statia
de betoane si pastrate in cnditiile existente la locul de punere in opera a betonului.
Termene orientative pentru darea in circulatie Tempetura medie a aerului
C
131
+5 +10 +15 +20 +25
Numarul de zile
a)betoane de ciment CD 40 sau I 42.5 25 19 16 14 12
b) betoane cu ciment I 42.5R sau I 32.5R 18 15 13 11 2
8. Executarea rosturilor.
Pentru a evita aparitia fisurilor si crapaturilor datorita variatiilor de temperatura
umiditate, tasarile inegale si pentru necesitati de constructie imbracamintea se va executa cu rosturi
transversale si longitudinale. Ele pot fi de: contact, de dilatatie, de constructie.
8.1. Executarea rosturilor de contact.
Rosturile de contact transversale se utilizeaza pe toata latimea si grosimea dalei cand se
intrerupe turnarea betonului fie la sfarsitul zilei de lucru, fie in cazul itreruperii accidentale a
betonarii (ploaie intensa, defectarea utilajelor) si se vor executa astfel:
- in sectiuni transversale unde apare rostul se monteaza un dulap de lemn avand lungimea
egala cu inaltimea imbrcamintei fixat cu ajutorul tarusilor metalici, batuti in fundatie .
- la reluarea betonarii se scot tarusii metalici si dulapii, se aplica pe suprafata laterala a
imbracamintei o pelicula de emulsie bituminoasa prin stropire de doua ori sau se pune o fasie de
carton bitumat .
Rosturile de contact longitudinal se realizeaza intre benzile de beton pe
toata grosimea imbracamintei fiind prevazut cu ancore de otel OB 37 (10 mm ) si 1 m lungime
( pravazute cu ciocuri ) asezate la grosimii dalei la distanta de 1m una de alta .
8.2. Rosturile de dilatatie transversala se executa pe toata grosimea imbracamintei la distanta
de cca 100 m lungime de banda de beton perpendicular pe axa benzii. De asemenea se realizeaza
rosturi de dilatatie la capetele curbelor cu raze sub 300 m si in punctele de schimbare a declivitatilor
in care proiectul nu prevede racordari convexe.
Rostul de dilatatie transversala se vor executa astfel:
-se aseaza pe fundatie o scandura de lemn de brad (pastrata in apa timp de 24 ore inainte de
utilizare, de 20-25 mm grosime) care ramane in lucrare cu lungime egala cu distanta dintre longrine
si inaltimea de 3 cm si mai mica decat inaltimea imbracamintei executata intr-un singur strat.
- ultimul strat de beton situat deasupra scandurii este indepartat prin executarea a doua
tencuieli paralele distantate la 20-25 mm intre ele, pana la nivelul superior al scandurii.
Rosturile de dilatatie longitudinala se executa la platforme in cazul cand
imbracamintea este mai lata de 100 ml la aproximatov jumatate din latimea imbracamintei in locul
unui rost de contact.
132
8.3. Rosturile de contractie transversala se executa pe toata latimea imbracamintilor, in linie
continua perpendicular pe axa drumului sau inclinate la 1/6 la distanta intre 4-6 m, pe o adancime de
1/41/5 din grosimea dalei, cu ajutorul dispozitivului de taiat rosturi echipat cu doua discuri
diamantate concentrice alaturate de diametre diferite sau cu un singur disc avnd grosimea de 8 mm.
Taierea betonului intarit se va executa imediat ce betonul permite intr-un interval de 6-24 ore la
punerea in opera a betonului in conformitate cu prevederile tabelului :
Tipul cimentului Temperatura aerului
5 - 13
0
C 13 - 22
0
C 22 - 30
0
C
I 42.5 R, I 32.5 R 12-24 ore 8 -12 ore 6 -8 ore
CD40, I 42.5 18 24 ore 10 18 ore 8 -10 ore
8.4. Rosturile de contractie longitudinala se va executa cand banda de beton se toarna cu o
latime mai mare de 5.00 m realizandu-se in axa acesteia.
Rosturile de contractie longitudinala se vor taia dupa terminarea taierii tuturor rosturilor de
contractie transversala.
Dispunerea rosturilor in plan in intersectii de strazi, platforme si piete se va face conform
proiectului, evitandu-se formarea de colturi mai mici de 75
0
si lungime de rost mai mica de 0.50 m.
9. Colmatare rosturilor.
Golul realizat la partea superioara a rostului (de contact, de dilatatie, de contractie) se va
umple pana la suprafata imbracamintei cu mastic bituminos sau la rece cu produs bicomponente
(chituri) conform prevederilor agrementelor tehnice in vigoare.
10. Receptia lucrarilor.
Receptia imbracamintilor din bton de ciment se efectueaza in trei etape, pe faza, preliminara
si finala. Receptia pe faza se face in timpul si dupa pregatirea platformei, conform verificarilor .In
urma acestei receptii se incheie proces verbal de lucrari ascunse.
Receptia preliminara se efectueaza atunci cand lucrarile prevzute in documentatie sunt
complet terminate. Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind
conditiile tehnice de calitate aleexecutie constatarile consemnate in cursul executiei de catre
beneficiar, proiectant, CTC, sau alte organe de control precum si procesul verbal de receptie finala.
11. La executia lucrarilor se vor respecta Normele de protectie a muncii
specifice activitatii de contructii montaj, pentru transporturi feroviare,rutiere si navale,
aprobate de ordinul ministerului nr 9/1982.
- partea I norme de protectia muncii in activitatea de constructii montaj cap I - cap VIII,
art 1 art 172.
- partea II norme de protectia muncii pentru activitatea de organizare a santierului de
constructii montajcap 12 art 252 art 303, cap 13-art 304- art 592.
133
- partea III norme de protectia mincii la lucrari de constructii montaj. Dispozitii generale
art 593 - art 617. Cap 14 art 618-art 737; cap 16 art 1072 art 1273.
- partea a IX norme deprotectia muncii pentru exploatare si intretinerea utilajelor,
masini, instalatii si mijloace de transport din constructii montaj cap 53 art 5057 art
5184, cap 54 art 5185 art 6507, cap 55 art 6509 art 6938.
- partea a-X-a norme de protectia muncii pentru laboratoare si informatica in activitatea
de constructii montaj, cap 56 art 6939 art 6938-art 7085.
-
OBIECTIVUL: MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591
- km. 15+413
OBIECTUL : 01 - AMENAJRI PENTRU PROTECIA
MEDIULUI
ANTEMSURTOARE NR. 1.1.
Amenajare depozite i gropi de mprumut, refacere cadru natural
Categoria de lucrri 101
1
TSC18B1
10.00
sute
mc
SAPAT.CU BULDOZ.PE TRACT.65-80CP INCL. IMPINS PAMINTULUI LA 10 M TEREN CAT 3


Descopert gropi :
2883.11 mc : 1.50 m = 1922.07 mp
1922.07 mp x 0.50 m = 961.035 mc rot = 10.00 sute mc

2
TSC22B1
29.00
sute
mc
SPOR PENTRU FIECARE 10 M N PLUS LA TSC 18B1, BULD. DE 81-180 CP, PMT CAT. 3


- transport pe nc 30 m
961.035 mc x 3 = 2883.105 mc rot = 29.00 sute mc

3 TSA01D1 65.00 mc
SAP.MAN.IN SPATII INTINSE IN PAM.CU UMID. NAT.ARUNC.IN DEPOZ.SAU VEHIC
.LA H <0,6M T.F.TARE


Realizare anuri de gard:
130,00 m x 0.50 mc/m = 65.00 m

4
TSD03C1
38.00
sute
mc
IMPRAST.PAM.AFINAT CU BULD.PE SENILE DE 81-180 CP IN STRAT.CU GROS.DE 21-30 CM
TER.CAT.1 SAU 2


de la art. 1. TSC18B1 = 961.035 mc
material din spturi lucrri = 2822,00 mc
TOTAL = 3783.035 mc rot = 38.00 sute mc
5 TSE05C1 20.00
sute
mp
NIVELAREA CU AUTOGREDER PINA 175 CP A SUPR.TEREN SI PLATF.DE TERASAMENTE
134
EXECUTATA IN TEREN CAT 1 SAU 2
de la art. 1. TSC18B1 = 1922.07 mp rot = 20.00 sute mp

6 TSD07G1 38.00
sute
mc
COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU COMPRESOR 10-12T EXCL. PAM. COEZ.
GRAD. COMPACT. 97-98
de la art. 4. TSD03C1 = 3783.035 mc rot = 38.00 sute mc

7 TSD14A1 378.00 mc
UDAREA CU AUTOCIST.DE 5-8T CU DISP.DE STROP.STR.


3783.035 mc x 10% = 378.30 mc
8 TSH09B1 20.00
sute
mp
SEMNAREA GAZONULUI PE SUPRAFEE N PANT PESTE 30 %.
de la art. 1. TSC18B1 = 1922.07 mp rot = 20.00 sute mp

9 DI19G1 48.00 ore
UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. NTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.

6 zile x 8 ore/zi = 48 ore
ntocmit, Verificat,
Amarie Alexandru Octavian prof. dr. ing. Andrei RADU
OBIECTIVUL: MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591
- km. 15+413
OBIECTUL : 01 - AMENAJRI PENTRU PROTECIA MEDIULUI
ANTEMSURTOARE NR. 1.2.
Plantaii rutiere
Categoria de lucrri 101
1 TSH17C1 36.00 mc
SPAREA MANUAL GROPI POLIGON. CU LRG. < 2 m I H < 1,5 m


Realizare gropi pentru plantaii:
280 buc x 0,40 m x 0,40 m x 0,80 m = 35.84 mc rot 36.00 mc
2 TSD14A1 4.00 mc
UDAREA CU AUTOCIST.DE 5-8T CU DISP.DE STROP.STR.

35.84 mc x 10% = 3.584 mc rot 4.00 mc
3 TSH24A1 280.00 buc
PLANTRI ARBUTI FR BALOT

de la art 1 TSH17C1 280,00 buc.
3 7202932 291,20 buc
Puiet arbust.foios.- spcotoweaster cal.1h = 50cm

135
de la art 1 TSH17C1 280,00 buc.

4 DI19G1 42.00 ore
UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. NTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.

0,25 lun x 21 zile/lun x 8 ore/zi = 42.00 ore
ntocmit, Verificat,
Amarie Alexandru Octavian prof. dr. ing. Andrei RADU
OBIECTIVUL: MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591
- km. 15+413
OBIECTUL : 02 - MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km.
12+591 - km. 15+413
ANTEMSURTOARE NR. 2.1.
LUCRRI DE TERASAMENTE
Categoria de lucrri 101
1
TSC05G1
29.00
sute
mc
SPTUR CU EXCAV. PE ENILE DE 2,5-2,9 MC N PMNT CU UMIDITATE NATURAL

CU DESCRCARE N AUTO, TEREN CAT. 2, PENTRU UMPLUTURI COMPACTATE COMPLETARE
TERASAMENT


0.70 mc/m x 2822.00m x 1.417 = 2799.14 mc
spor 3,00% pentru supralrgiri:
2799.14 mc x 0.03 = 83.97 mc
total = 2883.11 mc rot = 29.00 sutemc

2 TRA01A__ P 6343.00 to
TRANSPORTUL PMNTULUI DIN GROPA DE MPRUMUT CU AUTO LA LUCRARE PE ____ KM.


conform art. 1 TSG05G1
2833.11 mc x 2.2 to/mc =6342.84 to rot. = 6343.00

3
TSD03C1
29.00
sute
mc
IMPRAST.PAM.AFINAT CU BULD.PE SENILE DE 81-180 CP IN STRAT.CU GROS.DE 21-30 CM
TER.CAT.1 SAU 2

conform art. 1 TSG05G1 = 29.00 sutemc


4 TSD07G1 20.00
sute
mc
COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU COMPRESOR 10-12T EXCL. PAM. COEZ.
GRAD. COMPACT. 97-98

0.70 mc/m x 2822.00 m = 1975.40 mc rot = 20.00 sutemc
136

5
TSC21C1
12.00
sute
mc
SPTUR CU AUTOGREDER PN LA 175CP, INCLUSIV MPRTIREA PM. LA 10 M , T.CAT.3


0.40 mc/m x 2822.00 m = 1128.80 mc
spor 3,00% pentru supralrgiri:
1128.80 mc x 0.03 = 33.86 mc
total = 1162.66 mc rot = 12.00 sutemc

6
TSE05C1
293.00
sute
mp
NIVELAREA CU AUTOGREDER PN LA 175 CP A SUPRAF. TEREN I PLATF. DE
TERASAMENTE EXECUTAT N TEREN CAT. 3

2822.00 m x 10.05 m = 28361.10 mp
spor 3,00% pentru supralrgiri:
28361.10 mc x 0.03 = 850.83 mp
total = 29211.93 mp rot = 293.00 sutemc

7 TSE06A1 293.00
sute
mp
PREGATIREA PLATF.PAM.PT.STRAT IZOLATOR SI REPARTITIE DIN NISIP SAU
BALAST EXEC. IN PAM.NECOEZ.

2822.00 m x 10.05 m = 28361.10 mp
spor 3,00% pentru supralrgiri:
28361.10 mc x 0.03 = 850.83 mp
total = 29211.93 mp rot = 293,00 sutemp

8 DI19G1 336.00 ore
UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. NTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.

2 luni x 21 zile/lun x 8 ore/zi = 336 ore
9 DF24A1 2.00 pct.
SEMNALIZARE RUTIER PENTRU ASIG. CONT. CIRC. N TIMPUL EXECUIEI LUCRRILOR
CU INDICATOARE METALICE


10 DF27A1 672.00 ore
PILOTI PT DIRIJ CIRC RUT IN SCOP ASIG FLUENT TRAF PE SECT DR CU RESTR DE CIRC
PTR LUCR CONST,REP

2 luni x 21 zile/lun x 16 ore/zi = 672 ore
137
ntocmit, Verificat,
Amarie Alexandru Octavian prof. dr. ing. Andrei RADU
OBIECTIVUL: MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591
- km. 15+413
OBIECTUL : 02 - MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km.
12+591 - km. 15+413
ANTEMSURTOARE NR. 2.2.
LUCRRI DE FUNDAIE DRUM
Categoria de lucrri 101
1 DA19A1 29300.00 mp
STRAT ANTICONTAMINATOR MATER. TEXTIL NEESUT SAU FILTR. SINTETIC PE
AMPRIZ SAU PLATFORMA DRUMULUI

2822.00 m x 10.05 m = 28361.10 mp
spor 3,00% pentru supralrgiri:
28361.10 mc x 0.03 = 850.83 mp

total = 29211.93 mp rot = 29300,00 mp

2 DA06B1 8162.00 mc
STRAT DE AGREGATE NATURALE CU FUNCT. REZIST.,FILTRANT-IZOLATOR, AERESIRE I
ANTICAPILAR CU ATERNERE MECANIC, BALAST


total fundaie din balast = 3.51 mc/m x 2822.00 m = 9905.22 mc
spor 3,00% pentru supralrgiri = 9905.22 mc x 0.03 = 297.16 mc
total = 10202.38 mc rot = 10203.00 mc
aternere mecanic cu autogreder 80% x 10202.38 mc = 8161.90 mc rot = 8162.00 mc

3 DA06A1 2041.00 mc
STRAT DE AGREGATE NATURALE CU FUNCT. REZIST.,FILTRANT-IZOLATOR, AERESIRE I
ANTICAPILAR CU ATERNERE MANUAL, BALAST


cf. art. 1 Da06B1 10203.00 mc - 8162.00 mc = 2041.00 mc
4 TRA01A____ 24076.00 to
TRANSPORTUL CU AUTO BALAST DE LA BALASTIER LA LUCRARE PE DISTANA _____KM


10202.38 mc x 1,8 to/mc x 1,311 =24075.57 to rot = 24076,00 to

5 DA12B1 2511.00 mc
STRAT FUND. REPROF. PIATR SPART PENTRU DRUMURI CU ATERNERE MECANIC
EXECUTAT CU MPNARE FR NNOROIRE

total fundaie din piatr spart amestec optimal = 1.08 mc/m x 2822.00 m = 3047.76 mc
spor 3,00% pentru supralrgiri = 9905.22 mc x 0.03 = 91.43 mc
138
total = 3139.19 mc rot = 3139.00 mc
aternere mecanic cu autogreder 80% x 3139.19 mc = 2511.35 mc rot = 2511.00 mc


6 DA11B1 628.00 mc
STRAT FUND. REPROF. PIATR SPART PENTRU DRUMURI CU ATERNERE MANUAL
EXECUTAT CU MPNARE FR NNOROIRE

3139,00 mc - 2511,00 mc = 628,00 mc

7 TRA01A____ 7340.00 to
TRANSPORTUL CU AUTO PIATR SPART LA LUCRARE PE DISTANA _______ KM.


3139,19 mc x 1,65 to/mc x 1,417 = 7339,58 to rot = 7340,00 to

8 TSD07G1 3139.00
sute
mc
COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU COMPRESOR 10-12T EXCL. PAM. COEZ.
GRAD. COMPACT. 97-98 ( compactare suplimentar )

strat fundaie piatr spart amestec optimal= 3139,19 mc rot=3139,00

9 TSD14A1 1334.00 mc
UDAREA CU AUTOCIST.DE 5-8T CU DISP.DE STROP.STR.

fundaie din balast = 10203,00 mc
strat fundaie piatr spart = 3139,00 mc
TOTAL = 13342,00 mc
13342,00 mc x 10% = 1334,20 mc rot = 1334,00 mc

10 DI19G1 336.00 ore
UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. NTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.

2 luni x 21 zile/lun x 8 ore/zi = 336 ore
11 DF24A1 2.00 pct.
SEMNALIZARE RUTIER PENTRU ASIG. CONT. CIRC. N TIMPUL EXECUIEI LUCRRILOR
CU INDICATOARE METALICE


12 DF27A1 672.00 ore
PILOTI PT DIRIJ CIRC RUT IN SCOP ASIG FLUENT TRAF PE SECT DR CU RESTR DE CIRC
PTR LUCR CONST,REP

2 luni x 21 zile/lun x 16 ore/zi = 672 ore
ntocmit, Verificat,
139
Amarie Alexandru Octavian prof. dr. ing. Andrei RADU
OBIECTIVUL: MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591
- km. 15+413
OBIECTUL : 02 - MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km.
12+591 - km. 15+413
ANTEMSURTOARE NR. 2.3.
SUPRASTRUCTUR
Categoria de lucrri 101
1 DH08A1 288.00 mc
CURIREA PLATFORMEI DRUMULUI DE NOROI, N VEDEREA APLICRII UNUI STRAT
DE MBRCMINTE RUTIER


2822,00 m x 9.90 m x 1.03 x 0.01 m =287,76 mc rot=288,00 mc

2 TRB04A2 633.00 to
TRANSPORTUL MATERIALELOR CU LOPATA ( MAX. 3 M ORIZ. SAU 2 M VERT.)
MATERIALE CU ADEREN, 2 LOPTARE

de la art. 1 DH06A1 = 287,76 mc
287,76 mc x 2,2 to/mc = 633,07 to
3 DA06A1 ( asim ) 576.00 mc
STRAT DE AGREGATE NATURALE CU FUNCT. DE REPARTIIE CU ATERNERE MANUAL,NISIP


2822.00 m x 9.90 m x 1.03 x 0.02 m = 575,51 rot=576,00 mc

4 TRA01A____ 1358.00 to
TRANSPORTUL CU AUTO NISIP DE LA DEPOZIT LA LUCRARE PE DISTANA _____KM


575,51 mc x 1,8 to/mc x 1,311 =1358,11 to rot = 1358,00 to

5 TSD07G1 4.00
sute
mc
COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU COMPRESOR 10-12T EXCL. PAM. COEZ.
GRAD. COMPACT. 97-98

0.13 mc/m x 2822.00 m = 366.86 mc rot = 4,00 sutemc

6 DC01D1 18894.00 mp
MBRCMINTE BETON DE CIMENT LA AUTOSTRZI DRUMURI CLS. I-IV, PISTE AEROPORTUARE
EXEC. 2 STR. (REZ-UZUR) CU GROS. TOTAL 23 CM. LIST ANEX 10804 10173 10805


2822 m x 1.03 x 6.50 m = 18893.29 mp rot=18894.00 mp

7 DC02A 3057.00 m
140
TAIEREA CU MAS. CU DISC. DIAMANTATE A ROST. LA IMB. DE BET.CIM. SI COLM. CU M.B.


2822.00 M X6.50M : 6.00 M = 3057 M

8 CZ0302K1 4431.67 kg
Confectionat armaturi pentru pereti, grinzi, stilpi, dia- fragme la constructii obisnuite in ateliere santier PC52
D = 10-16 mm

2822.00 m x 1 buc/ m x 1.25 m/ buc x 1.208 kg/m x 1.04 = 4431.6688 kg

9 TRA01A___ 10474.50 to
TRANSPORT CU AUTOBASCULANTA BETON DE LA STAIA DE PREPARARE LA LUCRARE


cf. art. 7 DZ30A1 4189.78 mc x 2.5 to/mc =10474.44 to rot=10474.50

10 DA06A1 2687.00 mc
STRAT DE AGREGATE NATURALE CU FUNCT. REZIST.,FILTRANT-IZOLATOR, AERESIRE I
ANTICAPILAR CU ATERNERE MANUAL, BALAST


2822,00 m x 0.952 mc/m = 2686.54 mc rot=2687,00 mc

11 TRA01A____ 6340.00 to

TRANSPORTUL CU AUTO BALAST DE LA BALASTIER LA LUCRARE PE DISTANA
_____KM

2686.54 mc x 1,8 to/mc x 1,311 =6339.70 to rot = 6340,00 to

12 DD04C1 4233.00 mp
Pavaj din piatr brut sau bolovani de riu, aezat pe nisip exec. din p. brut tip mic, 12-16 cm, pe acostamente

2822,00 m x 1,50 m = 4233,00 mp

13 DD07E1 4233.00 mp
Umplerea cu mortar de ciment a rosturilor la pavaj din pav. abnorme. List anex 10174

2822,00 m x 1,50 m = 4233,00 mp

14 TRA01A____ 1715.00 to

TRANSPORTUL CU AUTO PIATR BRUT I AGREGATE DE LA CARIER LA LUCRARE PE
DISTANA _____KM

2822,00 m x 1,50 m x 0.15 x 2,70 to/mc = 1714,36 to rot=1715,00 to
15 DI19G1 672.00 ore
UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. NTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.

4 luni x 21 zile/lun x 8 ore/zi = 672 ore
16 DF24A1 2.00 pct.
SEMNALIZARE RUTIER PENTRU ASIG. CONT. CIRC. N TIMPUL EXECUIEI LUCRRILOR
CU INDICATOARE METALICE

17 DF27A1 1344.00 ore
PILOTI PT DIRIJ CIRC RUT IN SCOP ASIG FLUENT TRAF PE SECT DR CU RESTR DE CIRC
PTR LUCR CONST,REP

141
4 luni x 21 zile/lun x 16 ore/zi = 1344 ore
ntocmit, Verificat,
Amarie Alexandru Octavian prof. dr. ing. Andrei RADU
OBIECTIVUL: MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591
- km. 15+413
OBIECTUL : 02 - MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km.
12+591 - km. 15+413
ANTEMSURTOARE NR. 2.4.
LUCRRI PENTRU EXECUIE ANURI
Categoria de lucrri 101
1 TSA01C1 2822.00 mc
SPTUR MAN. N SP. NTINSE N PM. CU UMID. NAT. ARUNC. N DEP. SAU VEHIC.
LA NLIME SUB 0,60 m, TEREN TARE

2822,00 m x 2 x 0,50 mc/m = 2822,00 mc



2 TRB04A2 6209.00 to
TRANSPORTUL MATERIALELOR CU LOPATA ( MAX. 3 M ORIZ. SAU 2 M VERT.)
MATERIALE CU ADEREN, 2 LOPTARE

2822,00 mc x 2,2 to/mc = 6208,40 to rot = 6209,00 to

3 TRA01A___P 6209.00 to
TRANSPORTUL RUTIER AL PMNTULUI DIN SPTUR LA DISTANA DE _ KM

2822,00 mc x 2,2 to/mc = 6208,40 to rot = 6209,00 to

4 IFB09A1 17835.00 mp
STRAT DRENANT GROSIME 5 CM DIN NISIP
2 x 2822,00 m x 3,16 m = 17835,04 mp rot=17835,00

5 IFA03C1 17835.00 mp
Pereu placi B 200 turnat in cimpuri 2 m supr. impartit cu rost 2,5 m lat. gros. 10 cm

2 x 2822,00 m x 3,16 m = 17835,04 mp rot=17835,00

6 CZ0112E1 1798.00 mc
Preparare beton B 200 cu agregate grele, sortate,granulatia < 16 mm, in beton pompat in recipienti cu ciment
PA 35, in instalatii centralizate

17835,04 mp x 0.10 m x 1.008 = 1797,77 mc rot=1798,00 mc

7 TRA01A____ 2105.00 to
TRANSPORTUL CU AUTO AL MATER. PE DISTANA DE ______ KM.

142
17835,04 mp x 0,05 m x 1,311x 1,8 to/mc = 2104,36 to rot=2105,00

8 TRA06A____ 4495.00 to
TRANSPORTUL BETONULUI CU AUTOBETONIERA DE LA STAIA DE PREPARARE LA LUCRARE


1797.77 mc x 2.50 to/mc =4494.43 to rot=4495,00 to

9 DI19G1 504.00 ore
UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. NTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.

3 luni x 21 zile/lun x 8 ore/zi = 504 ore
ntocmit, Verificat,
Amarie Alexandru Octavian prof. dr. ing. Andrei RADU
OBIECTIVUL: MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591
- km. 15+413
OBIECTUL : 02 - MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km.
12+591 - km. 15+413
ANTEMSURTOARE NR. 2.5.
LUCRRI ACCESORII I DE SIGURAN RUTIER
Categoria de lucrri 101
1 DF18A1 54.00 buc
PLANTARE STILPI PENTRU INDICATOARE DE CIRCULATIE RUTIERA DIN METAL CONFECT.
INDUSTRIAL

2 6301793 54.00 buc
STILP METALIC CONFECTIONAT INDUSTRIAL


3 2100945 7.00 mc
BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622
54,00 buc stlpi x 0.128 mc/buc =6.912 mc rot = 7.00 mc

4 TRA06A___ 17.00 to
TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI- MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5 MC
DIST.= KM
6.912 mc x 2,5 to/mc = 17.28 to rot = 17.00 to

5 DF19A1 52.00 buc
MONTAREA INDICATOARELOR PTR CIRC RUT DIN TABL OTELSAU ALUM PE UN STILP GATA
PLANTAT

6 DZ36C1 1.92 mp
Conf. indicat. circ. rut. din tabl oel 1,5 mm sau tabl al. de 2 mm acop. folie reflec. dreptung. tabl oel
2 buc x 1.20 m x 0.80 m = 1.92 mp
7 DZ36B1 10.61 mp
143
Conf. indicat. circ. rut. din tabl oel 1,5 mm sau tabl al. de 2 mm acop. folie reflec. triung. tabl aluminiu
50 buc x (0.70 m x 0.606 m ):2 =10.605
8 DF16B1 1.98 km
MARCAJE LONGIT TRANSV SI DIVERSE EXECUTATE MECANIZCU VOPSEA PE SUPRAFETE
CAROSABILE

2.822 km x 70% = 1.9754 km rot = 1.98 km

9 DI19G1 40 ore
UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. NTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.


10 DF01B1 26.00 buc
CONFECTIONAREA PE SANTIER DIN BETON A
INDICATOR. HECTOMETRICI

11 2100945 0.39 mc
BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622

26 buc x 0,015 mc/buc = 0.39 mc

12 2101183 0.03 mc
MORTAR DE ZIDARIE M 100 S 1030

26 buc x 0,0012 mc/buc = 0.0312 mc

13 DF03A1 26.00 buc
PLANTAREA INDICATORILOR HECTOMETRICI INCLUSIV VOPS. SI SCRIEREA


14 DF01A1 3.00 buc
CONFECTIONAREA PE SANTIER DIN BETON A INDICATOR. KILOMETRICI


15 2100945 0.47 mc
BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622

3 buc x 0,157 mc/buc = 0.471 mc

16 2101183 0.07 mc
MORTAR DE ZIDARIE M 100 S 1030

3 buc x 0,023 mc/buc = 0.069

17 DF02G1 3 buc
PLANTARE INDIC. KM. INCL.VOPS., SCRIERE, EXEC.MOVILE LA DEB. CU PAV. PLATF. DE
INST. I PROT. TAL. BRAZ. IARB DR. MOD. LIST ANEX 10174

18 DF09A1 350.00 m
PARAP METALIC DEFORMABIL (FLEXIBIL) TIP A CU LISA SI STILPI METALICI

19 6306339 5743.5 kg
PARAPET METALIC DIRECTIONAL PENTRU INSTALATII
144

20 2100945 29.00 mc
BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622

350,00 m x 0,083 mc/m = 29.05 mc

21 TRA01A____ 8.00 to
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE
DIST.= _____ KM.

borne hm. = 0.42 mc x 2,5 to/mc = 1.05 to
borne km. = 0.54 mc x 2,5 to/mc = 1.35 to
parapet metalic = 5.74 to
TOTAL =8.14 to rot = 8,00 to

22 TRA06A____ 73.00 to
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOBETONERA PE
DIST.= _____ KM.

29.05 mc x 2,5 to/mc = 72.625 to

23 DI19G1 168.00 ore
UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. NTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.

1 lun x 21 zile/lun x 8 ore/zi = 168 ore
ntocmit, Verificat,
Amarie Alexandru Octavian prof. dr. ing. Andrei RADU
145
OBIECTIVUL: MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591
- km. 15+413
OBIECTUL : 02 - MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km.
12+591 - km. 15+413
ANTEMSURTOARE NR. 2.6
ZID SE SPRIJIN I PROTECIE TERASAMENTE He= 3,00 m, L= 67,00 m
1 TSC19C1 1.33 SUTE
SP. CU BULDOZ. PE TRACTOR 81-180 CP INCL.MPING.PM. LA 10 M TEREN MC
CATEGORIA 3


11.40 mc x 67.00 mx 70% : 4 : 100 = 1.33 sute mc

2 TSA01G2 57.00 MC
SAP.MAN.N SP.NTINSE N PM. IMBIB. CU AP AUNC. N VEH.LA H=0.61-2M TEREN TARE



11.40 mc x 67.00 mx 33% : 4 : = 57.00 mc

3 IFI03D1 3,092.30 KG
CONFECIONARE CADRE MET. EXEC. CO. DIN MPLET. SRM, CU OEL DIAM. 12 MM



184.615 kg x 67.00 :4 =
3092.301 kg


4 2000157 3,185.07 KG
OEL BETON PROFIL NETED OB37 STAS 438, D= 12 MM





3092.301 kg x 1.03 = 3185.70
kg


5 IFI04A1 1,826.00 MP
MONTAREA IMPL.SARMA DN 2.8 MM, PE CADRE MET. LA COURI FOL. PTR. LUCR.
ZIDRIE
GABIOANE


109.00 mp x 67,00 : 4 = 1825.75 mp rot = 1826.00 mp

6 3805449 46.86 KG
SARMA MOALE ZINCAT, OL 32 S889




109.00 mp x 67.00 :4 x 0.02567 kg/mp = 46.86 kg




7 3805384 32.16 KG
SARMA MOALE ZINCAT, OL 32 S889 DN 2.25 MM


1.92 kg x 67.00 m : 4 = 32.16
kg
8 IFB13A1 436.00 MC
UMPLUTURI N GABIOANE CU PIATR BRUT


146

26.00 mc x 67 m : 4 m = 435.5 mc rot = 436.00 mc

9 TRA01A40 850.00 TO
TRANSPORT BOLOVANI DE RU CU AUTO LA DISTANA DE 40 KM.


435.5 mc x 1.5 to/mc x 1.3 = 849.225 mc rot = 850.00 mc

10 PC02A1 262.00 MP
COFRAJE PENTRU ECRANE DE PROT. GABIOANE





15.64 mp x 67,00 m : 4.00 m = 261.97 mp rot = 262.00 mp

11 PB02A1 47.57 MC
TURNARE BETON C16/20 (B200) LA ECRANELEDE PROTECIE




2.84 mc x 67.00 m : 4.00 m =
47.57 mc
12 CZ0112E1 49.47 MC
Beton marca B 200 pompat cu agregate grele, sortate cu granulaia pn la 16 mm, n beton
care trebuie s asigure permeabilitatea redus avnd grad de impermeabilitate P10/4 utilizat la executarea
recipienilor pentru lichide (cuve, decantoare, rezervoare

2.84 mc x 67.00 m : 4.00 m x 1.04= 49.47 mc

13 TRB01C12 49.47 TO
TRANSPORT BETON CU ROABA de la art. 12.

49.47 mc x 2.50 to/mc x 20% = 49.47 to

14 TRA06A35 124.00 TO
TRANSP. RUT. AL BETONULUI CU AUTOBET. DE 5.5. MC, DIST. 35 KM.

49.47 mc x 2.5 to/mc = 123.675 to rot = 124.00 to

15 TRI1AC04B3 8.00 TO
NCRCARE MAT. GR., AMBALATE PESTE 100 KG, DEPL. PRIN PURTAT DIRECT PN
LA 10 M, AEZARE, RAMP-VAGON T.CTG. 3


de la art.4 = 3.185 to


de la art.5 = 1826.00 mp x 2.9 kg/mp : 1000 = 5.29 to


Total = 8.475 to rot = 8.00 to

16 TRI1AC15B6 8.00 TO
DESC. MAT.GR.AMBALATE, PESTE 100 KG, DEPL. PRIN PURTAT DIRECT PN
LA 10 M, AEZARE, RAMP-VAGON T.CTG. 3


de la art.4 = 3.185 to


de la art.5 = 1826.00 mp x 2.9 kg/mp : 1000 = 5.29 to


Total = 8.475 to rot = 8.00 to

17 TSD17A1 481.00 MC
UMPLUT.COMPACT. LA PROFIL TALUZ PE 0.5 M,EXECUT.MAN.ODAT CU EXEC.
MEC. A RAMBL.PM.NECOEZIV

28.72 mc x 67.00 m : 4.00 m = 481.06 mc rot = 481.00 mc

18 TRA01A01 1,481.00 TO
TRANSPORTUL CU AUTO MAT. UMPLUT. PE DISTANA DE 1 KM.



28.72 mc x 67.00 m : 4.00 m x 2.2 to/mc x 1.4 = 1481.36 to rot = 1481.00 to
19 TSC04F1 6.73 SUTE
SP.MEC.CU EXC.DE 0.71-1 MC, N PM. CU UMIDIT. NAT.DESC.AUTO TER. CATG. 2
MC


481.06 mc x 1.4 : 100 = 6.73
sutemc
20 TSD17A1 13.00 MC
147
UMPLUT.COMPACT. LA PROFIL TALUZ PE 0.5 M,EXECUT.MAN.ODAT CU EXEC. SALTELELOR

0.80 mc x67.00 m : 4.00 m = 13.40 mc rot = 13.00 mc

21 DI19G1 160.00 ORE
AUTOVEHICUL SPECIAL TIP LEA PENTRU INTREINERE DRUMURI




40 zile x 4 ore/zi = 160.00 ore

ntocmit, Verificat,
Amarie Alexandru Octavian prof. dr. ing. Andrei RADU
148
CAP. III
LISTELE CU CANTITILE DE LUCRRI
149
OBIECTIVUL: MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591 - km. 15+413
BENEFICIAR:
GRAFIC FIZIC I VALORIC DE EXECUIE A LUCRRII
NR. UM
CANTIT
I VALOARE Anul de execuie ______ Anul de execuie ______
CRT
. LUCRRI PROIECTATE TOTALE TOTAL
Cantit
i
Valor
i Luna
Cantit
i
Valor
i Luna
lei lei 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1
0
1
1
1
2 lei 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1
0
1
1 12
1 Deschiderea finanrii
2 ORGANIZARE DE ANTIER
OBIECT NR.1. AMENAJRI PENTRU PROTECIA MEDIULUI

3
1.1. - LUCRRI DE AMENAJARE DEPOZITE I GROPI DE
MPRUMUT , REFACERE CADRU NATURAL sute mc 48.00
4 1.2. - PLANTAII RUTIERE buc 280
OBIECT NR.2 - MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 -
POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591 - km. 15+413
5 2.1. LUCRRI DE TERASAMENTE sute mc 41
6 2.2. LUCRRI DE FUNDAIE DRUM mc 13342
7 2.3. SUPRASTRUCTUR mp 18894
8 2.4. LUCRARI PENTRU EXECUTIE SANTURI m 5644
9 2.5. LUCRRI ACCESORII SI DE SIGURANTA RUTIERA km 2.822
10
2.6. ZID SE SPRIJIN I PROTECIE TERASAMENTE He= 3,00
m, L= 67,00 m m 67.00
ntrerupere n perioada de iarn 1 2
1
2 1 2 12
Perioada de execuie
PROIECTANT, BENEFICIAR,
150
OBIECTIVUL: MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591 - km. 15+413
BENEFICIAR:
CENTRALIZATORUL FINANCIAR AL OBIECTELOR
Devizul ofert al obiectivului: MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591 - km. 15+413
NR. VALOARE din care :
CRT. CATEGORIA DE LUCRRI (exclusiv TVA) Contractantul conductor Asociai Subcontra-
( lider asociaie ) ctani
lei lei lei lei
I.Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
1
OBIECT NR.1. AMENAJRI PENTRU
PENTRU PROTECIA MEDIULUI
TOTAL I
II.Cheltuieli pentru investiia de baz
2
OBIECT NR.2: MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ
177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591 - km.
15+413
III. ALTE CHELTUIELI
3 ORGANIZARE DE ANTIER
TOTAL II
III.Procurare:
utilaje i echipamente tehnologice cu montaj
utilaje i echipamente de transport
dotri, inclusiv utilaje i echipamente independente
TOTAL III
TOTAL VALOARE (exclusiv TVA) lei
euro
TAXA PE VALOAREA ADUGAT
TOTAL (inclusiv TVA)
PROIECTANT, BENEFICIAR,
151
OBIECTIVUL: MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591 - km. 15+413
CENTRALIZATORUL FINANCIAR AL CATEGORIILOR DE LUCRRI
Devizul ofert al obiectului: NR.1. AMENAJRI PENTRU PROTECIA MEDIULUI
NR. VALOARE din care :
CRT. CATEGORIA DE LUCRRI (exclusiv TVA) Contractantul conductor Asociai Subcontra-
( lider asociaie ) ctani
lei lei lei lei
I.Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea
terenului
1
1.1. - LUCRRI DE AMENAJARE DEPOZITE I
GROPI DE MPRUMUT, REFACERE CADRU
NATURAL
2 1.2. - PLANTAII RUTIERE
TOTAL I
II.Procurare:
utilaje i echipamente tehnologice cu montaj
utilaje i echipamente de transport

dotri, inclusiv utilaje i echipamente
independente
TOTAL II
TOTAL VALOARE (exclusiv TVA) lei
euro
TAXA PE VALOAREA ADUGAT
TOTAL (inclusiv TVA)
PROIECTANT, BENEFICIAR,
152
OBIECTIVUL: MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591 - km. 15+413
OBIECTUL : 01 - AMENAJRI PENTRU PROTECIA MEDIULUI
LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI NR. 1.1.
Amenajare depozite i gropi de mprumut, refacere cadru natural
Categoria de lucrri 101
Nr. Capitolul de lucrri Pre.unit. VALORI
crt.
Simbol Denumire Cant. UM
a)mater. ( LEI )
b)manop.
c)utilaj Mater. Manop. Utilaj Transport Total
d)transp.
TOTAL lei lei lei lei lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 TSC18B1 10.00 sute mc

SAPAT.CU BULDOZ.PE TRACT.65-80CP INCL. IMPINS PAMINTULUI LA 10 M T.CAT 3




2 TSC22B1 29.00 sute mc

SPOR PENTRU FIECARE 10 M N PLUS LA TSC 18B1, BULD. DE 81-180 CP, PM.CAT. 3



3 TSA01D1 65.00 mc

SAP.MAN.IN SPATII INTINSE IN PAM.CU UMID. NAT.ARUNC.IN DEPOZ.SAU VEHIC
.LA H <0,6M T.F.TARE


4 TSD03C1 38.00 sute mc
IMPRAST.PAM.AFINAT CU BULD.PE SENILE DE 81-180 CP IN STRAT.CU GROS.DE 21-30
CM TER.CAT.1 SAU 2

153

5 20.00 sute mp


NIVELAREA CU AUTOGREDER PINA 175 CP A SUPR.TEREN SI PLATF.DE
TERASAMENTE
EXECUTATA IN TEREN CAT 1 SAU 2


6 TSD07G1 38.00 sute mc

COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU COMPRESOR 10-12T EXCL. PAM. COEZ.
GRAD. COMPACT. 97-98


7 TSD14A1 378.00 mc

UDAREA CU AUTOCIST.DE 5-8T CU DISP.DE STROP.STR.



8 TSH09B1 20.00 sute mp

SEMNAREA GAZONULUI PE SUPRAFEE N PANT PESTE 30 %.



9 DI19G1 48.00 ore

UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. NTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.


Cheltuieli directe din articole:

Din care:
Valoare aferenta utilaje termice =
Valoare aferenta utilaje electrice =

Detaliere transporturi:
-Articole TRA

Alte cheltuieli directe:
154

-CAS:
-SOMAJ:
-CONTRIBUTII PT. C.M. SI INDEMNIZATII PT.
ASIGURARI DE SANATATE
-SANATATE
-CONTRIBUTIE ASIGURARI ACCIDENTE DE MUNCA,
BOLI
PROFESIONALE
-FOND GARANTARE A CREANTELOR SALARIALE

Total cheltuieli directe:

GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL

Cheltuieli indirecte:
Profit:

TOTAL GENERAL DEVIZ:
TVA
TOTAL cu TVA
Proiectant, Beneficiar,
OBIECTIVUL: MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591 - km. 15+413
OBIECTUL : 01 - AMENAJRI PENTRU PROTECIA MEDIULUI
LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI NR. 1.2.
Plantaii rutiere
155
Categoria de lucrri 101
Nr. Capitolul de lucrri Pre.unit. VALORI
crt.
Simbol Denumire Cant. UM
a)mater. ( LEI )
b)manop.
c)utilaj Mater. Manop. Utilaj Transport Total
d)transp.
TOTAL lei lei lei lei lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 TSH17C1 36.00 mc

SPAREA MANUAL GROPI POLIGON. CU LRG. < 2 m I H < 1,5 m


Realizare gropi pentru plantaii:

2 TSD14A1 4.00 mc

UDAREA CU AUTOCIST.DE 5-8T CU DISP.DE STROP.STR.



3 TSH24A1 280.00 buc

PLANTRI ARBUTI FR BALOT



3 7202932 291,20 buc

Puiet arbust.foios.- spcotoweaster cal.1h = 50cm



4 DI19G1 42.00 ore

UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. NTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.


Cheltuieli directe din articole:

Din care:
156
Valoare aferenta utilaje termice =
Valoare aferenta utilaje electrice =

Detaliere transporturi:
-Articole TRA

Alte cheltuieli directe:
-CAS:
-SOMAJ:
-CONTRIBUTII PT. C.M. SI INDEMNIZATII PT.
ASIGURARI DE SANATATE
-SANATATE
-CONTRIBUTIE ASIGURARI ACCIDENTE DE MUNCA,
BOLI PROFESIONALE
-FOND GARANTARE A CREANTELOR SALARIALE

Total cheltuieli directe:

GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL

Cheltuieli indirecte:
Profit:

TOTAL GENERAL DEVIZ:
TVA
TOTAL cu TVA
Proiectant, Beneficiar,
157
OBIECTIVUL: MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI - SUCEVITA ,
KM.12+591,00 -15+413.00
OBIECTUL: Obiect1, AMENAJAREA TERITORIULUI
LISTA
cuprinzand consumurile de resurse materiale
Denumirea resursei materiale
Nr.
crt.
U.M.
Pretul unitar
(exclusiv TVA)
- Lei -
Valoarea
(exclusiv TVA)
- Lei -
Consumul
cuprins in
oferta
Furnizorul
Greu-
tatea
- tone -
0 1 5 = 3 x 4 7 4 3 2 6
mc 382,56 382,6 6202806 Apa industriala pentru
lucr.drumuri-terasamente in cisterne
1
kg 2,80 0,0 7322897 Fringhie cinepa 9-16 mm
2
kg 33,60 0,0 7204203 Paie in snopi D 8-16 mm
lungi de 70-80 cm
3
buc 291,20 0,7 7202932 Puiet arbust.foios.-
spcotoweaster cal.1h = 50cm
4
buc 2,80 0,0 7343803 Rogojina din papura
1,8x1,8m
5
kg 79,20 0,1 7204435 Seminte de plante-
graminee perene (pm)
6
TOTAL
Lei
EURO


383,4
1 EURO = 3,5500 Lei, curs la data de 20.05.2009
Incheiere
Raportul generat cu programul WinDoc 3.8 SP177. Web-site: www.deviz.ro; E-mail: windoc@softmagazin.ro; Telefon: 0236.477007
158
159
OBIECTIVUL: 3. MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI - SUCEVITA ,
KM.12+591,00 -15+413.00
OBIECTUL: 3.1. Obiect1, AMENAJAREA TERITORIULUI
LISTA
cuprinzand consumurile cu mana de lucru
Denumirea meseriei
Nr.
crt.
Tariful mediu
- Lei/ora -
Valoarea
(exclusiv TVA)
- Lei -
Consumul cu
manopera
- (om/ore) -
Procentul
0 1 2 3 4 = 2 x 3 5
1 188,86 Muncitor deservire constructii-montaj
categoria a II-a
19921
2 104,60 Muncitor deservire gospodarie
comunala categoria a II-a
99921
3 118,00 Peisagist categoria a II-a 90321
4 81,20 Peisagist categoria I 90311
5 149,50 Sapator categoria a II-a 19621
Total ore manopera: 642,15
TOTAL
Lei
EURO
1 EURO = 3,5500 Lei, curs la data de 20.05.2009
Incheiere
Raportul generat cu programul WinDoc 3.8 SP177. Web-site: www.deviz.ro; E-mail: windoc@softmagazin.ro; Telefon: 0236.477007
160
161
OBIECTIVUL: 3. MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI - SUCEVITA ,
KM.12+591,00 -15+413.00
OBIECTUL: 3.1. Obiect1, AMENAJAREA TERITORIULUI
LISTA
cuprinzand consumurile de ore de functionare a utilajelor de constructii
Valoarea
(exclusiv TVA)
- Lei -
Tariful unitar
(exclusiv TVA)
- Lei / ora -
Ore de
functionare
Nr.
crt.
Denumirea utilajului de constructii
4 = 2 x 3 3 2 1 0
38,20 5603 1 Autocisterna cu dispde strop cu m.a.j. 5-8t
6,24 3546 2 Autogreder pina la 175cp
490,00 4053 3 Autovehicul spec pt intr si reparare drum caroser
lea 6,5t
74,09 3553 4 Buldozer pe senile 65-80cp
18,24 3554 5 Buldozer pe senile 81-180cp
234,46 4004 6 Compactor autopropcu rulour.(valturi) pina la 12tf
TOTAL
EURO
Lei
1 EURO = 3,5500 Lei, curs la data de 20.05.2009
Incheiere
Raportul generat cu programul WinDoc 3.8 SP177. Web-site: www.deviz.ro; E-mail: windoc@softmagazin.ro; Telefon: 0236.477007
162
LISTA
cuprinzand costurile privind transporturile
Tipul de transport
Nr.
crt.
Tariful unitar
(exclusiv TVA)
- /Tona/Km -
Valoarea
(exclusiv TVA)
- -
Tone
transportate
km
par-
cursi
ore de
functio-
nare
0 6 = 2 x 3 x 5 5 3 2 4 1
TOTAL
163
164
OBIECTIVUL: MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591 - km. 15+413
OBIECTUL : 02 - MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591 - km. 15+413
CENTRALIZATORUL FINANCIAR AL CATEGORIILOR DE LUCRRI
Devizul ofert al obiectului: NR.2. - MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591 - km. 15+413
NR. VALOARE din care :
CRT. CATEGORIA DE LUCRRI
(exclusiv
TVA)
Contractantul
conductor Asociai Subcontra-
( lider asociaie ) ctani
lei lei lei lei
I.Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea
terenului
1 2.1. LUCRRI DE TERASAMENTE
2 2.2. LUCRRI DE FUNDAIE DRUM
3 2.3. SUPRASTRUCTUR
4 2.4. LUCRARI PENTRU EXECUTIE SANTURI
5 2.5. LUCRRI ACCESORII SI DE SIGURANTA RUTIERA
6
2.6. ZID SE SPRIJIN I PROTECIE TERASAMENTE He=
3,00 m, L= 67,00 m
TOTAL I
II.Procurare:
utilaje i echipamente tehnologice cu montaj
utilaje i echipamente de transport

dotri, inclusiv utilaje i echipamente
independente
TOTAL II
TOTAL VALOARE (exclusiv TVA) lei
euro
TAXA PE VALOAREA ADUGAT
TOTAL (inclusiv TVA)
PROIECTANT, BENEFICIAR,
165
OBIECTIVUL: MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591 - km. 15+413
OBIECTUL : 02 - MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591 - km. 15+413
LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI NR. 2.1.
LUCRRI DE TERASAMENTE
Categoria de lucrri 101
Nr. Capitolul de lucrri Pre.unit. VALORI
crt.
Simbol Denumire Cant. UM
a)mater. ( LEI )

b)manop
.
c)utilaj Mater. Manop. Utilaj Transport Total
d)transp.
TOTAL lei lei lei lei lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 TSC05G1 29.00 sute mc

SPTUR CU EXCAV. PE ENILE DE 2,5-2,9 MC N PMNT CU UMIDITATE
NATURAL CU DESCRCARE N AUTO, TEREN CAT. 2, PENTRU UMPLUTURI
COMPACTATE COMPLETARE TERASAMENT

2 TRA01A__ P 6343.00 to

TRANSPORTUL PMNTULUI DIN GROPA DE MPRUMUT CU AUTO LA LUCRARE PE
____ KM.


3 TSD03C1 29.00 sute mc

IMPRAST.PAM.AFINAT CU BULD.PE SENILE DE 81-180 CP IN STRAT.CU GROS.DE 21-
30 CM TER.CAT.1 SAU 2


4 TSD07G1 20.00 sute mc

COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU COMPRESOR 10-12T EXCL. PAM. COEZ.
GRAD. COMPACT. 97-98


5 TSC21C1 12.00 sute mc
SPTUR CU AUTOGREDER PN LA 175CP, INCLUSIV MPRTIREA PM. LA 10
166
M , T.CAT.3



6

NIVELAREA CU AUTOGREDER PN LA 175 CP A SUPRAF. TEREN I PLATF. DE
TERASAMENTE EXECUTAT N TEREN CAT. 3


7 TSE06A1 293.00 sute mp

PREGATIREA PLATF.PAM.PT.STRAT IZOLATOR SI REPARTITIE DIN NISIP SAU
BALAST EXEC. IN PAM.NECOEZ.


8 DI19G1 336.00 ore

UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. NTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.


9 DF24A1 2.00 pct.

SEMNALIZARE RUTIER PENTRU ASIG. CONT. CIRC. N TIMPUL EXECUIEI
LUCRRILOR CU INDICATOARE METALICE


10 DF27A1 672.00 ore

PILOTI PT DIRIJ CIRC RUT IN SCOP ASIG FLUENT TRAF PE SECT DR CU RESTR DE
CIRC PTR LUCR CONST,REP


Cheltuieli directe din articole:

Din care:
Valoare aferenta utilaje termice =
Valoare aferenta utilaje electrice =

Detaliere transporturi:
-Articole TRA

167
Alte cheltuieli directe:

-CAS:
-SOMAJ:
-CONTRIBUTII PT. C.M. SI INDEMNIZATII PT. ASIGURARI DE SANATATE
-SANATATE
-CONTRIBUTIE ASIGURARI ACCIDENTE DE MUNCA, BOLI PROFESIONALE
-FOND GARANTARE A CREANTELOR SALARIALE

Total cheltuieli directe:

GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL

Cheltuieli indirecte:
Profit:

TOTAL GENERAL DEVIZ:
TVA
TOTAL cu TVA
PROIECTANT, BENEFICIAR,
OBIECTIVUL: MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591 - km. 15+413
OBIECTUL : 02 - MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591 - km. 15+413
LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI NR. 2.2.
168
LUCRRI DE FUNDAIE DRUM
Categoria de lucrri 101
Nr. Capitolul de lucrri Pre.unit. VALORI
crt.
Simbol Denumire Cant. UM
a)mater. ( LEI )

b)manop
.
c)utilaj Mater. Manop. Utilaj Transport Total
d)transp.
TOTAL lei lei lei lei lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 DA19A1 29300.00 mp

STRAT ANTICONTAMINATOR MATER. TEXTIL NEESUT SAU FILTR. SINTETIC PE
AMPRIZ SAU PLATFORMA DRUMULUI



2 DA06B1 8162.00 mc

STRAT DE AGREGATE NATURALE CU FUNCT. REZIST.,FILTRANT-IZOLATOR,
AERESIRE I ANTICAPILAR CU ATERNERE MECANIC, BALAST



3 DA06A1 2041.00 mc

STRAT DE AGREGATE NATURALE CU FUNCT. REZIST.,FILTRANT-IZOLATOR,
AERESIRE I ANTICAPILAR CU ATERNERE MANUAL, BALAST



4 TRA01A____ 24076.00 to

TRANSPORTUL CU AUTO BALAST DE LA BALASTIER LA LUCRARE PE DISTANA
_____KM



5 DA12B1 2511.00 mc

STRAT FUND. REPROF. PIATR SPART PENTRU DRUMURI CU ATERNERE
MECANIC EXECUTAT CU MPNARE FR NNOROIRE


6 DA11B1 628.00 mc
STRAT FUND. REPROF. PIATR SPART PENTRU DRUMURI CU ATERNERE
169
MANUAL EXECUTAT CU MPNARE FR NNOROIRE


7 TRA01A____ 7340.00 to

TRANSPORTUL CU AUTO PIATR SPART LA LUCRARE PE DISTANA _______ KM.




8 TSD07G1 3139.00 sute mc

COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU COMPRESOR 10-12T EXCL. PAM. COEZ.
GRAD. COMPACT. 97-98 ( compactare suplimentar )


9 TSD14A1 1334.00 mc

UDAREA CU AUTOCIST.DE 5-8T CU DISP.DE STROP.STR.



10 DI19G1 336.00 ore

UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. NTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.


11 DF24A1 2.00 pct.

SEMNALIZARE RUTIER PENTRU ASIG. CONT. CIRC. N TIMPUL EXECUIEI
LUCRRILOR CU INDICATOARE METALICE


12 DF27A1 672.00 ore

PILOTI PT DIRIJ CIRC RUT IN SCOP ASIG FLUENT TRAF PE SECT DR CU RESTR DE
CIRC PTR LUCR CONST,REP


Cheltuieli directe din articole:

Din care:
170
Valoare aferenta utilaje termice =
Valoare aferenta utilaje electrice =

Detaliere transporturi:
-Articole TRA

Alte cheltuieli directe:

-CAS:
-SOMAJ:
-CONTRIBUTII PT. C.M. SI INDEMNIZATII PT. ASIGURARI DE SANATATE
-SANATATE
-CONTRIBUTIE ASIGURARI ACCIDENTE DE MUNCA, BOLI PROFESIONALE
-FOND GARANTARE A CREANTELOR SALARIALE

Total cheltuieli directe:

GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL

Cheltuieli indirecte:
Profit:

TOTAL GENERAL DEVIZ:
TVA
TOTAL cu TVA
Proiectant, Beneficiar,
OBIECTIVUL: MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591 - km. 15+413
OBIECTUL : 02 - MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591 - km. 15+413
LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI NR. 2.3.
SUPRASTRUCTUR
Categoria de lucrri 101
171
Nr. Capitolul de lucrri Pre.unit. VALORI
crt.
Simbol Denumire Cant. UM
a)mater. ( LEI )

b)manop
.
c)utilaj Mater. Manop. Utilaj Transport Total
d)transp.
TOTAL lei lei lei lei lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 DH08A1 288.00 mc

CURIREA PLATFORMEI DRUMULUI DE NOROI, N VEDEREA APLICRII UNUI
STRAT DE MBRCMINTE RUTIER


2 TRB04A2 633.00 to

TRANSPORTUL MATERIALELOR CU LOPATA ( MAX. 3 M ORIZ. SAU 2 M VERT.)
MATERIALE CU ADEREN, 2 LOPTARE


3
DA06A1
( asim ) 576.00
mc


STRAT DE AGREGATE NATURALE CU FUNCT. DE REPARTIIE CU ATERNERE
MANUAL,NISIP



4 TRA01A____ 1358.00 to

TRANSPORTUL CU AUTO NISIP DE LA DEPOZIT LA LUCRARE PE DISTANA _____KM




5 TSD07G1 4.00 sute mc

COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU COMPRESOR 10-12T EXCL. PAM. COEZ.
GRAD. COMPACT. 97-98


6 DC01D1 18894.00 mp
MBRCMINTE BETON DE CIMENT LA AUTOSTRZI DRUMURI CLS. I-IV, PISTE
AEROPORTUARE EXEC. 2 STR. (REZ-UZUR) CU GROS. TOTAL 23 CM. LIST
ANEX 10804 10173 10805
172

7 DC02A 3057.00 m

TAIEREA CU MAS. CU DISC. DIAMANTATE A ROST. LA IMB. DE BET.CIM. SI COLM. CU
M.B.


8 CZ0302K1 4431.67 kg

Confectionat armaturi pentru pereti, grinzi, stilpi, dia- fragme la constructii obisnuite in
ateliere santier PC52D = 10-16 mm



9 TRA01A___ 10474.50 to

TRANSPORT CU AUTOBASCULANTA BETON DE LA STAIA DE PREPARARE LA
LUCRARE



10 DA06A1 2687.00 mc

STRAT DE AGREGATE NATURALE CU FUNCT. REZIST.,FILTRANT-IZOLATOR,
AERESIRE I ANTICAPILAR CU ATERNERE MANUAL, BALAST



11 TRA01A____ 6340.00 to

TRANSPORTUL CU AUTO BALAST DE LA BALASTIER LA LUCRARE PE DISTANA
_____KM


12 DD04C1 4233.00 mp


Pavaj din piatr brut sau bolovani de riu, aezat pe nisip exec. din p. brut tip mic, 12-16
cm, pe
acostamente


13 DD07E1 4233.00 mp

Umplerea cu mortar de ciment a rosturilor la pavaj din pav. abnorme. List anex 10174



173
14 TRA01A____ 1715.00 to

TRANSPORTUL CU AUTO PIATR BRUT I AGREGATE DE LA CARIER LA
LUCRARE PE DISTANA _____KM


15 DI19G1 672.00 ore

UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. NTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.


16 DF24A1 2.00 pct.


SEMNALIZARE RUTIER PENTRU ASIG. CONT. CIRC. N TIMPUL EXECUIEI
LUCRRILOR
CU INDICATOARE METALICE


17 DF27A1 1344.00 ore

PILOTI PT DIRIJ CIRC RUT IN SCOP ASIG FLUENT TRAF PE SECT DR CU RESTR DE
CIRC PTR LUCR CONST,REP


Cheltuieli directe din articole:

Din care:
Valoare aferenta utilaje termice =
Valoare aferenta utilaje electrice =

Detaliere transporturi:
-Articole TRA

Alte cheltuieli directe:

-CAS:
-SOMAJ:
-CONTRIBUTII PT. C.M. SI INDEMNIZATII PT. ASIGURARI DE SANATATE
-SANATATE
-CONTRIBUTIE ASIGURARI ACCIDENTE DE MUNCA, BOLI PROFESIONALE
-FOND GARANTARE A CREANTELOR SALARIALE
174

Total cheltuieli directe:

GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL

Cheltuieli indirecte:
Profit:

TOTAL GENERAL DEVIZ:
TVA
TOTAL cu TVA
Proiectant, Beneficiar,
OBIECTIVUL: MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591 - km. 15+413
OBIECTUL : 02 - MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591 - km. 15+413
LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI NR. 2.4.
LUCRRI PENTRU EXECUIE ANURI
Categoria de lucrri 101
Nr. Capitolul de lucrri Pre.unit. VALORI
crt.
Simbol Denumire Cant. UM
a)mater. ( LEI )
b)manop
.

175
c)utilaj Mater. Manop. Utilaj Transport Total
d)transp.
TOTAL lei lei lei lei lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 TSA01C1 2822.00 mc

SPTUR MAN. N SP. NTINSE N PM. CU UMID. NAT. ARUNC. N DEP. SAU VEHIC.
LA NLIME SUB 0,60 m, TEREN TARE


2 TRB04A2 6209.00 to

TRANSPORTUL MATERIALELOR CU LOPATA ( MAX. 3 M ORIZ. SAU 2 M VERT.)
MATERIALE CU ADEREN, 2 LOPTARE


3 TRA01A___P 6209.00 to

TRANSPORTUL RUTIER AL PMNTULUI DIN SPTUR LA DISTANA DE _ KM



4 IFB09A1 17835.00 mp

STRAT DRENANT GROSIME 5 CM DIN NISIP



5 IFA03C1 17835.00 mp

Pereu placi B 200 turnat in cimpuri 2 m supr. impartit cu rost 2,5 m lat. gros. 10 cm



6 CZ0112E1 1798.00 mc


Preparare beton B 200 cu agregate grele, sortate,granulatia < 16 mm, in beton pompat in
recipienti cu
ciment PA 35, in instalatii centralizate


7 TRA01A____ 2105.00 to
TRANSPORTUL CU AUTO AL MATER. PE DISTANA DE ______ KM.

176


8 TRA06A____ 4495.00 to

TRANSPORTUL BETONULUI CU AUTOBETONIERA DE LA STAIA DE PREPARARE LA
LUCRARE


9 DI19G1 504.00 ore

UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. NTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.


Cheltuieli directe din articole:

Din care:
Valoare aferenta utilaje termice =
Valoare aferenta utilaje electrice =

Detaliere transporturi:
-Articole TRA

Alte cheltuieli directe:

-CAS:
-SOMAJ:
-CONTRIBUTII PT. C.M. SI INDEMNIZATII PT. ASIGURARI DE SANATATE
-SANATATE
-CONTRIBUTIE ASIGURARI ACCIDENTE DE MUNCA, BOLI PROFESIONALE
-FOND GARANTARE A CREANTELOR SALARIALE

Total cheltuieli directe:

GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL

Cheltuieli indirecte:
Profit:

177
TOTAL GENERAL DEVIZ:
TVA
TOTAL cu TVA
Proiectant, Beneficiar,
OBIECTIVUL: MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591 - km. 15+413
OBIECTUL : 02 - MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591 - km. 15+413
LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI NR. 2.5.
LUCRRI ACCESORII I DE SIGURAN RUTIER
Categoria de lucrri 101
Nr. Capitolul de lucrri Pre.unit. VALORI
crt.
Simbol Denumire Cant. UM
a)mater. ( LEI )

b)manop
.
c)utilaj Mater. Manop. Utilaj Transport Total
d)transp.
TOTAL lei lei lei lei lei
178
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 DF18A1 54.00 buc

PLANTARE STILPI PENTRU INDICATOARE DE CIRCULATIE RUTIERA DIN METAL
CONFECT. INDUSTRIAL


2 6301793 54.00 buc

STILP METALIC CONFECTIONAT INDUSTRIAL



3 2100945 7.00 mc

BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622



4 TRA06A___ 17.00 to

TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI- MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5
MC DIST.= KM


5 DF19A1 52.00 buc

MONTAREA INDICATOARELOR PTR CIRC RUT DIN TABL OTELSAU ALUM PE UN
STILP GATA PLANTAT


6 DZ36C1 1.92 mp

Conf. indicat. circ. rut. din tabl oel 1,5 mm sau tabl al. de 2 mm acop. folie reflec.
dreptung. tabl oel


7 DZ36B1 10.61 mp

Conf. indicat. circ. rut. din tabl oel 1,5 mm sau tabl al. de 2 mm acop. folie reflec. triung.
tabl aluminiu


8 DF16B1 1.98 km
MARCAJE LONGIT TRANSV SI DIVERSE EXECUTATE MECANIZCU VOPSEA PE
179
SUPRAFETE CAROSABILE


9 DI19G1 40 ore

UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. NTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.


10 DF01B1 26.00 buc

CONFECTIONAREA PE SANTIER DIN BETON A
INDICATOR. HECTOMETRICI


11 2100945 0.39 mc

BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622



12 2101183 0.03 mc

MORTAR DE ZIDARIE M 100 S 1030



13 DF03A1 26.00 buc

PLANTAREA INDICATORILOR HECTOMETRICI INCLUSIV VOPS. SI SCRIEREA



14 DF01A1 3.00 buc

CONFECTIONAREA PE SANTIER DIN BETON A INDICATOR. KILOMETRICI



15 2100945 0.47 mc
BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622


180

16 2101183 0.07 mc

MORTAR DE ZIDARIE M 100 S 1030



17 DF02G1 3 buc

PLANTARE INDIC. KM. INCL.VOPS., SCRIERE, EXEC.MOVILE LA DEB. CU PAV. PLATF.
DE INST. I PROT. TAL. BRAZ. IARB DR. MOD. LIST ANEX 10174


18 DF09A1 350.00 m

PARAP METALIC DEFORMABIL (FLEXIBIL) TIP A CU LISA SI STILPI METALICI



19 6306339 5743.5 kg

PARAPET METALIC DIRECTIONAL PENTRU INSTALATII



20 2100945 29.00 mc

BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622



21 TRA01A____ 8.00 to

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU
AUTOBASCULANTA PE DIST.= _____ KM.


22

TRA06A____ 73.00 to

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU
AUTOBETONERA PE DIST.= _____ KM.


181
23 DI19G1 168.00 ore

UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. NTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.


Cheltuieli directe din articole:

Din care:
Valoare aferenta utilaje termice =
Valoare aferenta utilaje electrice =

Detaliere transporturi:
-Articole TRA

Alte cheltuieli directe:

-CAS:
-SOMAJ:
-CONTRIBUTII PT. C.M. SI INDEMNIZATII PT. ASIGURARI DE SANATATE
-SANATATE
-CONTRIBUTIE ASIGURARI ACCIDENTE DE MUNCA, BOLI PROFESIONALE
-FOND GARANTARE A CREANTELOR SALARIALE

Total cheltuieli directe:

GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL

Cheltuieli indirecte:
Profit:

TOTAL GENERAL DEVIZ:
TVA
TOTAL cu TVA
Proiectant, Beneficiar,
182
OBIECTIVUL: MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591 - km. 15+413
OBIECTUL : 02 - MODERNIZARE DRUM JUDEEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIA, km. 12+591 - km. 15+413
LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI NR. 2.6
ZID SE SPRIJIN I PROTECIE TERASAMENTE He= 3,00 m, L= 67,00 m
Nr. Capitolul de lucrri Pre.unit. VALORI
crt.
Simbol Denumire Cant. UM
a)mater. ( LEI )

b)manop
.
c)utilaj Mater. Manop. Utilaj Transport Total
d)transp.
TOTAL lei lei lei lei lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 TSC19C1 1.33 SUTE

SP. CU BULDOZ. PE TRACTOR 81-180 MC
CP INCL.MPING.PM. LA 10 M TEREN
CATEGORIA 3

57.00 MC
183
2 TSA01G2 SAP.MAN.N SP.NTINSE N PM. IMBIB.
CU AP AUNC. N VEH.LA H=0.61-2M
TEREN TARE

3,092.30 KG

3 IFI03D1 CONFECIONARE CADRE MET. EXEC.
CO. DIN MPLET. SRM, CU OEL
DIAM. 12 MM

3,185.07 KG

4 2000157 OEL BETON PROFIL NETED OB37
STAS 438, D= 12 MM


1,826.00 MP

5 IFI04A1 MONTAREA IMPL.SARMA DN 2.8 MM,
PE CADRE MET. LA COURI FOL. PTR.
LUCR. ZIDRIE GABIOANE



46.86 KG

6 3805449 SARMA MOALE ZINCAT, OL 32 S889



32.16 KG

7 3805384 SARMA MOALE ZINCAT, OL 32 S889
DN 2.25 MM


436.00 MC

8 IFB13A1 UMPLUTURI N GABIOANE CU PIATR
BRUT


850.00 TO
9 TRA01A40 TRANSPORT BOLOVANI DE RU CU
AUTO LA DISTANA DE 40 KM.

184

262.00 MP

10 PC02A1 COFRAJE PENTRU ECRANE DE PROT.
GABIOANE


47.57 MC

11 PB02A1 TURNARE BETON C16/20 (B200) LA
ECRANELEDE PROTECIE





49.47 MC

12 CZ0112E1 Beton marca B 200 pompat cu agregate grele, sortate cu granulaia
pn la 16 mm, n beton care trebuie s asigure permeabilitatea redus
avnd grad de impermeabilitate P10/4 utilizat la executarea recipienilor
pentru lichide (cuve, decantoare, rezervoare


49.47 TO

13 TRB01C12 TRANSPORT BETON CU ROABA



124.00 TO

14 TRA06A35 TRANSP. RUT. AL BETONULUI CU AUTOBET.
DE 5.5. MC, DIST. 35 KM.


8.00 TO

15 TRI1AC04B3 NCRCARE MAT. GR., AMBALATE PESTE
100 KG, DEPL. PRIN PURTAT DIRECT PN
LA 10 M, AEZARE, RAMP-VAGON T.CTG. 3

8.00 TO

16 TRI1AC15B6 DESC. MAT.GR.AMBALATE, PESTE
100 KG, DEPL. PRIN PURTAT DIRECT PN
LA 10 M, AEZARE, RAMP-VAGON T.CTG. 3

481.00 MC
185
17 TSD17A1 UMPLUT.COMPACT. LA PROFIL TALUZ
PE 0.5 M,EXECUT.MAN.ODAT CU EXEC.
MEC. A RAMBL.PM.NECOEZIV

1,481.00 TO

18 TRA01A01 TRANSPORTUL CU AUTO MAT. UMPLUT.
PE DISTANA DE 1 KM.





6.73 SUTE

19 TSC04F1 SP.MEC.CU EXC.DE 0.71-1 MC, N MC
PM. CU UMIDIT. NAT.DESC.AUTO TER.
CATG. 2



13.00 MC

20 TSD17A1 UMPLUT.COMPACT. LA PROFIL TALUZ
PE 0.5 M,EXECUT.MAN.ODAT CU EXEC.
SALTELELOR

160.00 ORE

21 DI19G AUTOVEHICUL SPECIAL TIP LEA PENTRU
INTREINERE DRUMURI


Cheltuieli directe din articole:

Din care:
Valoare aferenta utilaje termice =
Valoare aferenta utilaje electrice =

Detaliere transporturi:
-Articole TRA

Alte cheltuieli directe:

-CAS:
-SOMAJ:
186
-CONTRIBUTII PT. C.M. SI INDEMNIZATII PT. ASIGURARI DE SANATATE
-SANATATE
-CONTRIBUTIE ASIGURARI ACCIDENTE DE MUNCA, BOLI PROFESIONALE
-FOND GARANTARE A CREANTELOR SALARIALE

Total cheltuieli directe:

GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL

Cheltuieli indirecte:
Profit:

TOTAL GENERAL DEVIZ:
TVA
TOTAL cu TVA


Proiectant, Beneficiar,
187
OBIECTIVUL: 3. MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI - SUCEVITA ,
KM.12+591,00 -15+413.00
OBIECTUL: 3.2. Obiect 2AMENAJARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI -
SUCRVITA , KM 12+491.00 - 15+413.00
LISTA
cuprinzand consumurile de resurse materiale
Denumirea resursei materiale
Nr.
crt.
U.M.
Pretul unitar
(exclusiv TVA)
- Lei -
Valoarea
(exclusiv TVA)
- Lei -
Consumul
cuprins in
oferta
Furnizorul
Greu-
tatea
- tone -
0 1 5 = 3 x 4 7 4 3 2 6
mc 6.977,09 6.977,1 6202806 Apa industriala pentru
lucr.drumuri-terasamente in cisterne
1
mc 1.687,36 1.687,4 6202818 Apa industriala pentru
mortare si betoane de la retea
2
kg 1.284,79 1,3 2205680 Azbest crisolitic de orsova
fulgi cal 2 s 3315
3
kg 4,01 0,0 3702130 Bada lr ol.carbon 1/2t 3 x
30 mn OL 32-1N s1945
4
mc 18.255,18 31.033,
8
2200393 Balast nespalat de riu
0-70 mm
5
mc 36,86 90,7 2100945 Beton de ciment B 150
stas 3622
6
kg 2.005,14 2,2 2600206 Bitum pentru drumuri tip D
80/120 stas 754
7
buc 14,40 0,0 6311889 Bratara simpla 1 cirje
mare
8
mp 1.265,90 2,2 2601262 Carton bitumat strat acop
filer calcar ca300 120cmx10m s 138
9
kg 2,20 0,0 6102214 Chit de cutit alchidic seria
5240
10
kg 64,40 0,1 2100024 Ciment I 32,5 (P 40) saci
11
kg 696.496,19 696,5 2100414 Ciment II A 32,5(Pa 35)
vrac
12
kg 1.504.210,00 1.504,2 2100036 Ciment portland p 45 vrac
s 388
13
kg 15,92 0,0 3512145 Cornier aripi ineg tr. rece
s8250 50x 36x 4 OL 37-1n
14
mp 2,16 0,0 6716156 Covor PVC f.sup.tip A
cal1 G = 2,0 laT = 1500 imprim.
s7361
15
kg 132,26 0,2 5891533 Crampoane marimea 2
10x10x110 OL 37 s 1447
16
tona 4.659,24 4.659,2 2201907 Criblura dublu concasata
3/8 8/16 16/25
17
kg 75,58 0,1 5887001 Cuie cu cap conic tip
a1 4 x100 OL 34 s 2111
18
kg 248,59 0,3 7315789 Decofrol
19
kg 4,89 0,0 6109418 Diluant ptr produse de
marcare d009-3 ni 1708-61 a9
20
kg 5.530,80 5,5 7318315 Disan (lignosulfonat de
calciu+adaos 3%) cu 92% substanta
uscata
21
mc 0,07 0,1 2917685 Dulap fag lung tivit cls C
gR = 50mm lun G = 2,50m s 8689
22
kg 99,85 0,1 6108804 Email alb ii
e.109-5 ni 1707-61
23
mp 0,26 0,0 6716974 Folie reflectorizanta
(import)
188
4 3 2 6
mc 0,34 0,2 2908737 Grinda rasin.cu 2 fete
plane groS = 10/12-35/35 L = 4-6m
25
kg 0,58 0,0 6100981 Grund alchid orice culoare
26
buc 25,31 0,0 6001551 Hirtie slef.usc.cu en foi
23x30 gr 25 s1581
27
buc 5,43 0,0 6001666 Hirtie slef.usc.sticla foi
23x30 gr 25 s1581
28
buc 1,92 0,0 7101217 Indicator circul.tbl.ol+fol.r.
cerc D = 600 mm f63a s1848
29
buc 0,96 0,0 7101255 Indicator circul.tbl.ol+fol.r.
cerc D = 600 mm f66a s1848
30
buc 0,48 0,0 7101322 Indicator circul.tbl.ol+fol.r.
cerc D = 600 mm f70 s1848
31
buc 0,96 0,0 7101011 Indicator circul.tbl.ol+fol.r.
patrat L = 600 mm f36 s1848
32
buc 0,48 0,0 7100081 Indicator circul.tbl.ol+fol.r.
triunghi L = 700mm f 8a s1848
33
buc 0,48 0,0 7100093 Indicator circul.tbl.ol+fol.r.
triunghi L = 700mm f 8b s1848
34
buc 0,48 0,0 7100108 Indicator circul.tbl.ol+fol.r.
triunghi L = 700mm f 8c s1848
35
buc 0,48 0,0 7100213 Indicator circul.tbl.ol+fol.r.
triunghi L = 700mm f21 s1848
36
kg 0,54 0,0 2100830 Ipsos pentru constructii tip
A, saci, s 545/1
37
kg 0,44 0,0 6105474 Lac incolor de finit
anticoroziv l006-52 cs
38
mc 0,13 0,1 2900773 Lemn rot cons rur coj fag
l min 1m D sub min 9cm s4342
39
mc 0,47 0,3 2901167 Manele D = 7-11cm L =
2-6m rasinoase s.1040
40
m 21.330,40 13,9 7329883 Material textil netesut filtr
sintet netesin lat 1,5m
41
mc 0,10 0,2 2101183 Mortar de zidarie M 100 s
1030
42
kg 75,58 0,1 6200951 Motorina pentru motor
diesel ld iarna vara s 240
43
mc 528,36 713,3 2200642 Nisip sortat spalat de riu
si lacuri 3,0-7,0 mm
44
mc 1.121,41 1.513,9 2200513 Nisip sortat nespalat de
rau si lacuri 0,0-3,0 mm
45
mc 5.072,32 6.847,6 2200525 Nisip sortat nespalat de
rau si lacuri 0,0-7,0 mm
46
kg 0,12 0,0 5885730 Nit cu cap semiinecat 5
x 10 OL 34 s 1257
47
kg 0,04 0,0 5885687 Nit cu cap semiinecat 3,5
x 7 OL 34 s 1257
48
kg 3.185,07 3,2 2000157 Otel beton profil neted OB
37 stas 438 D = 12mm
49
kg 94,47 0,1 2000236 Otel beton profil neted OB
37 stas 438 D = 20mm
50
189
LISTA cuprinzand consumurile de resurse materiale
0 1 5 = 3 x 4 7
kg 4.498,15
190
2005030 Plasa sirma zincata ochi
patrat 50,0 x2,8 x1500 s 2543
63
kg 340,09 0,3 6621612 Pudreta cauciuc cu
continut dedeseuri tex.gran.0,1-5mm
64
kg 1,04 0,0 5882142 Saiba prec.plata pentru
met A M 8 OL 34 s 5200
65
kg 2,08 0,0 5882489 Saiba prec.plata pentru
met B M 6 OL 34 s 5200
66
kg 259,75 0,3 3803207 Sarma moale obisnuita D
= 2 mm, OL 32, s 889
67
kg 18,60 0,0 3803269 Sarma moale obisnuita D
= 3 mm, OL 32 s 889
68
mc 0,10 0,1 2903969 Scindura rasin lunga tiv
cls D gR = 18mm L = 6,00m s 942
69
kg 11,00 0,0 6311528 Scoaba otel pentru
constructii din lemn, latime= 65-
90mm, l.200-300 mm
70
kg 32,16 0,0 3805384 Sirma moale zincata D =
2,25 OL 32 s 889
71
kg 101,64 0,1 3805449 Sirma moale zincata D =
4 OL 32 s 889
72
buc 54,00 0,8 6301793 Stilp metalic confectionat
industrial
73
buc 9,12 0,1 6301690 Stilp pentru placi
indicatoare dinteava otel D = 50
74
buc 208,00 0,0 5800376 Surub cap hexagonal
precis M 6 x 25 gr. 5.8 s4272
75
buc 107,60 0,0 5817446 Surub cap hexagonal
semiprecis M 8x 30 gr. 5.8 s 6220
76
kg 24,00 0,0 3603281 Tabla constr.mecanice
s901 1,50x1000x2000 OL 37-1n
77
kg 4,40 0,0
191
LISTA cuprinzand consumurile de resurse materiale
0 1 5 = 3 x 4 7 4 3 2 6
mp 15,72 0,4 2928335 Panou de cofraj tip p fag g
8 mm pentru pereti
52
kg 5.743,50 5,7 6339 Parapet metalic directional
pentru instalatii
53
mc 597,15 895,7 2201452 Piatra bruta sortata
r.metamorf. <50 kg/buc.
54
mc 637,22 955,8 2201658 Piatra sparta pentru
drumuri r.magmatice 15-25
mm.
55
mc 3.826,44 5.739,7 2201672 Piatra sparta pentru
drumuri r.magmatice 40-63
mm.
56
mc 655,85 1.049,4 2200288 Pietris ciuruit spalat de
mal 7-15 mm
57
mc 0,35 0,6 2200290 Pietris ciuruit spalat,de
mal, 7-30 mm
58
buc 208,00 0,0 5840405 Piulita hexagonala
grosolana A M 6 gr. 5 s 922
59
buc 104,00 0,0 5840766 Piulita hexagonala
grosolana B M 8 gr. 5 s 922
60
mc 0,57 0,2 2927745 Placa PFL moi bitumate
calii 2750x1220x16 s7848
61
kg 37,79 0,0 2005418 Plasa sirma neagra ochi
hexag. 19,0 x0,8 x1000 s 2542
62
kg 3.936,86 3,9
3655533 Tabla de aluminiu s 428
hh 2 x 500 al99,5
78
192
LISTA cuprinzand consumurile de resurse materiale
0 1 5 = 3 x 4 7 4 3 2 6
kg 64,72 0,1 3655583 Tabla de aluminiu s 428
hh 2 x 1000 al99,5
79
kg 4,58 0,0 6829501 Tipar met.gata
confect.pt.borne la drumuri $
80
kg 0,06 0,0 6202507 Vaselina tehnica artificiala
tip A s 917
81
kg 45,57 0,0 6103830 Vopsea intermediara alba
v.105-1 ntr 1703-80
82
kg 27,41 0,0 6103294 Vopsea minium de plumb
V 351-3 ntr 90-80
83
kg 326,73 0,4 6200676 White spirit rafinat tip A
stas 44
84
TOTAL
Lei
EURO
64.412
,0
1 EURO = 3,5500 Lei, curs la data de 20.05.2009
Incheiere
Raportul generat cu programul WinDoc 3.8 SP177. Web-site: www.deviz.ro; E-mail: windoc@softmagazin.ro; Telefon: 0236.477007
193
OBIECTIVUL:
3. MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI - SUCEVITA , KM.12+591,00 -15+413.00
OBIECTUL: 3.2. Obiect 2AMENAJARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI - SUCRVITA , KM 12+491.00 - 15+413.00
LISTA
cuprinzand consumurile cu mana de lucru
Denumirea meseriei
Nr.
crt.
Tariful mediu
- Lei/ora -
Valoarea
(exclusiv TVA)
- Lei -
Consumul cu
manopera
- (om/ore) -
Procentul
0 1 2 3 4 = 2 x 3 5
1 190,54 Asfaltator categoria a II-a 10121
2 193,91 Asfaltator categoria I 10111
3 9.164,81 Betonist categoria a II-a 10221
4 2.631,38 Betonist categoria a III-a 10231
5 2.078,34 Betonist categoria a IV-a 10241
6 4,12 Betonist categoria a V-a 10251
7 16.108,23 Betonist categoria I 10211
8 74,20 Dulgher constructii categoria a II-a 10721
9 93,77 Dulgher constructii categoria a III-a 10731
10 30,13 Dulgher constructii categoria a IV- a 10741
11 61,51 Dulgher constructii categoria I 10711
12 33,34 Dulgher poduri categoria a II-a 10821
13 697,60 Fascinar categoria a II-a 11021
14 697,60 Fascinar categoria I 11011
15 706,97 Fierar beton categoria a II-a 11121
16 98,95 Fierar beton categoria a III-a 11131
17 255,52 Fierar beton categoria I 11111
18 1.601,10 Finisor terasamente categoria a II-a 11321
19 7,26 Finisor terasamente categoria I 11311
20 32,07 Lacatus constructii metalice categoria I 21411
21 98,36 Lacatus constructii metalice categoria a
II-a
21421
22 30,15 Lacatus constructii metalice categoria a
III-a
21431
23 26,44 Lacatus constructii metalice categoria a
IV-a
21441
24 13.139,36 Muncitor deservire constructii montaj
categoria a III-a
19931
25 26.777,40 Muncitor deservire constructii-montaj
categoria a II-a
19921
26 33,34 Muncitor deservire c-tii.montaj categoria
I
19911
27 8,00 Muncitor incarcare-descarcare materiale
categoria a III-a
319731
28 5.976,23 Pavator categoria a II-a 12821
29 11.808,10 Pavator categoria I 12811
30 1.961,67 Pietrar categoria I 12911
31 4.336,86 Sapator categoria a II-a 19621
32 10,50 Vopsitor industrial categoria a II-a 223021
33 10,50 Vopsitor industrial-b categoria a III-a 223031
34 7,00 Vopsitor industrial-b categoria I 223011
35 12,17 Zidar categoria a III-a 13431
36 5,49 Zugrav vopsitor categoria a II-a 13321
37 4,16 Zugrav vopsitor categoria a III-a 13331
38 50,32 Zugrav vopsitor categoria a IV-a 13341
LISTA cuprinzand consumurile cu mana de lucru
0 1 2 3 4 = 2 x 3 5
Total ore manopera: 99.057,37
TOTAL
Lei
EURO
1 EURO = 3,5500 Lei, curs la data de 20.05.2009
Incheiere
Raportul generat cu programul WinDoc 3.8 SP177. Web-site: www.deviz.ro; E-mail: windoc@softmagazin.ro; Telefon: 0236.477007
3. MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI - SUCEVITA ,
KM.12+591,00 -15+413.00
OBIECTUL: 3.2. Obiect 2AMENAJARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI -
SUCRVITA , KM 12+491.00 - 15+413.00
LISTA
cuprinzand consumurile de ore de functionare a utilajelor de constructii
Valoarea
(exclusiv TVA)
- Lei -
Tariful unitar
(exclusiv TVA)
- Lei / ora -
Ore de
functionare
Nr.
crt.
Denumirea utilajului de constructii
4 = 2 x 3 3 2 1 0
748,26 5603 1 Autocisterna cu dispde strop cu m.a.j. 5-8t
646,37 3546 2 Autogreder pina la 175cp
377,88 6751 3 Automacara 5 tf, Hmax = 6,5m deschidere max=
5,5m
2.186,00 4053 4 Autovehicul spec pt intr si reparare drum caroser
lea 6,5t
603,36 3706 5 Betoniera cu amestec fortat actelectric 251-500l
25,86 3553 6 Buldozar pe senile 65-80cp
180,17 3548 7 Buldozer pe pneuri 60-100cp
16,39 3554 8 Buldozer pe senile 81-180cp
79,44 3710 9 Centrala de beton semiautomatizata 21-40mc/ora
.921,22 4004 10 Compactor autopropcu rulour.(valturi) pina la 12tf
2.870,16 4005 11 Compactor static autoprop,cu rulouri(valturi),r8-
14;de 14tf
12,76 3511 12 Excavator pe senile actelectric 2,5-2,9mc
8,75 3502 13 Excavator pe senile cu o cupa cu motor termic
0,71-1,25mc
41.566,80 7612 14 Longrina metalica 3m
0,57 4062 15 Masina de trasat benzi de circulatie motor ardere
interna 40-45cp
113,36 2507 16 Motocompresor cu 1 ciocan de abataj 2,0-3,9
mc/min
368,27 2509 17 Motocompresor mobil joasa presiune 4,0-5,9
mc/min
1.303,69 4019 18 vibratoare cu motor ardere interna sub 10cp 650-
700kgf
1.303,69 4055 19 Repartizator de beton de ciment 20cp
377,88 5605 20 Tractor pe pneuri cu remorca de 3t 65cp
1.303,69 7673 21 Umbrar ptprotectia betonului de ciment la drumuri
0,68 3716 22 Vibrator de interior pentru beton actionat, electric
0,9-1,5 kw
18,08 3720 23 Vibrator universal cu motor termic 2,9-4cp
1.303,69 4057 24 Vibrofinisor de beton de ciment cu mot ardere int
20-25cp
TOTAL
EURO
Lei
1 EURO = 3,5500 Lei, curs la data de 20.05.2009
Incheiere
Raportul generat cu programul WinDoc 3.8 SP177. Web-site: www.deviz.ro; E-mail: windoc@softmagazin.ro; Telefon: 0236.477007
3.2. Obiect 2AMENAJARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI -
SUCRVITA , KM 12+491.00 - 15+413.00
OBIECTIVUL: 3. MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI - SUCEVITA ,
KM.12+591,00 -15+413.00
OBIECTUL:
LISTA
cuprinzand costurile privind transporturile
Tipul de transport
Nr.
crt.
Tariful unitar
(exclusiv TVA)
- Lei/Tona/Km
Valoarea
(exclusiv TVA)
- Lei -
Tone
transportate
km
par-
cursi
ore de
functio-
nare
0 6 = 2 x 3 x 5 5 3 2 4 1
Transport rutier
1 67.449,50 TRA01A10 Transportul rutier al...
materialelor,semifabricatelor cu autobasculanta pe
dist.= 10 km.
10,00 0,20
2 850,00 TRA01A40 Transportul rutier al...
materialelor,semifabricatelor cu autobasculanta pe
dist.= 40 km.
40,00 0,80
3 4.585,00 TRA06A10 Transportul rutier al betonului-mortarului
cu autobetoniera de... 5,5mc dist. =10km
10,00 0,20
4 124,00 TRA06A35 Transportul rutier al betonului-mortarului
cu autobetoniera de... 5,5 mc dist.=35 km
35,00 0,70
TOTAL
Lei
EURO
1 EURO = 3,5500 Lei, curs la data de 20.05.2009
Incheiere
Bibliografie
1. Gheorghe Gugiuman &
Izabela Galusca
Dimensionarea sistemelor
rutiere
2. Dan Popovici & Vasile
Boboc & Florin Avadanutei
& Izabela Galusca
indrumator de proiectare
pentru Cai de Comunicatii
Ed. Societatii
Academice Teiu
Botez Iasi-2001
3. Cososchi..... impactul transporturilor
asupra mediului
4. Horia Gheorghe Zarojanu Drumuri, trasee Iasi - 1999
5. Popa P. & Nicolae Vlad Tehnologia lucrarilor de
constructii
Cluj - 1985
6. Vasile Boboc Drumuri, terasamente Iasi - 2000
7. S. Dorobantu, S. Jercan Drumuri. Calcul si
proiectare
Ed. Tehnica
Bucuresti
8. Constantin Ionescu Dinamica si stabilitatea
constructiilor
9. Gheorghe Gugiuman Suprastructura drumurilor
10
.
11
.
Pintilie V. Contributii privind
cuantificarea impactului de
drumuri si autostrazi
asupra mediului
inconjurator
teza de doctorat
1996
12
.
STAS 7970-2001 Lucrari de drumuri.
Conditii tehnice de calitate
si prescriptii generale de
executie
13
.
STAS 863-85 Elemente geometrice ale
traseelor Prescriptii de
proiectare
14
.
STAS 9470-73 Ploi maxime intensitati,
durate, frecvente
15
.
OG 43-1997 Norme tehnice privind
stabilirea clasei tehnice a
drumurilor publice
16
.
STAS 10473-86 Lucrari de drumuri