Bihorul a fost binecuvântat cu frumuseți naturale indiscutabile, chei spectaculoase, peșteri vizitabile și

trasee de trekking cu diferite grade de dificultate. De asemenea, omul a amenajat trasee de Via Ferrata, pârtii de
schi și ștranduri termale care atrag an de an tot mai mulți turiști. Pe lângă vizitarea obiectivelor turistice, turiștii
pot învăța arta olăritului în Vadu Crișului sau tehnica fabricării lăzilor de zestre în zona Beiușului.

2
 ZECE OBICEIURI DE PAȘTE DIN BIHOR

1. În Joia Mare, Filarmonica prezintă „Messa da Requiem”, de Verdi, iar viorile sunt dotate cu goarne.
2. Cele 67 de culte din municipiu țin o slujbă comună. Incultele țin slujba separat.
3. Drumul Crucii se prezintă în două variante: hard, „cu sânge pe pereți, creier pe linoleum”, și soft, cu „doar vântul bate la
Orade”…
4. De obicei șuncile nu se fierb pe aragaz, ci la Felix, în apă termală.
5. Spre deosebire de București, unde Catedrala Mântuirii poate fi înconjurată doar în patru zile, la noi obiceiul turelor în jurul
bisericilor încă se păstrează.
6. PSD-iștii sunt sfătuiți să meargă în noaptea de Înviere la Biserica Romano-Catolică.
7. Liberalii nu iau lumină de la Biserica cu Lună, ci de la cea din Birtin.
8. Începând din acest an ouăle nu pot fi vopsite decât în culori cuprinse în paleta aprobată de arhitectul șef al orașului.
9. Pentru ridicarea moralului enoriașilor, toate Episcopiile au decis să tripleze cantitatea de vin în paște. Sau, după caz, să fie
înlocuit cu pălincă.
10. Din cauza cererii sporite de carne de miel și anul acesta s-au golit cuștile de la adăpostul Grivei.

3
 Judeţul BIHOR
 aşezare: în partea de nord-vest a României, pe cursurile
Crişului Repede şi Crişului Negru, mărginit la est de Munţii
Apuseni, iar la vest de Câmpia Tisei;
 vecini: la est-judeţele Cluj, Alba, Salaj; la nord – judeţul
Satu Mare; la sud – judeţul Arad; la vest – Republica
Ungaria;
 suprafaţa: 7.539 km2 (respectiv 3,2 % din teritoriul ţării);
 populaţie: 617.827 locuitori (populaţia după domiciliu la
data de 01.01.2018, date provizorii);
 împărţire administrativ-teritorială: judeţul Bihor are 101
UAT-uri, grupate astfel: 10 oraşe (din care 4 municipii:
Oradea, Salonta, Beiuş şi Marghita) plus 18 localităţi
suburbane şi, în mediul rural, 91 comune (cu 430 sate,
inclusiv reşedinţele de comună) – în total 458 de localităţi
distincte;
 reşedinţa de judeţ: municipiul ORADEA – cu 221.796
locuitori (populaţia după domiciliu la data de 01.01.2018,
date provizorii), mare centru cultural, economic şi comercial
de importanţă europeană;
 relieful: variat, dispus în trepte ce coboară de la est la vest,
dinspre culmile Munţilor Apuseni spre Câmpia de Vest.

4
În est, pe teritoriul judeţului, se găsesc culmile înalte, vestice, ale masivului muntos Munţii Bihorului - cu înălţimi ce trec de
1.800 m - şi masivele Codru-Moma, Pădurea Craiului şi Şes - de înălţimi mai mici (500 -1.000 m) - ce completează ca o treaptă
mult mai joasă silueta înaltă a muntelui. Aceste culmi mai coborâte, ce pătrund ca nişte tentacule spre vest, sunt despărţite între
ele de depresiunile Beiuşului, pe Crişul Negru, şi Vad-Borod, pe Crişul Repede. Dealurile piemontane fac trecerea spre treapta
cea mai joasă, spre Câmpia de Vest (Câmpia Crişurilor, în sud şi Câmpia Barcăului, în nord);
 clima:
- continental-moderată, se află sub influenţa maselor de aer vestice, mai umede şi mai răcoroase.
- Temperatura medie anuală variază între 6°C şi 10,5°C,
- cantităţile precipitaţiilor căzute cresc de la vest spre est, fiind cuprinse între 500 şi 1.200 litri/m2 ;
 reţeaua hidrografică: reprezentată de Barcău, Crişul Repede şi Crişul Negru care curg de la est la vest;
 bogăţiile naturale ale subsolului:
- resursele de lignit (Popeşti, Borumlaca, Vărzari, Suplacu de Barcău, Oşorhei),
- bauxită (Munţii Pădurea Craiului),
- nisipuri bituminoase (Derna, Tătăruş),
- petrol (Suplacu de Barcău),
- argile refractare (Bălnaca, Şuncuiuş),
- marmură (Băiţa, Chişcău),
- bentonită (Vadu Crişului),
- izvoare cu ape geotermale (lângă Oradea - Băile Felix şi Băile 1 Mai, Mădăras, Răbăgani şi Tămăşeu) şi ape minerale
(Tinca şi Stâna de Vale).
- întinsele suprafeţe ocupate de păduri (cer, gorun, gârniţă, fag, brad, molid), păşuni şi fâneţe naturale;

5
 economia judeţului: se caracterizează printr-o dezvoltare continuă a tuturor ramurilor.
- producţia industrială, concentrată îndeosebi în municipiul Oradea, ponderea cea mai ridicată o au ramurile industriei
uşoare (încălţăminte şi confecţii), alimentară, urmate de industria energetică şi construcţii de maşini, metalurgia neferoasă
inclusiv extracţia, industria chimică, exploatarea şi prelucrarea lemnului (Oradea, Beiuş). Bine dezvoltată este şi industria
materialelor de construcţii în special în zona Aleşd;
- agricultura: intensivă şi multilaterală – deţine un rol important în economia judeţului, ocupând 487.072 ha teren agricol,
din care aproape 3/4 este teren arabil (308.819 ha) – la începutul anului 2018. Cernoziomul din vestul ţării a favorizat
cultura cerealelor, judeţul Bihor situându-se, în cadrul ţării, pe primele locuri în producţia acestora. Dintre cereale se
cultivă mai ales grâul şi porumbul, iar dintre plantele tehnice, floarea soarelui, sfecla de zahăr şi cartoful. Creşterea
animalelor (bovine, porcine, ovine) are o pondere însemnată în agricultura judeţului, atât datorită întinselor suprafeţe de
păşuni şi fâneţe, cât şi tradiţiei locuitorilor în acest domeniu.

TOP 10 CURIOZITĂȚI DESPRE JUDEȚUL BIHOR

1. În județul Bihor se regăsesc patru municipii (Oradea, Beiuș, Marghita, Salonta), șase orașe (Aleșd, Nucet, Săcueni,
Ștei, Valea lui Mihai, Vașcău) și 91 de comune care, la rândul lor, au în componență peste 400 de sate.
2. Conform datelor emise de Ministerul Culturii, în județul Bihor se află 431 de monumente istorice.
3. După Dictatul de la Viena din vara anului 1940, orașul Beiuș a devenit reședința de județ a Bihorului, aici fiind
relocată întreaga administrație românească, cu instituțiile și personalul său.

4. Faimosul lac Vida, cunoscut și ca „lacul cu pâlnie” sau „lacul

cu vârtej”, este de fapt un lac de acumulare, un baraj artificial,
care avea un rol important în exploatarea bauxitei. Pâlnia este
un deversor care, pe lângă frumusețea pe care o oferă locului,
ajută la evacuarea apei în surplus, diminuând presiunea pusă pe
pereții barajului.

6
5. În muzica populară bihoreană, locul central îl ocupă vioara cu goarnă. Acest instrument este specific zonei folclorice
a Bihorului, dar se presupune că a fost inventat de englezul Augustus Stroh.
6. Plănuiești un weekend la Stâna de Vale? Nu uita de pelerină! Stațiunea este renumită pentru cantitatea mare de
precipitații, fiind considerată „polul precipitațiilor din
România”. Situată la o altitudine de 1101 m, pe timp de
iarnă stațiunea este împodobită de straturi generoase de
zăpadă, începând cu luna noiembrie până primăvara târziu,
în martie-aprilie.
7. Peștera Vântului, situată în inima Munților Apuseni, în
masivul Pădurea Craiului, este cea mai lungă peșteră din
România, având o lungime de aproximativ 50 de kilometri.
Din 2016, peștera este deschisă și pentru turiști.

8. În „Top 10 cele mai frumoase peșteri din România”,

alcătuit de echipa Pro Alpin, nu mai puțin de cinci
obiective se regăsesc în județul Bihor! Este vorba
despre Peștera Vântului, Peștera Cetățile Ponorului,
Peștera Urșilor și Apele termale zac în subteranul
întregului județ. În localitatea bihoreană Sarcău este
exploatat un zăcământ de apă termală cu o compoziție
unică în țară datorită compoziției sale. Culoarea
maronie specifică atestă prezența fierului și a altor
elemente minerale (sulf, calciu sau sare) benefice în
diverse afecțiuni respiratorii și locomotorii. Cunoscute
pentru beneficiile lor sunt și apele termale de la Mădăras,
Tinca sau Tămășeu.

7
 9. Biserica de lemn din centrul stațiunii Băile Felix provine din
comuna bihoreană Brusturi unde, după ridicarea unei biserici
zidite, s-a hotărât renunțarea la micul lăcaș construit din lemn de
gorun în 1785. După un popas în curtea Muzeului Țării Crișurilor,
unde a fost reasamblată și restaurată, bisericuța a fost mutată pe
amplasamentul de astăzi.

TOP 15 CURIOZITĂȚI UMORISTICE DESPRE

JUDEȚUL BIHOR

1. Cel mai vizitat obiectiv turistic din judeţ este discoteca din Batăr, urmată la mare distanţă de staţiunea Stâna de Vale;
2. Lângă Oradea este Vama Borş, unde recent a avut loc o grevă a vameşilor, deoarece colegii de la punctul de frontieră
Salonta-Sarkad practicau şpăgi de dumping;
3. Aici se prepară celebra pălincă de Bihor, o băutură distilată în mod tradiţional din Frutti Fresh;
4. Cei doi muzicieni din Bihor, rapsodul Costel Borza şi MC-ul Ciuraru, alcătuiesc împreună 0,003% din cultura românească;
5. Bihorul se află în regiunea istorică Crişana, numită astfel fiindcă acolo a debutat Cătălin Crişan;
6. Aici se află oraşul Salonta, singurul oraş din România care are Lidl-ul în altă ţară;

8
7. Prin Oradea trece Crişul Repede, care se cheamă aşa fiindcă 3 km/h înseamnă la ei repede;
8. Bihorul se laudă cu un cartier care funcţionează şi ca parc de distracţii: Velenţa;
9. Prin Bihor trece acceleratul Baia Mare-Timişoara, cu locomotivă pe aburi, care funcționează prin arderea cojilor de semințe
scuipate de călători:
10.Aici bărbaţii care sunt daţi afară din casă de soţii au un pretext simplu pentru halul în care vin la birou: “Am fost la pescuit
la Cefa”;
11.Pentru că are ştranduri termale la Felix, 1 Mai, Madaras, Marghita şi Ciumeghiu, cel mai frecvent accident din judeţ este
opărirea;
12.Bihorul a dat lumii două repere românești: pe antrenorul Emerich Ienei şi cârnaţii Csabai;
13.În Oradea sunt doi Sequoia, care sunt căutaţi în disperare de hingheri;
14.Muzeul Ţării Crişurilor are 365 de ferestre şi este foarte căutat de oameni care vor să se arunce pe geam;
15.Oradea e genul de oraș în care duminica sunt mai mulți oameni în biserica Emanuel decât pe stadionul FC Bihor.

9
 MISTERELE BIHORULUI

Fiecare localitate are propria poveste, o legendă din trecut care s-a păstrat și a fost dată mai departe generațiilor
viitoare. Astăzi, încă sunt spuse de bătrânii satului. Uneori, faptele relatate sunt verosimile, alteori, spiritualitatea, superstiţiile
locale dau naștere unor relatări pline de mister.

Biserica scufundată din satul Izvoarele

Localitatea Izvoarele, comuna Viișoara, are o poveste pe cât de unică, pe atât de impresionantă. Te vor
trece fiori pe șira spinării!
La prima vedere, mica așezare pare liniștită, în timpul zilei ulițele prăfuite sunt pustii, tinerii sunt la muncă, iar bătrânii
stau în bătătură. Doar apa limpede a unui pârâiaș cântă aceeași doină trăgănată de o viață, șerpuind printre dealuri, la câțiva
kilometri de vatra satului. Tocmai de acest izvor se leagă marele mister al localității.
 biserică și casele din jurul ei dispar în adâncurile pământului
Bătrânii povestesc că o adevărată catastrofă a avut loc în urmă cu aproximativ 500 de ani. Știu povestea de la
bătrânii lor care, la rândul lor, știu povestea din strămoși. Aceștia povestesc cum, într-o noapte neagră, în timpul unei furtuni de
proporții, o bisericuță catolică din lemn și casele din jur, cu tot cu garduri și acareturi, au fost trase în pământ. După puțin
timp, legenda spune că de acolo a izvorât acest curs de apă, oamenii acelor timpuri interpretând că ar fi vorba de lacrimile
celor care au fost înghițiți de o vâltoare de apă, noroi și pământ desprins de pe culmi.
 Catastrofă sau pedeapsă?
Bătrânii de azi bănuiesc că cele relatate descriu scenariul unei catastrofe naturale, fiind vorba de o perioadă bogată
în precipitații. Astfel, pământul fiind îmbitat cu apă de la ploile precedente, o nouă furtună puternică a provocat în acea
noapte alunecări de teren de proporții, care au culminat cu incendiile produse de trăsnete. Cei superstițioși cred că este vorba
despre o pedeapsă divină pentru păcatele grele care îi apăsau, iar iertarea putea veni doar prin pedeapsă. De asemenea, alte păreri
spun că natura a fost cea care a cerut socoteală oamenilor pentru defrișările și săpăturile care au brăzdat adânc pământul din
jurul sătucului.
 Urmările misterioase
Viitura a distrus totul în cale: case, acareturi, grădini, oameni și animale și-au găsit sfârșitul în marea de nămol. De
atunci, se spune că o dată la șapte ani, în acel loc, se poate auzi sunetul înfundat al clopotului care parcă plânge soarta
bisericuței înghițite de pământ în acea noapte fatidică.

10
 Izvorul minunilor din Stâna de Vale – legenda unei iubiri

Aerul curat, culmile împădurite, liniștea născută parcă din

inima muntelui care te cheamă la relaxare și regăsirea
echilibrului interior în mijlocul naturii te aduc la Stâna de Vale,
o stațiune uitată, dar care promite să renască. Potențial există și,
ca orice loc de poveste, unul dintre obiectivele de aici, Izvorul
minunilor, este personajul unei legende.
Ca în orice legendă, cele întâmplate au avut loc cu foarte
mult timp în urmă, în vremuri când lumea era împărțită în două
mari regate: Țara Focului și Țara Ghețurilor, iar cele două lumi
erau diametral opuse, fiecare ghidându-se după propriile legi,
ceea ce a iscat neînțelegeri și rivalitate între cele două.
Se spune că, în Țara Focului, domnea un crai care avea un
fecior. Și tare îi mai plăcea tânărului să cutreiere pădurile la
vânătoare! Devenise un vânător atât de priceput, încât, deși avea o vârstă fragedă, îndrăznea să străbată de unul singur codrii
întunecați și neatinși de alt picior omenesc. Pe de altă parte, în Țara Ghețurilor, trăia o fată de o frumusețe rară, însăși fiica
împăratului, care obișnuia să colinde împărăția, căutând compania viețuitoarelor pădurii pe care le îndrăgea și cu care obișnuia să
se joace.
Într-o zi, pe când cutreiera o pădure aflată la granița Țării de Foc, feciorul craiului ajunge într-o poieniță și o vede pe fata
de împărat jucându-se cu o căprioară. O dragoste mare s-a aprins în sufletul lui și începe să de apropie de frumoasa fată care îl
zărește și simte cum dragostea se înfiripă în inima ei. Căprioara a fugit speriată, iar cei doi îndrăgostiți se întâlnesc într-o
îmbrățișare pătimașă care îi transformă în cel mai limpede și frumos izvor care a curs vreodată.
Cei doi nu au mai fost văzuți niciodată, dar oamenii au înțeles ce s-a petrecut după ce au văzut izvorul pe care decid să-l
numească „Izvorul minunilor”. Din cauza diferențelor dintre ei, focul a topit gheața și, ca printr-o minune, a dat naștere unui colț
de rai.
Astăzi, colțul de rai se numește Stâna de Vale și își așteaptă vizitatorii cu povestea principalului obiectiv din localitate,
izvorul cu apă cristalină care astâmpără setea și bucură inima celui ce-l privește.

11
 STAȚIUNI BALNEOCLIMATERICE
1. Băile Felix
La doar 8 km de Oradea se află cea mai mare stațiune balneară cu regim permanent din
țară, cunoscută inclusiv la nivel internațional. Apele geotermale de aici sunt folosite
pentru tratarea cu succes a unor afecțiuni, dar și pentru relaxare. Stațiunea a fost atestată
încă din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Apa are o temperatură ridicată, motiv
pentru care bazinele din stațiune sunt deschise și în timpul iernii.
Lacul cu nuferi, un mic paradis unic în Europa, unde nuferii și lotușii pot înflori tot
timpul anului, este o altă atracție turistică a stațiunii. Datorită apei termale, în lac trăiesc broaște țestoase și pești exotici.
2. Băile 1 Mai
Stațiunea Băile 1 Mai se află aproape de Băile Felix, în comuna Sânmartin. Turiștii vin pentru relaxare și tratament cu apă sărată
și nămol sapropelic. Cei care vizitează stațiunea ajung de obicei la Ștrandul Venus, cu 14 bazine cu
apă. Tot aici se află și cel mai vechi ștrand cu valuri din România. Ca și obiectiv turistic, se poate
vizita lacul cu nuferi de pe pârâul Peta, în jurul căruia s-a dezvoltat o rezervație naturală unică în țară.
3. Băile Tinca
Băile Tinca se află la 25 km de orașul Salonta, în Câmpia de Vest. Se bucură de un climat temperat cu
influențe oceanice dinspre vest. Temperaturile medii oscilează între -1°C în luna ianuarie și 21°C în
luna iulie. Pe lângă climatul blând, stațiunea dispune de izvoare minerale slab carbogazoase utilizate
pentru tratarea unor boli sau pentru turismul de agrement. Cazarea se face în vile amenajate în stil
rustic.
4. Stațiunea Stâna de Vale
Stâna de Vale este o stațiune balneoclimaterică apreciată pentru apele feruginoase și oligominerale,
presiunea atmosferică mică, aerul puternic ionizat și radiația solară crescută. Se află la 1100 m
altitudine, pe Valea Iadului, fiind punct de plecare în numeroase trasee turistice către Cascada Iadolina, Peștera Meziad, Platoul
Padiș și Izvorul Minunilor. Faimosul izvor se află aproape de Hotelul Iadolina, unde a fost amenajată o cascadă artificială care se
termină într-un mic lac. Noaptea cascada este iluminată. Din bătrâni se spune că dacă bei apă din Izvorul Minunilor vei rămâne
veșnic tânăr. Iarna, stațiunea este căutată de iubitorii de sporturi specifice anotimpului, pentru care există pârtii. De asemenea, se
organizează plimbări cu sania sau snowmobilul

12
 Cele mai interesante peșteri din județul Bihor
Județul Bihor are peste 300 de peșteri

 Peștera Urșilor
Peștera Urșilor este probabil cea mai bogată peșteră vizitabilă în stalactite, stalagmite, coloane și
draperii de la noi din țară. Este un loc de poveste, în care aceste minunății prind viață și
întruchipează diverse personaje, de la Alba ca Zăpada și cei 7 pitici la Moș Crăciun sau locuri,
cum ar fi Lacul cu Nuferi sau Palatele fermecate. Toate aceste opere au fost construite de natură
însăși. În peșteră, turiștii pot afla mai multe și despre ursul de cavernă, dispărut cu mii de ani în
urmă, care a dat și numele peșterii. Numeroase fosile ale acestuia au fost descoperite în interior.
Peștera a fost descoperită în 1975, când a fost dinamitată o carieră de marmură din zonă. Este
împărțită pe două niveluri. Se poate vizita primul nivel doar în cadrul unui tur ghidat de
aproximativ 45 de minute. Al doilea nivel este rezervat cercetărilor științifice. Temperatură în
peșteră este constantă tot timpul anului (10 °C).

 Peştera cu Cristale din mina Farcu

Este singura peșteră din țară în care poți admira cristale de calcit, varietatea si bogăția cristalelor translucide și a speleotermelor,
chiar dacă nu ești speolog. A fost descoperită în anul 1987, în urma dezvoltării Galeriei miniere Farcu. Traseul vizitabil include
și o parte din galeriile miniere, fiind unul dintre puținele ansambluri din lume de acest tip. În galeria mineră urmează fostul traseu
al trenulețului ce ducea bauxita către suprafață.

 Peștera Unguru Mare

Peștera Unguru Mare se află pe Crișul Repede, la poalele Munților Pădurea Craiului,
în comuna Șuncuiuș. Împresionează prin descoperirile arheologice, existând dovezi că
ar fi fost locuită încă din neolitic. Intrarea se face printr-o arcadă cu peste 30m înălțime
si 20m lățime. În ultima galerie a spațiului cavernos a fost descoperită o necropolă cu
vase din lut, piese din bronz și o mărgică din chihlimbar provenit din zona baltică.
Peștera este amenajată și se vizitează cu ghid.

13
 Peștera Meziad
Peștera Meziad se află în Munții Pădurea Craiului, într-un cadru natural pitoresc. Are două nivele care se suprapun la un pod
natural. În interior sunt adăpostite colonii a 8 specii de lilieci și speleoterme deosebite. Și în această peșteră există urme de locuire
din paleolitic și neolitic, dar și oase ale ursului de cavernă. Zona naturală este protejată, fiind un monument al naturii unic în țară
prin dimensiuni, formațiuni carstice și animalele care trăiesc sau au trăit aici. Uneori a fost asemănată cu o catedrală gotică
subterană. Pentru a ajunge la peșteră trebuie sa mergi până în satul Meziad, iar de acolo să urmezi un drum forestier de 3km.

 Peștera Vântului
Are o lungime totală de 47 km și nu este explorată în totalitate. În 1969 a apărut prima hartă color a 15000 m de galerii. Intrarea
în peșteră se află la cel mai jos nivel, unde pârâul subteran iese la suprafață. Are patru nivele. În interior pot fi admirate toate
formele endocarstice cunsocute. Unul dintre sectoarele interne se numește Labirintul Racoviță și este cel mai încurcat sector de
peșteră din România. Pe lângă rocile carstice, la formarea peșterii au contribuit și mișcările tectonice din Dealurile de Vest. Sălile
și puțurile s-au format de obicei la întâlnirea a două falii sau în urma prăbușirilor din acele segmente.

 Peștera Ghețarul Focul Viu

Adăpostește al treilea bloc ca mărime de gheață fosilă din țară, după Peștera
Scărișoara și Avenul Borțig, ambele situate tot în Apuseni. Lucrul acesta se
datorează tavanului deschis, prin care iarna aerul rece pătrunde în interior, și
lipsei de ventilație, care îl menține rece tot anul. Ghețarul se află în sala mai
mare a peșterii și se extinde în exterior printr-o fereastră din tavan. Reflexia
razelor solare care pătrund prin această gaură a dat numele peșterii. Efectul
este cel mai vizibil vara în jur de ora 14, când razele astrului bat
perpendicular. Pentru a o vizita se urmează traseul marcat numit Circuitul
Văii Galbene, având ca punct de plecare Cabana Padiș.

14
 Peștera Cetățile Rădesei
Este unică în România prin hornurile din tavan din sala principală. Intrarea în peșteră se face printr-un portal ogival de 15m. Cele
4 găuri din sala principală fac ca peștera să fie iluminată natural. Întregul traseu subteran are 212 m lungime, iar la ieșire se trece
printr-un canion îngust de aproape 50m. La întoarcere, hornurile se regăsesc pe traseu sub formă de avene.

 Peștera Cetățile Ponorului

Complexul Cetățile Ponorului, Everestul speologie românești, se află într-o
depresiune din județul Bihor. Peștera omonimă este recunoscută pentru măreția ei.
A fost săpată de cel mai mare râu subteran din țară. Intrarea se face printr-un portal
uriaș, cu o înălțime de 70m, parcă anticipând grandoarea spațiului interior. Galeria
principală, ușor meandrată, are 2500 m lungime. Pentru a o explora, ai nevoie de
echipament, cizme de cauciuc și dispozitiv de iluminare. Râul subteran formează în
interior o salbă de 14 lacuri, multe repezișuri și cascade.

 Peştera de la Vadu Crişului

Peștera de la Vadu Crișului a fost descoperită în anul 1903, când versantul a fost dinamitat. A fost amenajată pentru turiști doar
câțiva ani mai târziu, iar în 1969 a devenit a doua peșteră iluminată electric din țară. Din cei 1000m lungime ai peșterii, doar 680m
sunt vizitabili. O parte din peșteră este deschisă doar pentru cercetări paleontologice. Pârâul care a creat peștera izvorăște din
Peștera Bătrânului.

 Avenul Gemănata din comuna Budureasa Este una dintre cele mai mari peșteri verticale din România, cu un diametru de
20m și o adâncime de 100m. Se poate vizita urmând crucea galbenă, în cadrul traseului turistic „Circuitul Lumea Pierdută”,
ce are ca punct de plecare Cabana Padiș. Numele lui a fost dat de puntea ce îl străbate ca o arcadă din piatră, împărțindu-l în
două cavități. De aici se poate vedea baza avenului.

15
  Lumea pierdută

Lumea pierdută este un platou carstic ce ascunde fenomene remarcabile:

avenul Gemănata (82m), avenul Negru (108m), avenul Acoperit, avenul
Pionierilorr, Peștera Căput și alte formațiuni carstice. Numele de Lumea
pierdută se trage de la frumusețea sălbatică, regiune izolată, acoperită de o
pădure deasă și înaltă de conifere, ce ingreuează orientarea. Este un traseu care
ajută sufletul să se liniștească, să uite pentru aproximativ 3 ore de problemele
cotidiene.

FRUMUSEȚI NATURALE

În Bihor timpul stă în loc. Poți zări oamnei care cosesc iarba, pentru ca apoi să o aranjeze maiestuos sub foră de căpițe de
fân, amnei ccare muncesc pământul sau poți vedea care trase de boi și de cai. Trecând peste terenurile agricole și câmpiile
întinse, zona montană aduce locuri desprinse din povești.

 Cheile Galbenei Se întind de la Izbucul Galbenei până la confluența cu Valea Bulz, pe aproximativ 8km. Cheile au două
sectoare separate de Poiana Florilor. Privită din poiană, Piatra Galbenei dă impresia unui zid de cetate ce apără minunățiile
zonei. Cheile sunt spectaculoase prin creste abrupte, arcade din stâncă, cascade (Cascada Evantai), tuneluri și peșteri. Sunt
greu de străbătut, dar sunt considerate unele dintre cele mai frumoase chei din țară. Traseul este recomandat doar celor
experimentați și cu o condiție fizică bună numai pe timp frumos, când nu sunt anunțate precipitații.
 Canionul și cascada Oșelu
Pârâul Oșelu a săpat în pereții de calcar o succesiune de șapte cascade formând astfel canionul Oșelu. Pentru a-l parcurge ai nevoie
de echipament special și cunoștințe de coborâre pe coardă.

16
  Cascada Bohodei
Cu o înălțime de 80m, este cea mai mare cascadă din
Parcul Național Apuseni. Apa se prelinge pe stânca
sculptată în trepte și este considerată una dintre cele mai
frumoase căderi de apă din țară.

 Zona Vadu Crișului

Defileul Crișului Repede, Peștera Vadu Crișului și
cascada cu același nume, aflate chiar în inima acestuia au
fost declarate rezervație naturală în 1955. Sunt accesibile
tot timpul anului.

 Platoul carstic Padiș

Aflat în sud-estul județului Bihor, este una dintre cele mai cunoscute zone din Apuseni printre iubitorii de munte. Platoul cu o
altitudine de 1200 m este mărginit de abrupturi și străbătut de ape repezi ce formează chei și canioane. Geologia și clima au
favorizat apariția unei multitudini de obiective turistice naturale: Cetățile Ponorului, Cetățile Rădesei, Peștera Ghețarul Focul Viu,
Poiana Vărășoaia, Poiana Glăvoi, Poiana Florilor, Cheile Someșului Cald, Cheile Galbenei, Cascada Bulbuci, Cascada Evantai,
Valea și Amfiteatrul Boghii.

 Platoul Carstic Vașcău – Călugări

Rocile calcaroase au favorizat apariția unor fenomene și forme deosebite. Cele mai
speciale obiective turistice de pe platou sunt Avenul Câmpeneasa, Izbucul de la
Călugări, unic datorită cuvei naturale din piatră în care curge apa venită dintr-un
perete calcaros și care se revarsă o dată la 10-20 de minute și Tăul lui Ghib, un lac
dolinar despre care credincioșii cred că ar avea proprietăți tămăduitoare.

17
 Cheile Someșului Cald
Cheile Someșului Cald sunt spectaculoase prin pereții abrupți, ce uneori depășesc 150m înălțime. Pot fi parcurse urmând traseul
marcat cu punct roșu sau în lungul văii în perioadele secetoase. La capătul cheilor, turiștii pot vizita și Peștera Cetatea Rădesei.
Au în jur de 3km lungime. În lungul lor se află și alte obiective turistice, Peștera Hornu, Peștera Uscată, izbucuri, Canionul Moloh
și Canionul Someșului Cald.

 Lacul Vida
Lacul Vida din comuna Dobrești,județul Bihor, este unic în țară prin
deversorul în formă de pâlnie. Acesta asigura scurgerea dirijată a apei, în
special în perioadele ploioase. În funcție de anotimp, culoarea apei pare să
se schimbe, de la albastru la verde sau maro, lucru datorat pădurii dese din
jur care se reflectă în ea. Peisajul de pe drum și din zona lacului este
deosebit de pitoresc. Împrejurimile sunt bogate în chei și caverne (Peștera
Vacii, Peștera Calului, Peștera Babii, Peștera Crucii, Peștera Ciur Ponor,
Peștera Ciur Izbuc, Peștera cu Cristale de la Farcu, Peșter Meziad, Cheile
Videi – cele mai lungi chei din Apuseni și Cheile Albioarei).

 Valea Sighiștelului
Valea Sighiștelului oferă turiștilor peisaje spectaculoase, cu peșteri, mici cascade, chei, vegetație și faună bogată specifică
Apusenilor. Multe dintre peșteri nu sunt accesibile publicului. Spre amonte, râul a creat un sector de chei înguste cu pereți verticali
și înalți. La intrarea în chei, apa formează o cascadă de aproximativ 7m înălțime. Valea Sighiștelului a fost declarată rezervație
naturală de tip mixt.

18
 Groapa Ruginoasa
Groape Ruginoasă apare ca o rană deschisă în peisajul împădurit al Apusenilor. Este de fapt o râpă cu diametrul de peste 600m și
o adâncime de 100m. S-a format prin eroziunea straturilor de gresii, marne, argile și cuarțite de culoare roșu-portocaliu, fiind în
continuă expansiune. La fiecare ploaie, șiroaiele de apă de pe versanți se scurg de pe versanți, creând răni adânci. Fenomenul
geologic a dus la apariția unui peisaj aparte, asemănător unui canion. Se află
în partea sud-estică a județului Bihor, la granița cu județul Alba. Traseul
către Groapa Ruginoasa începe la aproximativ 500m de Vârtop și nu este
unul ușor. Drumul este marcat cu dungă roșie și durează în jur de 40 de
minute.

 Cascada Săritoarea Ieduţului

Cascada se află într-un cadru
natural sălbatic. Traseul către ea
începe de la drumul ce leagă
Stâna de Vale de coada Lacului
Leșu. Se urcă 15-20 de minute
prin pădure pe o potecă paralelă cu pârâul Ieduțului. La final de drum, turiștii sunt
răsplătiți cu o zgomotoasă cădere de apă de 15m.
La 6 km de coada Lacului se află și Cascada în trepte Iadolina, situată în spatele
stâncilor de pe partea stângă a drumului, venind dinspre Stâna de Vale.

 Lacul de acumulare Leșu se află într-un cadru natural ce a facilitat apariția unui mic sat de vacanță. Vizitatorii pot pescui,
înota, face trasee montane, dar și să schieze pe timp de iarnă, aici existând o pârtie cu teleschi.

19
 CASTELELE DIN BIHOR
În total, în județul Bihor se află 21 de castele și conace, majoritatea fiind retrocedate.

 Castelul de vânătoare Zichy din Gheghie a fost ridicat de un nobil maghiar din familia Zichy la mijlocul secolului al
XIX-lea.
 Castelul Wetheimstein din Ciutelec a aparținut familiei Rotschild. Se spune că este bântuit, deoarece unul din oaspeții
familiei, un tinerel de 60 de ani, ar fi venit la castel împreună cu soția lui de 18 ani. Aceasta l-a înșelat cu unul dintre
grăjdari. Atât soția, cât și amantul au fost găsiți împușcați pe o pajiște. De atunci, fantoma femeii se plimbă pe holurile
castelului căutându-și iubitul.
 Castelul Zichy „Poiana Florilor” se află la jumătatea drumului dintre Aleșd și Popești, într-o pădure de fag numită Codrii
de Aramă. A fost construit la sfârșitul secolului al XIX-lea de către contele de Zichy pentru soția sa. Pretențioasa doamnă
nu s-a lăsat impresionată de cele 365 de ferestre, 54 de uși și 12 turnuri ale castelului și s-a întors în Ungaria. Ulterior,
castelul a aparținut firmei „La Roche & Darvas”, până la naționalizare. A funcționat ca hotel, motel și restaurant. După ’98
nu a fost retrocedat, ci atribuit bisericii ortodoxe, aici locuind câteva măicuțe. În curtea castelului s-a adus o biserică din
lemn și s-au ridicat Schitul Poiana Florilor și un
canton.
 Castelul Degenfeld din comuna Balc a fost
construit la finalul secolului al XIX-lea pe locul
unui castel și mai vechi. În prezent castelul este unul
dintre cele mai importante obiective turistice
antropice din județ.

20
 BISERICA DE LEMN DIN PEȘTIȘ
Lângă Aleșd se află o bisericuță din lemn declarată monument
istoric. A fost construită în anul 1797 și renovată de mai multe ori. Este
unul dintre cele mai vechi obiective turistice din județul Bihor. Atrage
vizitatorii prin vârstă, picturile din interior și arhitectură, având întraga
structura din rezistență din lemn, spre deosebire de alte biserici din zonă.
Are hramul „Buna Vestire”.
Planul bisericii este dreptunghiular, raportul dintre lungimea (19,7
m)şi lăţimea (6,2 m) bisericii diferind mult faţă de alte biserici. Intrarea
în biserică se face pe latura de sud unde sunt două intrări. O intrare ce
duce în pronaos este străjuită de un frumos portal sculptat. Cea de-a doua
intrare, mai recentă conduce vizitatorul direct în naosul bisericii. Portalul
intrării în pronaos conţine inscripţii în limba română şi în limba latină, cu
caractere chirilice şi latine, inscripţii ce amintesc de momentul edificării
bisericii. O primă inscripţie, în limba română scrisă cu caractere chirilice,
din păcate păstrată parţial aminteşte de meşterii care au ridicat biserica:
„Această sfântă biserică s-a făcut în anul 1797 şi au lucrat meşterii Bocse
Mihaiu…”, o a doua inscripţie scrisă cu litere şi cifre arabe indică
persoana ce ocupa postul de asesor consistorial la momentul edificării
bisericii: „Poinar Miklos assessor consistorialis 1797„. O ultimă
inscripţie, în limba latină indică faptul că în 1797 a avut loc doar o
renovare a bisericii: „Hoc templum ren(o)vatum est in anno 1797„.

Pictura iconostasului, cu o puternică influnţă barocă datează din

anul 1810.. Iconostasul cuprinde 4 registre, primul registru fiind dominat
de reprezentările lui Isus pe cruce, cu Fecioara Maria în stânga şi Sfântul
Evanghelist Ioan în dreapta, în al doilea registru sunt reprezentaţi Isus
binecuvântând şi cei 12 apostoli, al treilea este registrul în care se regăsesc icoanele prăznicare iar cel de-al patrulea registru, cel
mai de jos este dominat de uşile diaconeşti şi împărăteşti. Atât iconostasul dar şi pictura uşilor împărăteşti şi diaconeşti sunt
atribuite pictorului Ioan Zugravu, originar din sudul României.

21
 ORADEA
Lucruri mai puţin cunoscute despre Oradea.
1. În Cetatea Oradei au fost înmormântaţi regi şi regine Ladislau I care a murit pe 25 iulie 1095, Ştefan al II-lea care a domnit
între 1116 şi 1131, urmat apoi de Andrei al II-lea (1205-1235) şi care a fost singurul rege al Ungariei care a pornit o cruciadă
(Cruciada a V-a) în Ţara Sfântă. Ladislau al IV-lea, care a domnit între 1272 şi 1290, Beatrice, prima regină a Ungariei,
soţia regelui Carol Robert de Anjou, dar şi regina Maria de Anjou (foto), prima soţie a lui Sigismund de Luxemburg, moartă
la 23 de ani, iar în 1437 şi soţul ei, o figură marcantă a epocii, deoarece conducea o bună parte a Europei, fiind rege al
Ungariei, Croaţiei, Boemiei, Germaniei, dar mai presus de toate împărat al Sfântului Imperiu Roman. Sigismund de
Luxemburg a murit în 1437, în Moravia (Cehia), trupul fiindu-i adus la Oradea cu un car cu 6 cai împodobiţi cu catifea,
broderii din aur şi pietre preţioase, toate lăsate în dar Catedralei din Cetate.
2. S-a construit primul observator astronomic din România şi unul dintre primele din Europa. În secolul XV, vestitul astronom
şi matematician austriac Georg von Peuerbach îşi făcea cercetările despre bolta cerească la... Oradea. Peuerbach a construit
aici, într-unul din turnurile Cetăţii, primul observator astronomic de pe actualul teritoriu al României şi unul din primele
din Europa.
3. În Evul Mediu trecea prin capitala Bihorului şi "meridianul zero". S-a stabilit şi că "meridianul zero", adică linia imaginară
care desparte emisfera estică de cea vestică, porneşte din cartierul "Steaua" (astăzi Cantemir), care era punctul fix la care
se raporta astronomul în calcularea eclipselor solare şi lunare. Oradea a avut meridianul zero până în anul 1667, iar lucrările
lui Peuerbach au fost folosite şi de marii navigatori ai lumii. Legendele spun că în 1504 tabelele făcute la Oradea ar fi fost
folosite de Columb pentru a convinge băştinaşi din Jamaica să îi dea alimentele necesare echipajului său, prezicând eclipsa
de Lună din data de 29 februarie a acelui an. De asemenea, Amerigo Vespucci a scris în memoriile sale că a învăţat să
măsoare longitudinea din "Tabula Varadiensis". Aceleaşi tabele au stat la baza cercetărilor lui Tycho Brahe şi ale lui
Johannes Kepler pentru a stabili legile mişcărilor planetelor. Meridianul zero a fost mutat apoi, pe rând, la Nurnberg, la
Paris şi, în 1851, la Greenwich, lângă Londra, unde se află şi în prezent.
4. Există cea mai veche însemnare care relatează o cădere de meteorit în România. Dintre cei şapte meteoriţi care au căzut
de-a lungul timpului în România, cel de la Oradea este considerat, deocamdată, cel mai vechi fiind datat din 1692, când ar
fi căzut şi explodat în zona de răsărit a oraşului, în actualul cartier Velenţa, "cu forţa a 200 kilograme de

22
 explozibil". Consemnarea evenimentului astral a intrat şi în "Catalogul meteoriţilor", editat de Brithis Museum, iar
documentul despre meteoritul de la Oradea este cea mai veche însemnare ce relatează fără doar şi poate o cădere de meteorit
pe teritoriul României.
5. Oradea are cel mai bogat şi divers patrimoniu Art Nouveau din ţară, 20 de imobile fiind clasate ca monumente istorice şi
este singurul oraş al României intrat în reţeaua europeană a oraşelor Art Nouveau. Fenomenul a apărut în Europa la sfârşitul
secolului XIX caracterizat prin forme inspirate din natură. Iniţiat în zona fraco-belgiană, stilul s-a manifestat în mai toată
Europa, apoi şi în America, prin mai multe mişcări artistice. În Spania, spre exemplu, Art Nouveau a produs stilul modernist
şi spectaculos al faimosului Antoni Gaudí, iar în Europa Centrală curentul Seccesion, care consacra separarea de vechile
tipare. Unul dintre cele mai frumoase palate este Vulturul Negru, o copie a vestitei galerii Vittorio Emanuele din Milano.
Pentru ridicarea palatului s-au folosit 4 milioane de cărămizi, 60 vagoane de ciment, 47 vagoane de fier, 52 vagoane de var,
6 vagoane de piatră şi 26 vagoane de lemn. Decorată cu motive florale, simboluri inspirate de păsări şi un vitraliu cu un
vultur negru la intrare, palatul a fost inaugurat cu fast în 1908.
6. Cel mai lung caltaboş din lume a fost făcut la Bihor și are 208,2 metri. A fost nevoie de 37 de kilograme de ficat, 15
kilograme de plămâni, rinichi şi alte măruntaie, 55 de kilograme de carne și slănină şi de 42 de kilograme de orez pentru
ca uriașul preparat să doboare recordul deținut de niște bucătari spanioli. La final, după ce l-au întins pe mese, bihorenii au
constatat că au realizat un caltaboș cu 21 de metri mai lung decât cel care deținea până acum titlul mondial.
7. Filmul Pistruiatul a fost filmat într-o mare parte în Oradea, urbea de pe Criş a fost aleasă mai degrabă datorită centrului
vechi şi străzilor care încă păstrau aspectul anilor ´40.
8. Biserica Baptistă Emanuel din Oradea, inaugurată pe 26 februarie 1995, este cea mai mare biserică baptistă din Europa,
atât în privinţa proporţiilor clădirii cu trei nivele cât şi ca membrii, în evidenţele Bisericii fiind 4.526 de credincioşi.
9. Unică în Europa este şi Biserica cu Lună prin mecanismul aflat în turla bisericii care pune în mişcare o sferă cu diametrul
de 3 metri de forma lunii. Sfera e vopsită jumătate în galben şi jumătate în negru şi se deplasează după mişcarea de rotaţie
a Lunii în jurul Pământului, arătând, prin rotirea sa, toate fazele Lunii. Biserica a fost construită în perioada 1784-1790, iar
în biserică se află portretul lui Horea eroul revoluţiei din 1784, poziţionat deasupra iconostasului.

23
Obiective turistice care sunt pe placul tuturor iubitorilor de istorie, cultură și natură.
Oradea este un oraș cosmopolit, numit și capitala Art Nouveau a României datorită numărului mare de construcții ce
aparțin acestui stil.
Totodată, este și unul dintre cele mai dezvoltate oraşe din țară, cu foarte multe obiective turistice şi o amplasare care îl
transformă într-o destinaţie de vizitat. Est cunoscut pentru bogata istorie multiculturală, arhitectura celebră art-nouveau,
restaurante bune, viața de noapte activă și stațiuni termale de renume mondial.

 Piața Unirii este azi centrul istoric și cultural al orașului Oradea și este opera mai multor maeștrii arhitecți, pictiori și
constructori. Prin urmare, fondul construit al zonei Pieţei Unirii este unul valoros din punctul de vedere al stilurilor
arhitecturale (baroc, clasicist, eclectic, istorizant, secesion, modernist). Îîntr-o singură piață, se află mai multe atracții
turistice: Biserica cu Luna, Biserica Sfântul Ladislau, Biserica Sfântul Nicolae. Pe lângă clădirile iconice, în Piața Unirii
sunt amplasate și numeroase cafenele și restaurante.
 Palatul Vulturul Negru este cel mai emblematic monument orădean care este situat în colțul nord-estic al Pieței Unirii.
Această clădire este un ansamblu complex cu configuraţia spaţială şi cu faţadele concepute în stil lechnerian, operă a
arhitecţilor Komor Marcell şi Jakab Dezső.
 Complexul Baroc este cel mai important complex de acest tip din România si unul din cele mai reprezentative ale Europei.
Este construit din trei monumente, și anume: Palatul Baroc, Bazilica Romano-Catolică și Șirul Canonicilor. Un aspect
interesant este faptul că Palatul Baroc are o sută de camere și 365 de ferestre câte una pentru fiecare zi a anului. Șirul
Canonicilor este un complex arhitectural format din 10 clădiri înșiruite, construite în mai multe etape pe parcursul a 100 de
ani. Catedrala este compusă dintr-o navă principală, două navete secundare, în interior are o orgă, funcțională și azi, ce
datează din anul 1780. Printre obiectele prețioase pe care le adăpostește catedrala se regăsesc: pietrele tombale în stil gotic
și renascentist aparținând vechii catedrale din Cetatea Oradea, precum și moaștele Sfântului Ladislau I – Taumaturgul.
 Cetatea Medievală Oradea este una dintre puținele cetăți bastionare din România și este emblema orașului Oradea. Cu o
istorie de aproape 1 000 de ani, cuprinde 12 corpuri și 5 bastioane, fiecare bastion purtând un nume diferit: Bastionul Aurit,
Bastionul Bethlen, Bastionul Ciunt, Bastionul Crăișoru, Bastionul Roșu. Era recunoscută pentru numeroasele legături
subterane prin care comunica cu exteriorul, iar acest lucru au făcut-o să reziste în fața numeroaselor intenții de asediu.
Actualul Corp A, Palatul Princiar, este cea mai veche clădire din incinta cetății și este cel ce ne introduce în istoria orașului
Oradea. În plus, o vizită la cetate oferă și posibilitatea unei plimbări prin parcul dendrologic care îi aparține, amenjat la
baza zidurilor

24
 Muzeul Art Nouveau - Casa Darvas - La Roche Casa Darvas-La Roche este o clădire din Oradea, construită în stil
Secession vienez, excentrică, după proiectele arhitecților născuți la Oradea, József Vágó și László Vágó. Are o orientare
excelentă, cu deschidere pe două fronturi stardale, în zona centrală a orașului și spre zona de promenadă pe malul Crișului
Repede, cu vedere spre Sinagoga Neologă Sion. În interior mobilierul de epocă în stil neo-rococo este sculptat din lemn de
paltin vopsit alb şi păstrat în dormitorul de la etaj. Încăperile sunt mobilate cu piese decorative şi tablouri ce definesc stilul
modern şi rafinat de viaţă de la începutul secolului XX.
 Palatul Moskovits Adolf și Fii, denumit și Palatul Moskovits II, este o clădire în stil secession și șcuprinde trei etaje, un
parter, un subsol, un acoperiș înalt cu fațada netedă și un număr redus de ornamente dar bine proporționate. Faţada
reprezintă o adevărată marcă de stil arhitecţii Vágo Laszlo şi Vágo Jozsef, construită în acelaşi stil de tratare a suprafeţei
ca şi Casa Guttenberg din Budapesta. Povestea palatului începe imediat după anul 1900, în condițiile dezvoltării
comunității de evrei în Oradea, printre care se numărau antreprenorul Adolf Moskovits și fii săi Mór şi József. Palatul a
găzduit mai multe destinații: magazine la parter, un salon de pălării la primul etaj împreună cu sediul Băncii de Oradea şi
a Societăţii Comerciale pe Acţiuni, iar celelalte două etaje aveau apartamente de locuit.

 Dealul Ciuperca, cunoscut și ca ”Dealul Oradei” este unul dintre simbolurile orașului Oradea. Vizitatorii au parte de
băncuțe, pergole, zone de relaxare, amfiteatru în aer liber, o cafenea și cinci puncte de belvedere legate între ele cu o alee

25
 și mult spațiu verde. Restaurantul din vârful colinei oferă un cadru intim și romantic, combinând mâncarea deosebită cu o
priveliște pe măsură. Noaptea, luminile orașului asigură un spectacol fascinant.
 Turnul Primăriei reprezintă un obiectiv turistic care oferă posibilitatea de a cuprinde cu privirea întreg orașul.
Deși o urcare în turn reprezintă o provocare destul de mare, merită efortul deoarece de acolo, de sus, veți avea parte de
o priveliște panoramică absolut superbă asupra orașului Oradea. La etajul 1 se află și mecanismul orologiului denumit
”ceasul mamă”, care cântă la ore fixe ”Marșul lui Iancu”. Orologiul a supravieţuit celor două războaie mondiale, iar
acoperişul şi zidul turnului au supravieţuit celor două incendii, primul în 1917, iar la doilea în 1944. Cadranul ceasului
păstrează şi azi urme de gloanţe din timpul războiului din 1944.Palatul Ulmann
 Palatul Ullmann situat pe Strada Piata 1 Decembrie, a fost proiectat
de arhitectul local Ferenc Lobl in anul 1913 și este una dintre puținele clădiri
non-religioase din Oradea care ilustrează în mod evident apartenența la
credința evreiască. Este o cladire impozantă, simetrică și frumos
proporționată, care cuprinde un parter înalt, placat cu plăci de faianță verde-
albastruie și trei niveluri de locuințe, ultimul fiind mansard. În decoraţia
exterioară a faţadei se pot descifra elemente caracteristice artei sacre iudaice:
menora (sfeşnicul cu şapte braţe) străjuită de doi lei precum şi de numeroase
motive florale şi geometrice. Pentru comunitatea evreilor, Palatul Ullmann
este încărcat şi de amintiri dureroase legate de cel de-al doilea război mondial,
acesta făcând parte din perimetrul ghetoului. După război, Palatul Ullmann a
redevenit ceea ce fusese înainte, un bloc de locuinţe, iar la mansardă s-au
amenajat ateliere pentru artiştii plastici profesionişti.
 Sinagoga neologa Sion se află la doar cativa pasi de Piata Unirii, pe malul Crisului, se inalta Sinagoga Neologa
Sion – a 3-a ca marime din Europa. Cladirea dateaza din 1878 si astazi este un spatiu destinat artelor
contemporane unde se organizeaza diverse evenimente si concerte.

26
  Calea Republicii este o strada pietonala unde vei gasi o
multime de palate de tip secession, ce au fost sau sunt in
proces de reconditionare. Majoritatea cladirilor de aici
dateaza din secolul 19. Palatul Moskovits Miksa sau cladirea
albastra pe care ai vazut-o sigur in fotografii din Oradea,
Palatul Apollo, Palatul Stern, Casa Darvas La Roche sunt
doar cateva dintre cladirile pe care vei vrea sa le admiri. In
plus, aici vei gasi si multe restaurante cu mancare delicioasa,
gelaterii, sau cafenele.
 Promenada pe malul Crișului Atunci cand vrei sa petreci
putin timp in natura, ia la pas Promenada de pe malul
Crisului. Opreste-te la terasa cu priveliste asupra centrului
orasului si savureaza un pranz delicios.

OBICEIURI ȘI TRADIȚII DE ANUL NOU PASTORAL

Pe lângă datinile tradiţionale cunoscute, în Apuseni, în fiecare an, de Paşti, se derulează și alte obiceiuri specifice

 Obiceiul puşcatului de Paşte în Apuseni. Se alungă răul şi se

celebrează Învierea Domnului
”Puşcatul cu carbid” se practică în tot Postul Paştelui, dar mai ales
în Săptămâna Mare şi, în special, în Noaptea Învierii.
Peste 100 kg de carbid, 30 ţevi de 3-4 lungime sunt amplasate pe
un deal, apă, cauciucuri pentru a întreţine focul toată noaptea şi
multă voie bună, care să ţină până dimineaţa. La miezul nopţii, se
puşcă toate ţevile în acelaşi timp, astfel că senzaţia şi zgomotul te
cutremură până în adâncul sufletului. Cu siguranţă este ceva ce
trebuie să trăiţi cel puţin o dată în viaţă. Astfel se derulează
obiceiul la Roşia Montană şi în alte localităţi de pe culmile
Apusenilor.

27
 În Săptămâna Mare, gospodarii fac curățenie în ogradă, în fața casei, în uliță, își repară lavițele de la stradă, scot pernele,
dunele (dricarele) la soare, pe sârmă, să fie aerisite.Toate acestea fiind un simbol al curățeniei și al purificării casei și
gospodăriei
 În a doua zi de Paști, cimitirul devine scena principală pe care se „joacă” viața satului. Aici, oamenii dauu pomeni și oferă
mâncare și băutură pentru sufletele celor plecați, pentru că exista credința că cei plecați revin și se reunesc simbolic cu cei
din familie. Astfel, în preajma cimitirelor se joacă și se chiuie.
 Împistrirea ouălor cu motive tradiționale și ouăle încondeiate sunt frecvent monocrome. La Drăgoteni, ornamentele sunt
desenate pe fond roșu sau albastru. Ouăle se împistresc în Vinerea Mare cu ajutorul unui instrument numit bizarcă. Femeile
topesc ceară de albine și cu ajutorul bizărcii modelează pe ouă diverse motive, păstrate din moși strămoși. Sunt motive
geometrice (rombul – care asigură legătura dintre cer și pământ, cercul), florale (spicul de grâu, trifoiul cu patru foi și frunze
de diferite forme), fitomorfe (pomul vieții, bradul etc.), zoomorfe (coarnele berbecului, creasta cocoșului), scheomorfe
(motive ce izvorăsc din marile ocupații ale lumii satului, reprezentând furca, grebla, plugul, vârtelnița, secera etc.). Un loc
aparte îl ocupă motivele religioase – crucea și prescura”, a detaliat Vasile Todincă.
 Postul Paștelui este un post al fudulului, în sensul că, în comparație cu Postul Crăciunului, acum nu se face mâncare multă,
dar se făceau haine noi pentru fiecare membru al gospodăriei, pentru ca în ziua de Paști să iasă la slujbă cu ceva nou – o
cămașă, un pantalon, și de aici, fudulia. O altă caracteristică a Postului Paștelui era înfrânarea, purificarea spirituală. Postul
Paștelui era cel mai greu post de peste an, pentru că creștinul are conștiința unui fapt tragic, spre deosebire de Postul
Crăciunului, care era Postul sătulului. Atunci avem de-a face cu un adevărat festin alimentar, un moment al veseliei transpus
prin obiceiuri mai complexe și mai numeroase în comparație cu cele din Postul Paștelui (colindele, mersul cu turca, cu
steaua și cu plugușorul)”, a mai punctat Todincă.
 Obiceiul suratelor este obiceiul fetelor tinere din satele din Bihor Ele făceau practic un legământ de prietenie pe viață,
bazat pe încredere și sprijin reciproc. Fetele îmbrăcau haine de sărbătoare și purtau la gât ștergare colorate, culoarea
predominantă fiind roșul. Fetele se țineau de mâini, dansau și cântau „Lioara”, după care își jurau credință ca „surate”.
Evenimentele ritualice culminau cu suite de dansuri tradiționale, la care participau și feciorii satului.

28
 JOIA MARE
 Sărbătorile de Paşte încep în Duminica Floriilor, atunci când ramurile de
salcie sunt sfinţite de preot, la biserică. Ramurile sunt păstrate peste an, în casele
localnicilor. În Joia Mare începe a se bate toaca, pentru îndepărtarea spiritelor
rele. Bătăile de toacă au o funcție de purificare a spațiului și de alungare a
spiritelor rele.
 În această seară, în biserici se ține Denia sau Slujba celor 12 Evanghelii,
când are loc comemorarea Cinei cea de Taină. O credință populară din această
Provincie, spune că în această seară, când se citesc cele 12 Evanghelii,
credincioșii trebuie să aibă la ei un fir de ață, pe care să-l înoade după citirea
fiecărei evanghelii, astfel ca la final să aibă 12 noduri. Bătrânii din Crișana spun
că, peste an, atunci când te confrunți cu o mare problemă ori ești bolnav, dacă dezlegi un nod și îți pui o dorință, această
dorință se va îndeplini.
 Tot atunci se aprind focurile sacre ale Învierii în cimitire. Se spune că focurile se aprind, să nu fure Iuta, adică Paștele.
Focurile au și un scop de apărare, de purificare. Deoarece ne aflăm în perioada Echinocțiului, în trecut oamenii credeau că
Soarele nu ar putea să depășească această perioadă de criză, iar într-o interpetare creștină, cu ajutorul acestor focuri este
ajutat să învingă noaptea.
 În Joia Mare este şi trasul la ţintă cu ouă clocite. Pe vremuri, după slujba de joia seara, tinerii din unele zone, obişnuiesc
să culeagă ouăle clocite din cuiburile păsărilor şi să se bată în curtea bisericii.
 În Joia Mare se aleg şi ouăle pentru „împistrare”, adică încondeierea ouălor cu semne scarale. La încondeiere se foloseşte
bijorca, un instrument specific bihorean. Ouăle sunt încondeiate cu ceară de albine și vopsite cu o soluție făcută din frunze
de ceapă. Oul este un simbol al mormântului Mântuitorului. El a spart mormântul să revină la viață, la fel cum puiul sparge
oul. Oul poartă germenele vieții, este un simbol universal al originii, al începuturilor tuturor lucrurilor. De Paște, oul e
împodobit, înfrumusețat și folosit la masa festivă de după Înviere. Masa începe cu ciocnitul ouălor, care amintește de jertfa
violentă a Mântuitorului.
 În Joia Mare, numită și Joimărița, Joia Neagră, Joia Patimilor, există credința că se deschid mormintele, iar sufletele
morților se întorc acasă și stau alături de membrii familiilor, până după Paști. Pentru întâmpinarea acestora, se aprind focuri
prin curți, în fața casei și în cimitire. Acestea erau aprinse din resturi vegetale, uscate, pentru a îndeplini ritualul.
 În Joia Mare este și termenul până la care femeile trebuiau să termine de tors cânepa, altminteri erau blestemate.
29
  În Joia Mare, gospodarii se spovedesc pentru ca în ziua de Paști să poată primi cu sufletul curat trupul și sângele
Mântuitorului. De asemenea, din Joia Mare, credincioșii țin post negru până în noaptea Învierii. La Biserici nu se mai trag
clopotele până în seara Învierii. Ele au fost de fapt înlocuite cu bătăile de toacă. Acestea au fost asemuite cu bătutul
piroanelor în mâinile și picioarele lui Isus Hristos. “Toaca simbolizează crucea lui Hristos, dezvăluind – cum spunea
părintele Galeriu – o chemare vie la rugăciune, dar și un cântec de durere și de bucurie, vestind, o dată cu baterea cuielor
crucii, imnul pascal al Învierii”, a precizat Vasile Todincă.

DUMINICA TOMII
 În Duminica Tomii, după Paşte, fetele din judeţul Bihor se prind în „Lioara”, un obicei care începe în cimitir, pe morminte,
şi care este continuat pe câmpurile şi pe uliţele din sat.
 In unele sate , se obisuia să se aducă la biserică oale și diferite vase ce urmau a fi folosite pentru a se face mâncare în
restul anului , în care se punea făină și sare amestecate cu furaje. Animalele care se înfruptau din aceasta mâncare sfintita de
preot, erau apărate față de vrăji și spirite rele. Din făina binecuvantata la biserică, se facea pâine pe vatră, care este indicată
pentru femeile ce își doreau să rămână însărcinate ori pentru cele gravide, fiind astfel sigure ca vor da naștere unor copii
sănătoși și frumosi.

RUSALIILE
Pogorarea Sfantului Duh este o sarbatoare crestina importanta care se tine intoteauna duminica, la 10 zile dupa Inaltare si
la 50 de zile dupa Pasti. De aceea sarbatoarea crestina mai poarta denumirea de Cinzecime. E totodata sarbatoarea intemeierii
Bisericii crestine. In urma cuvantarii insufletite a Sfantului Apostol Petru, s-au convertit la crestinism aproximativ 3.000 de
suflete, care au alcatuit cea dintai comunitate crestina din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai tarziu.
De sarbatoarea Rusaliilor apartin o sumedenie de datini, traditii, obiceiuri, superstitii, credinte si rituri religioase populare.
In Bihor, se obisnuia sa se aduca la biserica oale si diferite vase ce urmau a fi folosite pentru a se face mancare in restul
anului, in care se punea faina si sare amestecate cu furaje. Animalele care se infruptau din aceasta mancare sfintita de preot erau
aparate fata de vraji si spirite rele. Din faina binecuvantata la biserica se facea paine pe vatra, indicata pentru femeile care isi
doreau sa ramana insarcinate sau pentru cele gravide, cele din urma fiind astfel sigure ca vor da nastere unor copii sanatosi si
frumosi.
La sate, in special, se pastreaza traditia ca in aceasta zi sa se duca la biserica pentru sfintire crengi de tei si nuc, acestea
simbolazand limbile de foc ale puterii Sfantului Duh, care s-a pogorat peste Sfintii Apostoli. Aceste crengute se agata apoi la

30
streasina caselor sau la icoane. Se spune ca acestea te vor apara de cele rele, acestea capatand puteri miraculoase pentru vindecarea
celor care sufera de surzenie. Ramurile de tei folosite la Rusalii sunt pastrate peste vara pentru a putea fi folosite in practicile de
alungare a furtunilor si a grindinii.

31
VIZITAȚI!
 Satul celor 1000 de pivnițe

Satul Sălacea este așezat în Câmpia Ierului, un ținut cu o veche tradiție în cultivarea viţei-de-vie, localitatea fiind cunoscuta
drept „Satul celor 1000 de pivnițe”. În Sălacea există aproximativ 970 de pivniţe săpate în deal, alcătuind aşa-zisa stradă a
pivniţelor.

 Șuncuiuș

Șuncuiuș este satul de reședință al comunei cu același nume din județul

Bihor, situat la poalele Munților Pădurea Craiului, pe cursul mijlociu
al râului Crișul Repede.
La Șuncuiuș găsim o plajă amenajată în inima Apusenilor, cu nisip fin,
sezlonguri ca la mare și un peisaj care te duce gândul la o plajă exotică.
Atracțiile turistice din zonă includ: Biserica Ortodoxă, Valea și defileul
Crișului Repede - o arie naturală de importanță floristică, faunistica si
geologică, și câteva peșteri (Pestera Vantului, Unguru Mare,
Batranului).

 Stâna de Vale

Stâna de Vale este o stațiune de odihnă și tratament, situată în județul Bihor, aflată în componența comunei Budureasa, în Masivul
Vlădeasa, la o altitudine de 1100 m.
Principalii factori de tratament în Stâna de Vale, care atrag mii de turiști anual, sunt apele oligominerale și feruginoase, bioclimatul
tonic, caracterizat prin presiune atmosferică scăzută, radiația solara intensă și ionizarea crescută a aerului.
Amatorii de drumeţie pot face plimbări în pădurile de conifere din împrejurimi ori excursii mai lungi pe potecile marcate care duc
spre obiective turistice cum ar fi: Cascada Iadolina, Cascada Moara Dracului, Cascada Vălul Miresei, Cascada Miss, Cascada
Săritoarea Ieduțului, Valea Iadei, Vârful Poieni, culmea Cârligatele, Valea Drăganului.
Alte obiectivele turistice din zonă sunt: Izvorul Minunilor, Peșterile Urșilor și Meziad,Cetățile Ponorului, Valea Iadului și Peștera
cu apă.

32
  Cetatea din Sâniob – o amintire a trecutului

Cetatea din Oradea este un martor care

ne aduce aminte de trecutul glorios al orașului
de azi, de forța cu care a rezistat în fața
invaziilor mongole și turcești. Dar aceasta n-
a fost singura cetate medievală importantă de
pe teritoriul actualului județ Bihor. A fost
una dintre cele mai puternice cetăți medievale
din județ, fiind și un punct vamal important al
epocii. Fortificația a devenit ulterior și
sediul sangeacului de Sâniob (diviziune
administrativă otomană, district) în timpul
existenței Pașalâcului de Oradea, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea.
Comuna Sâniob se află la doar 16 km distanță de un alt punct important pe harta evului mediu timpuriu, Cetatea Biharia,
fapt care atestă apartenența acestor teritorii la voievodatul condus de Menumorut.
Asemenea Cetății Oradea, fortificația aparține perioadei renascentiste, fiind construită în secolul al XVI-lea. Încă din
secolul al XI-lea, pe acest amplasament exista o mănăstire benedictină care, în Evul Mediu, adăpostea relicvele Regelui Ștefan al
Ungariei, cetatea dezvoltându-se în jurul așezământului monahal.
Evenimente demne de amintit au loc în 1501, când domeniul abaţiei de Sâniob împreună cu mănăstirea și satele
aparținătoare ajunge în posesiunea Ordinul Paulinilor și în anul 1600, când mănăstirea este ocupată în mod abuziv de protestanţii
din familia Telegdy, care ucid toți călugării.
Pe ruinele cetății se află astăzi biserica romano-catolică din localitate și un conac construit în secolul al XVIII-lea, dar din
cetatea propriu-zisă rămân vizibile până astăzi doar fragmente din bastioanele ce apărau odinioară fortificația.
Săpăturile arheologice recente au ca scop găsirea de dovezi care să redea așezarea circuitului turistic religios prin acordarea
titlului de sanctuar diecezan de pelerinaj, datorită dovezilor deja existente care vorbesc despre existența unui important centru
regional de pelerinaj al Sfintei Fecioare.

33
 Octavian Goga
(n. 1 aprilie 1881, Rășnari — d. 7 mai 1938, Ciucea)

A fost un poet român, ardelean, politician de extremă dreaptă pro-nazist, antisemit și mason, prim-
ministrul României de la 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938 și Membru al Academiei Române
din anul 1920.
“După Eminescu și Macedonski, Goga e întâiul poet mare din epoca modernă, sortit prin simplitatea
aparentă a liricii lui să pătrundă tot mai adânc în sufletul mulțimii, poet național totdeodată și pur ca și
Eminescu”. ( George Călinescu )
Din copilărie, Octavian Goga s-a identificat cu universul rural, îmbrățișându-i aspirațiile: ”De la
început m-am pomenit într-un mediu țărănesc pe care (…) am căutat să-l pătrund dus de mână de părinții
mei, cărturari. Eu n-am fost țăran, dar am priceput păsurile satului și m-am contopit cu toate durerile lui”
(”Fragmente autobiografice. Mărturisiri literare”, 1934).După primele clase făcute în satul natal, Octavian
Goga a urmat gimnaziul și liceul maghiar din Sibiu (1890-1899), transferându-se, în urma unui conflict național, la liceul
românesc de la Brașov, unde și-a luat Bacalaureatul în 1900. Studiile universitare le-a făcut la Facultatea de Litere și Filosofie a
Universității din Budapesta (1900-1904). După studiile din Budapesta a mers la Universitatea din Berlin, cu o bursă acordată de
Asociația Astra.
A debutat încă din anii de liceu în revista ”Tribuna” (1897), cu poezia ”Atunci și acum”, iar, mai târziu, a colaborat la
”Familia”, ”România ilustrată”, ”Tribuna literară”. În anii studenției, la Budapesta, a făcut parte din Societatea academică
studențească ”Petru Maior”. Aici, în 1902, împreună cu Al. Ciura și Octavian Tăslăuanu, a editat revista ”Luceafărul”, unde și-a
publicat cele mai multe din versurile ce vor fi reunite în volumul ”Poezii” (1905), care a fost primit cu entuziasm, devenind
“evenimentul literar” al anului. Printre poeziile care au deschis volumul de debut se aflau ”Rugăciune”, ”Plugarii”, ”Noi” și
”Oltul”. La 21 martie 1906, Academia Română i-a acordat Premiul ”Năsturel-Herescu”.
Au urmat volumele de versuri ”Ne cheamă pământul” (1909), cu poezii antologice, precum: ”Un om”, ”În munți”, ”Graiul
pâinii” și ”Din umbra zidurilor” (1913), caracterizat prin sentimentul dezrădăcinării, ”Cântece fără țară” (1916).Culegerea de
conferințe, evocări, amintiri, intitulată ”Precursori” (1930) este o altă operă care i-a marcat prezența în literatura momentului.
A scris teatru — ”Domnul notar” (1914), o dramă în trei acte, a cărei premieră a avut loc la 14 februarie, pe scena Teatrului
Național din București și ”Meșterul Manole” (1928) reprezentată, de asemenea, pe aceeași scenă.

34
 Din publicistica sa amintim: ”Însemnările unui trecător. Crâmpeie din zbuciumările de la noi” (1911), ”Strigăte-n pustiu.
Cuvinte din Ardeal într-o țară neutrală” (1915), ”Mustul care fierbe” (1927), ce conține articole publicate în revista ”Țara noastră”,
”Aceeași luptă: Budapesta — București” (1930). A tradus, totodată, din Petofi Sandor, Ady Endre, Imre Madách (”Tragedia
omului”, 1934, a cărei traducere a fost apreciată ca fiind excepțională).
Militând pentru eliberarea națională a românilor din Transilvania, Octavian Goga a desfășurat o importantă activitate
politică, în cadrul Partidului Național Român.
A întemeiat revista ”Țara noastră”, ca publicație pentru popor a Astrei (1907). Lupta tot mai susținută a poetului pentru
drepturile naționale și sociale ale românilor ardeleni îi atrage arestarea și primul proces de presă (1911), soldat cu condamnarea
și detenția la Seghedin (1912), unde a fost vizitat de I.L. Caragiale.
A trecut munții și a plecat în România. S-a stabilit la București, devenind unul dintre animatorii Ligii Unității Politice a
Tuturor Românilor, militând pentru intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei, pentru eliberarea teritoriilor
românești aflate sub stăpânire austro-ungară și desăvârșirea unității național-statale. Articolele din volumul ”Strigăte în pustiu”
(1915) și poemele din volumul ”Cântece fără țară” (1916) care exprimă retorica momentului, alternează virulența cu ardoarea
patriotică.
Intrarea României în Primul Război Mondial (1916) l-a determinat pe poetul ardelean, poetul ”pătimirii noastre”, să se
înroleze, în 1917, ca simplu soldat pe frontul din Dobrogea. A editat, în refugiul de la Iași, împreună cu mai mulți scriitori, precum
Mihail Sadoveanu, Alexandru Vlahuță, Lucian Blaga, ziarul ”România” (1917-1918). I s-au încredințat o serie de misiuni
diplomatice la Paris și Londra, lucrând în cadrele Consiliului Național Român, în vederea determinării marilor puteri de a
recunoaște desăvârșirea unității statale românești.
Marea Adunare Națională de la Alba Iulia hotărăște, la 1 decembrie 1918, Unirea Transilvaniei cu România, vestea fiind
primită cu deosebit entuziasm și bucurie în suflet de românii de peste graniță și de membrii Consiliului de la Paris. Octavian
Goga, aflat, încă la Paris, a fost ales membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei.
După Primul Război Mondial, Octavian Goga a fondat Partidul Național Agrar, care a fuzionat cu Liga Apărării Național
Creștine, condusă de A.C. Cuza, formând Partidul Național Creștin.
În plan public, a deținut funcțiile de ministru al Instrucțiunii Publice și Cultelor (1919), ministru de stat (1920-1921),
ministru al Cultelor și Artelor (1920), ministru de Interne (1926-1927). În perioada 28 decembrie 1937 — 11 februarie 1938,
Octavian Goga a fost prim-ministru al României.
A fost membru corespondent (29 mai 1914) și membru titular (4 iun. 1919) al Academiei Române. A fost vicepreședinte
al Academiei Române (1 iun. 1929 — 30 mai 1932). În 1923 a rostit discursul solemn de primire închinat lui George Coșbuc.

35
 În 1932, Facultatea de Litere și Filosofie din Cluj i-a oferit titlul de Doctor Honoris Causa, pentru întreaga sa activitate
publicistică.
A fost președinte al Societății Scriitorilor Români (1924-1925).
Octavian Goga a murit la 6 mai 1938, la Ciucea, în urma unui atac cerebral survenit cu trei zile înainte, în grădina castelului.
Trupul poetului a fost transportat la București și depus la Ateneu, fiind apoi înhumat în Cimitirul Bellu. Ulterior, rămășițele
pământești ale poetului național au fost reînhumate la Ciucea.
Scriitor de mari resurse romantice, agitator de conștiințe, a fost exponentul strălucit al pregătirii și împlinirii visului național
secular. ‘‘S-a ars pe sine prin flacăra nestinsă ce ardea în el” (Nicolae Iorga).

36
37

(n. 30 ianuarie 1965, Cluj-Napoca, România) este un chitarist, muzician, interpret și compozitor român.
NEBUN DE ALB
Acum sunt mai pustiu ca totdeauna
De când mă simt tot mai bogat de tine
Și-mi stau pe tâmple soarele și luna
Acum mi-e cel mai rău și cel mai bine.
Și uite, n-are cine s ne-ajute
Abia-și mai ţine lumea ale sale
Și-ntr-un perete alb de muze mute
Nebunii negri caută o cale
Și te iubesc cu milă și cu groază
Tot ce-i al tău mi se cuvine mie
Ca un nebun de alb ce capturează
Regina neagră pentru veșnicie.
Și te iubesc cu milă și cu groază
Tot ce-i al tău mi se cuvine mie
Ca un nebun de alb ce capturează
Regina neagră pentru veșnicie
Prin gări descreierate accidente
Mărfare triste vin în miezul verii
Iar eu sunt plin de gesturi imprudente
Ca să te apropii și ca să te sperii.
Jur împrejur priveliști aberante
Copii fragili ducând părinţi în spate
Bătrâni cu sănii gri de os pe pante
Și albastroși venind spre zări uscate
Emeric Imre
Și te iubesc cu milă și cu groază
Tot ce-i al tău mi se cuvine mie
Ca un nebun de alb ce capturează
Regina neagră pentru veșnicie.
Și te iubesc cu milă și cu groază
Tot ce-i al tău mi se cuvine mie
Ca un nebun de alb ce capturează
Regina neagră pentru veșnicie
Mi-e dor de tine și îţi caut chipul
În fiecare margine a firii
În podul palmei dacă iau nisipul
Simt un inel jucându-se de-a mirii.
I-aud prin bătălii din vreme-n vreme
Ostașii gărzii tale ţi se-nchină
Iubita mea cu foarte mari probleme
Cu chip slavon și nume de regină
Și te iubesc cu milă și cu groază
Tot ce-i al tău mi se cuvine mie
Ca un nebun de alb ce capturează
Regina neagră pentru veșnicie
38
 Festivalul “Salcâmului în floare” – mai
 Festivalul Luminii - mai
 Serbările Cetății Oradea - iulie
 Festivalul Prieteniei - august
 Festivalul Berii – august
 Festivalul Gătitului la ceaun - august
 Festivalul Animației - octombrie
 Târgul Pălincarilor – octombrie
 Festivalul Teatrului de Stradă – octombrie
 Festivalul Sarmalelor de la Salonta –
octombrie
 Festivalul vinului – noiembrie
 Târgul gasto-Bihor – decembrie
 Festivalul plăcintelor – variabil

39
Impresii:

40