Sunteți pe pagina 1din 112

PROIECT MARKETING TURISTIC - PROGRAM

DE MARKETING - PENTRU PROMOVAREA PE


PIATA INTERNA
A.S.E. Bucuresti
Facultatea de Marketing
C.I.E.D.D. Braila

PROIECT
MARKETING TURISTIC
PROGRAM DE MARKETING
PENTRU PROMOVAREA PE PIATA INTERNA
A PRODUSULUI
"VANATOR LA VATRA DORNEI"
CUPRINS
Introducere
Cap.1. Stabilirea obiectivelor generale de marketing
1.1. Misiunea
1.2. Obiectivul general de marketing
Cap. 2. Analiza situatiei existente
2.1. Auditul de markting

2.1.1 Mediul extern


2.1.2. Mediul intern
2.2. Analiza SWOT
3.3. Ipoteze
Cap. 3. Previziuni de marketing
Cap.4. Stabilirea
marketing

obiectivelor

si

strategiilor

de

4.1. Obiective de marketing


4.2. Strategii de marketing

Cap. 5. Buget de marketing


Cap. 6. Programul de marketing. Diagrama Gantt.
Introducere
VATRA DORNEI - PREZENTARE GENERALA
Orasul Vatra Dornei este situat in nordul Romaniei (judetul Suceava), in
Carpatii Orientali, in culoarul depresionar ce desparte grupa nordica de grupa
centrala a acestora. Asezat la confluenta Bistritei Aurii cu cel mai insemnat
afluent al sau din cursul superior, Dorna, la o altitudine de 802 - 808 m, si
la 110 km sud-vest de municipiul Suceava, orasul are o pozitie deosebit de
favorabila fata de cele mai importante cai de comunicatie.
Vatra Dornei este inconjurata de o serie de munti josi si mijlocii, cu
structura cristalina, cu aspect de muncele, alcatuiti din culmi rotunjite care
coboara in trepte - in nord-est, Barnarelu (1.321 m), prelungirea masivului
Giumalau; in sud, Dealu Negru (1.302 m); in nord, Runcu (1.155 m), partea
terminala a Muntilor Suhardului, situati in unghiul de confluenta a Bistritei cu
Dorna. Dincolo de aceste culmi din imediata apropiere a orasului se ridica

spre sud zidul vulcanic al Muntilor Calimani, spre est, muntii cristalini ai
Bistritei si masivele Giumalau-Rarau, iar spre nord, culmile Suhardului.
Repere istorice
Primele izvoare scrise despre localitatea Dorna dateaza din 14 mai 1.600. Dupa anul
1.775, Dorna intra sub stapanire austriaca.
Evolutia edilitara si urbanistica a localitatii a fost puternic marcata de descoperirea
uriaselor rezerve de ape minerale. Recunoasterea oficiala a importantei izvoarelor minerale se
datoreaza studiilor din anul 1.805 ale doctorului Ignatziu Plusch.
Din scrierile si rapoartele doctorului Plusch aflam ca, in forma lor primara, baile se
faceau cu apa scoasa de bolnavi din fantana Izvorului 'Ioan', situata la 200 de pasi de drumul
imparatesc. Prepararea bailor se facea la domiciliul bolnavilor. Din acest motiv doctorul Plusch
propune amenajarea statiunii pe proprietatea particulara a numitului Cratzer, cu ajutorul tehnic si
material al proprietarului minelor din Iacobeni, Manz de Mariense.
Proiectul de amenajare al bailor propus de doctorul Plusch a fost aprobat prin Decretul
administratiei din 17 ianuarie 1.811, iar inginerul Buholzer a primit sarcina sa construiasca o
cladire cu sase cazi de baie la care apa minerala era adusa printr-o teava si continua sa curga prin
jgheaburi.
O noua etapa in dezvoltarea statiunii balneare s-a inregistrat in anul 1.895. La aceasta
data geologul Stur a intreprins un studiu geologic al terenului pe care era amplasata statiunea
Vatra Dornei. In baza acestui studiu s-a proiectat si dezvoltat statiunea dupa anul 1.895.
In perioada 1896-1897, principalele obiective ale statiunii balneoclimaterice Vatra Dornei
au fost terminate si inaugurate: Cazinoul Vatra Dornei, Palatul comunal, Palatul National, Izvorul
'Ioan' , Izvorul Ferdinand si Izvorul "Sentinela" cladirea scolii primare, Gara mare si Gara Bai,
Biserica catolica si Templul evreiesc.
Localitatea Vatra Dornei s-a dezvoltat incepand din secolul XVIII in jurul statiunii
balneare si concomitent cu aceasta.
Vatra Dornei a fost declarat oras al imperiului austro ungar la 17 decembrie 1907.
Petru Forfota, primar in perioada 1934-1937, ii prezenta voievodului Mihai, devenit
Regele Mihai I, stabilimentele statiunii balneare in urmatorii termeni: "Publicul ce a vizitat
aceasta statiune in anii de dupa razboi a putut fi pe deplin satisfacut in asteptarile sale de ceea ce
i se oferea. Bineinteles ca au existat si lipsuri in dezvoltarea statiunii. Lipseste canalizarea,
apeductul, asfaltarea sau pavarea strazilor orasului etc. Aceste lucrari nu au putut fi executate
pana acum, din cauza ca au lipsit fondurile necesare."
In timpul celui de-al doilea razboi si in special in a doua sa parte - anii 1.943-1.944 statiunea balneara a suferit nenumarate distrugeri. Oranduirea instalata dupa 1.945 a preluat baile

prin actul nationalizarii de la 11 iunie 1.948 si a inceput o vasta campanie de refacere si


modernizare a tuturor obiectivelor care constituiau averea statiunii. Imediat dupa 1.950 Vatra
Dornei a intrat in exploatare la intreaga capacitate si pana in 1.989 a continuat sa se dezvolte in
toate planurile: medical, de agrement, de odihna, etc.
In martie 1.999, localitatea Vatra Dornei a devenit oras-statiune turistica de interes
national, pentru ca pe 7 iulie 2.000 sa fie declarat municipiu.
Turismul dornean a continuat sa se dezvolte si dupa 1.990, astazi turismul devenind
componenta de baza a dezvoltarii localitatii.
Datorita conditiilor favorabile de care dispune, a frumusetii locurilor, puritatii aerului,
apelor, zonei montane, precum si a inestimabilului patrimoniu cultural si religios existent, Vatra
Dornei detine un potential turistic ridicat. Alaturi de pitorescul regiunii, binecunoscuta
ospitalitate, traditiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei bucovinean, traditiile de
sarbatori si portul popular dau culoare locala pentru atragerea turistilor.
Asezare geografica
Municipiul Vatra Dornei este situat in partea de sud a Bucovinei, la o altitudine de 804 m,
la confluenta raurilor Dorna si Bistrita, in depresiunea Dornelor, cuprinsa pe doua laturi intre
Obcina Mare si Obcina Mestecanisului si pe latura nord-vestica de Muntii Bistritei.
Avand o asezare prielnica, depresiunea Dornei este un tinut populat, fiind legata printr-o
retea de cale ferata cu toata tara. Vatra Dornei este inconjurat de munti inalti, acoperiti cu paduri
de brazi si molid, care adapostesc regiunea in timpul verii de curenti si iarna de viscole.
Clima
Analizand media temperaturilor anuale, s-a constatat ca temperatura aerului in oras se
situeaza in jurul valorii de +6,4 grade Celsius, osciland intre -7 grade in ianuarie si +16 grade in
iulie. Presiunea atmosferica medie este de 690 mm. Datorita padurilor si muntilor inconjuratori
media anuala de precipitatii este de 900 mm pe cmp. Densitatea precipitatiilor este maxima in
iunie si iulie, insa si precipitatiile din cursul iernii sunt destul de numeroase, realizand un strat de
zapada de 1,1-1,6 m grosime. Precipitatiile abundente din perioada de iarna constituie un
fenomen caracteristic al zonei. Iernile incep devreme si dureaza 5-6 luni, iar in unele locuri
umbroase zapada se mentine pana in ultimele zile ale lunii aprilie. Toamnele, in schimb, sunt mai
secetoase.
Precipitatii lunare:
Precipitatiile au un regim influentat in mare masura de caracterul musonic al circulatiei
vestice, de origine atlantica, a curentilor de aer. Valoarea precipitatiilor medii anuale este de 672
mm. Cele mai mari cantitati de precipitatii cad in intervalul mai - august, deci in anotimpul cald,
cand exista conditii prielnice pentru formarea ploilor de convenctie.

Flora si fauna
Vegetatia are un caracter montan, preponderente fiind coniferele: molidul, bradul, pinul,
ienuparul si unele specii de foioase, paltinul de munte, mesteacanul, scorusul, plopul, salciile si
arinul, precum si arbusti si subarbusti: maces, soc rosu, cununita, zmeur, afin, merisor.
Vegetatia ierboasa este bogata in specii, dintre care predomina: paiusul de livada,
timoftica, golomat, teposica, rogozuri, piciorul cocosului, garofita, arnica, sunatoarea, secarica,
s.a.
Fauna din aceasta zona este preponderent populata de: cerb, caprioara, urs brun, ras, lup,
vulpe, mistret, jder, dihor, nevastuica, bursuc, vidra.
Dintre pasarile de munte specifice zonei amintim: cocosul de munte, corbul si unele
specii de rapitoare.
In raurile Dorna si Bistrita se intalnesc pesti specifici apelor reci, de munte: pastrav,
lipan, boistean, lostrita, clean. Pe vegetatie si in sol se gasesc numeroase specii nevertebrate
(libelule, gandaci, fluturi, etc.).
Datorita actiunilor de protejare a vanatului si de sanctionare a braconajului, fauna
codrilor Dornei se pastreaza intr-un echilibru acceptabil.
Rezervatii si arii naturale: Parcul municipiului Vatra Dornei. Arbori seculari: zambru,
zada, stejar, molid. Plante ocrotite: zambru, arin pieptanat, tisa - forma arbustiva, sangele
voinicului, angelica.
Animale: urs, ras, cocos de munte.
Endemisme: piciorul cocosului, caldarusa, vinetea, margareta, carbune.
Relicte: coada zmeului
Raritati: Montia fontana
Caracterizare hidrogeologica si zacaminte de apa minerala
Zacamantul Vatra Dornei si statiunea balneara cu acelasi nume se situeaza in depresiunea
intramontana a Dornelor, de origine tectonica, inchisa la nord de Obcina Suhardului, la est de
masivul cristalin al Bistritei, la vest de Muntii Bargaului, iar la sud de eruptivul Muntilor
Calimani.
Localitatea balneara este asezata pe raul Dorna, la confluenta cu Bistrita, respectiv pe
doua terase de acumulare: una cu altitudinea de 2-5 m, dezvoltata atat pe dreapta, cat si pe stanga
raului Dorna, iar alta la 10-15 m pe dreapta raului; pe aceste nivele morfologice se afla parcul
statiunii si bazele de tratament.

Geologic, teritoriul statiunii se incadreaza in zona cristalino - mezozoica a Carpatilor


Orientali, cuprinzand o parte din semifereastra tectonica Iacobeni - Vatra Dornei. Peste
formatiunile cristaline s-au depus depozite aluvionare ale teraselor de 5 si 15 m, reprezentate prin
bolovanisuri, pietrisuri si nisipuri grosiere, constituite din cuartite, micasisturi, andezite si gresii
avand grosimi de 1,6 -6,0 m in nivelul morfologic superior si de 3 m in nivelul morfologic
inferior. Cristalinul, pe care sunt dispuse depozitele celor doua terase, este afectat de un accident
tectonic major dintre doua serii de falii transversale.
Existenta apelor minerale este legata de emanatiile de dioxid de carbon ale manifestarilor
postvulcanice din masivul Calimani. Migrarea CO 2 spre suprafata se realizeaza prin sistemul de
fracturi tectonice care afecteaza fundamentul; o parte din gaz este retinut de apa subterana
acumulata in partea alterata a sisturilor cristaline; cea mai mare parte insa, se dizolva in stratele
acvifere freatice, acumulate in depozitele celor doua terase din dreapta raului Dorna.
Mineralizarea mai puternica se produce acolo unde acviferele freatice mentionate sunt dispuse
peste liniile de fractura si imediat in aval, pe directia de curgere a curentului acvifer. Zacamantul
hidromineral este deschis si exploatat in prezent prin 17 surse, din care opt captari directe prin
drenuri sau puturi.
Din cele 17 surse existente in statiune se poate exploata un debit de peste 600mc/24 ore,
apa minerala carbogazoasa fiind furnizata, in principal, de stratul acvifer acumulat in nivelele
permeabile ale terasei superioare. Acest debit ar putea fi marit printr-o exploatare rationala la
peste 900 mc/24 ore, insa fara a deschide noi surse care ar putea periclita zacamantul
hidromineral atat calitativ cat si cantitativ.
Din punct de vedere hidrochimic, apele minerale de la Vatra Dornei sunt bicarbonate
calcice-magnezice sau bicarbonate calcice-magnezice-sodice, avand o compozitie chimica
identica cu a apelor dulci din zona, ceea ce confirma faptul ca mineralizarea apei se produce
numai prin dizolvarea dioxidului de carbon in acviferele din terasele raului Dorna. In ceea ce
priveste gazele care insotesc apa, s-a constatat ca dioxidul de carbon este prezent in proportie de
92,4-93,3%. De asemenea, pe langa azotul si oxigenul de origine atmosferica, analizele au mai
indicat prezenta, in proportii foarte scazute, a argonului (0,06%), metanului (0,1-0,2%) etanului
si propanului. Mineralizarea totala are valori cuprinse intre 250 si 4000mg/l, a reziduului fix intre
250 si 700 mg/l, iar fierul atinge uneori chiar 65mg/l. S-a constatat ca sodiul apare in apa la
sursele care exploateaza nivelele mai profunde, mai ales la cele din sisturile cristaline cu
circulatie indelungata.
Concentratia in CO2, elementul principal luat in considerare in tratamentul balnear,
variaza in limite largi, in functie de distanta la care se situeaza sursa de fracturile cristalinului, cat
si de debitul gazului mofetic in anumite perioade ale anului. Cantitatea cea mai mare de CO 2 se
constata la sursele din terasa superioara. La vest de paraul Negresti, concentratiile gazului
mofetic scad sub 500 mg/l, situatie de altfel observata si la sursele din terasa inferioara.
Principala substanta minerala terapeutica utilizata in aceasta statiune este apa
carbogazoasa, ceea ce ii imprima specificul cardiovascular. Pe langa apa carbogazoasa se
utilizeaza si namolul terapeutic exploatat din turbierele din apropierea orasului. In prezent, acesta
este transportat de la exploatarea de turba Poiana Stampei.

In afara prizei de apa freatica, in intravilanul municipiului Vatra Dornei se afla zacaminte
de ape minerale carbogazoase si CO2mofetic. Aceste resurse se folosesc in cura balneara ce se
efectueaza in bazele de tratament ale statiunii.
Zacamantul hidromineral de la Vatra Dornei se afla in zona terasei superioare a raului
Dorna, intre paraurile Negresti si Condresti, precum si de-a lungul vailor Negresti si Rosu. In
aceasta zona sunt exploatate principalele puturi, foraje si izvoare care asigura apele mineralizate
necesare efectuarii tratamentelor balneare.
Prima atestare documentara asupra caracteristicilor apelor minerale din Vatra Dornei
dateaza inca din anul 1870. Ulterior, si indeosebi in ultimii 50 de ani, au fost intreprinse cercetari
complexe hidrologice, geofizice, climatologice si fizico-chimice, precum si lucrari de explorari si
exploatare a surselor hidrominerale.
Vatra Dornei dispune de mai multe tipuri de ape minerale, fiecare caracterizandu-se
printr-o individualitate hidro-chimica si genetica distincta:
- ape carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, feruginoase, hipotone;
- ape minerale sulfuroase, in principal oligominerale (sursa Iacobeni) utilizate in circuitul
balnear pentru aerosoli.
Statiunea dispune pentru cura externa de 14 surse din care sunt exploatate 9 surse,
celelalte fiind in conservare. Totodata, statiunea mai dispune de 2 izvoare pentru cura interna.
Spatii verzi
Vatra Dornei este una dintre cele mai mari localitati cu caracter turistic din Nordul
Moldovei, atat datorita faptului ca este o statiune balneo-climaterica, cat si a potentialului sportiv
si de agrement al zonei.
Situatia zonelor verzi in municipiul Vatra Dornei

Suprafata (ha)
Nr.
Municipiu
crt.

1.

Zone de agrement Spatii


si parcuri
verzi

Vatra Dornei

36,4

0,6

Populatie

Zona verde/cap de
locuitor (mp/loc.)

18.487

22,5

Total

37

Principalele zone verzi studiate si propunerile de extindere a acestora sau de realizare a


altora noi, sunt:
Parcul statiunii, in suprafata de 35 ha, este o zona a localitatii cu o valoare peisagistica
deosebita, fiind principalul loc de punere in valoare a microclimatului statiunii, intrunind
calitatile specifice de parc balnear, prin oferirea unor conditii optime de odihna si refacere in aer
liber, promenada, divertisment si chiar cura de plimbare activa (cura de teren).
Parcul este amenajat cu terenuri de sport, teren de joaca pentru copii si vestitul "Foisor"
unde in fiecare vara rasuna acordurile fanfarei municipale.
Cazinoul, un edificiu de mare valoare al orasului se afla in parc, fiind in prezent in stadiu
de consolidare si restaurare. Tot in parc, construita dupa 1990, se afla Catedrala "Sfanta Treime".
Parc si zona verde pe Dealul Magura (Zona Runc)
Zona Runc este denumita astfel datorita existentei pe dealul Magura a cabanei si a
campingului Runc. Astazi, a luat un puternic avand din punct de vedere turistic, pe teritoriul ei
infiintandu-se unitati private de prestari servicii (pensiuni, cabane, baruri, restaurante).

Cap.1. Stabilirea obiectivelor generale de marketing


1.1.

Misiunea

Agentia de turism si-a stabilit drept misiune punerea la dispozitia


turistilor a unor pachete de servicii atractive, complete, de o calitate
deosebita, intr-un cadru natural inedit cu o fauna si flora de o mare
diversitate si un patrimoniu traditional, istoric si cultural bogat. Agentia de
turism, doreste sa faca cunoscute aceste frumuseti naturale, culturale,
traditionale, istorice precum si fondul cinegetic pe intreg teritoriul Romaniei.
1.2. Obiectivele generale de marketing
Potrivit matricei lui Ansoff, obiectivul agentiei de turism este
dezvoltarea produsului.
SHAPE * MERGEFORMAT
PRODUS
Existent
Nou

Penetrarea
Pieei
Dezvoltarea
produsului

Existent
Dezvoltarea
produsului
Penetrarea
Pieei
Nou
PIA|~

Error! Filename not


specified.

Deoarece agentia are un pachet de servicii turistice si doreste


diversificarea acestuia cu adaugarea la oferta sa a activitatii de vanatoare si
pescuit sportiv. Dezvoltarea produsului implica vanzarea produsului pe piata
existenta si cresterea cifrei de afaceri, respectiv a profitului cu 10% pe
urmatorii 2 ani prin lansarea lansarea pachetului turistic "Vanator la Vatra
Dornei" pe piata Romaneasca.

Cap. 2. Analiza situatiei existente

2.1. Auditul de markting


2.1.1. Mediul extern
Analiza pietei
Analiza pietei turistice presupune analiza cererii si ofertei, respectiv
a cumparatorilor si a vanzatorilor care tranzactioneaza produsele sau
serviciile.
In cadrul analizei pietelor tinta trebuie avute in vedere trei etape:
dimensionarea pietei(segmentarea pietei), tintirea pietei (evaluarea
elementelor de atractivitate) si pozitionarea pietei. Dimensionarea pietei
sunt date de: structura pietei (a cererii si a ofertei), aria pietei si capacitatea
pietei.

a) Oferta turistica a Vatra Dornei este bogata si diversificata, ea fiind


formata din:

potentialul ofertei care cuprinde totalitatea resurselor naturale


(peisaje, relief, fauna, fluora, izvoare) si resurse atropice (biserici,
manastiri, muzee, cetati, datini, traditii);

echipamentele de producere si comercializare a produselor


turistice;

conditii de comercializare(pret, facilitati);

infrastructura turistica;

forta de munca necesara (pregatirea personalului).

Oferta actuala cuprinde:


Turism balnear
Statiunea balneo-climaterica Vatra Dornei are patru baze de tratament, cu sectii de bai
carbogazoase, impachetari cu namol, hidroterapie, sala de sport pentru medicina recuperatorie.
Exista 6 izvoare pentru cura interna si peste 30 pentru cura externa (izvoare
carbogazoase, bicarbonate, calcice, feruginoase, magneziene, usor sulfurate, oligometalice,
atermale etc.).
Statiunea Vatra Dornei detine o bogata traditie in tratarea unor boli cu ajutorul apelor
minerale. Apele minerale din statiune cat si cele din Bazinul Dornelor constituie "materia prima"
pentru mii de proceduri care se efectueaza in modernele baze de tratament.
Factori naturali:

Apele minerale carbogazoase,


magneziene, feruginoase;

Mofete naturale de sonda cu mare puritate si concentratie de CO2;

Namolul de turba din Tinovul Mare Poiana Stampei caracterizat ca turba oligotrofa slab
mineralizata, bine descompusa cu continut mare de coloizi organici si acizi humici;

Ape minerale sulfuroase din zona Iacobeni;

Bioclimat tonic, stimulent cu nuante de sedare. Concentratie mare de aeroioni negativi.

Indicatii de tratament:

hipotone,

atermale,

bicarbonatate

sodice,

calcice

si

Profilaxie - persoane sanatoase si aparent sanatoase cu factori predispozanti pentru


imbolnavire, constitutionali si din mediul extern.

Beneficiaza de factorii naturali persoane cu surmenaj fizic si intelectual, cu tulburari


functionale pe fond nervos hiperactiv, cu sedentarism, activitate in mediu cu noxe,
microtraumatisme, pozitii vicioase etc.
Acestia reactioneaza favorabil la aeroterapie, cura de teren si de antrenare, kinetoterapie
la sala si bazin, hidroterapie cu bai carbogazoase, bai de plante medicinale, dusuri
(subacvatice si alternante), electroterapie (magnetodiaflux, ionizari cu calciu si magneziu,
ultraviolete) si masaj manual uscat.

Tratament curativ si de recuperare

1.

Afectiuni ale aparatului cardio-vascular: hipertensiunea arteriala esentiala si secundara


stabilizata, arteroscleroza, cardiopatia ischemica ne si dureroasa, boli valvulare simple sau
operate, boli ale areterelor (arterite, boala Raynaud) si ale venelor (varice, acrocianoza,
sechele, trombofeblita).

Tratamentul se axeaza in principal pe bai carbogazoase si mofete naturale la care se


adauga bai galvanice, bai ascendente, afuziuni iar din electroterapie ionizari, raze
ultraviolete.
2. Afectiuni ale aparatului locomotor

de natura reumatismala: artroze cu diverse localizari si stadii evolutive, spodiloze simple sau
complicate, reumatism inflamator stabilizat ( poliartrita reumatoida, spondilita anchilozanta)
reumatism abarticular (tendinite, miozite - mialgii, periartrite);

de natura traumatica, acute sau sechelare: entorse, luxatii, fracturi dupa imobilizare,
recuperare la sportivi;

de natura neurologica: sechele dupa accidente vasculare cerebrale (hemipareze si hemiplegii


dupa 1 an si cu aviz neurologic), parapareze, nevrite si polinevrite, nevralgii, hernia de disc ca
sciatica secundara.

Aceasta categorie de afectiuni beneficiaza de tratamente cu namol, kinetoterapie la sala


sau bazin, bai kineto si dusuri, impachetari cu parafina, electroterapie (diadinamice,
ultrasunete, ionogalvanizari, unde scurte) si masaj.
3.

Boli asociate

- boli ale aparatului respirator: rinosinuzite, bronsite cronice, emfizem pulmonar, astm
bronsic, boli profesionale (fibroze, silicoza) tratate cu aeroterapie, aerosoli si inhalatii cu
ape sulfuroase si substante medicamentoase, gimnastica respiratorie si
- boli ginecologice: anexite si metroanexite cronice, sterilitatea: impachetari si tampoane
cu namol, unde scurte.
- boli endocrine - hiper si hipotiroida, tulburari de menopauza.

- boli ale sistemului nervos: nevroze (astenica, anxioasa sau depresiva) arteroscleroza
cerebrala; ambele beneficiaza de baile carbogazoase si de plante medicinale, ionizari.
- boli ale sangelui - anemii prin cura interna la izvor (ape feruginoase)
- boli digestive: cura interna
- boli renale: calculoza - cura interna
- boli metabolice: diabet, obezitate - cura mixta interna si externa (bai, kineto, masaj)
Activitatea medico-balneara se desfasoara la:

cabinete medicale cu medici in majoritate primari

serviciu de explorari functionale

doua baze de tratament care dispun de urmatoarele sectii:


o

bai carbogazoase

hidroterapie (bai plante, dusuri, afuzie)

electroterapie (curenti diadinamici, ultrasunete, ionogalvanizari, bai galvanice)

fosfoterapie (ultraviolete)

kinetoterapie (sali de gimnastica, bazin acoperit si sauna)

pneumoterapie (aerosoli si inhalatii)

masaj - impachetari parafina

sectie ginecologie si namol (impachetari)

mofete naturale

Cura balneara dureaza 10-18 zile si se compune din asocierea factorilor naturali cu
proceduri ajutatoare prescrise de medic asociata cu dieta alimentara in functie de
afectiune.
Urgentele si examenele de specialitate si laborator se asigura prin spitalul local.
Turism activ
I. Sporturi ce se pot practica la Vatra Dornei:
1. Schi alpin

- Partia Telescaun: partie in curs de omologare, 3.200 m lungime, 400 m diferenta de


nivel, instalatie de transport pe cablu tip Telescaun;
- Partia Parc: partie omologata, 900 m lungime, 150 m diferenta de nivel, instalatie de
transport pe cablu tip Teleschi si Baby-schi;
2. Excursii montane - ture de agrement la puncte de belvedere
- din Vatra Dornei pleaca 3 trasee principale de creasta pe masivele: Giumalau -Rarau,
Suhard, Calimani. La acestea se adauga inca aprox 15 trasee secundare
- lungimea totala a traseelor este de aprox. 300 km.
- in perioada 15 mai - 15 septembrie - se desfasoara programul : Turismul montan in
statiunea Vatra Dornei- initiat de Serviciul de Promovare si Dezvoltare a Turismului si
Salvamont
3. Escalada si alpinism
- masivul Rarau : trasee de gradul 3 - 9 ;
- stanca Rusca
- s-a amenajat Stanca Dorna 1 cu 24 prize artificiale;
4. Parapanta
- In Bazinul Dornelor zonele optime de zbor cu parapanta se afla in masivele Suhard - vf.
Ousorul - Platoul Giumalau, Calimani
5.

Escalada pe gheata
o

6.

Schi tour
o

7.

toate traseele montane cu plecare din Vatra Dornei si de creasta sunt optime pentru
schi tour.

Schi fond
o

8.

In luna decembrie se va amenaja Cascada de gheata de la Moara Dracului - cheile


Zugrenilor.

in Vatra Dornei exista o pista betonata pentru schi alpin pe Dealul Runc, lungimile
traseelor de schi fiind de 3 sau 5 km.

Schi extrem

- zonele optime pentru practicarea schiului extrem sunt in masivul Calimani versantul
nordic din caldera Calimanului (Retitis) sau versantul estic al platoului format de vf.
Negoiul Unguresc si Pietrosul Calimani
9.

Rivier rafting

- rafting se practica in conditii optime pe raurile Bastrita si Dorna. Traseele au lungimi cuprinse
intre 12,5 - 20 km. La solicitarea turistilor distantele pot fi variabile.
II. Trasee montane parcurse cu snowmobilele
Traseul 1. Partie telescaun
Traseu cu grad mediu de dificultate, lungime 7,4 km (dus - intors). Diferenta de nivel este de 400
m. Punctul de plecare este baza partiei Telescaun, punctul terminus vf. Diecilor, 1.301 m.
Traseul 2 . Masivul Calimani
Traseul principal are o lungime de aprox. 55 km. Punctul de plecare este la
Neagra Sarului (Paraul Taieturi - altitudine 850 m), punctul maxim fiind reprezentat de vf. Retitis
(2021 m.). Traseul se desfasoara in proportie de 60 % in zona alpina.
Variante - ture de agrement: Gura Haitii - Exploatarea Calimani -retur 18 km
Gura Haitii - paraul Haitii - retur -10 km
Gura Haitii - paraul Neagra - Dumitrelul - Exploatarea Calimani - retur - 25 km.
Traseul 3. Masivul Giumalau
Traseu cu grad mediu de dificultate, avand lungime 32 km. Punctul de plecare este paraul
Chilia (Vatra Dornei) iar punctul terminus este cabana Giumalau (1625 m.), diferenta de nivel
este de 823 m.
b) Cererea turistica este reprezentata de totalitatea persoanelor care
isi manifesta dorinta de a se deplasa temporar in Vatra Dornei. Structura
cererii implica segmentarea pietei, care se poate realiza in functie de: forma
de turism si fiind bazata pe descrierea turistului.
Turismul intern in Romania
Volumul si valoarea sosirilor
Cifrele din tabelul de mai jos ilustreaza volumul turismului intern in
Romania si demonstreaza predominanta covarsitoare a vacantei ca principal
scop al calatoriei.[1]

Asadar, numerele nu reprezinta cifre absolute privind volumul de turisti


interni, calatorii si innoptari in cadrul sejururilor, ci reprezinta estimari bazate
pe forma si structura chestionarului din studiu, tehnicile de selectie adoptate
si abordarea extrapolarii utilizate.
Cifrele sunt deosebit de interesante prin aceea ca furnizeaza un suport
statistic elocvent pentru scaderea accentuata, conform raportarilor, a
interesului fata de vacantele in tara, in favoarea vacantelor in afara
granitelor tarii in anul 2006. Calatoriile interne in scop turistic (inclusiv calatorii
in scop de afaceri) si innoptarile in cadrul sejururilor au scazut cu 25% si
respectiv 26%, in timp ce calatoriile si innoptarile in scop de vacanta au scazut
cu 23% in fiecare caz.
Tabel sunt prezentate numarul de turisti, calatorii si innoptari pe plan
intern in 2005 si 2006 (mii)

Sursa: Institutul National de Statistica din Romania

Studiul a fost demarat in anul 2003 si reprezinta un fel de pionierat in


ceea
ce
priveste
detalierea
intrebarilor
referitoare
la
profilul
consumatorului si comportamentul acestuia. Un astfel de studiu are o
abordare in evolutie, atat in ceea ce priveste terminologia folosita in
chestionare, cat si din punct de vedere al categoriilor de populatie din care
este selectat esantionul studiului.
Innoptari aferente sejururilor in turismul intern pe zone turistice, in
2005 si 2006 (mii)

Sursa: Institutul National de Statistica din Romania

Tabelul de mai jos, care este de asemenea preluat din Studiul, prezinta
distributia innoptarilor in tara atat in scop de vacanta, cat si in scop de
afaceri, in diferite zone turistice.
Totusi, datele pe care se bazeaza structurile de cazare inregistrate nu
includ numarul total al calatoriilor si innoptarilor, intrucat multe calatorii si
innoptari includ cazarea la prieteni sau rude, reprezentand structuri de
cazare neinregistrate. Deci, dupa cum se poate demonstra, Studiul
National al Gospodariilor (prin lipsurile sale) prezinta o imagine aproximativa,
mai putin detaliata, a fluxurilor de vizitatori la nivel national.
Categoriile si oferta de unitati de cazare

Sursa: Turismul din Romania in cifre - 2006

Aceasta reflecta numarul structurilor de cazare inregistrate oficial. Se


considera ca exista un mare numar de structuri de cazare 'neoficiale' in
special de unitati de capacitate mai redusa.
Unitati de cazare si locuri de cazare in perioada 2001 - 2006

Sursa: Turismul din Romania in cifre - 2006

Intr-un studiu realizat de ANT in anul 2003 s-a observat ca turistii


romani au urmatoarele motivatii pentru petrecerea concediului/calatoriei:
Nr.
crt

Motiv concediu

Mii
turisti

Proce
nt %

2.738,3

26,13

Litoral

Drumetii

120,5

2,03

Alpinism

23,75

0,4

Echitate/Ciclism

43,33

0,73

Refacere/Odihna

1.279,2

21,55

Sporturi de vara

46,89

2,74

Schi

46,9

0,79

Alte sporturi de iarna

47,5

0,08

Sanatate

145,43

2,45

10

Cultura

1.297,6

21,86

11

Alte motivatii

55,8

20,94

Cererea turistica in Romania


In Romania, conform unei cercetari reprezentative la nivel national, efectuate pe aceasta tema
de catre Institutul National de Statistica in perioada 1.04.2002-30.09.2002, ponderea principala in
totalul calatoriilor o detine grupa de varsta intre 25-44 ani. Din totalul turistilor, 51,1% sunt femei,
48,9% barbati, respectandu-se structura demografica pe sexe. Dupa statutul ocupational, salariatii
detin ponderea cea mai mare in numarul total de turisti 46,4%.

Sursa: Institutul National de Statistica

Sursa: Institutul National de Statistica

Calatoriile interne au reprezentat 96,2 % din totalul calatoriilor, iar cele externe 3,8%.

In anul 2004 rata medie a sejurului in Romania, conform datelor


publicate de INS, a fost:
1-3

4-7

8-14

15-28

inoptari

inoptari

inoptari

inoptari

56,8%

25,8%

11,8%

3,5%

Peste 29
inoptari

Total

2,1%

100

O ierarhizare a calatoriilor turistice din total calatorii arata preponderenta optiunilor pentru
munte, 20,9% fata de 17,94% in zona litorala, 4,085% pentru statiuni balneoclimaterice, 1,2% in
diverse circuite si 55,875% reprezinta calatorii inregistrate in alte zone, in afara zonelor turistice
specificate.

Segmentarea bazata pe descrierea calatoriei implica alegerea


segmentului de turisti care prefera calatoriile in scop recreativ. Aceasta
segmentare se face in functie de structura si compozitia calatoriei,
evidentiata prin: destinatia calatoriei, modul de rezervare, forma de
organizare, mijloc de transport utilizat, tipul de primire turistica si clasificarea
acesteia, durata calatoriei.
Segmentarea bazata pe descrierea turistului cuprinde segmentarea
turistilor in functie de; judete, varsta, sex, loc de munca, venit, stil de viata,
personalitatea turistului.
Populatia Romaniei este de aproximativ 22,3 mil. locuitori in ultimii ani
inregistrandu-se o scadere a acesteia. Structura populatiei pe varste este:
-

intre 0-14 ani - 17,95% din care: barbati- 2.054.323 si


femei 1.159.196

intre 15-64 ani- 68,51% din care: barbati 7.605751 si femei


7.715.434

65 si peste 65 de ani- 13,54% din care: barbati 1.255.880 si


femei 1.773.438.

Structura pe sexe a populatiei: la nastere


sub15 ani
15-64 ani

1,06 barbati/femei

1,05 barbati/femei
0,99 barbati/femei

65 si peste 0,71 barbati/femei.


Total populatie: 0,95 barbati/femei.
Speranta medie de viata a populatiei este pe total 70,16 ani,iar pe sexe
66,36 ani pentru barbati si de 74,19 ani pentru femei.
In urma analizei se poate spune ca:
- 21,86% din turistii prefera turismul
prefera concediul pentru odihna/refacere;

cultural

iar

21,55%

- 82,6% dintre turisti efectueaza un sejur de 1-7 nopti cazare;


- 70,3% dintre turisti au varsta cuprinsa intre 25-64 ani;
Ne adresam segmentului de populatie care prefera: turismul de
vanatoare si pescuit sportiv, cultural, de odihna, cazare la hotel, pensiune si
cabane vanatoresti, este cu venituri peste medie, are varste cuprinse intre
25-64 ani, efectueaza sejururi de cel putin 4 nopti cazare, calatoresc cu
masina personala.
Referindu-ne la aria pietei se observa ca aceasta este regionala,
cuprinde localitatea Vatra Dornei si tinutul Bucovinei.
In urma segmentarii pietei turistice romanesti agentia de turism isi
propune tintirea segmentului de turisti care prefera turismul cultural, de
odihna, vanatoare si pescuit sportiv, oferindu-le posibilitatea de odihna,
cunoastere a traditiilor si obiceiurilor stravechi ale romanilor si desfasurarea
activitatii de vanatoare si pescuit. Segmentul selectat are marimea si
cresterea corespunzatoare, si este atractiv din punct de vedere structural, el
putand acoperi profitul estimat al firmei.
Pozitionarea produsului turistic "Vanator la Vatra Dornei" este bazata pe
unicitatea destinatiei si a produsului si pe avantajele oferite de pachetului
turistic. "Vanator la Vatra Dornei" este un produs cu specific national,
imbinand elementele istorice, religioase si etnofolclorice, cu o fauna
generoasa motiv pentru organizarea partidelor de vanatoare, intr-o
ambianta moderna si o calitate superioara a serviciilor in structuri de primire
compatibile cu cele existente la nivel international.
In ceea ce priveste raportul calitate/pret, in cazul serviciilor turistice
destinate turismului de odihna, cultural, de vanatoare si pescuit sportiv, se
poate afirma ca exista un echilibru intre cei doi termeni ai raportului.

Capacitatea pietei turistice este reprezentata de necesitatea sau


dorinta exprimata sau nu pe o anumita piata pentru un produs turistic si
permite determinarea raportului in care se afla cererea si oferta, precum si a
locului ce il detine pe piata globala.
Volumul ofertei este dat de numarul total de unitati de cazare, municipiul
Vatra Dornei beneficiind de o variata retea de hoteluri, pensiuni turistice si agroturistice, cabane,
baruri, discoteci.
Cazarea se face in 13 hoteluri, 5 vile si un lant de pensiuni turistice si spatii de cazare in locuinte
familiale insumand circa 2.200 locuri.
Structuri turistice in Vatra Dornei

Categorie
Structura turistica
***

**

Hoteluri

Vila-pensiune turistica

30 (autorizate si in curs
de autorizare)

10

Pensiuni turistice

Camping complex turistic

Pensiuni agroturistice
(Bazinul Dornelor)

Numarul de turisti in statiunea Vatra Dornei anual este de circa 60.000 de


persoane.
Evolutia numarului turistilor in ultimii 3 ani

S.C. SIND ROMANIA S.R.L.

ANUL

2003

2004

2005

NR.ZILE-TURISTI

36.735

42.354

41.472

S.C. DORNA TURISM S.A.

ANUL

2003

2004

2005

NR.ZILE-TURISTI

94.720

112.704

123.944

Obiectivele turistice ale Bazinului Dornelor sunt datorate conditiilor


naturale, traditiilor istorice si culturale continue si indelungate pe aceste
meleaguri. Pitorescul zonei, existenta izvoarelor de ape minerale recunoscute
pentru calitatile lor curative, fondul cinegetic, precum si bogatia si varietatea
elementelor de arhitectura, arta populara si folclor, ofera variate posibilitati de
turism.
In perioada 1.990-1.999 turismul dornean a avut o perioada de regres
in ceea ce priveste volumul investitiilor, gradul de ocupare a spatiilor de
cazare si, implicit, cifra de afaceri.
In perioada 2.000-2.005 turismul dornean a inregistrat o dezvoltare
ascendenta si a cunoscut o diversificare in toate componentele sale: balnear,
de odihna, de agrement si de aventura.

Investitiile private in domeniul turismului au fost de peste 300 miliarde lei, fiind facute in
noi capacitati de cazare, dar si in modernizarea celor existente si aducerea lor la standarde
europene. Luand in calcul dinamica turismului din perioada 2002-2005, se constata o crestere a
capacitatii de cazare cu 15%, cresterea numarului de turisti cu 25% si dublarea cifrei de afaceri
raportata in euro. Gradul de ocupare a spatiilor de cazare a fost de 40 si 45%.
EVOLUTIA INDICATORILOR TURISTICI IN PERIOADA 2003-2005

CRESTERE IN PROCENTE FATA DE 2002

2000

2001

2002

CAPACITATE DE CAZARE

11

NR. TURISTI

CIFRA DE AFACERI

20

35

45

Cresterea totala in anul 2005, raportat la anul 2002, este de 25% - numarul turistilor, 15%
- capacitatea de cazare si 100% - cifra de afaceri.
O alta latura importanta a sportului dornean este vanatoarea si pescuitul sportiv, cadrul
cinegetic al zonei fiind propice acestora.
In zona Bucovinei oferta de cazare se distribuie astfel: hoteluri si
moteluri 25, cabane turistice 3, campinguri 3, vile turistice si bungalouri 17,
tabere 1, pensiuni turistice 30, pensiunii turistice rurale 60, popasuri turistice
1.

Ocoalele silvice sunt repartizate astfel:

Numerotarea de pe harta reprezinta codul numeric al ocoalelor astfel:


01 colul silvic Brosteni, 02 Ocolul silvic Crucea, 03 Ocolul silvic Dorna Cadrenilor, 04 Ocolul silvic
Cosna, 05 Ocolul silvic Vatra Dornei, 06 Ocolul silvic Iacobeni, 07 Ocolul silvic Carlibaba, 09 Ocolul silvic
Breaza, 10 Ocolul silvic Vama, 11 Ocolul silvic Moldovita, 12 Ocolul silvic Frasin, 13 Ocolul silvic
Stulpcani, 14 Ocolul silvic Gura Humorului, 15 Ocolul silvic Solca, 16 Ocolul silvic Marginea, 17 Ocolul
silvic Brodina, 18 Ocolul silvic Falcau, 19 Ocolul silvic Brodina, 20 Ocolul silvic Malini, 21 Ocolul silvic
Rasca, 22 Ocolul silvic Falticeni, 23 Ocolul silvic Dolhasca, 24 Ocolul silvic Patrauti, 25 Ocolul silvic
Adancata, 26 Ocolul silvic Tomnatec

Volumul cererii se determina in functie de numarul mediu de vizitatori,


durata medie a sejurului, gradul de utilizare a capacitatii de cazare.
Sosiri in principalele structuri de primire turistica pe functiuni de cazare
turistica, pe tipuri de structuri de primire turistica in primele luni ale anului
2005:
Tipuri de structuri de 2005
primire turistica
Ian

feb

Mar

apr

mai

iun

iul

aug

Total judet din care:

11.12 10.666 10.33 11.40 17.710 18.70 21.68 29.488


8
5
9
6
6

Hoteluri

8.334

7.800

Moteluri

134

139

136

107

Vile turistice

924

1.212

586

708

67

67

43

145

Cabane turistice
Pensiuni
urbane

turistice 1.021

1.016

7.801 8.643 13.160 13.04 14.36 20.396


0
0
263

443

307

1.288 1.737 1.753


170

565

444

414
1855
1.156

1.172 1.033 1.573 1.480 1.815 2.164

Pensiuni
rurale

turistice 546

341

425

636

1.041 1.084 1.798 2.350

In luna august 2005, fata de aceeasi luna a anului 2004 (27.845) sosirile
in unitatile de cazare turistica au crescut cu 5,9%.
Innoptari in principalele structuri de primire turistica cu functiuni de
cazare turistica, pe tipuri de structuri de primire turistica in primele luni ale
anului 2005 au fost:
Tipuri de structuri de

2005

primire turistica
Ian

feb

mar

apr

mai

iun

iul

aug

Total judet din care:

23.36 22.920 24.50 23.90 40.132 40.21 53.09 62.517


5
4
4
8
6

Hoteluri

17.63 16.536 19.22 18.46 29.936 28.22 32.85 41.213


1
7
3
8
9

Moteluri

145

139

2.185

3.189

108

103

Pensiuni tur. urbane

1.869

1.910

Pensiuni tur. rurale

1.291

911

Vile turistice
Cabane turistice

157

118

304

459

309

422 _

2.198 1.807 3.983 5.208 6.329 6.690


99

183

227

629

487

1.328

1.847 1.911 2.880 3.005 3.432 3.947


796

1.174 2.317 1.810 3.662 4.585

Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare pe primele luni ale


anului 2005 a fost:

Indicele de utilizare a

2005

locurilor de cazare

Total judet

ian

feb

mar

apr

mai

iun

iul

aug

15,9

18,6

17,8

16,5

25,5

24,9

26,7

31,5

Analizand gradul de utilizare a capacitatii de cazare (reprezinta raportul


dintre oferta efectiv realizata si oferta teoretica) se observa ca piata turistica a
statiunii Vatra Dornei si regiunii Bucovina este nesaturata, chiar si in lunile de
vara cand cererca turistica este vizibil mai ridicata.
Concurenta
Avand in vedere unicitatea zonei Bucovina, respectiv Vatra Dornei, prin
frumusetea naturii, a masivelor muntoase, a manastirilor si bisericilor
medievale, a rezervatiilor naturale si a bogatiei fondului cinegetic putem
considera ca acest produs turistic are un important avantaj competitiv.
Totodatain Romania exista diferite zone turistice care pot oferi unele din
frumusetile enumerate mai sus, de aceea vom analiza toate formele de
concurenta.
Concurenta de produs se refera la acele produse turistice care
ofera excursii culturale si de turism de vanatoare si turism sportiv in diferite
zone ale tarii. Acest gen de excursii nu sunt foarte numeroase deoarece in
zona Bucovinei numarul mare al manastirilor este grupat pe o distanta foarte
mica, turistilor ramanandu-le timp pentru admirarea peisajelor si practicarea
vanatorii si pescuitului sportiv.
Concurenta de marca se refera la competitia care se creeaza intre
diferitele destinatii turistice. Pentru turistii romani, unele dintre destinatiile
turistice foarte interesante sunt muntii Apuseni, cu satele asezate in vaile
acestora si cu obiceiurile traditionale specifice.
Avand in vedere faptul ca una dintre caracteristicile produsului este
fondul cinegetic bogat si diversificat si prezentarea unei obiceiurilor
traditionale mai putin cunoscute, consideram ca putem concura cu orice alta
destinatie.
Concurenta formala consta in existenta unor materiale (filme, carti)
despre statiunea Vatra Dornei si zona Bucovinei care ar putea inlocui o
vizita in aceste zone. Numarul cartilor despre aceasta zona sau a unor

documentare este destul de redus. Mai mult segmentul tinta vizat nu se


poate multumi cu o vizionare a unui film ci simte nevoia de a se afla in
mijlocul actiunii la vanatoare si pescuit.
Concurenta generica este cea intre produsul turistic "Vanator la Vatra
Dornei" si achizitia de bunuri de folosinta indelungata. Segmentul nostru sunt
persoane care au achizitionat deja aceste bunuri si sunt in special persoane
dornice de cunoastere a valorilor vanatoresti si culturale specifice zonei.
Din punct de vedere al agentiilor de turism care organizeaza excursii in
statiunea Vatra Dornei si zona Bucovinei enumeram: S.C. Dorna Turism S.A.,
S.C.Sind Romania S.R.L., S.C. INTUS S.A., Millenium Tour, Bilco Travel, Instant
Travel and Tours, Central Tourism, George Turism.
Analiza PEST
ROMANIA
Mediul politic - se compune din legi, organisme guvernamentale si
grupuri de presiune care influenteaza si limiteaza actiunile diferitelor
organizatii, sau a membrilor societatii.
Romania este o republica semiprezidentiala, cu un sistem de guvernare
multi partid. Pentru numirea presedintelui sunt organizate alegeri libere din 5
in 5 ani (ultima data au fost organizate in anul 2004), primul ministru este
numit de catre presedinte, iar Parlamentul are o structura bicamerala:
Senatul si Camera Deputatilor.
Exista multe disensiuni intre diferitele partide politice si grupuri de
interese, care in cele mai multe cazuri duc la intarzierea punerii in aplicare a
unor legi si a rezolvarii multiplelor probleme cu care se confrunta tara (ex.
Legea Bugetului).
Printre obiectivele noii guvernari un loc important il ocupa eforturi
sustinute in aceasta directie (participari la diferite intruniri, congrese,
conferinte, incercarea de atingere a conditiilor impuse de catre UE si alte
foruri internationale - FMI, BIRD etc.). Principala problema in momentul de
fata o reprezinta coruptia la nivelul structurilor administrative si de stat.
Un alt obiectiv important, catre care se concentreaza atentia Romaniei,
este atragerea cat mai multor investitori straini in tara. Atragerea investitiilor
straine are ca scop dezvoltarea unor sectoare economice, aflate in declin sau
in crestere, dar care nu beneficiaza de resurse financiare.
Intr-o tara cu vocatie turistica, cu un bogat potential natural, cinegetic
si antropic, asa cum este Romania, rolul statului nu poate fi neglijat.

Dezvoltarea turismului in tara noastra, necesita o coordonare la nivel


macroeconomic si mai mult chiar, elaborarea unui plan de dezvoltare pe
termen lung.
Directii
de
analiza avute
in
vedere
sunt:
stabilitatea
politica (reflectata semnificativ de modul de realizare a alternantei la putere
ca si de schimbarile produse in sistemul politic si efectele economice,
sociale si culturale ale acestora), birocratia si coruptia specifice functionarii
sistemului politicsi sistemelor asociate (economie, societate).
Organizatiile internationale la care Romania este participanta sunt:

Acordul de Liber Schimb Central-European (CEFTA)

Agentia de Garantare Multilaterala a Investitiilor (MIGA)

Agentia Internationala pentru Energia Atomica (AIEA)

Asociatia Internationala de Dezvoltare (IDA)

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE)

Banca Europeana de Investitii (BEI)

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare

Banca Mondiala

Banca pentru Comert si Dezvoltare a Marii Negre (BCDMN)

Centrul International de Reglementare a Conflictelor din Domeniul Investitiilor (ICSID)

Centrul Regional SECI pentru Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere

Consiliul de Cooperare Nord Atlantica

Consiliul Europe

Corporatia Financiara Internationala (IFC)

Fondul International pentru Dezvoltare Agricola (FIDA)

Fondul Monetar International (FMI)

Fondul Natiunilor Unite pentru Populatie (FNUAP)

Initiativa Central Europeana (ICE)

Initiativa de Cooperare in Sud-Estul Europei (SECI)

ONU

Organizatia Cooperarii Economice a Marii Negre (OCEMN)

Organizatia Cooperarii Economice a Marii Negre (OCEMN)

Organizatia Internationala a Francofoniei

Organizatia Mondiala a Comertului

Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAOs

Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala (ONUDI)

Organizatia pentru Cooperare si dezvoltare Economica (OCDE)

Organizatia pentru Democratie si Dezvoltare Economica (GUAM)

OSCE

Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE)

PNUM

Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP)

Procesul de Cooperare Dunareana

Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD)

In domeniul turismului exista numeroase legi cum ar fi:


- OMT 55/1997 pentru modificarea Normelor metodologice privind
clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice in trafic intern si
international si pentru transporturi publice de persoane in trafic international;
- OMT 170/2001 pentru aprobarea normelor metodologice privind criteriile si
metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor in turism;
- OMT 188/2003 privind modificarea si completarea Normelor metodologice
privind clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin Ordinul
ministrului turismului nr. 510/2002;
- OMT 203/2002 privind preschimbarea certificatelor de clasificare si/sau a
licentelor de turism;
- OMT 235/2001 privind asigurarea turistilor in cazul insolvabilitalii sau
falimentului agentiei de turism;

- OMT 354 privind unele masuri de reducere a poluarii fonice in statiunile


turistice din zona litoralului Marii Negre si in celelalte statiuni balneoclimatice;
- OMT 491/2001 pentru aprobarea Normelor privind omologarea,
amenajarea, intretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru
agrement;
- OMT 510/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea
structurilor de primire turistice;
- OMT 691 /2002 privind modificarea si completarea OMT 170/2001;
- OMT 910/2002 pentru modificarea normelor aprobate prin OMT 170/2001;
- HG nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor
de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice
privind constructii din domeniul turismului;
- HG nr. 165 pentru modificarea si completarea strategiei privind privatizarea
societatilor comerciale din turism, aprobata prin Hotararea Guvernului nr.
436/2001;
- HG nr. 238/2001 privind conditiile de acordare a licentei si brevetului in
turism;
- HG nr. 263/2001 privind amenajarca, omologarea,
exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement;

intretinerea si

- HG nr. 276/2001 pentru completarea normelor metodologice privind


constituirea si utilizarea Fondului special pentru promovarea si dezvoltarea
turismului;
- HG nr.305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism;
- HG nr. 306/2001 privind practicarea de catre agentii economici din turism si
de catre institutiile de cultura de tarife si taxe nediscriminatorii pentru
turistii si vizitatorii romani si straini;
- HG nr. 511/2001 privind unele masuri de organizare a activitatii de agrement
in statiunile turistice;
- HG nr. 559/2001 privind unele masuri de comercializare a produselor
alimentare si nealimentare in statiunile turistice;

- HG nr. 805/2001 privind unele masuri de informare asupra tarifelor


maximale pentru serviciile de cazare in structurile de primire turistice cu
functiuni de cazare turistica;
- HG nr. 951/1995 privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi
turistice in trafic intern si international si pentru transporturi publice de
persoane in trafic international;
- HG nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor turistice;
- HG nr. 1.412/2002 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului
nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice;
- OG nr.43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice
ca zone de interes national aprobata prin Legea nr.378/2001;
- OG nr.47/2000 privind stabilirea unor masuri de protectie a monumentelor istorice care fac
parte din Lista patrimoniului mondial, aprobata prin Legea nr. 564/2001;
- OG nr. 63/1997 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1997 privind
stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural;
- OG nr.107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de
servicii turistice;
- OG nr.430/08.06.2005 privind acordarea dreptului de pescuit in scop
recreativ/sportiv in bazinele piscicole naturale.
- Legea nr. 56/1998 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 24/1997 pentru modificarea si
completarea Ordonantei Guvernului nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural
national, aprobata prin Legea nr. 41/1995;
- Legea nr. 80/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
52/2001 privind accelerarea si finalizarea procesului de privatizare a
societatilor comerciale din turism;
- Legea apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996;
- Legea nr. 229/23.05.2003 privind organizarea si desfasurarea activitatii de
turism in Romania;
- Legea nr. 271/5.10.2005 privind numarul de exemplare care se pot recolta
in cadrul sezonului de vanatoare 2005-2006;
- Legea nr. 547/ 17.10.2001 privind taxa pe valoare adaugata;

- Legea nr. 1143/2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului


nr. 152/2002 privind organizarea si functionarea societatilor comerciale de
turism balnear si de recuperare;
- O.U. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei si faunei salbatice;
- Ordinul nr. 684/26.07.2005 pentru modificarea regulamentului privind
organizarea si practicarea vanatorii;
- OMS nr. 201/1997 - pentru aprobarea normelor metodologice de avizare
sanitara si autorizare sanitara;
- OUG nr.152/2002 privind organizarea si functionarea societatilor comerciale
de turism balnear si de recuperare;
- OM 637/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile si
criteriile pentru selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de
turism;
Mediul economic - se compune din totalitatea factorilor ce
influenteaza puterea de cumparare si structura bugetului de cheltuieli ale
consumatorilor.
Cu toate ca Romania a primit imprumuturi din partea mai multor foruri internationale (FMI,
BERD, Banca Mondiala) multe sectoare ale economiei romanesti sunt inca in declin.
Turismul, in general, manifesta un efect multiplicator asupra celorlalte domenii de activitate,
impulsionand dezvoltarea economica in ansamblu, dar in acelasi timp, el este puternic influientat de
situatia economica si sociala, fiind un eficient barometru al acesteia.
In Romania ultimilor ani fenomenele negative s-au accentuat. Coruptia a atins cote ridicate
intalnindu-se la aproape toate nivelurile societatii, momentan reprezentand una din problemele majore
cu care se confrunta tara noastra. Existenta unei legislatii ce creaza stare de ambiguitate, reduce
aportul capitalului privat autohton sau strain, conditiile grele de privatizare, interese de stat si private
obscure, favorizarea locatiei de gestiune, toate aceste motive determinand necesitatea crearii si
promovarii unor programe de revitalizare a turismului romanesc. In prezent se incearca gasirea unor
noi solutii, cat mai viabile pentru reducerea sau chiar eliminarea acesteia.
Inflatia in Romania ramane una dintre cele mai ridicate, fata de tarile din regiune, dar
perspectivele privind evolutia inflatiei s-au imbunatatit in mod considerabil in ultimii ani, guvernul
previzionand o continuare a scaderii inflatiei. Rata ridicata a inflatiei a dus la scaderea nivelului de trai,
fapt ce a contribuit inclusiv la scaderea numarului de turisti romani cat si la scaderea duratei sejurului
in statiunile romanesti.
Principalii indicatori macro-economici ai Romaniei
- modificare annuala in %, in afara unei indicatii specifice -

1. Produsul Intern Brut

2. Consumul casnic

3. Formarea bruta de capital fix

4. Rata investitiei/PIB

5. Productia industriala

6. Productia manufacturata

7. Exporturi (fob)

8. Importuri (cif)

9. Importuri (fob)

10. Sold balanta comerciala

11. Deficit cont curent

12. Numar salariati

13. Salariu mediu brut

14. Rata somajului

15. Inflatie

16. Rata de schimb (medie anuala)

17. Deficit bugetar

Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2006 a insumat 342.418,0 milioane lei preturi
curente (RON), in crestere, in termeni reali, cu 7,7% fata de anul 2005.
In trimestrul IV 2006, Produsul Intern Brut a fost estimat la 112.475,7 milioane lei preturi
curente (RON), cu 7,7% mai mare fata de acelasi trimestru din anul anterior.

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2007 a fost de 111.345,7 milioane lei
preturi curente (RON) in crestere, in termeni reali, cu 5,7% fata de acelasi trimestru din anul
2006. In perioada 1.I - 30.IX 2007 Produsul Intern Brut a fost de 266.590,6 milioane lei, in
crestere cu 5,8% fata de perioada corespunzatoare din anul 2006.[2]
In luna octombrie 2007, comparativ cu luna corespunzatoare din anul
precedent, atat sosirile cat si innoptarile in structurile de primire turisticacu
functiuni de cazare au inregistrat o crestere cu 8,0 %, respectiv 5,0 %.
In perioada 1.I - 31.X.2007, comparativ cu perioada corespunzatoare
din anul precedent, sosirile si innoptarile in structurile de primire turisticacu
functiuni de cazare au inregistrat o crestere cu 12,2 %, respectiv 8,4 %.

Comunicat Institutul National de Statistica

Sosirile inregistrate in structurile de primire turistica in luna octombrie


2007 au insumat 573,9 mii, in crestere cu 8,0 % fata de cele din octombrie
2006.
Sosirile turistilor romani in structurile de primire turistica cu functiuni de
cazare au reprezentat in luna octombrie 2007, 75,7% din numarul total de

sosiri, in timp ce turistii straini au reprezentat 24,3 % din numarul total de


sosiri, ponderi apropiate cu cele din octombrie 2006.
Sosirile in hoteluri detin in luna octombrie 2007 o pondere de 76,9 %
din totalul sosirilor in structurile de primire turistica cu functiuni de cazaresi
au crescut cu 6,7% fata de luna octombrie 2006.
Cresteri s-au inregistrat in toate structurile de primire turistica cu
functiuni de cazare, cu exceptia vilelor turistice, taberelor de elevi si
prescolari, campingurilor si spatiilor de cazare pe nave.
Innoptarile inregistrate in structurile de primire turistica in luna
octombrie 2007 au insumat 1571,7 mii, in crestere cu 5,0 % fata de cele din
octombrie 2006.
Innoptarile turistilor romani in structurile de primire turistica cu functiuni
de cazare au reprezentat in luna octombrie 2007, 81,2 % din numarul total
de innoptari, in timp ce turistii straini au reprezentat 18,8 %, ponderi
aproximativ egale cu cele din octombrie 2006.
Existenta unui segment de populatie cu venituri mari trebuie avuta in
vedere la stabilirea preturilor produselor turistice, ceea ce determina preturi
atractive pentru turistii pasionati pentru vanatoare si turism sportiv.
Mediul cultural - valorile culturale sunt universale. Un element
universal este un mod de comportament adecvat existent in toate culturile, si
poate fi luat in calcul in activitatea de marketing, permitand standardizarea
unor aspecte ale programului de marketing precum proiectarea produselor
turistice si a comunicatiilor.
Elementele de cultura universale sunt numeroase: varsta, sportivitatea,
libertatea, onestitatea, prietenia.
Populatia Romania este alcatuita din:
-

romani (89,5%)

unguri 6,6%;

italieni 2,5%;

ukrainieni 0,3%;

germani 0,2%;

rusi 0,2%;

turci 0,2%;

alte nationalitati 0,5%.

Religia
predominanta este
crestin
ortodoxa (86,8%),
iar
pe
langa aceasta se mai intalnesc: protestanti (reformati sau penticostali) 7,5%;
romano catolici 4,7%; musulmani 0,1 %; nesemnificativi 0,9%.
Limba oficiala este romana, dar sunt regiuni unde se mai vorbesc:
maghiara, germana, rusa, turca, macedoneana.
Sistemul de invatamant este obligatoriu de 10 clase, populatia peste 15
ani stie sa scrie si sa citeasca in procent de 98,4%.
In statiunea Vatra Dornei structura populatia dupa religie se prezinta
astfel:

1992

2002

17.406

15.496

506

411

Greco-catolica

69

43

Reformata

33

30

11

Ortodoxa

Romano-catolica

Evanghelica de confesiune augustana

Evanghelica lutherana sinodopresbiteriana

Unitariana

Crestina de rit vechi

87

113

Penticostala

151

156

Adventista de ziua a saptea

114

135

30

15

12

Mozaica

27

12

Alta religie

34

22

Fara religie

Atei

Baptista

Crestina dupa evanghelie

Musulmana

Vatra Dornei si Bucovina, in special, este o zona deosebita care


starneste curiozitatea turistilor, cu un bogat patrimoniu cultural, fond

cinegetic bogat si variat, cu traditii bine conservate, dovedind o imbinare


armonioasa intre vechi si nou.
Turismul de vanatoare in Romania este practicat de persoane, atrasi de
frumusetea peisajelor, fondului cinegetic si de incarcatura cultural-istorica a
obiectivelor turistice (manastiri, biserici, muzee). Aceasta forma de turism
comporta o latura informationala, turistii fiind motivati de ideea de a invata si
de a cunoaste lucruri noi despre aceste locuri.
Muzeul de Stiintele Naturii si Cinegetica
Muzeul de Stiinte Naturale si Cinegetica apare ca institutie culturala de interes public in
anul 1957, cand a fost deschis pentru vizitatori.
Flora si fauna Depresiunii Dornelor prezinta o parte din exponate in mediul lor de viata
ceea ce da un plus de atractivitate si interes pentru publicul vizitator.
Animalele capitate: familia de mistret, familia de caprior si un cerb atacat de o haita de
lupi sunt prezentate in reusite diorame. In ultima sala de la etaj se prezinta mamifere carnivore
prezente in zona noastra.
Parterul localului este dedicat vanatorii in judetul Suceava.
De asemenea se prezinta resturi de animale disparute: fildes de mamut disparut din fauna
lumii de peste 10.000 de ani, un corn de elan si un craniu de zimbru ultimul vanat in Muntii
Calimani la sfarsitul secolului al XVIII-lea.
Interiorul vanatoresc cuprinde obiecte realizate din coarne de cerb lopatar si carpatin,
blanuri si obiecte din blana.
Ultima sala a expozitiei de cinegetica prezinta trofee valoroase de cerb carpatin
medaliate, cerb lopatar, caprior, mistret blana si colti, blanuri de urs brun, lup, ras, vulpe, bursuc.
Din colectia Posada sunt prezentate trofee de cerb lopatar, cerb carpatin si capra neagra.
Muzeul de Etnografie si Folclor, situat la parterul cladirii Palatului Comunal, prezinta
obiecte cu o deosebita valoare etnografica. Colectia muzeului cuprinde exponate legate de
mestesugurile traditionale ale dornenilor, porturi populare si obiceiurile de sarbatoare. O mare
parte a exponatelor au valoare de unicat tinand cont de faptul ca unele obiceiuri si mestesuguri au
disparut in timp (ex.plutaritul - una din principalele ocupatii ale dornenilor).
Principala zona de atractie este sala unde sunt prezentate costumele si mastile populare
care provin din toata zona Dornelor.
Biserica 'Inaltarea Sf. Cruci ' Patrauti[3] este ctitoria lui Stefan cel
Mare, din 1487. Este construita din piatra bruta, facand parte din categoria

cele mai vechi constructii, ce inmanuncheaza elementele caracteristice ale


arhitecturii moldovenesti: un altar cu o singura absida, un naos cu
doua abside laterale si cu turla, un pronaos patrat. Pictura interioara, de o
exceptionala valoare, este din timpul lui Stefan cel Mare. Portretul votiv al
ctitorului, ca si 'Cavalcada Sf. Cruci' atrage in mod special atentia, prin
autenticitatea prezentarii chipului marelui voievod si prin maiestria
compozitiei.
Manastirea Dragomirna3 ctitorie situata in comuna Mitocu Dragomirnei,
este construita in 1.609 de marele carturar si miniaturist Anastasie Crimca si
de marele logofat Lupu Stroici. Ulterior, in anul 1.627, din porunca
domnitorului Moldovei, Miron Barnovschi, se construiesc masive ziduri de
aparare, flancate de turnuri de aparare si contraforti care-i dau aspectul unei
formidabile cetati. Prin proportii si elemente decorative, Dragomirna
reprezinta o noua etapa a arhitecturii moldovenesti. Un prim element novator
este turla foarte inalta si svelta. Printre alte elemente noi sunt fatadele din
piatra bruta, pilastrii si turla sculptata in piatra ce creeaza imaginea unei
adevarate dantelarii. Braul torsada care incinge longitudinal biserica in partea
de mijloc, constituie un alt clement arhitectural nou. Influenta gotica se
resimte la ancadramentele usilor si ferestrelor. Pictura interioara se distinge
ca element de noutate in alegerea si tratarea temelor, cu multe elemente ale
artei miniate. Aici au realizat frescele mesterii locali Craciun, Maties, Ignat si
Grigorie. Muzeul manastirii cuprinde manuscrise, broderii, odoare de pret,
icoane vechi de o deosebita valoare.
Manastirea 'Sf. Ioan' Suceava cu Biserica 'Sf. Gheorghe' 3 din incinta
manastiriii este una dintre cele mai valoroase, deoarece a preluat, la
scaramare, principiile constructive si artistice ale perioadei stefaniene.
Constructia a inceput in anul 1.514, din porunca domnitorului Bogdan al IIIlea (1.504-1.517), si a fost terminata in anul 1.522 de urmasul
acestuia, Stefanila Voda (1.517-1.527). Pridvorul a fost adaugat, se pare, de
mitropolitul Teofan, in anul 1579. Turnul - clopotnita a fost construit din
porunca lui Petru Schiopul, catre sfarsitul secolului al XVI-lea, paraclisul din
curte fiind ridicat intre 1.626-1.629 de Anastasie Crimca. Pictura exterioara a
fost realizata, probabil, in timpul lui Petru Rares, biserica a fost
restaurata intre anii 1.904-1.910 de arhitectul Karl Romstorfer. Aici se
afla moastele sfantului Ioan cel Nou de la Suceava.
Biserica 'Sf. Dumitrul' Suceava3, a fost construita din porunca lui Petru
Rares, intre anii 1.534-1.535. Din punct de vedere arhitectonic, biserica
pastreaza caracteristicile stilului moldovenesc. Pisania, asezata deasupra usii
de la intrare, in partea dreapta, arc in partea superioara doi ingeri ce poarta o
cununa in interiorul careia se afla stema Moldovei, elemente de
arta renascentista. Turnul clopotnitei inalt de 45 de m este construit de
Alexandru Lapusneanu.

Biserica. 'Sf. Ioan Botezatorul' (Coconilor) Suceava3 este ctitoria


domnitorului Vasile Lupu, din 1642. A avut destinatie de paraclis al Curtii
Domnesti. Atrage atentia prin armonia proportiilor. Turnul-clopotnita este
alipit zidului bisericii, pe latura de nord si are un subsol ce pare a fi fost
folosit ca osuar.
Biserica 'Sf. Ilie' Suceava3 este o ctitorie din 1.488, a lui Stefan cel
Mare. Desi, a fost in mare parte restaurata de mitropolitul Varlaam intre
1.632-1.653, nu i s-a alterat forma initiala, avand aceleasi trasaturi ca biserica
din Patrauti. Remarcabil este tabloul votiv al lui Stefan cel Mare impreuna cu
familia sa.
Biserica 'Invierea' Suceava3, este ctitoria din 1.551 a doamnei Elena,
sotia lui Petru Rares. Pastreaza caracteristicile bisericilor moldovenesti de
targ. In partea dreapta a bisericii se mai pastreaza o interesanta clopotnila pe
stalpi de zid-zvonita.
Biserica 'Inaltarea Domnului' - Teodorenii3, din Burdujeni ctitorie
din 1.597 a postelnicului Teodor Movila, din familia domnitoare. A fost
refacuta de boierii din familia Costin, in secolul al XVII-lea. In interiorul
bisericii se afla portretul lui Teodor Movila si al cronicarului Miron Costin.
Biserica 'Sf. Treime' Burdujeni3 a fost ridicata in 1.851 de arhimandritul
Filaret Scriban. In interior se afla cripta familiei Scriban.
Complexul manastiresc-fortificat 'Zamca' Suceava3 ctitoria lui Agopsa,
fiul lui Amira, de la inceputul secolului al XVII-lea (1.606-1.608) este un
ansamblul arhitectural format din trei cladiri (biserica principala, turnulclopotnita si paraclisul amenajat in vechiul turn de intrare in incinta
manastirii).
Biserica 'Sf. Cruce' Suceava3 este ctitoria lui Cristea Hancoian, din anul
1.522. Biserica a fost refacuta de mai multe ori, ceea ce ii conferaaspectul
unei constructii din secolul al XVIII-lea. Desi destinata cultului armean,
prezinta numeroase
elemente
arhitectonice
comune
cu
bisericile
moldovenesti.
Biserica Hagigadar3 este situata in apropierea drumului SuceavaFalticeni. A fost zidita in anul 1.522 de Dragan Donvakian. Pentru a permite
amplasarea a trei altare, cerute de oficierea cultului armean, naosul a fost
largit. Boltirile naosului si pronaosului sunt realizate in stil moldovenesc.
Biserica 'Sf. Simion' (Tuniu Rosu) Suceava 3 este destinata cultului
armean, fiind construita in anul 1.513 de un armean numit Donig. A fost
refacuta in secolul al XVI-lea. Biserica este cunoscuta sub numele de Turnu
Rosu.

Biserica 'Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul' din Reuseni3 este ctitoria
din 1.503 a lui Stefan cel Mare si terminata de fiul sau Bogdan al III-lea,
dupa moartea marelui voievod, in 1.504. Biserica a fost ridicata pe locul unde
a fost decapitat Bogdan, tatal lui Stefan cel Mare. In plan arhitectural are o
mare asemanare cu biserica din Arbore. Nu se pastreaza urme de pictura.
Cetatea Scheia3 este amplasata pe creasta dealului Zamca, la o
altitudine de 384 m, in nord-vestul municipiului Suceava. Construita in timpul
lui Petru I Musat, avea forma unui romb, cu ziduri groase de 3 m. La fiecare
colt se inalta cate un turn de aparare de forma rectangulara. In partea estica,
zidul era sprijinit de 3 contraforti. A fost putin folosita, fiind apoi parasita,
probabil din cauza alunecarilor de teren.
Cetatea de Scaun a Sucevei3 amplasata pe un pinten de deal, in partea
de est a municipiului Suceava a fost construita in timpul lui Petru I Musat
(1.375-1.391). Constructia initiala, 'fortul musatin', are plan rectangular,
prevazuta la capete si la mijlocul fiecarei laturi cu turnuri de aparare de forma
patrata. In timpul lui Alexandru cel Bun (1.400-1.432), in fata portii se
construieste un zid de protectie si se paveaza curtea interioara. Din porunca
lui Stefan cel Mare (1.457-1.504), cetatea este puternic fortificata prin
construirea unui zid incinta ce inconjoara vechiul fort. Zidul a fost construit in
doua etape: inainte de 1.476 s-a ridicat o 'perdea' de ziduri cu grosimea
de 1,5 m, avand la capete turnuri de aparare, de forma patrata si o inaltime de
aproximativ 15 m. Vechea intrare a fost zidita si s-a construit o noua intrare,
pe latura de sud, accesul in cetate facandu-se pe un pod, parte fix, parte
mobil. Inainte de 1.497 s-a construit a doua 'perdea' de ziduri cu grosimea de
cca. 2 m, avand turnuri de aparare lipite de zid. Cetatea era inconjurata pe
trei laturi, est, sud, vest, de un sant de aparare foarte lat. In interiorul curtii
se aflau incaperile domnitorului si ale familiei sale, ale slujitorilor domnesti,
ale ostasilor, depozite pentru alimente si munitii, camere de garda, un
paraclis cu peretii pictati, sala sfatului domnesc. In cetate functiona
monetaria Moldovei. Cetatea este atestata documentar la 10 februarie 1.388.
Curtea
Domneasca Suceava3 se
afla in
perimetrul
vechiului
oras medieval, in zona 'Sipote'. Primele constructii, o casa domneasca din
lemn prevazuta cu pivnita, au fost realizate in timpul lui Petru I Musat. In
timpul domniei lui Alexandru cel Bun au fost refacute constructiile din lemn si
au fost ridicate din piatra un zid de incinta si cateva cladiri prevazute cu
beciuri, pe latura de est. Aceasta cladire a dainuit pana in a doua jumatate a
secolului al XVI-lea, cand a fost distrusa de un incendiu. Peste vechea
casa domneasca s-a construit, din porunca lui Stefan cel Mare, un palat de
piatraprevazut cu pivnita. Curtea Domneasca de la Suceava avea forma literei
L. In timpul domniei lui Vasile Lupu, Curtea Domneasca a fost refacuta,
redandu-i-se vechea stralucire. Materialele scoase la iveala cu ocazia
sapaturilor arheologice, dovedesc faptul ca palatul voievodal a fost lucrat si
impodobit cu mult fast.

Hanul Domnesc Suceava3 este una dintre cele mai vechi constructii
civile din oras si a fost ridicat in secolul XV-XVI, intr-o zona a orasului medieval
unde erau situate atelierele mestesugaresti, pe locul unei constructii mai
vechi. Elementele de arhitectura moldoveneasca se pastreaza la parterul
cladirii, cu ziduri groase din piatra (tavane boltite, intrari in arc semicirculare,
ferestre semiinaltate cu arcuri semicirculare, ferestre practicate in grosimea
zidului, pardoseli de caramida). Etajul nu are aceeasi vechime, fiind ulterior
adaugat, cand aici a fost amenajat un castel de vanatoare.
Manastirea Probota3 dainuie din timpul lui Stefan I Musat (1.3941.399), calugarii sihastri au ridicat biserica 'Sf. Nicolae' din Poiana. In anul
1.465, Stefan cel Mare a ingropat aici pe mama sa, doamna Oltea si in 1.467,
pe sotia sa Evdochia. Manastirea Probota a fost ridicata de Petru Rares, pe
locul vechii biserici, in mai multe etape: biserica in 1.530, pictura in 1.536.
Zidul de incinta a fost ridicat in 1.550. Este necropola domneasca. Pictura
apartine
unui
mester
cu
serioase
cunostinte si
notiuni
de
perspectiva geometrica, apropiate de cele ale contemporanilor sai din tarile
Renasterii
occidentale.
Tema
'Apocalipsei'
reprezinta aici
o
adevarata manifestare de viziune fantastica moderna. Tabloul votiv il
prezinta pe Petru Rares impreunacu familia. In gropnita se afla mormintele lui
Petru Rares, al doamnei Elena si al fiului lor Stefan. Probota a fost un
important centru cultural, aici formandu-se vestitii carturari ai epocii:
Dosoftei, Grigore Rosca, Gheorghe Movila.
Catedrala catolica din Baia3 -Baia a fost prima capitala a Moldovei,
oras cu o mare vechime, aparut inaintea intemeierii statului feudal de sine
statator Moldova. A fost un important centru mestesugaresc, comercial si
religios. In secolul al XVI-lea erau renumite iarmaroacele de la Baia.
Un vizitator al orasului din 1599 - Quirini - spune ca la Baia erau pe atunci
3.000 de case. Catedrala catolica a fost construita in anul 1.410, marturie a
politicii religioase tolerante duse de Alexandru cel Bun. Casatoria acestuia cu
catolica Ringala, sora marelui cneaz Witold al Lituaniei si vara regelui
Wladislaw Jagello al Poloniei, urmarea, in principal, realizarea unor legaturi
politice, economice, culturale cu vecinii, pentru a asigura Moldovei o
dezvoltare linistita. Ruinele catedralei sugereaza forma pe care aceasta o
avea. Biserica a carei descriere ne-a lasat-o calugarul Bandini, calator in
Moldova in 1.646 - 1.647, afost o constructie de piatra bruta, asemanatoare cu
cele transilvanene ridicate in aceeasi epoca in targurile mai mici. Ea facea
parte dintr-o manastire infiintata la Baia, de Margareta, mama lui Petru I
Musat (1.374 - 1.392).
Biserica 'Sf. Gheorghe' Biserica Alba) din Baia3 dupa traditie, este
ctitoria lui Stefan cel Mare, din 1.467, dupa batalia victorioasa impotriva ostilor
invadatoare ungare conduse de regele Matei Corvin. Este cladita in plan
dreptunghiular din piatra bruta si cioplita. Boltile si turla sunt refacute din
caramida. Sistemul de boltire al naosului este cel obisnuit in arhitectura

bisericeasca moldoveneasca. I se spune Biserica Alba pentru ca nu a fost


pictata.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului'3 din Baia este ctitoria lui Petru
Rares din 1.532. Este construita din piatra si caramida, in plan rectangular,
fara turla. Este pictata atat in interior cat si in exterior. Portretul votiv il
reprezinta pe ctitor, Petru Rares impreuna cu doamna Elena si un fiu, probabil
Ilias.
Manastirea Slatina3 ctitorie a domnitorului Moldovei, Alexandru
Lapusneanu a fost construita intre 1.554-1.558 ca necropola domneasca a
familiei. Are aspectul unei adevarate fortarete remarcandu-se printr-o
deosebita valoare arhitectonica si artistica, ce reinvie si continua traditiile
epocii luiStefan cel Mare si Petru Rares. In interiorul incintei se afla Casa
Domneasca care trebuia sa slujeasca familiei domnitorului nu numai ca
locuinta, ci si ca 1oc de refugiu in caz de primejdie. Desi a suferit transformari
de-a lungul anilor, ea pastreaza ramele de piatra ale ferestrelor, cu profile in
stilul renasterii transilvanene, confirmand astfel legaturile stranse ale lui
Lapusneanu cu orasele de peste munti si in special cu Bistrita, de unde au fost
adusi mesterii pietrari care au lucrat la Slatina. Asa cum se prezinta astazi,
manastirea este rezultatul unor restaurari succesive.
Manastirea Rasca3 este construita in mai multe etape: 1.512, Bogdan al
III-lea a zidit chiliile, in 1.540, episcopul Romanului Macarie impreunacu
logofatul Ioan si Teodor Bals zidesc biserica cu hramul 'Sf. Nicolae', in jurul
bisericii se construiesc din porunca lui Petru Rares, ziduri inalte si puternice
cu creneluri si turn, lucrare terminata in 1.542. Pictura interioara si
exterioara a fost executata intre 1.551-1.554. Tabloul votiv il prezinta pe
domnitorul
Petru
Rares impreuna cu
familia.
Biserica
mai
detine
doua valoroase icoane din secolul al XV-lea. Intr-o camera din clopotnita
manastirii Rasca, a stat inchis timp de sase luni marele istoric si om de stat
Mihail Kogalniceanu, surghiunit in 1.844 din porunca domnitorului Mihai
Sturza.
Biserica 'Cuvioasa Paraschiva' din Dolhesti3 este printre primele biserici
boieresti din piatra si a fost construita in 1.481 de boierul Sendrea. Fresca este
realizata in aceeasi perioada. Tabloul votiv il prezinta pe ctitor cu familia sa.
Manastirea Voronet3 este o ctitorie din 1.488 a lui Stefan cel Mare.
Biserica- manastirii cu hramul 'Sf. Gheorghe' este o sinteza de elemente
bizantine si gotice, realizata intr-o maniera proprie, de o ingeniozitate
stralucita, rezultatul fiind, un stil nou, de o originalitate aparte - stilul
arhitectonic moldovenesc. Pictura interioara a Voronetului este realizata in
timpul lui Stefan cel Mare, avand ca model iconografia bizantina si
poarta pecetea epocii artistice stefaniene (stil sobru, concentrat, plin de
maretie, reducand la esential imaginile si expresiile). Se remarca imaginea

'Pantocratorului', 'Cina cea de taina', 'Impartasirea cu paine a apostolilor',


'Impartasirea cu vin', 'Spalarea picioarelor'. Tabloul votiv il prezinta pe ctitor
alaturi de doamna Maria Voichila, o fiica si fiul Bogdan, toti in costum de
epoca. Pictura exterioara este de o exceptionala valoare artistica. 'Judecata de
apoi' capodopera unica in lume, cea mai ampla compozitie, se remarca prin
intensitatea dramatica, bogatia imaginatiei, elementele de reinterpretare
locala, armoniile coloristice in care predomina albastrul metalic si tonurile
aurii.
Manastirea Humor3 cu Biserica cu hramul 'Adormirea Maicii Domnului'
este ctitorie a marelui logofat Tendor Bubuiog, construita in 1.530. A fost
imprejmuita dupa obiceiul timpului cu puternice ziduri de piatra, din care au
dainuit pana astazi, doar turnul masiv din piatra bruta. Caracteristic la biserica
manastirii Humor este acea desfasurare a picturii, in dauna decoratiei
arhitecturale a fatadelor, care va deveni o caracteristica a bisericilor
construite in timpul domniei lui Petru Rares. Inovatia apare la pridvor, care la
Humor este deschis in patru arcade in arc frant. In interiorul bisericii sunt
tablourile votive: unul prezinta familia domnitorului Petru Rares, celalalt se
afla in gropnita si prezinta pe logoiatul Teodor Bubuiog si sotia sa Anastasia,
iar al treilea tablou votiv il prezinta pe Daniil hatmanul si parcalabul Sucevei si
pe sotia acestuia, Anastasia.
Biserica ,'Sfintii Apostoli Petru si Pavel'3, Solca este ctitoria
domnitorului Stefan Tomsa al II-lea. Lucrarile de constructie au inceput la
sfarsitul anului 1.612 si au fost finalizate in 1.622, in a doua sa domnie.
Biserica este o constructie extrem de masiva, cu ziduri groase de peste 2 m,
cu contraforti puternici si inalti. Zidurile de incinta ale manastirii formau
aproximativ un patrat cu latura de 100 m, avand turnuri de aparare la
colturi si un turn la intrare. Destinata a fi necropola a familiei
voievodului Stefan Tomsa al II-lea biserica Solca n-a mai primit in
gropnita trupul domnitorului, care a fost decapitat la Istambul.
Manastirea Moldovita3 estc ctitorie din 1.532 a domnitorului Petru
Rares. Zidul de incinta inchide un patrulater cu latura de 40 m, grosimea 1,20
m si inaltimea de 6 m. In coltul de nord-vest se afla clisarnita, construita la
inceputul secolului al XVII-lea. Este una dintre putinele locuinte moldovenesti
din secolul XVI-XVII, fiind construita intre 1.610-1.612 de Efrem, egumenul
Moldovitei. Biserica cu hramul 'Buna Vestire' continua conceptia constructiva,
deplin cristalizata de artistii epocii de stralucire a lui Stefan cel Mare, aducand
ca elemente specifice epocii raresiene, dimensiunile marite, tendinta de
inaltare si svelte. Elemente tipice goticului tarziu transilvanean dovedesc ca la
constructie au participat mesteri pietrari transilvaneni. Pictura interioara,
repictata culoare peste culoare in secolul al XVII-lea, respecta continutul
ideatic si programul iconografic al epocii lui Stefan cel Mare. Tabloul votiv in
care este prezentat ctitorul impreuna cu familia sa, desi pastreaza caracterul

unor portrete oficiale, vadeste preocuparea artistului de a reda prin


intermediul tehnicii proprii portretului, viata launtrica a personajelor.
Manastirea Sucevita3 din vremurile tulburi, pline de nesiguranta si
amenintare, de la sfarsitul secolului al XVI-lea a fost construita ca o
adevarata manastire-cetate, cu masive ziduri de incinta si cu puternice turnuri
de aparare, destinata a fi necropola, stralucita ctitorie voievodala, adevarat
blazon al familiei Movila. Constructia a fost finalizata la 9 iunie 1.591. Biserica
manastirii cu hramul 'Invierea Domnului', avand planul moldovenesc treflat,
resimte puternic traditia bizantina a artei locale. Pictura are o serie de
trasaturi noi, atat in conceptia iconografica, cat si in compozitie si desen.
Sucevita reprezinta un adevarat 'testament al artei moldovenesti'. Cei doi
pictori ai Sucevitei, Ioan si Sofronie, formati la scoala de miniaturisti ai lui
Anastasie Crimca, au aplicat la pictura bisericii canoanele specifice
miniaturii si iconografiei. Imbinarea culorilor, predominante fiind verdele crud
metalic si rosul sangeriu, creeaza impresia unei uriase pagini de carte miniata.
Specific la Sucevita, este caracterul narativ al picturilor, ceea ce a facut ca
unitatea ansamblului sa fie faramitata intr-o multime de mici tablouri, fiecare
cu personalitatea lui artistica. Printre cele mai reprezentative teme prezente
in pictura exterioara a Sucevitei se afla Arborele lui Ieseu, Scara lui Ioan
Climax in care este redata lupta dintre bine si rau, Friza profelilor si filozofilor
antichitatii, intre care regasim pe David si Solomon, Homer, Sofocle, Aristotel.
Pictura Sucevitei este cel mai complex ansamblu iconografic dintre bisericile
feudale din Moldova. Tabloul votiv din naos, il prezinta pe ctitor, domnitorul
Ieremia Movila, impreuna cu familia. Muzeul manastirii, situat in fostele case
domnesti, adaposteste capodopere de o exceptionala valoare ale artei
medievale bisericesti.
Manastirea Putna3 -Biserica manastirii Putna, cu hramul 'Adormirea
Maicii Domnului' este prima dintre ctitoriile lui Stefan cel Mare. Lucrarile de
constructie a manastirii ce urma sa fie necropola domneasca, au inceput la 10
iulie 1.466 si s-au incheiat in 1.469, iar in 1.481 erau finalizate fortificatiile de
incinta. Lacasul a avut mult de suferit, de-a lungul timpului, din cauza unui
puternic incendiu, pradat in doua randuri de cazaci, apoi de polonezi.
Puternicul cutremur din 1.739 a contribuit si mai mult la ruinarea manastirii.
Biserica necropola din mijlocul incintei are dimensiuni neobisnuit de mari
pentru acea vreme. Zidurile sunt din piatra bruta legata cu mortar, sprijinite
de 12 contraforti. Turla este inalta si bine proportionata, cu tamburul in stil
baroc, pe o baza stelara, impodobita cu coloane rasucite si capitaluri corintice.
In pronaos se afla mormintele lui Bogdan al III-lea mort la 1.517, asurorii
acestuia Maria (moarta 1.518), al Mariei, solia lui Petru Rares (mort 1.529) si
al lui Stefanita Voda (mort l.527). In partea de sud a gropnitei, se
afla mormantul lui Stefan cel Mare, acoperit cu un baldachin din
marmura alba. Sarcofagul are minunate motive ornamentale de o
inalta valoare artistica. Piatra tombala, din marmura alba, are o
bordura exterioara realizata dintr-o impletitura de frunze de stejar, urmata de

o pisanie. Langa mormantul domnitorului, se afla cel al sotiei sale Maria


Voichila, decedata in 1.511'. In partea de nord a gropnitei se afla mormantul
Mariei de Mangop, cea de a doua sotie a domnitorului (moarta 1.476) si al
fiilor marelui domnitor, Bogdan si Petru. Asezamantul de la Putna si-a castigat
un binemeritat renume si datoritainestimabilelor valori artistice (broderii,
lesaturi, manuscrise impodobite si ferecate in aur si argint, icoane, obiecte de
cult), care se gasesc in muzeul amenajat in incinta manastirii.
Chilia lui Daniel Sihastrul3 situata pe valea Putnei, la aproximativ 1,5
km de manastire. Aici a trait Daniel Sihastru, duhovnicul lui Stefan cel Mare,
sapand intr-o stanca uriasa un lacas de cult. Dedesubt se afla chilia sa.
Biserica 'Intrarea Maicii Domtiului in Biserica'- Putna3 se afla situata in
apropierea manastirii. Este considerata a fi cel mai vechi monument de
arhitectura religioasa din Moldova, care s-a pastrat pana astazi, pe care
legenda o atribuie lui Dragos Voda. Aceeasi legenda aminteste ca a fost
adusa de la Volovat la Putna, intr-o singura noapte, din porunca lui Stefan cel
Mare.
Biserica 'Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul'- Arbore 3 in aprilie 1.502,
Luca Arbore, hatman al Sucevei, incepe sa construiasca curtile sale din
Arbore si biserica, care avea destinatia de paraclis. Este zidita din piatra bruta.
Zidurile laterale se prelungesc spre vest cu cca. 2,5 m dincolo de peretele
pronaosului, unindu-se la partea superioara intr-o bolta semicilindrica,
creandu-se o arcada, element arhitectural original care apare pentru prima
data in arhitectura bisericilor de epoca. Valoarea artistica exceptionala a
bisericii se datoreaza picturii sale. Desi pictura interioara urmeaza programul
iconografic al bisericilor moldovenesti de epoca, scena 'Cavalcada
imparatului Constantin' face nota aparte, alegoria avand in vedere rolul pe
care Moldova 1-a jucat, prin personalitatea lui Stefan cel Mare, in politica
sud-est europeana, aceea de aparator al crestinatatii, impotriva expansiunii
otomane. Tabloul votiv din chivotul de piatra al mormantului lui Luca Arbore,
care il prezinta pe ctitor in costum de epoca este cel mai important
monument funerar in stil gotic din Moldova. Pictura exterioara a fost
realizata in anul 1.541 de zugravul Dragos. De o valoare deosebita sunt
temele 'Moartea dreptului', 'Moartea pacatosului', 'Legenda Fiului risipitor',
'Imnul Acatist', 'Asediul Constantinopolului', 'Judecata de apoi'.
'Biscrica tuturor- sfintilor' din Parhauti3 este ctitoria din 1.522
a logofatului Uavril Trotusan. Este o mare asemanare cu biserica de la
Reuseni. Pictura interioara este valoroasa; remarcandu-se tabloul votiv in care
este prezentat ctitorul in costum de epoca. Atrage atentia o
scena picturala aparte, o 'Pieta', dovada a influentei picturii italiene in
biscricile din Moldova. Aceasta scena este unica.

Biserica 'Sf. Nicolae' - Bogdana Radauti3 este ctitoria lui Bogdan I,


primul voievod al statului feudal independent Moldova. Construita in a doua
jumatate
a
secolului
al
XIV-lea,
din
piatra bruta si
cioplita.
Sinteza moldoveneasca a trei stiluri arhitectonice: bizantin, romanic si gotic.
Este cea mai veche constructie din piatra din Moldova. Adevarat 'Panteon al
Moldovei', aici se afla mormintele voievozilor Bogdan I, Lalcu, Roman
I., Stefan I.. A fost un important centru cultural, din atelierele caruia au iesit
manuscrise miniate cu ferecaturi din aur si argint, icoane, alte obiecte de cult.
Biserica 'Sf. Treime' din Siret3 este atribuita de traditie voievodului Sas
(1.334-1.358). Este una dintre cele mai valoroase biserici din Moldova si a
functionat, probabil, ca paraclis al Curtii Domnesti. Biserica este
construita din
piatra bruta iar
la
paramentul
fatadelor
s-a
folosit
caramida simpla si cea smaltuita, cu functie decorativa. Un brau zimtat de
caramizi inconjoara discontinuu fatadele bisericii, element ce va fi preluat de
arhitectura
moldoveneasca de
mai
tarziu.
Prin
elementele
sale
arhitecturale si decorative, exteriorul bisericii 'Sf. Treime' prevesteste intru
totul, virtutile artistice ale monumentelor din perioada lui Stefan cel Mare.
Biserica 'Sf. Ioan Botezatorul' Siret3 este situata in centrul orasului.
Traditia spune ca aceasta biserica a fost construita de Margareta Musat, mama
voievodului Petru I Musat si ca ea ar fi fost ingropata aici. In stadiul in care se
afla astazi, biserica a fost construita sau refacuta de domnitorulStefan
Petriceicu, pe ruinele vechii ctitorii, daramata din porunca lui Bogdan al III-lea
(1.504-1.517).
Biserica 'Sf. Onufrie'-Manastioara3 se afla in apropiere de orasul Siret, in
satul Manastioara. Este ctitorie din anul 1.673, a domnitorului Stefan
Petriceicu. Reprezinta o copie fidela, dar la scara mai mica, a manastirii Putna.
Biserica "Sf. Nicolae" Suceava3 construita probabil in secolul al XVI-lea,
din moment ce pisania aminteste ca biserica a fost 'reinnoita', in anul 1.611,
de vistiernicul Nicoara Prajescu. Fapt unic in arhitectura religioasa de la noi,
altarul dreptunghiular este boltit in semicilindru.
Turismul de pelerinaj este practicat in majoritatea cazurilor de turisti
romani. Acestia sunt motivati de considerente spirituale si se manifestamai
ales cu ocazia sarbatorilor religioase traditionale (Pasti, Craciun, hramuri
bisericesti).
Turismul rural (agroturismul) detine o pondere considerabila. Acesta
este concentrat in jurul zonelor Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc,
Putna, Gura Humorului si in general in localitatile invecinate manastirilor.
Turismul rural din judetul Suceava se caracterizeaza prin mai multi factori
determinanti- dintre cei mai importanti factori am putea aminti calitatea
peisajului natural si numeroasele obiective turistice de factura religioase. La

acestea se adauga calitatea aerului si a apelor, mai ales a vestitelor izvoare


cu apa minerala. Un element cheie este ospitalitatea oamenilor,
aceasta trasatura fiind definitorie pentru bucovineni
Un alt element atractie pentru turismul rural este artizanatul,
traditiile si obiceiurile locale.
Mediul tehnologic - a revolutiont si revolutioneaza in continuare
activitatea turistica, prin perfectionarea mijloacelor de transport conventional
sau de agrement, prin deplina functionalitate si estetica a dotarilor turistice,
prin diversificarea ofertelor datorata diversificarii dotarilor turistice. Utilizarea
tehnologiilor informationale au deterninat agentiile de turism sa utilizeze si
Internetul pentru promovarea serviciilor turistice.
Mutatiile produse la nivelul tehnologiilor duc la modificari ale
componentelor in cadrul ofertei, agentia de turism trebuind sa acorde o
deosebita atentie noilor aparitii, inovatiilor din domeniu pentru a le putea
adopta din timp si a-si castiga astfel locul cuvenit pe piata. Romania este o
tara mai putin dezvoltata din punct de vedere economic, dar ofera turistilor
servicii diversificate de o calitate deosebita respectand normele ecologice si
standardele de siguranla.
Mediul natural - constituie unul din factorii primordiali ai activitatii
turistice, pamantul cu bogatiile sale naturale, flora, fauna, peisajele, fiind
chiar factorul de baza turismului, calitatea acestuia transmitandu-se aproape
integral in nivelul calitatii produselor turistice. Nivelul calitatii produsului
turistic este dat de un indicator agregat, care cuprinde pe langa calitati ale
mediului natural, cele calitative ale serviciilor oferite, ale personalului
prestator, ale dotarilor turistice si nu in ultimul rand, de calitate ale
rezidentilor-nivelul ospitalitatii si gradul de toleranta turistica ale acestora.
Speciile de fauna inventariate conform Legii nr. 462/2001, au relevat existenta unei
bogate faune reprezentata in special de catre carnivorele mari (urs, lup, ras) si a unei variate
ornitofaune, la care se adauga si prezenta unor specii de nevertebrate (Parnassius apollo, Lucanus
cervus). Dintre carnivore, importanta prioritara o au ursul si vidra, iar dintre pasari, acvila
tipatoare.
Deteriorarea calitatii mediului natural, constituie o problema majora a
vietii actuale, de aceea trebuie tinut cont de restrictiile ecologice.
Mediul natural romanesc (Bucovina) este bine conservat avand
rezervatii naturale si un relief cu privelisti deosebite. Se pune accent tot mai
mare pe interventia statului in gestionarea resurselor naturale si in
elaborarea de legi care sa asigure conservarea si protejarea patrimoniului
turistic national.

Climatul este agreabil, cu temperaturi mai joase,


abundente.
In
munti
zapada
coboara timpuriu,
zona favorabila sporturilor de iarna.
Turismul sportiv datorita varietatii formelor
suprafetei.

precipitatii
fiind
o

vanatoarea si pescuitul pot gasii conditii,


de relief, gradului mare de impadurire a

Suceava detine cel mai mare fond de vanatoare din tara: Muntii
Bistritei, Raraul, Giumalaul, Calimanul, Suhardul.
In podis, se vaneaza (pe langa unele rapitoare), iepurele si in ultima
vreme fazanul (Patrauli). Judetul participa cu peste 18% la planul de carne de
vanat pe tara.
Raurile judetului ofera conditii deosebit de favorabile pentru pescuit. In
apele de munte, locul principal il ocupa pastravul si lipanul, iar in cele de
podis cleanul, mreana, crapul, avatul si stiuca.
Sporturile de iarna se practica pe tot cuprinsul zonei, dar in special in
statiunea balneoclimaterica Vatra Dornei, care fiind avantajata de pozitia sa
(la o altitudine de 802 m), dispune si de partii de schi si saniute amenajate
(pe pantele muntilor Dealu Negru, Runc si Barnarel). Aici se gasesc partii atat
pentru incepatori, cat si pentru avansati.
Turismul in scop terapeutic este practicat in special in depresiunea
Dornelor si Campulungului.
Prezenta izvoarelor minerale, impun o nota specifica acestei zone.
Astfel, zacamintele de ape carbogazoase constau intr-un numar de 37 izvoare,
care apar pe teritoriul localitatilor: Poiana Cosnei, Dorna Candrenilor, Poiana
Negrii, Vatra Dornei, Ortoaia, Saru Dornei, Panaci, Glodu, Darmova, Brosteni.
Se mai cunosc surse de ape minerale la Poiana Stampei, Dornisoara, Neagra
Sarului si Dragoiasa.
Un factor natural care a contribuit si contribuie din plin la dezvoltarea
orasului si a tinutului inconjurator il constituie patrimoniul forestier, care
numai in zona orasului acopera peste 10.000 ha. Dupa al doilea razboi
mondial, orasul Vatra Dornei s-a dezvoltat pe multiple planuri.
Farmecului
natural
al
locurilor
i
s-a
adaugat si
o
placuta ambianta urbanistica: pe langa vilele si constructiile balneare din
trecut s-au ridicat noi edificii balneare si cartiere de blocuri.
Statiunea Vatra Dornei functioneaza in regim permanent si este
renumita pentru climatul ozonat, namolul de turba si izvoarele minerale

carbogazoase, sodice si bicarbonate utilizate in tratarea unor afectiuni ale


aparatului locomotor, cardiovascular si ale sistemului nervos periferie.
Izvoarele minerale din zona erau cunoscute inca din anul 1.790, dar primele
amenajari in scop terapeutic au avut loc abia in 1.845. Spre sfarsitul secolului
al X1X lea au inceput sa fie folosite baile de namol care utilizau namolul extras
din tinovul de la Poiana Stampei.
'Parcul orasului' situat la poalele Dealului Negru este principala zona de
concentrare a izvoarelor minerale precum si a institutiilor balneare si
turistice. Chiar la intrarea in parc, vizitatorul intalneste doua cladiri,
impunatoare prin dimensiuni si prin stilul baroc in care au fost concepute;
construite in 1.895, ele adapostesc sanatoriul balnear si clubul statiunii,
principalele institutii utilizate de cei veniti la tratament. Statiunea dispune de
doua baze de tratament, cu cazi pentru bai carbogazoase, pentru namol si cu
sectii de hidroterapie. In statiune se poate face si cura de teren, pe aleile
parcului.
Pe
langacura
externa,
se
poate
face si
cura interna,
datorita izvoarelor minerale.
Statiunea dispunea de o capacitate de 1.100 de locuri in vile si
complex, urmand ca pe parcursul timpului acest numar sa se dubleze. O
nouabaza de tratament si odihna a orasului o constituie cea a Hotelului Intus.
Orasul Vatra Dornei, avand teritoriul foarte bogat in ape bicarbonateferuginoase, este considerat ca fiind unul dintre cele mai vechi si mai
cunoscute statiuni balneare din Carpatii Orientali.
Sarea de la Cacica - existenla comunei Cacica este strans legata de
munca ce se desfasoara de la 27 si pana la chiar 48 de metri adancime in
interiorul salinei. Ascunse de lumina zilei se afla lacul sarat, pestera piticilor si
imensa sala de dans, ca si altarul Sf. Barbara, sfanta ocrotitoare a lucratorilor
in adancuri. Aici jos domneste constant o temperatura de 4 grade C. Cacica,
localitatea cu cea mai semnificativa comunitate poloneza din Bucovina
ofera gazduire si "Muzeului Minoritatilor'. 15 august este o data care trebuie
retinuta, pentru ca atunci este sarbatorita cu mare fast Sf. Maria.
Starea ariilor naturale protejate
Pe teritoriul judetului Suceava se afla un numar de 22 rezervatii naturale
cu suprafata de 4.457,20 ha, din care 6 rezervatii naturale botanice, 8
rezervatii naturale forestiere, 5 rezervatii naturale geologice, 1 rezervatie
naturala paleontologica, 2 rezervatii naturale mixte.
In conformitate cu Ordinului nr. 850/2003 al MAPAM, au fost atribuite in
custodie rezervatiile naturale. In urma evaluarii solicitarilor de custodie
comisia de evaluare a incredintat in custodie Directiei Silvice Suceava un
numar de 19 rezervatii naturale si Academiei Romane 2 rezervatii naturale. S-

au intocmit conventiile de custodie, atestatele si s-au eliberat legitimatiile de


custodie.
Starea padurilor
Din totalul suprafetei judetului Suceava (855.350 ha), 53% este
acoperita cu
paduri,
majoritatea
acestora
fiind
in
proprietatea
publica (R.N.P.)si proprietate privata (personae juridice si fizice).
Starea de sanatate a padurilor este evaluata prin sistemul de monitoring
forestier (suprafete afectate de fenomenul de uscare, pe stadii si compozitie,
suprafete afectate de delicte silvice, incendii, pasunat ilegal).
Suprafetele scoase din fondul forestier in anul 2004 au insumat 20 ha,
representand transmiteri temporare pentru amplasare de sonde de foraj,
relee de telefonie mobila, conducte de aductiune apa, retele electrice.
Turismul stiintific este materializat
numeroasele rezervatii din Bucovina:

prin

studiile

expertilor

in

Rezervatii floristice[4]
l. rezervatia Fanetele seculare de la Frumoasa se afla pe teritoriul
comunei Moara, la 4 km spre vest de bifurcatia soselei Suceava-Falticeni din
comuna Scheia, sat Sf. Ilie.
2. rezervatia Fanetele seculare de la Calafidesti (R. Siret) se gaseste la 6
km de orasul Siret, spre Suceava, in apropierea drumului national (DN2).
3. rezervatia Fanetele seculare de la honoace (Suceava) este
situata la 9 km sud de municipiul Suceava, in dreptul satului Cumparatura
(comuna Bosanci), la 1 km de soseaua europeana (E85) care duce spre
Falticeni, ocupand un fanat pe dealul Strambu.
4. rezervatia fanetele montane de pe plaiul Todirescu (Campulug) accesul in rezervatie se face prin poteca de legatura care porneste din satul
Slatioara spre cabana Rarau, sau prin drumul Padinei, in partea sudica a
codrului de la Slatioara, usor accesibil, sau dinspre cabana Rarau, pe un drum
de creasta ce duce la Slatioara.
Rezervatii forestiere[5]
l.Rezervatia ( Querceturmul) de la Crujana (Suceava) se gaseste pe
teritoriul comunei Patrauti, fiind constituita dintr-un arboret de specii de
foioase, cu participarea majoritara a stejarului.

2. Rezervatia Fagetul-Dragomirna (Suceava) se afla pe teritoriul


comunei Mitocul Dragomirnei si face parte din trupul de padure Chilia, fiind
situata la o altitudine care variaza intre 380-450 m.
3. Rezervatia 'Tinovul Mare (Poiana Stampei) (Dorna) se afla pe
teritoriul comunci Poiana Stampei, strajuita de dealurile Smida, Casoi, Ciungii
Chiperenilor, in standa soselei nationale Vatra Dornei - Bistrila si
reprezinta cea mai intinsa rezervalie de turba naturala din lara noastra.
4. Rezervatia "Timovul Gaina - Lucina (Campulung)' se afla pe raza
comunei Moldova-Sulita, in (1.590 m), Stirbul (1.479 m), la vest cu Chitca
Mare (1.394 m) si Chitca Mica (1.361m), iar spre sud si sud-est cu muntele
Gaina (1.425 m).
5. Rezervatia "Codrul Secular Giumalau (Campulung) pe teritoriul
comunci Pojorata, in actena nord-vestica a muntelui Giumalau si catre cursul
superior al bazinetului Putna Mare-Sterparul, se afla Codrul Secular Giumalau
- rezervalie naturala.
6. Rezervatia Codru Secular Slatioara (Campulung) Interventia omului,
in decursul vremurilor, a limitat suprafata padurilor, inclusiv biodiversitatea
acestora. Ideea pastrarii nealterate a anumitor suprafete impadurite a stat la
baza infiintarii rezervatiei de la Slatioara. Situat pe versantul estic al
masivului Rarau, la o altitudine cuprinsa intre 790 m si 1.353 m, in satul
Slatioara, la 12 km de comuna Stulpicani de care apartine, codrul secular
Slatioara se intinde pe 3 creste mari: Batca neagra, Batca cu Plai, Batca Lesei,
separate intre ele prin vai adanci, unde isi strang apele paraile Variuga, Valea
lui Ion, dand nastere paraului Slatioara, care se varsa in Suha si apoi in
Moldova. Accesul in rezervatie se face de pe soseaua Suceava- Cluj-Napoca,
de la Frasin spre Stulpicani.
7. Rezervatia de la Zamostea Lunca (Suceava) declarata rezervatie
naturala in 29 octombrie 1973, Zamostea Lunca se afla situata pe malul drept
al raului Siret, la 12 km nord de drumul national Suceava-Dorohoi, drum ce
trece prin comuna Zvorastea. Situata la contactul tectonic dintre orogenul
carpatic si platforma
cratogena moldo-podolica, lunca
Zamostei se
prelungeste de la altitudinea de 290 m a terasei inundabile a Siretului spre
piemontul colinar.
8. Rezervatia de jnepenis si Pinus cembra din muntii Calimani
(Dorna) in partea de sud-vest a judetului Suceava se intind muntii Calimani
cu ramificatii spre nord, pana in albia raului Dorna. In ansamblu acestia
urca de la sud spre nord pana la altitudini de peste 2.100 m.
Rezervatii geologice

1.Rezervatia geologica Piatra Tabaului (Dorna) Piatra Tibaului este


localizata la confluenta paraului Tibau cu Bistrita Aurie, pe teritoriul comunei
Carlibaba si reprezinta un interesant masiv de calcare eocene fosilifere, inalt
de 70 m inaltime.
2.
Rezervatia
geologica
Piatra
Pinului
si
Piatra Soimului
(Campulung) Rezervatia geologica Piatra Pinului reprezinta un ecosistem
extrem de important din punct de vedere paleontologic cu numeroase resturi
de pesti fosiliferi care demonstreaza existenta unei faune specifice: pesti,
corali, scoici. Rezervatia se afla pe dreapta raului Moldova.
3. Rezervatia Cheia Lucavei (Campulung) Este situata la gura paraului
Lucava, la intrarea spre fanetele de la Lucina, pe teritoriul comunei MoldovaSulita
4.
Rezervatia
Clipa
de
calcare
triasice
Paraul
Cailor
(Campulung) Clipele triasice sunt formatiuni geologice foarte vechi si
importante prin diferitele specii de pesti, scoici si amoniti de origine
marina incrustati in stancile ramase ca martori ai unor miscari tectonice si ai
vietii din oceanele calde de altadata. Rezervatia se gaseste pe raza comunei
Fundu Moldovei, paraul Cailor, afluent de stanga al Moldovei, pe un drum de
exploatare, dupa care, pe o carare traversand fanele, se ajunge la un bloc de
calcare rosii.
5. Rezervatia Cheia Moara Dracului (Campulung) Situata pe cursul
superior al paraului Valea Caselor, afluent de drepta al raului Moldova,
rezervatia se afla la 7 km de gara Campulung Moldovenesc-Est, pe versantul
de nord al masivului Rarau.
Rezervatii mixte[6]
1. Rezervatia ' 12 Apostoli ' (Dorna) este localizata pe creasta ce
formeaza cumpana apelor dintre bazinele paraielor Neagra Sarului si Poiana
Negri si coboara dinspre Calimani peste culmile Tamau si pietrele Rosii spre
varfurile Lucaciu si orasul Vatra Dornei adaposteste multe figuri zoomorfe si
antropomorfe, 'sculptate de intemperii in decursul vremurilor, constituite din
fragmete de lava cimentata.
2. Rezervatia Pietrele Doamnei- Rarau (Campulung) Masivul Rarau
adaposteste in partea nordica una din cele mai interesante forme geologice
din lantul Carpatilor Orientali, cunoscuta sub numele de Pietrele Doamnei.
Accesul in zona se poate face fie din orasul Campulung Moldovenesc, fie prin
localitatile Pojorata, Mestecanis, Slatioara sau Chiril.

3. Rezervatia Cheile Zugretiilor (Donia) Este situata la 20 km in aval de


orasul Vatra Dornei, pe raul Bistrita, la o altitudine de 740 m de la suprafata
apei, intinzandu-se pe verticala pana pe varful Pietrosul Bistritei .

Flora ocrotita si fauna reprezentativa a judetului Suceava


A.

Flora ocrotita[7]

Nr.

Specia

Statiunea unde a fost


identificata si protejata

crt
0
1

Adonis vernalis L. - ruscuta de primavara


Specie monument al naturii

Allium sibiricum - usturoi siberian


Relict glaciar

Rezervatia naturala de la
Ponoare si limitrof, zona
Cumparartura -Bosanci si
Bunesti - Falticeni
Rezervatia floristica Plaiu
Todirescu, ce formeaza
cununa superioara a
Codrului Secular Slatioara

Alnus viridis Chaix Lam et D.C.- arin de


munte, specie rara de arin pe cale de
disparitie

Padurile Bucovinei

Andromeda polifolia L.- ruginarea

Turbariile Cosna,
Gradinita, Poiana Stampei

Relict glaciar din turbarii


5

Andryalla levitomentosa (E. Nyar) N. Sall


(petrosia) -relict glaciar unicat mondial

Muntele Pietrosu Bistritei

Angelica archangelica L.- angelica

Valea Bistritei

Specie monument al naturii


7

Aquilleggia nigricans Baumg - specie rara

Fanaturile montane

superioare
8

Arctostaphylos uva-ursi (L.) Spreng.


(strugurele ursului) -specie monument al
naturii

Dealul Rachitisul Mare,


comunaMoldova sulita

Betula humilis Scchrank (mestecanas)

Tinovul Mare de la Poiana


Stampei, Cosna, Gradinita

Relict circumpolar
10

Betula nana L. (mesteacan pitic)

Tinovul Gaina -Lucina

Specie monument al naturii , relict


circumpolar
11

Calla palustris Stephan (coada smeului)

Rezervatia de la Dorna
Arini

Specie foarte rara


12

Centaureaum marschalliana Spreng.

Rezervatia floristica de la
Frumoasa- Moara

Planta foarte rara


13

Centaurea trinervia Stephan

Dealul Romandan- Moara

Specie foarte rara


14

Crambe tatarica Sebek

Rezervatia floristica
Ponoare

Specie foarte rara


15

Cyclamen europaeum L.

Calinesti Cuparencu

Specie foarte rara


16

17

Cypripedium calceolus L. - papucul doamnei


Specie monument al naturii

Rezervatia Lunca
Zamostei, Cacica, Codrul
Secular Slatioara,
Cimpulung Moldovenesc,
Sadova

Daphne eneorum L. - tulichina pitica

Codrul Secular Slatioara

Specie foarte rara

18

Dictamnus albus L.- frasinel

Rezervatia floristica
Ponoare

Specie foarte rara


19

Drosera rotundifolia L. - roua cerului


Planta carnivora

20

Dryar octopetala L. - argintica

Tinoavele de la Poiana
Stampei, Cosna si
Gradinita
Stancariile de pe RarauInau

Specie monument al naturii, relict glaciar


21

22

23

24

Evonymus nana M.B. - salba pitica

Barnar, comuna Crucea,

Specie monument al naturii, foarte rara

Rezervatia Lunca
Zamostei

Gentiana luteia L.- ghintura galbena


Specie monument al naturii

Muntii CalimaniPietricelul, Racitis,


Pietrosul

Gentiana punctata L.

Pietricelul - Calimani

Specie monument al naturii

Pietrosul - Calimani

Hieracium pojoritense Nol.

Muntele Adfam si Eva,


comuna Pojorita, codrul
secular Slatioara, Cheile
Barnarului

Endemism bucovinean foarte rar


25

Hyacinthella leucophaea (C. Koch) Schur

Rezervatia floristica
Ponoare

Specie foarte rara


26

Iris sibirica L. - stanjenel siberian


Specie monument al naturii

Rezervatiile de la Ponoare,
Calafindesti, Lunca
Zamostei, Patrauti

27

Ligularia glauca (L.) O. Hoffm. - varza


iepurelui, specie foarte rara

Rezervatia floristica de la
Calafindesti

28

Ligularia sibirica (L.) Cass forma arancosa curechi de munte, specie foarte rara

Lucina, Breaza, Poiana


Stampei

29

Lilium martagon L. - crin de padure


Specie monument al naturii

30

Linnaea borealis L.

Rezervatiile floristice
de la Ponoare, Calafindesti
, Adincata
Izvorul Paraul Bila din
Muntii Rodnei

Relict glaciar circumpolar


31

Narcissus angustifolius Curt. - narcisa

Poiana Stampei

Specie foarte rara


32

Nigritela nigra (L.) Reht.

Panaci, Rezervatia 12
Apostoli

Specie monument al naturii


33

34

Nigritella rubra (Welst.) Reht.

Paltinis - Panaci

Specie monument al naturii

Rezervatia 12 Apostoli

Pedicularis sceptrum -carolinum L - darie

Neagra - Brostenilor
(mlastina ce urmeaza a fi
propusa rezervatie
naturala )

Specie foarte rara


35

Polemonium caeruleum L. - scara domnului

Valea Paraului Barnar

Specie foarte rara


36

Polyschemone nivalis Sch. Nym. Et Ky endemism al Muntilor Rodnei

Muntii Rodnei

Specie monument al naturii


37

Pulsatilla nigricans Strk - deditei

Rezervatia floristica
Ponoare

Specie foarte rara


38

Rhododendron kotschy Simk - smirdarul

Valea pararului Lala, la


culmea Plescutei,

Specie monument al naturii


Calimani, la cota 18501950 m

39

Sisyrinchium angustifolium Mill


Specie foarte rara

40

Trientalis europaea L.

Muntele Ousor, Poiana


Stampei, Valea Paraului
Deia de la Cimpulung
Moldovenesc
Valea Ciumirnei

Specie foarte rara

Fauna si zonele de vanatoare si pescuit sportiv.


Fauna

Capriorul
Longevitate:16-17 ani,pana la 20 ani
Greutate: 22-31 kg.
Lungime: 95-135 cm;
Inaltime la greaban: 65-75 cm;
Mediu de viata: Terenuri cu trupuri mici de padure;
Sezonul de vanatoare: 15mai-15octombrie
Perioada optima de vanatoare: In lunile iunie-august

Mistretul
Longevitate:20ani;
Greutate:250-300 kg;
Mediu de viata: Padurile de foioase, terenuri
agricole;
Sezon de vanatoare : 1 Aug-31 Ian
Perioada optima de vanatoare: In lunile decembrie-ianuarie

Ras
Sezonul de vanatoare: 15septembrie-31martie(cu aprobarea ministerului)
Perioada optima de vanatoare: In lunile septembrie - martie

Iepure
Longevitate:8-12ani
Greutate:4-5kg
Mediu de viata: Altitudine 200-250m, pana la 300 - 400m, in zona dealurilor.
Sezon de vanatoare: 1 Nov-31 Ian
Sezon de vanatoare 1 noiembrie-31 ianuarie
Perioada optima de vanatoare: Pe durata intregului sezon

Zonele de vanatoare si pescuit sportiv sunt prezentate conform hartii


de mai jos.

Mediul
demografic - constituie un element important al
macromediului de marketing cuprinzand populatia zonei respective care
reprezinta in acelasi timp potentialii consumatori pentru produsele turistice.
Populatia Romaniei este de 22.329.977 (iulie 2005), impartita pe structuri de
varsta astfel:
- 0-14 ani 15,9% (barbati 1.818.488/ femei 1.727.598)
- 15-64 ani 69,5% (barbati 7.726.903/ femei 7.801.441)
- peste 65 ani 14,6% (barbati 1.342.827/ femei 1.912.720).
Rata medie de varsta este de 36,39 ani (la barbati 35,04 ani iar la femei
37,77ani). Principalele trasaturi ale mediului demografic specific pietei
romanesti, evidentiate in perioada de tranzitie la economia de piata, se
refera la:
- reducerea dimensiunii populatiei
- imbatranirea populatiei
- scaderea puterii de cumparare a populatiei
- cresterea usoara a ratei analfabetismului.
2.1.2. Mediul intern

Vanzari si cote de piata


Auditul intern cuprinde: vanzarile si cotele de piata, variabilele mixului si
activitatile si resursele agentiei de turism.
In anul 2006, numarul de turisti a crescut cu 25% comparativ cu anul
2003. Ponderea in PIB a veniturilor din turism se apropie de cresterea de 4%.
Incasarile Romaniei din turismul national vor ajunge in anul 2006 la 800
milioane de dolari, cu 100 de milioane de dolari mai mult decat in 2005. In
primul semestru al anului 2006 au beneficiat de actiuni turistice organizate
de agentiile de turism 572 mii persoane, cu 6,8% mai mult decat in aceeasi
perioada a anului 2005.
Numarul de turisti si de turisti-zile, pe actiuni turistice interne, in
semestrul I 2006, precum si evolutia acestora fata de semestrul I 2005, se
prezinta astfel:
Actiuni turistice

Sem I 2005

Sem I 2006 in % fata de 2005

total (mii)

Interne

Turisti

Turisti-zile

Turisti

Turisti-zile

572

4.053,5

106,8

101

509,5

3.628,2

106,6

98,9

Se observa ca din totalul actiunilor turistice, la numarul de turisti si


numar de turisti-zile, actiunile turistice interne au detinut ponderea
principala (89,1 %; 89,5%).
Cifra de afaceri a agentiei de turism fata de cifra totala de afaceri a
agentiilor dc turism inregistrate in tara este:
CA (milioane lei)

2003

2004

2005

Total tara

5.545,2

7.594,5

7.323,2

Ag. Turism Suceava

221,8

305,6

366,2

Agentie

33,495

40,927

56,247

Cifra de afceri a agentiei de turism a crescut pe parcursul celor trei ani


cu 59,5%, iar cota sa de piata la nivelul tarii este de 0,6% iar la nivelul
Sucevei este de 15,1 %.
Circulatia turistica in functie de structurile de cazare turistica este
Mii turisti
Structuri

2003

2004

2004 Suceava

cazare

Hotel total

Sosiri

Innoptari

Sosiri

Innoptari

Sosiri

Innoptari

4.036

14.629

4.185

15.197

168,5

3.824

924

2.336

1.015

2.524

34,20

71,17

27

39

33

47

4,69

4,91

11

12

1,29

1,56

163

702

175

700

12,11

53,91

17

49

19

44

2,16

3,69

84

162

93

178

11,41

14,36

0,68

0,98

turisti

Motel

Vile

Cabane

Pensiuni

190

377

253

534

40,89

88,62

31

69

41

102

10,23

14,81

Cota de piata calculata in functie de numarul de innoptari pentru turistii


in anul 2004 este de 15,5%, mai mare fata de 2003 cand acesta a fost de
14,7%. In Suceava in anul 2004 cota de piata a fost de 3,37% pentru numarul
total de turisti.
Cotele
de
piata in
functie
de
structurile
de
primire
turistica reflecta preferintele turistilor romani. Astfel din totalul turistilor
82,76% preferacazarea la hotel, 5% la pensiuni si 3,5% la vile.
Durata medie a sejurului pentru turisti este de 3,52 zile.
Cotele de piata detinute de Suceava privind turistii sunt 5,23%, iar la
innoptari sunt 3,35% si se inregistreaza un sejur de 1,76 zile.
Turismul organizat de agentiile de turism pe sectiuni turistice si zone
turistice in anul 2004 se prezinta astfel:
Zone

Turisti (mii pers)

Turisti-zile (mii)

Durata medie a
sejurului (zile)

Montane - orase

341

1.766

5,2

Balneare

334

4.578

13,7

Litoral

318

2.410

7,6

Montane-sate si

89

522

5,9

50

125

2,5

trasee turistice
Istorice

Pelerinaj religios

Total

1.234

9.724

7,9

Variabilele mixului de marketing


Produsul "Vanator la Vatra Dornei" este un produs complex ce
inglobeaza mai multe tipuri de oferte turistice: turism montan, turism
cultural, turism balnear, agroturism, turism sportiv, turism de vanatoare si
pescuit sportiv. Imbinarea acestor forme de turism fac ca oferta
turistica sa fie atractivapentru toate gusturile turistilor potentiali. In afara de
aceste produse turistice care au aceeasi valoare turistica pe tot parcursul
anului agentia ofera pachete turistice de sarbatori.
Statiunea Vatra Dornei si Zona Bucovinei ofera turistilor:
- un mediu curat in care puritatea aerului si a apei este garantata de
lipsa oricarei surse de poluare industriala;
- vanatoare si pescuit sportiv;
- excursii la manastiri;
- bucatele traditionale, gatite cu produse ecologice provenite din
gospodariile din zona;
- participarea la programe folclorice traditionale;
- lucrari executate de artizani populari
- dulgheri ce modeleaza lemnul, sculptori ce brodeaza lemnul, ateliere
de cusut si tesut, confectionarea de masti, pictarea de icoane pe sticla;
- traditii legate de marile sarbatori - Craciun, An Nou, Paste;
- drumetii montane;
- sporturi de iarna;
- tratamente balneo-climaterice;

Zonificarea turistica a judetului delimiteaza patru areale mari si o


subzona, in functie de importanta obiectivelor cuprinse si de rolul localitatilor
componente:
I. Zona manastirilor Bucovinei ce include manastirile Voronet, Humor,
Sucevita, Arbore, Moldovita, Dragomirna, Putna, Cetatea de Scaun Suceava,
municipiul Radauti cu Biserica Bogdana si Orasul Gura Humorului.
Aceasta zona este strabatuta de 3 drumuri principale: Bucuresti - Suceava Siret (DN2 - E85), Suceava - Campulung Moldovenesc - Vatra Dornei (DN17 E576) si Radauti - Sucevita - Sadova (DN 17A). Subzona Cacica - Solca detine
ca obiective turistice manastirea si Hanul Solca, cabana 'Trei Iazuri', Salina
Cacica, bisericile de lemn de la Cacica si Solca si cele 2 statiuni
balneoclimaterice nou propuse: Solca si Cacica.
II. Zona manastirilor Stanisoarei unde se gasesc manastirile Probota,
Slatina si Rasca; din punct de vedere turistic aceasta zona trebuie
considerata in stransa relatie cu zona manastirilor Bucovinei si a celor din
judetul Neamt. Este strabatuta de 2 drumuri principale Tirgu Neamt- Boroaia Falticeni (DJl S3), Paltinoasa - Falticeni (DJ174).
III. Zona Campulung Moldovenesc, intinsa intre rezervatiile stiintifice si
monumentele naturii: Pietrele Doamnei si Codrii Seculari Slatioara si N-V
judelului. Ca obiective intalnim: cadrul natural Moldova Sulila, Izvoarele
Sucevei , masivul Giumalau - Rarau, centre de arta si folclor. Este strabatutade
3 artere principale: E 576 - DN 17 Suceava - Vatra Dornei, DN 17A
Campulung Moldovenesc - Vatra Moldovitei si Campulung Moldovenesc Rarau - Chiril (DN 17 B).
IV. Zona Vatra Dornei, ce cuprinde bazinul Dornelor, statiunea
balneoclimaterica de importanta nationala cu acelasi nume, Valea Bistritei,
localitati cu izvoare de apa minerala la Dorna Candrenilor, Saru Domei, Poiana
Negrii, Panaci, Darmoxa, Brosteni , satul Ciocanesti renumit prin arta
mesterilor locali privind decoratiile exterioare ale caselor taranesti, Masivul
Suhard-Ousoul. Este strabatuta de drumurile principale: Brosteni - Zugreni Vatra Domei (DN 17B), Vatra Domei - Iacobeni - Cirlibaba (DN 18), Vatra
Dornei - Dorna Candrenilor - Lunca Ilvei (DN 17), Brosteni - Dirmoxa - Panaci Vatra Dornei (DJ 174).
Baza de cazare este esentiala, cu un rol deosebit in sustinerea formelor
de turism. Ea cuprinde forme de cazare clasice (hotel, vile), cabane turistice
pana la pensiuni agroturistice rurale care ofera camere aranjate si mobilate in
stil bucovinean traditional.
Ca premisa necesara a procesului de elaborare a strategiei de lansare a
produsului "Vanator la Vatra Dornei", preturile ar trebui stabilite la un nivel

accesibil turistilor cu venituri mari si peste medie, in vederea practicarii unui


turism de elita.
Datorita elasticitatii
scazute
a
cererii
turistice
fata de
pret,
aceasta politica trebuie combinata cu cea de produs si mai ales cu cea de
promovare.
Caracterul dual al produsului (de zona turistica de iarna si de vara)
explica lipsa unei sezonalitati pronuntate.
Agentia isi propune stabilirea preturilor in euro, in vederea corelarii cu
rata inflatiei, acordarea de discount-uri agentiilor si firmelor care
contracteaza pachete complexe de servicii adresate unui numar mare de
turisti.
Tarifele practicate sunt diferentiate in functie de tipul de vanat si de
valoarea trofeului ce se doreste a fi vanat:
Tarife vanatoare urs
Punctajul pentru blana
Tariful
cruda,dupa formula de evaluare a
practicat
trofeului blana
--EURO---puncte C.I.C.--

Adaos pentru fiecare pct. C.I.C


in plus peste punctajul din
coloana 1
EURO/pct. C.I.C.

pana la 350 inclusiv

5000

--

351-400

7000

--

peste 400

7000

70

TARIF organizare pentru o zi de vanatoare/vanator.275 EURO

Tarife vanatoare lup


Punctajul pentru blana cruda,dupa formula de evaluare a
trofeului blana

Tarif de
impuscare

--puncte C.I.C.--

EURO/piesa

pana la 120 inclusiv

400

peste 120

500

TARIF organizare pentru o zi de vanatoare/vanator.15 EURO

Tarife vanatoare cerb

Trofeu recoltat
--kg--

Tariful practicat
--EURO--

Pentru fiecare 10 grame din coloana


1
cateEURO

pana la 7.01

1500

--

de la 7.01 la 8.00

1950

de la 8.01 la 9.00

2650

7.5

de la 9.01 la 10.00

3400

10

de la 10.01 pana la
11.00

4400

19

peste 11

6300

50

TARIF organizare pentru o zi de vanatoare/vanator.20 EURO

Tarife vanatoare caprior

Trofeu recoltat
--grame--

Tariful
practicat
--EURO--

Pentru fiecare 10 grame din


coloana 1
cateEURO

pana la 300.0 inclusiv

225

--

de la 300.01 la 350.00

225

4.5

de la 350.01 la 400.00

450

de la 400.01 la 450.00

700

de la 450.01 pana la
500.00

1150

12

de la 500.01 la 550.00

1750

23

peste 550.00

2900

30

TARIF organizare pentru o zi de vanatoare/vanator.20 EURO

Tarife vanatoare mistret


Lungimea medie a coltilor arma
inferiori
--cm--

Tariful
practicat
--EURO--

Pentru fiecare mm din


coloana 1
cateEURO

pana la 12.0 inclusiv

225

--

de la 12.01 la 16.00

350

--

de la 16.01 la 20.00

550

--

peste 20.00

750

10

TARIF organizare pentru o zi de vanatoare/vanator.150 EURO

Tarife vanatoare cocos de munte


Tarif de impuscare
EURO/piesa

Tarif preluare
EURO/piesa

1000

TARIF organizare pentru o zi de vanatoare/vanator.20EURO

Tarife vanatoare iepure


Tarif de impuscare
EURO/piesa

Tarif preluare
EURO/piesa

25

10

TARIF organizare pentru o zi de vanatoare la picior.25EURO

TARIF organizare pentru o zi de vanatoare la goana.50 EURO

Tarife vanatoare ras


Punctajul pentru blana cruda,dupa formula de evaluare a
trofeului blana
--puncte C.I.C.--

Tarif de
impuscare
EURO/piesa

pana la 125 inclusiv

800

peste 125

1000

TARIF organizare pentru o zi de vanatoare/vanator.15 EURO

Tarife vanatoare pisica salbatica


Punctajul pentru blana cruda,dupa formula de evaluare a
trofeului blana
--puncte C.I.C.--

Tarif de
impuscare
EURO/piesa

pana la 50 inclusiv

100

peste 50

150

TARIF organizare pentru o zi de vanatoare/vanator.15 EURO

Tarife vanatoare vulpe

Punctajul pentru trofeu craniu


--puncte C.I.C.--

Tarif de impuscare
EURO/piesa

pana la 24.00 inclusiv

25

24.10-24.49

30

24.49-24.99

40

peste 24.99

50

TARIF organizare pentru o zi de vanatoare/vanator.15 EURO


Romanii care doresc sa devina vanatori trebuie sa urmeze un curs de
instruire si sa sustina un examen pentru a obtine permisul de vanatoare,
care se reinnoieste anual. De asemenea, ei trebuie sa posede permis de port
arma valabil.
Permisul de pescuit poate fi obtinut de la AGVPS sau Romsilva.
Romsilva controleaza pescuitul in ape curgatoare din zone montane si din
rezervatiile pe care le administreaza.
Distributia se va realiza prin intermediul retelei proprii de sucursale
dispuse in marile orase ale tarii si care detine o cota de piata de 5% pe piata
din Romania si prin subcontractarea produsului "Vanator la Vatra Dornei".
Politica de promovare trebuie canalizata pe doua directii, si anume:
publicitate si relatii publice.
Promovarea produsului "Vanator la Vatra Dornei" prin publicitate pe
piata turistica se face inclusiv prin Internet, avand in vedere numarul in
crestere a utilizatorilor de internet pe piata romaneasca.
Promovarea se va mai realiza prin brosuri turistice difuzate prin
agentiile de turism proprii. Chiar daca cheltuielile de realizare a unor astfel de
brosuri sunt destul de mari, necesitatea elaborarii si distribuirii lor este
evidenta, acesta in scopul familiarizarii potentialilor clienti cu produsul turistic
"Vanator la Vatra Dornei".

Trebuie utilizate pe langa tacticile de publicitate arhicunoscute si cele


de relatii publice, prin intermediul lor asigurandu-se nu doar transmiterea
informatiei nealterate de la furnizorul de servicii turistice la clientii sai si la
autoritati, dar si un flux de sens contrar continand impresii si sugestii
referitoare nu doar la modalitatile de imbunatatire a calitatii si de diversificare
a ofertei turistice, ci si de probleme de interes general.
Activitati si resurse
Agentia de turism a luat fiinta in anul 1990, si este unul dintre
importantii touroperatori din Romania. Inca de la inceputul activitatii agentia
a reusit sa se impuna ca un partener de afaceri serios.
Pentru a fi conectata permanent la tendintele turismului, agentia este
membra a unor prestigioase asociatii nationale si internationale de profil:
ANAT, UFTAA (Universal Federation of Travel Agents Association), IATA
(International Air Transport Association), TIA (Travel Industry Association of
America), ASTA (American Society of Travel Agents).
Agentia de turism opereaza cu urmatoarele sisteme de rezervare online,
ceea
ce
reduce
considerabil
timpul
planificarii
unei
calatorii.
Prin departamentele sale specializate agentia ofera servicii complete,
la standarde de calitate, printre care enumeram:
- rezervari si emitere de bilete de avion pe rute interne si internationale;
- rezervari on-line in peste 50.000 hoteluri din intreaga lume;
- cazari la preturi preferentiale in hoteluri din Bucuresti si din tara;
- rezervari si emitere de bilete de odihna si tratament pe litoralul
romanesc si in statiuni montane;
- transferuri aeroport - hotel - aeroport, inchirieri de masini;
- logistica pentru organizarea de conferinte, congrese, simpozioane in
Romania si in strainatate;
- organizarea de misiuni economice in strainatate, pentru participare la
targuri si expozitii;
- organizarea de excursii externe pentru grupuri si turisti individuali;
- vacante exotice, croaziere;

- programe de week-end;
- inscrieri pentru cursuri de limbi straine organizate peste hotare;
- emitere de asigurari medicale si carte verde.
2.2. Analiza SWOT
Utilizarea analizei SWOT in contextul elaborarii strategiei de marketing
a agentiei de turism presupune creerea unui cadru logistic care saorienteze
procesul decizional de marketing in evaluarea contextului general al
mediului, al abilitatilor, resurselor si capacitatilor agentiei, in vederea
identificarii variantelor strategice disponibile si a alegerii celei mai bune
dintre acestea.
Punctele tari si punctele slabe se stabilesc in raport cu mediul intern de
marketing ii arata daca oferta este comparabila cu cerintele consumatorilor
din punct de vedere financiar, tehnologic, organizatoric, promotional, raport
calitate-pret.
Oportunitatile si amenintarile pentru organizatie in raport cu mediul
extern de marketing, la nivel national, international si la nivelul pietei externe
efective din punct de vedere demografic, economic, cultural, politic,
tehnologic, natural, exigentele consumatorilor.
Analiza SWOT a agentiei de turism
PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

- dispune de resurse financiare - probleme curente legate de nivelul


eficiente pentru a creea o stabilitate ridicat al calitatii preturilor si conditiilor
financiara a activitatii sale;
de livrare a serviciilor.
- complexitate ridicata a ofertei;
- personalul este calificat, motivat si
participa activ la indeplinirea misiunii
organizatiei;
-managementul este performant din
punct
de
vedere
al
pregatirii,
experientei si activitatii desfasurate.

- colaborare cu Asociatia Nationala a


Vanatorilor si Pescarilor.

OPORTUNITATI

AMENINTARI

- imagine buna a agentiei in randul - putere de


publicului;
consumatorilor;
experienta vasta a
domeniu;

agentiei

cumparare

redusa a

in - existenta unor concurenti directi la


nivel national;

- relatie buna cu furnizorii si partenerii - rata inflatiei ridicata;


ce ofera servicii prompte si de calitate;
- mediu politic instabil;
- cota de piata buna in raport cu
- fiscalitate ridicata;
concurentii locali;
- vanzari ridicate;

- extinderea retelei concurentilor.

- dezvoltarea sectorului serviciilor si in


special a turismului;
- mijloace si echipamente tehnologice
de ultima ora;
utilizarea
Internetului
pentru
publicitate si informatizarea sistemului
turistic;
- participare la targuri si expozitii de
specialitate;
- exista un segment de consumatori
fideli ai agentiei.
Analiza SWOT a produsului turistic "Vanator la Vatra Dornei"
PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

- traditie si experienta in domeniul -resursele financiare sunt limitate


turismului de vanatoare si pescuit pentru intretinerea unor astfel de
sportiv;
monumente si pentru dezvoltarea
fondului cinegetic;
- potential turistic deosebit;
-lipsa unor publicatii si a reclamei.
- unicitatea ofertei;
- riscuri aparitiei de dezechilibre in
- posibilitatea de proiectare a noi fondul cinegetic al zonei.
servicii la cerere;
- personal performant din punct de
vedere al pregatirii si experientei.
- pachet turistic complex;

OPORTUNITATI
-clienti cu
ridicata;
-furnizorii
calitate;

putere

de

ofera servicii

AMENINTARI
cumparare -clienti orientati si spre alte forme de
turism;

culturale

de -cota de piata redusa;


-concurenti indirecti puternici;

- conditii de vanatoare deosebite;


-calitatea redusa a serviciilor la cazare;
-dorinta
cultura;

turistilor

de

cunoastere

-informatii turistice la fata locului;

- dezaprobarea publica
vanatorii din placere

lupta
- dorinta de experimentare a lucrurilor neguvernamentale
animalelor.
noi a persoanelor cu venituri mari.

practicarii

organizatiilor
pentru protectia

- cresterea fondului cinegetic.


Analiza SWOT a destinatiei turistice statiunea Vatra Dornei si
zona Bucovina
PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

- serviciile oferite sunt diversificate si - nu dispune de resurse financiare


eficiente pentru a creea o stabilitate
de o calitate deosebita;
financiara a activitatii sale;
- potential turistic natural, cinegetic,
atropic, cultural dezvoltat;
- Insuficienta comunicare si coeziune pentru
realizarea unor obiective majore in domeniul
- posibilitatea practicarii de multiple turismului.
forme de turism;
- infrastructura insuficient dezvoltata;
- muntele cu flora si fauna bogata,
lipsa
initiativei
managerilor
peisaje naturale de mare atractie;
intreprinderilor din zona.
- dispersia teritoriala a atractiilor
turistice
in
toata zona
face
posibila practicarea turismului itinerat;
- posibilitatea de proiectare a noi
pachete de servicii la cerere;
personalul
participa activ
indeplinirea misiunii;

la

exista materiale
promotionale si
programe de marketing.

OPORTUNITATI
- agroturismul dezvoltat in zona;

AMENINTARI
- preferintele turistilor
destinatii din Romania;

pentru

alte

- existenta fortei de munca, eterogene


din punct de vedere etnic, cu - concurenta mare cu zona litoralui;
traditiile si obiceiurile ei;
- mediul politic instabil al Romaniei,
- oferirea unui cadru linistit si natural nesiguranta;
pentru petrecerea timpului liber;
- caliatea redusa a serviciilor hoteliere.
existenta
statiunilor
balnco- preferintele turistilor pentru alte
climaterice in zona;

- complexitatea formelor de turism destinatii din strainatate;


oferite;
preferintele
clientilor
potentiali
pentru formele de turism din zona;
produse
ecologice;

alimentare

naturale si

existenta
unor
turisti
dispusi
sa plateasca mai mult pentru servicii
inedite;
- forme diversificate de cazare.
Analizand punctele tari-slabe si oportunitatile-amenintarile se va stabili
o strategie agresiva.
In interiorul agentiei de turism exista numeroase oportunitati iar
aceasta dispune de atuuri semnificative. Obiectivul major este de dezvoltare
a atuurilor si realocarea resurselor existente in interiorul agentiei de turism
pentru sustinerea strategiei de dezvoltare a produsului.
3.3. Ipoteze
Piata turismului de vanatoare si pescuit sportiv este in crestere,
majoritatea populatiei, cu varsta cuprinsa intre 25 si 64 ani si venituri mari si
foarte mari, avand obiceiul de a calatori in diverse zone ale tarii.
Aproximativ 24,39% prefera turismul de vanatoare si pescuit sportiv simultan
cu turismul cultural si de odihna.
Motivatia turismului de vanatoare si pescuit sportiv este data de
dorinta de trai senzatii tari. Motivatia turismului cultural este cunoasterea
valorilor culturii nationale, observarea caracteristicilor din zona respectiva,
participarea la anumite evenimente speciale.
Calatoria constituie un element important, intrucat ofera posibilitatea
cunoasterii in mod direct a valorilor materiale si spirituale existente in zona
Bucovinei, si astfel acumularea culturii prin experienta turistica devine un
obiectiv major al turismului.
Cap. 3 . Previziuni de marketing

Analizand cifra de afaceri a agentiei de turism pe ultimii trei ani vom


stabili tendintele acesteia pe urmatorii doi ani:
Cifra de afaceri(yi)

ti

ti * y i

ti2

2002

32,008

-2

-64,016

2003

32,207

-1

-31,207

2004

33,495

2005

40,927

+1

40,927

2006

56,247

+2

112,494

Total

193,884

58,198

10

yti=a+bti

a=

yi/n=38,7768

b=

tiyi

ti2=5,8198

y2007=56,2342 mil. lei


y2008=62,056 mil. lei.
Se observa ca in urmatorii doi ani tendinta cifrei de afaceri a agentiei
este de crestere cu 10,32%.
Analizand, in continuare numarul de innoptari in urmatorii doi ani, vom
avea:
Innoptari(yi)

ti

ti * y i

t i2

2002

198,1

-2

-396,2

2003

214,9

-1

-214,9

2004

239,1

2005

253,4

+1

253,4

2006

236,6

+2

473,2

Total

1142,1

115,5

10

yti=a+bti

a=

yi/n=228,42

b=

tiyi

ti2=11,55

Y2007 = 263,07 mii turisti


Y2008= 274,62 mii turisti.
Se observa ca in urmatorii doi ani turistii care vor vizita Vatra Dornei si
zona Bucovina vor creste cu 9%.
Pentru ca numarul de turisti ce viziteaza Vatra Dornei si zona Bucovina
sa fie in crestere trebuie ca agentia sa tina cont de dorintele consumatorului
produsului turistic "Vanator la Vatra Dornei", si sa i le satisfaca in totalitate.
De aceea, calitatea produsului turistic este o problemaimportanta pentru
agentia de turism.
Deoarece calitatea este un concept subiectiv, dependent de modul de
apreciere al fiecarui consumator de produse turistice, problema calitatii
revine atat conducerii agentiei, managerilor de hoteluri, care trebuie
sa elaboreze politica in domeniul calitatii, cat si angajatilor, prin preocuparea
lor in scopul ridicarii performantei activitatii lor.

Calitatea in turism este data de preferinta consumatorului pentru o


destinatie turistica si de rata medie a sejurului.
Motivatia principala pentru calatoriile in Vatra Dornei si zona Bucovina o
reprezinta turismului de vanatoare si pescuit sportiv este data de dorinta de
trai senzatii tari, turismul cultural, dar si o atractie deosebita o
reprezinta caracterul nealterat al satelor romanasti si natura virgina, ceea ce
Bucovina poate oferiri in conditii de calitate superioare.
In anul 2004 rata medie a sejurului in Romania, conform datelor
publicate de INS, a fost:
1-3

4-7

8-14

15-28

inoptari

inoptari

inoptari

inoptari

61,27%

24,47%

10,84%

2,34%

Peste 29
inoptari

Total

1,08%

100

Majoritatea turistilor in anul 2004 (mai mult de jumatate)


realizeaza sejururi intre 1-7 zile, reprezentand un procent de 85% din totalul
turistilor.
Cap. 4. Stabilirea obiectivelor si strategiilor de marketing
4.1. Obiective de marketing
S-a ales ca obiectiv general de marketing dezvoltarea produsului,
agentia de turism oferind un serviciu nou pe o piata existenta, avand dorintasi
capitalul necesar pentru dezvoltarea produsului. Pentru atingerea acestui
obiectiv este nevoie de o promovare intensa.
Prin lansarea produsului turistic "Vanator la Vatra Dornei", produs
complex ce integreaza turismul cultural de odihna, vanatoare si pescuit
sportiv, agentia de turism, doreste:
-o crestere cu 10,32% a profitului firmei pe urmatorii doi ani;
-cheltuieli cat mai reduse cu investitiile structurilor de cazare;
-cresterea gradului de ocupare a structurilor de primire turistice;
-pregatirea pietei romanesti pentru primirea noului produs;
-cresterea gradului de informare a potentialilor turisti despre vanatoare
si pescuitul sportiv in zona Bucovina;
-imbunatatirea imaginii turismului de vanatoare si pescuit sportiv in
randul potentialilor turisti, a iubitorilor de animale si a organizatiilor de
protectia animalelor.
4.2. Strategii de marketing
Strategia de piata
Aceasta strategie permite valorificarea experientei si competentelor
agentiei de turism, precum si exploatarea oportunitatilor mediului extern.
Strategia de dezvoltare a produsului poate conduce la cresterea
vanzarilor in cadrul aceleiasi baze de clienti.
Agentia isi propune sa ofere servicii turistice unor categorii diferite de
turisti:
- cu venituri mari si foarte mari;

- cu varsta cuprinsa intre 25 si 64 ani;


- scopul concediului fiind -turism de vanatoare si pescuit sportiv,
imbinat cu cel cultural si de odihna;
- aprecieaza cadrul natural deosebit;
- prefera cazarea la hoteluri de si la cabane vanatoresti;
- aprecieaza produsele ecologice;
- participarea la vanatoare si pescuit sportiv le confera un anumit
statut social;
- dornici de senzatii tari;
Cea mai importanta si cuprinzatoare strategie din cadrul politicii de
marketing este strategia de piata.
Functie de pozitia agentiei, principalele dimensiuni si trasaturi ale pietei
se aplica strategia cresterii, respectiv a dezvoltarii activitatii de piata a
agentiei de turism.
Dupa pozitia agentiei fata de structurile pietei se va alege o strategie
concentrata ceea ce inseamna ca aceasta isi concentreaza atentia asupra unui
segment de piata pe care il serveste si caruia ii cunoaste bine necesitatile.
Profitul este foarte mare dar si riscurile sunt pe masura.
In functie de pozitia agentiei fata de schimbarile pietei, abordam o
strategie activa deoarece firma este preocupata permanent de perfectionare,
anticipeaza schimbarile pietei si intervine efectiv in influentarea acestor
schimbari in scopul folosirii lor pentru cresterea profitului. Aceasta strategie
presupune si cunoasterea permanenta a modificarilor de perspectiva ale
mediului extern, depistarea oportunitatilor si influentarea evolutiei acestuia
intr-un proces continuu de inovare.
Dupa pozitia agentiei fata de exigentele pietei, optiunea strategica este
strategia exigentei inalte care presupune oferirea de produse diferentiate
consumatorilor.
In functie de pozitia agentiei fata de nivelul competentei, alegem o
strategie ofensiva si este adoptata datorita faptului ca agentia are un potential
puternic si o imgine buna.
Cercetand cu atentie mediul in care agentia isi desfasoara activitatea si
resursele materiale, financiare si umane de care dispune si apreciind

posibilitatea aparitiei unor evenimente neprevazute (legislatie, schimbari


tehnologice, limitari de resurse) am ales strategia de piata si a mixului de
marketing pornind de la premisa conform careia calitatea strategiei alese
depinde de fiecare treapta a procesului anterior.
Politica de produs
Pentru lansarea pe piata romaneasca a produsului turistic "Vanator la
Vatra Dornei" alegem strategia de penetrare lenta, pentru informarea
consumatorilor.
In vederea atingerii obiectivelor propuse, lansarea si dezvoltarea
turismului de vanatoare si pescuit sportiv in Vatra Dornei si zona Bucovina,
se va utiliza o imbinare a trei strategii de produs: de flexibilitate, de
diferentiere si de diversificare, realizand o imbinare perfecta intre elementele
componente ale produsului turistic.
In prima faza se va aplica strategia de dezvoltare intensiva, aplicata sub
forma strategiei de patrundere pe piata, urmarindu-se cresterea vanzarilor cu
produse turistice existente (usor ameliorate si modelate) pe piata existenta,
iar in etapa urmatoare se va aplica strategia de dezvoltare prin diversificarea
produselor turistice (concentrica si orizontala).
Etapa de remodelare si ameliorare a produsului turistic constituie
aplicarea in practica a strategiei de dezvoltare intensiva de patrundere pe
piata turistica de vanatoare si pescuit sportiv din Romania.
Submixul produsului turistic de vanatoare si pescuit sportiv se refera la
caracterul diversificat si bogatia fondului cinegetic romanesc, al culturii,
datinilor si traditiilor de vanatoare. Spre deosebire de celelalte functii ale
produselor turistice, turismului de vanatoare si pescuit sportiv
necesita investitii minime pentru atingerea cotelor maxime de calitate.
Submixul structurilor de cazare, de alimentatie publica, asezamintele
culturale si infrastructura turistica se refera la modernizarea si redotarea
capacitatilor de cazare existente, pastrand caracterul local bucovinean.
Produsul turistic fiind un ansamblu de servicii consumate intr-o
ambianta specifica, pentru remodelarea sa nu trebuie neglijata calitatea
serviciilor turistice. Acestea trebuie sa atinga cote maxime de calitate inca din
faza de remodelare, prin tehnici specifice de marketing legate de personalul
de contact.
In acesta faza se va lansa pe piata turistica romaneasca produsul
turistic "Vanator la Vatra Dornei", pozitionat in functie de nisa de

piatadetectata. Produsul turistic de vanatoare si pescuit sportiv imbinat cu


turismul de odihna si cultural bucovinean cuprinde:
. Elemente de vanatoare si pescuit avand durata de 1-2 zile, cu cele
trei mese de baza in cadrul si cu meniu specific vanatoresc si cazare in
cabane vanatoresti din ocoalele silvice. In functie de felul vanatului, se poate
organiza vanatoare cu haitasi.
. Elemente culturale -studierea modului de viata in care traiesc oamenii
din zona Bucovineana, intelegerea a ceea ce se intampla in acele locuri,
participarea la anumite evenimente speciale, bucatele traditionale (gatite cu
produse ecologice provenite din gospodariile din zona), participarea la
programe folclorice traditionale, vizitarea de ateliere cu lucrari executate de
artizani
populari
(dulgheri
ce
modeleaza lemnul,
sculptori
ce
brodeaza lemnul, ateliere de cusut si tesut, confectionarea de masti, pictarea
de icoane pe sticla), traditii legate de marile sarbatori (Craciun, An nou, Paste),
vizitarea de manastiri, muzee, case memoriale;
. Cazare -imbinarea de structuri de cazare moderne (hotel si vile) cu
cabane vanatoresti din ocoalele silvice;
. Alimentalie publica -alimentatie pe toate gusturile, dar mai ales cu
produse naturale si ecologice din gospodariile bucovinenilor;
. Loisir -drumetii in rezervatiile naturale, vizitarea statiunii Vatra Dornei,
practicarea sporturilor de iarna, a calariei.
In ceea ce priveste politica de personal ce vizeaza imbunatatirea calitatii
serviciilor, personalul de contact va efectua: cursuri de perfectionare, cursuri
de calificare in domeniul alimentatiei publice, specializarea bucatarilor pentru
meniuri vanaturesti.
Pachetul de servicii turistice de vanatoare si pescuit, de odihna si
cultural include:
. Ghid insotitor pe tot parcursul deplasarii in zona Bucovinana;
. Asistenta de specialitate pentrupartidele de vanatoare si
pescuit sportiv;
. inchirierea de arme de vanatoare si undite pentru pescuitul
sportiv;
. Taxe locale, parcari, intrari la obiective culturale si istorice;

. Cazare 4-5 nopti la hotel, vile, pensiuni si 1-2 nopti la cabane


vanatoresti;
. Masa pensiune completa cu mancaruri traditionale bucovinene si
romanesti, mancaruri cu specific vanatoresc si pescaresc;
. Excursii culturale;
. Excursii turistice la manastiri, in rezervatia naturala, la izvoarele
naturale, practicarea vanatorii si pescuitului.
Pretul nu include asigurarea impotriva acidentelor de vanatoare fiind de
preferat ca participantii sa aiba asigurare de viata.
Politica de pret
Strategia de preturi se constituie dintr-un set de obiective ce urmeaza a
fi atinse si un set de trasaturi ale atitudinii agentiei in raport cu cele trei
criterii de diferentiere a strategiilor:
. Nivelul preturilor poate fi considerat criteriul dominant al strategiei,
agentia stabilind preturile dupa costuri, concurenta, cerere;
. Gradul de diversificare al preturilor practicate e un alt criteriu de
departajare a strategiilor in functie de gradul de diversificare sortimentala a
produselor si de gradul de omogenitate al pietelor;
. Gradul de mobilitate al preturilor, durabilitatea lor in timp este un alt
criteriu de departajare a strategiei de pret, acestea osciland in functie de
sezonalitatea cererii, traiectoria ciclului de viata al produsului, modificarile
conditiilor de piata.
In etapa de lansare a produsul turism "Vanator la Vatra Dornei" se va
utiliza o politica a pretului inalt care este menita sa valorifice existenta
categoriei de consumatori dispusi sa plateasca preturi mai ridicate decat alti
cumparatori pentru produse sau servicii care ii intereseaza in mod deosebit.
Aceasta strategie valorifica unicitatea produsului turistic "Vanator la
Vatra Dornei" a carui atractivitate pentru consumatori face ca cererea sa fie
putin elastica iar pretul perceput sa aiba o mica insemnatate.
Se vor aplica preturi forfetare la produsele create atat de prestator
pentru a distribuite micilor intermediari. Tarifele forfetare pot fi diferentiate
functie de durata sejurului, servicii complete incomplete, marimea grupurilor
de turisti, perioada sarbatorilor, lungimea canalului de distributie.

Politica de distributie
Se va opta pentru vanzarea produsului turistic prin intermediul
agentiilor de turism proprii din principalele orase, distributie directa, canal
scurt.
In ultimul timp un rol din ce in ce mai mare in marketingul turistic il au
sistemele de distributie globale si Internetul. Distributia prin intermediul
Internetului este o metoda de distributie proprie, si prezinta o serie de
avantaje legate de consumator (functionare non-stop, acoperire mondiala,
prezentare cu fotografii a destinatiilor turistice si ale atractiilor zonei turistice,
costuri relativ scazute), cat si avantaje oferite unei firme independente.
Internetul devine un canal de distributie rapid si tot mai cautat.
Politica promotionala
Turismul, nefiind un fenomen spontan, contrariul fiind demontat
permanent este imposibila lansarea unor produse turistice sau mentinerea
unor produse turistice pe piata, fara o promovare continua.
Trei principii conditioneaza succesul promovarii si anume: continuitate,
convergenta si coordonare. Folosite in mod izolat, sporadic sau in mod
succesiv, aceste mijloace pierd o mai mare parte din impact. Succesul
promovarii presupune de asemenea un contol continuu si un permanent
proces de alegere.
Politica promotionala in turismul de vanatoare si pescuit sportiv, de
odihna si cultural se realizeaza atat prin promovarea vanzarilor utilizand
tehnica de informare directa (orala, scrisa, vizuala), publicitate directa la locul
vanzarii, publicitate indirecta, tehnici de informare mai complexe (standuri
turistice, tehnica de relatii publice cu presa si cu publicul) ca si tehnica de
stimulare a vanzarilor (reducerea de preturi si tarife, acordarea unor servicii
gratuite in cadrul pachetelor de servicii, vanzarea grupata).
Campania promotionala a produsului turistic "Vanator la Vatra Dornei",
va fi puternic diferentiata in functie de caracteristicile esentiale ale
produselor turistice respective, tipul de clientela carora se adreseaza, tipul
pietei, tipul de strategie utilizata, canalele de distributie si bineinteles de
instrumente de promovare utilizate.
In etapa de lansare a produsului, etapa de patrundere pe piata turistica
romaneasca se aplica o strategie promotionala concentrata. Deoarece
produsul se gaseste in faza de debut a ciclului de viata, consumatorii
potentiali nu cunosc produsul, iar piata turistica este puternic fragmentata si
diversificata, strategia promotionala concentrata.

Conform strategiei de impingere preconizata, care se justifica si prin


alocarea unor bugete promotionale mai reduse, in campania promotionalavor
fi utilizate canale de comunicare personale, proportia majoritara fiind
alocata canalelor de comunicare mediatoare.
Cataloagele promotionale vor fi editate intr-un tiraj redus ele fiind
distribuite numai prin acele canale de comunicare personale. Cataloagele
promotionale vor fi insotite si de pliante sau brosuri publicitare care vor
ajunge la consumatorii finali prin intermediul canalelor de distributie
personala.
Un alt canal mediator de comunicare il constituie agentiile de turism
din tara, acestea vor fi contactate fie prin lansari de oferte si cataloage
promotionale de promovare a turismului fie in cadrul targurilor si saloanelor,
standurilor de turism.
Politica de programare
Programarea urmareste largirea paletei de oferte a agentiei de turism
cu noi aranjamente, al caror ciclu de viata se restrange la perioade scurte,
dar compacte.
In cadrul produsului nostru, turism cultural in zona Bucovina,
aranjamentul consta in obtinerea de autorizatii valabile pentru o zi de
vanatoare si pescuit pentru grupurile de turisti aflate in statiune.
Politica de personal
In domeniul serviciilor, in general si in domeniul turismului in particular,
este cunoscut faptul ca personalul prestator de servicii este cel care impune
nivelul calitatii produsului turistic.
Este necesara, prin urmare o selectie atenta a personalului, in primul
rand al celui implicat direct in desfasurarea programului turistic, respectiv
ghizii care vor insoti grupurile de turisti. Alegerea acestora va urmarii drept
criterii: cunoasterea regulilor si legislatiei referitoare la regimul armelor de
foc si munitiei, cunostinte aprofundate despre zona Bucovina (traditii, datini,
obiceiuri, relief, flora, fauna, cunostinte temeinice de orientare), precum si
sociabilitate, comunicativitate, simt al umorului.
Politica de impachetare.
Strategia utilizata pentru desfasurarea acestui program turistic a avut in
vedere pe langa includerea in pachet a unor servicii de baza, cum sunt:
transport, cazare, masa, agrement, precum si servicii suplimentare: de

asistenta de specialitate pe durata partidelor vanatoresti, de informare cu


privire la traditii, datini, obiceiuri, date istorice, relief, flora, fauna.
In perioadele sarbatorilor de Pasti, Craciun, Anul Nou, se vor face
pachete de impachetarea cu ajutorul unui eveniment.
Cap.5 . Bugetul de marketing
Programul de marketing implica un proces specific de elaborare,
implementare si control, care permite structurarea si esalonarea tuturor
activitatilor pe care le contine. In acest scop vor fi alocate resurse, personal,
capital si timp.
Bugetul aferent planului strategic de marketing cuprinde la capitolul
"venituri' sumele alocate pentru marketing in planul de afaceri, si anume
maxim 3% din cifra de afaceri realizata in anu1 2006.
La capitolul "cheltuieli' se considera sumele necesare activitatii de
marketing prevazute in planul de marketing.
Pentru primul an de viala al produsului (in perioada de lansare) s-a
previzionat un numar aproximativ de 26,47 de mii de turisti, cu o rata a
sejurului 7 zile. La un pret mediu de aproximativ 150 euro/zi, cifra de afaceri
a agentiei obtinuta din vanzarea acestui produs se situeaza in jurul valorii de
27.779 mii de euro.
Din aceasta suma pentru primul an se se va aloca un buget de 1.233
mii de euro urmand ca in anul urmator sa se acorde suma de 833 mii de euro.
Bugetul alocat activitatilor promotionale de marketing se va defalca astfel:
Nr.

Activitatea
promolionala

Cheltuieli

Suma (mii euro)

crt.
1.

Publicitate

833
- tiparirea de cataloage,
brosuri,
pliante

333

-reclame tiparite si difuzate


in
presa si
reviste
specialitate
Internet
inserarea

200

de

(crearea si

300

mesajelor)
2.

400

Promovarea vanzarilor
-manifestari
asociatiilor
profesionale

aleidentificarea si
contactarea

50

reprezentantilor
- tiparirea
suport

de

materiale

150

pentru desfasurarea
seminariilor
-targuri si expoziti

- inchirierea standului

100

- tiparirea
pentru

200

de

materiale

prezentare, brosuri, CD-uri


Cap.6 . Program promotional de marketing
Avand in vedere ca programul de marketing se desfasoara pe o
perioada de 2 ani acesta va fi un program strategic.

Programul de marketing implica si constructia mixului - de marketing


detaliat si implementarea actiunilor realizate. Pentru fiecare element al
mixului de marketing este necesara elaborarea unui program de marketing,
din combinarea lor rezultand o multitudine de programe de marketing
corespunzatoare fiecarui obiectiv si strategie.
Programul promotional de marketing trebuie sa rezulte din obiectivele
de marketing stabilite. El trebuie sa comunice pozitionarea dorita a produsului
turistic pe piata tinta si sa sublinieze orice avantaj competitiv.
Programul promotional va cuprinde urmatoarele activitati:
A. Conceperea si realizarea materialelor promotionale (cataloage,
brosuri, pliante);
B. Identificarea organizatiilor vizate;
C. Comunicarea directa cu reprezentantii organizatiilor vizate;
D. Publicarea unor articole si materiale promotionale in reviste de
specialitate;
E. Participarea la evenimente organizate de asociatie;
F. Identificarea canalelor de distributie cu alte agentii de turism
interesate pentru vanzarea noului produs;
G. Promovarea prin intermediul Biroului de promovare a turismului
romanesc;
H. Participarea la targuri de turism pe teritoriul Romaniei;
I. Dezvoltarea unui web-site (actualizat continuu) care sa prezinte
oferta turistica si sa devina un mod de comunicare cu partenerii si cu clientii.

PROGRAM PROMOTIONAL DE MARKETING PRIVIND PROMOVAREA PE PIATA INTERNA

A PRODUSULUI 'VANATOR LA VATRA DORNEI'

Rea

Nr.
crt

2007
Obiective specifice

Constientizarea zonei ca destinatie turistica

Actiuni de
promovare

II

III

Ocazia des
E

Ocazia des
H

Informarea despre posibilitatea de practicare a turismului de

vanatoare si pescuit sportiv, de odihna si cultural in Vatra Dornei si

zona Bucovina

Crearea si imbunatatirea imaginii privind serviciile complementare

Ocazia des
E

Ocazia des
H

Oferte speciale de pret pentru perioada sarbatorilor, pentru grupuri

mari, durata sejurului, fidelitate

Ocazia des
E

Ocazia des
H

Anunturi speciale pentru lansarea de noi servicii suplimentare

Ocazia des
E

Revigorarea si imbunatatirea publicitatii