Sunteți pe pagina 1din 26

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC PENTRU JUDETUL NEAMT

Facultatea de Management Turistic si Comercial Student Penuasu L. Gica Anul II, FR

1. Localizarea si caracterizarea judetului  Scurt istoric al judetului Siturile arheologice, indeosebi cele de pe Valea Bistritei, evidentiaza faptul ca au existat locuitori, pe actualul teritoriu al judetului Neamt, inca din paleoliticul superior, adica aproximativ 100.000 ani i.e.n. Cercetarile efectuate de catre specialistii Muzeului de Istorie Piatra Neamt au evidentiat, in special, valoarea ceramicii pictate, aducand o contributie de exceptie la o mai buna cunoastere a culturii Cucuteni si a acestei civilizatii, ce a evoluat din comunitati umane, la concentrarea lor in sate, introducerea uneltelor din piatra slefuita, corn, os, lut ars, pe langa cele de silex, diversificarea tehnicilor de modelare si decorare a ceramicii, dezvoltarea vietii spiritual,etc. Asezarile de pe cuprinsul bazinelor Bistritei si Moldovei evidentiaza epoca bronzului si apoi epoca fierului, caracterizate prin aparitia si dezvoltarea metalurgiei. Treptat, ele au lasat locul societatii tracice si apoi civilizatiei dacice. Acesteia din urma ii apartin asezarile descoperite in zona orasului Piatra Neamt, la Batca Doamnei, Cozla si Calu, care au oferit importante informatii referitoare la nivelul inalt de dezvoltare economico-sociala, militara si spirituala atins de civilizatia dacica din aceasta parte a tarii. Chiar si dupa constituirea provinciei Dacia, marturiile arheologice de la Poiana-Dulcesti atesta gradul inalt de civilizatie atins de dacii liberi in sec. II-III e.n. Popoarelor migratoare au modificat puternic evolutia populatiei daco-carpice existente in sec. IV e.n. pe teritoriul actual al judetului. Influenta lor, dar si cea a civilizatiei romane sau romano-bizantine, a dus la aparitia, intre secolele V-VII e.n., a culturii Costiaa-Botoaana, care a coincis, pentru aceasta parte a tarii, cu perioada formarii poporului roman. Dintre asezarile ce dateaza din aceasta perioada, merita amintita pe cea de la Davideni, unde a existat intre sec. VVIII o comunitate romanica, aflata intr-un proces de creatinare. Incepand cu a doua jumatate a sec. XIV, evolutia asezarilor rurale a dus la formarea a primelor centre cu nuanta urbana: Piatra lui Craciun, Roman si Neamt. Targul Piatra capata, mai apoi, o mai mare importanta, datorita constituirii unei Curti Domnesti, iar Romanul devine unul dintre cele mai insemnate centre, facand parte din sistemul defensiv al Moldovei. La fel de vechi ca si Piatra sau Roman, orasul Neamt va deveni mai cunoscut odata cu ridicarea, pe Culmea Pleaului, a Cetatii Neamtului. Tot din perioada medievala dateaza inceputurile Manastirii Neamt, unul dintre cele mai vechi ai mai vestite centre religioase din tara, alaturi de Manastirile Bistrita, Secu, Sihastria, Agapia sau Varatec. Dezvoltarea economica a tinutului devine din ce in ce mai vizibila datorita cresterii productiei de marfuri ai a celei agricole, dar ai intensificarii schimburilor comerciale. Astfel, spre sfaraitul sec. XVIII sunt atestate o serie de centre de schimburi, iar o data cu inceputul sec. XIX incep sa apara si primele fabrici. Revolutia tehnica, reformele de dupa 1859, cucerirea independentei de stat in 1877 ai masurile legislative ce au urmat au dus la dezvoltarea capitalismului industrial si in aceasta zona a tarii.

In anul 1916, Romania participa la primul razboi mondial, situatia generala a judetului avand de suferit. Dupa razboi, s-a reusit refacerea vietii economice, perioada interbelica fiind o perioada relativ prospera. Intrarea Romaniei in cel de-al doilea razboi mondial, moment ce l-a gasit pe maresalul Ion Antonescu la Piatra Neamt, a determinat trimiterea pe front a unitatilor militare din zona Neamtului, alaturi de alte unitati din tara, ai participarea la lupta pentru reintregirea Patriei. Evolutia ulterioara a evenimentelor, mai ales dupa strapungerea, de catre armata sovietica, a fortificatiei Tg. Neamt-Paacani, a facut ca multe dintre localitatile din estul judetului sa sufere mari distrugeri. In anii ce au urmat razboiului s-a schimbat regimului politic (1947), determinand o noua etapa in evolutia istorica a judetului Neamt, in care se pot distinge, totuai, ai transformari pozitive, care si-au pus amprenta asupra zonei ai locuitorilor sai.  Legenda a unui obiectiv principal din judet Masivul Ceahlau a dat nastere la povesti si legende in popor, la descrieri minunate din partea multor scriitori. Faima lui nu consta numai in amanuntita arhitectura a formelor de piatra, care au rascolit imaginatia poporului, nu i-au stabilit-o numai impunatoarea-i infatisare, inaltandu-se deasupra celorlalti munti invecinati, cat faptul ca prin aceasta e in adevar un far zarit de la mari departari...

Se spune ca Muntele Ceahlau este facut din porunca imparateasca. Dorind ai apara pe locuitorii acestor locuri de hoardele barbare venite de la Rasarit, imparatul roman Traian, cuceritorul Daciei, a dat porunca sa se inalte acest munte pentru a pune o stavila in calea navalitorilor. Pentru a fi dusa la indeplinire porunca imparateasca, au fost adunati toti robii luati de la Decebal, carora li sa adus la cunoatinta greaua incercare la care trebuiau sa faca fata. Trebuiau sa aduca ai sa aseze, pe locul viitorului munte, piatra peste piatra, stanca peste stanca, pana cand gramada se va fi ridicat suficient de inalta pentru a-l multumi pe imparat. Truda a fost cumplita. Cei mai multi au pierit datorita epuizarii dar, in final, porunca a fost indeplinita. Imparatul, multumit de cele facute, a cerut ca in varful muntelui sa fie asezata o toaca. Un soldat a primit porunca sa stea de straja si sa bata toaca ori de cate ori o vedea navalind vrajmasii, spre a vesti pe locuitorii din vale. Aceasta pana intr-o zi, cand o sageata vrajmasa il rapuse pe soldat ai nu mai avu cine bate toaca. De atunci s-au pornit dusmanii pe tara ca roiu...

Asezare geografica

In nord - estul partii centrale a Romaniei intre 4640' sj 4720' latitudine nordica si 2543' si 2715' longitudine estica, este situat judetul Neamt, care se intinde pe o suprafata de 5896 km p, ceea ce reprezinta 2,5% din teritoriul tarii invecinandu-se cu judetele: Suceava, Harghita, Bacau, Vaslui si Iasi. De la vest, relieful coboara in trepte, de la munti la dealuri subcarpatice, care se pierd in valea larga a Siretului. Muntii sunt preponderenti, cuprind 51% din suprfata judetului, iar dintre acestia se disting Masivul Ceahlau, cu binecunoscutul sau varf Ocolasul Mare, inalt de 1907m, ce domina intregul tinut al Moldovei. Munte de legenda, Ceahlaul se impune prin goliciunea stancilor, aflate la inaltimi amejitoare, si prin maretia ansamblului si a culorilor neobisnuite, de la roz la vanat, de la alb-galbui pana la brun.  Cai de acces - rutiere: drumul European E85 Bucuresti - Roman Suceava; reteaua de drumuri publice masoara 1.807 km, din care 444 km sunt drumuri modernizate; din totalul drumurilor, 410 km sunt din categoria drumurilor nationale si 1397 km din categoria drumurilor judetene si comunale; Densitatea drumurilor in judetul Neamt este de 42,7 km la 100 km teritoriu. - feroviare: lungimea retelei de cai ferate de pe teritoriul judetului este slab dezvoltata, masurand 174 km si fiind distribuita pe traseele: Bacau - Piatra Neamt - Bicaz, Bacau - Roman Pascani si Roman - Buhaiesti (linie secundara). Din totalul retelei, 44 km reprezinta retea de cale ferata electrificata, iar 27 km este cale ferata cu cale dubla. Judetul Neamt se situeaza printre judetele cu cea mai redusa densitate a retelei de cai ferate (25,9 km la 1000 km).

 Nivel de dezvoltare economica si sociala Populatia judetului Neamt numara 554.516 locuitori, in anul 2002, fata de 568.808 locuitori, in anul 2007, densitatea fiind de 93,58 locuitori si, respectiv, 96,0 locuitori/km, cele mei mari densitati gasindu-se in zonele municipiilor Piatra Neamt si Roman. Populatia feminina are aproape aceeasi pondere cu cea masculina, in ambele statistici anuale, adica 50.9% populatie de sex feminin si 49.1% de sex masculin, in anul 2002 si 50,7% s si, respectiv 49,3%., in anul 2007. Populatia urbana, in anul 2002, detine o pondere de 36,6%, fata de populatia rurala, care reprezinta 63.4% din total, ceea ce situeaza judetul Neamt printre judetele rurale ale Romaniei. Acelasi raport a fost inregistrat si in anul 2007, adica 38,2% populatie urbana si 61,8% populatie rurala. Populatia ocupata in economia judetului Neamt, in anul 2007, este de 196.400 persoane, adica 34,7% din totalul populatiei, ponderile semnificative fiind: agricultura 42,7%, industrie 18,2%, comert 13,5%, invatamant 4,5%, sanatate 3,8%, etc. Ramurile principale ale economiei locale sunt reprezentate de industria chimica, industria prelucrarii lemnului, industria usoara, industria materialelor de constructii si industria alimentara.

2. Potentialul turistic al judetului  Resurse turistice naturale (relief, clima, flora, fauna, hidrografie, arii naturale protejate) Judetul Neamt se numara printer acele judete ale tarii cu un potential turistic deosebit de bogat. Relieful judetului Neamt este variat, dispus in trepte de la vest la est, de la muntii ce ocupa jumatate din suprafata judetului in partea de vest (Stanisoara 1531m, Bistrita 1864m si Ceahlaul cu varful Ocolasu Mare, de 1907m). Din lantul Carpatilor, Masivul Ceahlau este cel mai impresionant, atat prin frumusetea deosebita a peisajului oferit, cat si prin aspectul sau impunator. Formatiunile carstice din judet sunt: Pestera Munticelu, in Masivul SurducMunticelu, Pestera Tosorog in estul Muntilor Hasmas, la 28km de orasul Bicaz, complexul Detunate in Masivul Ceahlau, pe teritoriul comunei Ceahlau, Pestera 3 Fantani, in comuna Damuc). Hidrografia. Lungimea totala a raurilor ce traverseaza judetul Neamt este de 2000 km, cele mai importante fiind Bistrita, cu 118 km, Moldova, cu 70 km, Cracau cu 58 km, Ozana, cu 54 km si Siret, cu 42 km. Lacurile existente pe teritoriul judetului sunt artificiale, fiind amenajate in scopuri diverse: hidroenergetice, pentru irigatii, piscicultura, atenuarea viiturilor, agreement sau ca reserve de apa. Dintre toate, acumularea Izvorul Muntelui este cea mai importanta, avand o suprafata de

aproximativ 3120 ha si cu un volum de apa de aproximativ 1251 milioane m. Lacul a fost realizat prin construirea barajului Bistrita in anii 1950-1960 (ing Dimitrie Leonida). Barajul are 127 m inaltime, 435 m lungime si 119 m latime la baza, fiind cel mai mare baraj de acest gen din tara. Lacul Izvorul Muntelui, supranumit marea dintre munti are o suprafata maxima de 32.6 km si o adancime maxima de 96m. Fauna din zona subcarpatica Neamt are ca principal caracteristica eterogenitatea elementelor constitutive, aici gasindu-se peste 90 de specii de pasari si animale. In apropierea manastirii Neamt, in padurea Dumbrava, exista o rezervatie pentru cresterea zimbrilor. In judet se poate practica turismul de vanatoare, turistii putandu-se caza in cabanele special amenajate (Scaricica, Teius, Durau etc). Dintre speciile de interes cinegetic amintim: urs, lup, cerb, caprior, cocos de munte, mistret, iepure, vulpe, ras, pisica salbatica. Reteaua hidrografica cuprinde un fond bogat de pastrav, mreana, caras, biban etc, tot atatea tentatii pentru amatorii de pescuit. Flora este dispusa etajat, predominante fiind padurile de brad, molid si fag. In celelalte parti ale judetului se intalnesc paduri de stejar, cer, garnita, iar in lunci plopi si salcii. In judet se gasesc peste 1100 specii de flori. Flora nemteana cuprinde multe specii de plante medicinal, valorificate de firma Plantavorel din Piatra Neamt, unitate de marca in domeniul cercetarii si fabricarii produselor fitoterapeutice, suplimentelor alimentare, produselor nutritionale, cosmetic si de uz balnear din plante medicinal, aromatice, cereal, legume, fructe si produse apicole, cu rezultate remarcabilein tratarea diferitelor afectiuni. Clima este favorabila activitatilor turistice, in judetul Neamt aceasta avand caracteristicile unui climat temperat continental. Climatul din zona muntoasa este favorabil drumetiilor, in sezonul cald, pe o perioada de aproximativ 6 luni si practicarii sporturilor de iarna, pe o perioada de 4-5 luni. Arii naturale protejate: 10 rezervatii forestiere (Padurea de Argint, Codrii de Arama situate intre localitatile Varatec si Agapia) 3 rezervatii paleontologice (Cozla, Pietricica si Cernegura). 5 rezervatii geologice (Cascada Duruitoarea, Cheile Sugaului). 3 parcuri dendrologice cu arbori seculari 12 rezervatii floristice, faunistice, acvatice, peisagistice si mixte. 5 monumente ale naturii: 4 stejari seculari si un ulm secular.

Ariile naturale de interes national si local ocupa o suprafata de 38448 ha. Dintre acestea, cele mai impresionantesunt: Parcul National Ceahlau, cu o suprafata de 5800 ha si Parcul National Cheile Bicazului, cu 3315 ha.  Resurse turistice antropice: 10 resurse decrise in cateva randuri

In judetul Neamt exista numeroase si valoroase manastiri, muzee, cetati, case memorial, un han celebru si trei statiuni turistice: Oglinzi, Negulesti si Durau, care favorizeaza turismul cultural-religios, de tratament, de odihna si practicarea sporturilor de iarna. Doua dintre cele mai cunoscute manastiri din judetul Neamt sunt Manastirea Agapia si Secu. Manastirea Agapia, construita in 1642-1644, de hatmanul Gavril Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu, a carei sfintire a avut loc la 12 septembrie 1647, fiind oficiata de mitropolitul Varlaam al Moldovei, printer participant numarandu-se domnitorul Vasile Lupu, cu toata boierimea Moldovei. Initial, manastirea a fost locuita de calugari, iar dupa 1803 a fost locuita de peste 400 de maici. Pictura interioara este opera marelui pictor roman Nicolae Grigorescu, fiind realizata pe cand acesta avea numai 20 de ani. Manastirea Agapia

Manastirea Secu, ctitorie a marelui vornic Nestor Ureche (tatal cronicarului Grigore Ureche) ridicata in doar patru luni, in anul 1602. Aici se afla mormantul mitropolitului-carturar Varlaam, care a lasat celebra Cazanie din 1643 (Carte Romaneasca de Invatatura). Monument istoric si de arhitectura religioasa cu influente muntenesti, are catapeteasma din lemn de tei sculptata in stil baroc si poleita cu aur, iar picture dateaza din 1850. Manastirea cuprinde si paraclisul Adormirii Maicii Domnului zidit din piatra in 1610, paraclisul Sf. Nicolae ridicat in 1823, biserica Bogoslovul (ctitorie din 1832 a lui Veniamin Costache) si detine o bogata colectie de obiecte de patrimoniu. Dintre numeroasele biserici, amintim: - Biserica Domneasca Sf. Ioan (1497-1498), Curtea Domneasca (1470) si Turnul Clopotnita (1499) reprezinta un ansamblu architectural in centrul orasului Piatra Neamt, ctitorie a domnitorului Stefan cel Mare - Biserica romano-catolica Sf. Iosif Muncitorul, in municipiul Piatra Neamt a fost construita in 1895, iar in cursul anilor 1936-1939 a fost supusa la renovari si amplificari, aducandu-se la forma de azi. Cetatile representative pentru acest judet sunt Cetatea Neamt, Cetatea Batca Doamnei Piatra Neamt si Cetatea noua a Romanului. Cetatea Neamtului, situata la o departare de 46 km de Piatra Neamt, face parte din categoria monumentelor medievale de valoare exceptionala din Romania. Cetatea medievala

este ridicata in timpul lui Petru I al Moldovei si cunoaste cea mai infloritoare perioada in timpul lui Stefan cel Mare, care o include in sistemul defensiv al Moldovei. Unul din cele mai cunoscute momente de glorie ale Cetatii Neamtului are loc in anul 1691, cand a rezistat in fata atacurilor armatei poloneze conduse de Ioan Sobieski. A fost ulterior abandonata, datorita presiunilor otomanilor. Cetatea a fost supusa unei ample lucrari de restaurare, finalizate in anul 2009, si este acum redeschisa publicului. Cetatea Neamtului

Cetatea Batca Doamnei Piatra Neamt (Petrodava) situata la 4 km sud-vest de oras. Primele elemente de cultura materiala apartin epocii neolitice (faza Cucuteni), peste care se afla un nivel de locuinte din epoca bronzului si apoi stratul daco-getic. Perioada maxima de dezvoltare a fost intre sec. I i.Hr. si I d.Hr. Monument accesibil istoric accesibil doar arheologic. Cetatea noua a Romanului, situata la 5 km est de Roman la Gadinti, comuna Sagna, pe malul stang al Siretului, in apropierea confluentei cu Moldova, ridicata in scop defensive in 1466 de Stefan cel Mare, fiind singura cetate ce nu s-a ridicat conform traditiei si practicii medieval pe locuri dominante, greu accesibile. Case memorial, muzee: Casa Memoriala Ion Creanga este un tipic monument de arhitectura populara, construita din barne groase lutuite, cu prispa ingusta de lut si un acoperis larg de dranita. Construita in 1830 de catre Petrea Ciubotariul, bunicul marelui povestitor, casa in care s-a nascut si a copilarit Ion Creanga a fost amenajata ca muzeu in anul 1951. Devenita unul dintre cele mai vizitate muzee memoriale, aceasta reprezinta, dincolo de semnificatia sa istorico-literara si sentimentala, un produs cert al arhitecturii populare specifice perioadei si ariei etno-culturale in care se incadreaza. Casa memoriala Veronica Micle din Tragu Neamt, aceasta fiind construita in 1834, in stil authentic romanesc. In 1886, cu 3 ani inainte de moarta poetei, casa a fost donate manastirii Varatec. Muzeul de Istorie si Etnografie (Targu-Neamt), functioneaza in cladirea Scolii Domnesti (1852) in care au invatat Ion Creanga si filosoful Vasile Conta.

Obiectivul tehnico-economic, cel mai relevant in domeniul turismului, din judetul Neamt, este Barajul de la Bicaz, construit intre 1950 si 1960, avand o inaltime de 127 m, o lungime de 435 m si o latime maxima la baza de 119 m. Lacul Izvorul Muntelui, format in urma construirii barajului, este cel mai mare lac artificial din tara, avand o suprafata de 33 km si un volum maxim de 1250 miliarde m de apa. Fauna lacului este alcatuita din mreana, clean, lostrita, scobar, moioaga, babusca, pastrav indigen, pastrav de lac si pastrav curcubeu, oblet, porcusor, platica. La extrema cea mai indepartata (Poiana Teiului), la coada lacului, cum i se spune, se afla un mare apeduct. De pe apeductul de la Poaina Teiului se poate zari Stanca Diavolului. Cand apele lacului sunt ridicate, stanca apare ca iesind din lac, singulara, izolata, in jurul ei tesandu-se multe legende locale.

Lacul Izvorul Muntelui

3. Prezentarea pe zile a unui traseu in judet 3-7 zile  Tema: Manastirile judetului Neamt o comoara spirituala Am ales aceasta tema deoarece traversam o perioada in care avem nevoie stringenta de valori si principii adevarate, care sa ne hraneasca sufletele, iar manastirile reprezinta patrimoniul nostru cultural, arhitectural si religios cel mai important pentru istoria si identitatea comunitatilor locale.  Prezentarea traseului - obiective vizitate Piatra Neamt: Biserica Sf Ioan Biserica Schimbarea la Fata Biserica Adormirii Maicii Domnului; Piatra Neamt Manastirea Horaita - Manastirea Varatec - Manastirea Agapia Manastirea Neamt Piatra Neamt; Piatra Neamt Manastirea Bistrita Manastirea Bisericani Manastirea Pangarati Manastirea Buhalnita Manastirea Petru Voda Manastirea Secu Piatra Neamt; Piatra Neamt Manastirea si statiunea Durau  Elemente de prezentare generala
Nr.turisti: 30 Nr.ghizi: 1 Nr.soferi: 2

Mijloc de transport: autocar Nr. de kilometri parcursi in total(pe zile): 349 km (Bucuresti Piatra Neamt) + 10 km (in oras) + 122 km (Piatra Neamt Manastirea Neamt si retur) + 134 km (Piatra Neamt Manastirea Secu si retur) + 63 (Piatra Neamt - Durau) + 382 km (Durau Bucuresti) = 1.060 km Nr.zile: 4 Perioada de desfasurare: primavara 5-8 mai 2011 Pret informativ: 1.040 lei

 Descrierea traseului pe zile Se va pleca din Bucuresti, din Splaiul Independentei nr 2 (intersectie cu Calea Victoriei), la ora 8:45 si se va ajunge in Piatra Neamt la orele 15:00, in strada Bistritei. Turistii vor fi cazati la hotel Central, unde vor lua masa, apoi vor vizita cateva lacase de cult din interiorul orasului. Traseul pentru I zi: Biserica Sf Ioan Biserica Schimbarea la Fata Biserica Adormirii Maicii Domnului Biserica "Sf. Ioan" si Turnul-clopotnita isi au inceputurile, potrivit izvoarelor istorice, in perioada 1468-1475 fiind ctitorit de Stefan cel Mare. Biserica zidita in 1497-1498, monumentala si eleganta, este caracteristica stilului arhitectural moldovenesc din acea perioada imbinand tipul cu plan dreptunghiular si bolti semicilindrice cu cel trilobat si turla pe naos. Turnul, construit in 1499 din piatra bruta si intarit cu patru contraforturi ce-i subliniaza profilul zvelt, are 19 m inaltime. Biserica Schimbarea la Fata este ctitorita de Petru Rares si apoi de Al.Lapusneanu in 1574, fiind monument istoric si de arhitectura religioasa construit din lemn. Din punct de vedere arhitectural, biserica poate fi calificata fara nici o rezerva ca fiind una dintre cele mai reusite realizari ale arhitecturii populare in lemn. Interiorul este impartit in pronaos, naos si altar, pridvorul de la apus constituind, fara indoiala, un adaos mai recent (1924). Chenarele ferestrelor si cel al usii de la intrare sunt ornamentate cu incrustatii dense, care alcatuiesc motive geometrice de o meticuloasa executie. In plus, la usa, frecventul decor al snurului in relief reproduce simbolic torurile vechilor portaluri de la intrarea bisericilor lui Stefan cel Mare. Boltirea semicilindrica a pronaosului este rezolvata in mod original, mai ales in ceea ce priveste sustinerea ce se realizeaza in trepte de forma poligonala, ale caror dimensiuni se reduc in partea superioara. In locul fundalului de lemn sculptat care separa naosul de altar si pe care sunt pictate scenele si portretele riguros stabilite prin canoane, aici se aflau cinci randuri de icoane asezate pe un perete de scanduri, fara a se respecta o succesiune prestabilita. Aceste icoane insa, in marea lor majoritate, aveau o valoare istorico-artistica deosebita. Biserica Adormirii Maicii Domnului - ctitorie din 1774 a lui Ioil Egumen de Bisericani. Este construita din barne de brad pe temelie de piatra, in stil specific moldovenesc, cu un plan trilobat, absidele laterale si cea a altarului fiind usor pronuntate. Pridvorul de la sud si pronaosul ce prelungeste spre vest nava bisericii, sunt adaosuri ulterioare, ca si turla oarba cu acoperamantul bulbat, ce confera totusi mai multa suplete intregului ansamblu. Lucrata in lemn

de tei si stejar, aceasta creatie de autentica arta romaneasca respecta cu strictete dispunerea ierarhica si spatiala specifica iconografiei crestine ortodoxe. Dar ceea ce frapeaza de la prima vedere in aceste picturi este imbinarea unor elemente stilistice diferite dar nu si eclectice, din care a rezultat un ansamblu unitar de certa originalitate. Traseul pentru a II-a zi : Piatra-Neamt - Manastirile Horaita, Varatec, Agapia Manastirea Neamt- Piatra Neamt. Dupa un mic dejun sanatos, turistii vor porni catre locatiile stabilite, urmand ca o masa frugala oferita de maici sa tina locul pranzului. Manastirea Horaita este situata la 12 km de Piatra-Neamt, construita in anul 1725. Biserica mare de la Horaita suscita interesul atat pentru alcatuirea ei cu totul neobisnuita, dar ai pentru modul in care unele elemente ardelenesti sau moldoveneati au reusit sa se strecoare in acest context architectural destul de original. Constructia emana senzatia de masivitate, specifica constructiilor din piatra, senzatie sustinuta de grosimea neobisnuita a zidurilor, de proportiile mari ai de planul dreptunghiular, basilical, al edificiului. Pridvorul de la apus, cu turnuletele laterale, este de certa influenta transilvana, avand numai rolul de a proteja intrarea si functia de a personaliza fatada. Edificiul este marginit la colturi de decrosuri, dintre care cele de S-E ai N-V adapostesc scari de acces la balcoanele-tribune. Absida altarului este semicirculara, rolul contraforturilor fiind preluat de o ingrosare a zidurilor pe o lungime de 5-6 m, atat la nord cat ai la sud. Pe acoperis se afla nu mai putin de opt turle, care intaresc nota de noutate a constructiei, dar numai cele centrale nu sunt turle oarbe. Interiorul se prezinta ca o singura incapere de proportii copleaitoare, despartita de altar printr-un zid pe care este montata catapeteasma. Trei calote sferice sprijinite pe cate doua arce transversale coborate direct pe zid ai pe alte arce longitudinale laterale, alcatuiesc un sistem de boltire destul de simplu dar care s-a dovedit indeajuns de eficient, cu toate ca presiunea asupra zidurilor este destul de mare. Catapeteasma se situeaza si ea in afara regulilor iconografice cunoscute, avand si o structura deosebita. Este alcatuita din trei segmente frumos sculptate si din doua arcade suprapuse: una cu icoane pictate, situata deasupra, si cealalta alcatuita din motive florale sculptate. Dar ceea ce surprinde este prezenta unui amvon de forma ovala, situat in partea superioara a iconostasului. O scara centrala duce din altar la acest amvon. Dintre constructiile aflate in jurul bisericii mai trebuie consemnat Paraclisul "Sf. Nicolae", construit in 1725, compus dintr-o incapere rectangulara cu o absida pentagonala si tavan drept, impodobit cu o pictura naiva, si care face corp comun cu chiliile de pe latura de nord a incintei. Turnul-clopotnita de pe latura de est, care la parter permite intrarea in incinta, a fost construit intre anii 1853-1854. Turnul adaposteate Paraclisul "Pogorarea Sfantului Duh", unde se afla catapeteasma din secolul al XVIII-lea, o piesa de interes artistic care provine de la biserica de lemn.

La Manastirea Horaita, si-a petrecut Carol al II-lea "arestul" de 75 de zile hotarat de regele Ferdinand drept pedeapsa in urma scandalului iscat de casatoria secreta a tanarului print cu frumoasa Zizi Lambrino (casatorie ce a fost ulterior anulata). Patrimoniul - Manastirea Horaita detine obiecte de valoare inestimabila: argintarie din secolul trecut, icoane si numeroase carti, precum Evanghelia ferecata in argint, daruita de Cehan Racovita Voievod la 1763, un Apostol tiparit in 1707 sub Constantin Brancoveanu, altul din 1683 sub Aerban Voda Cantacuzino, cartile editate de mitropolitul Veniamin Costache, cu o dedicatie autografa din 1823 si un Octoih daruit la 13 aprilie 1841 de Safta Brancoveanu. La acestea se adauga si o icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, pictata in sec. XIX. Manastirea Varatec a fost construita intre anii 1808-1812, pe locul celei vechi, si a fost pictata in 1841. Din punct de vedere arhitectonic, biserica reprezinta un edificiu eclectic, cu elemente ale vechiului stil moldovenesc si elemente de arhitectura straina intrate in Moldova la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XlX-lea. La 12 km de Targu Neamt ai la 40 km de Piatra-Neamt, amplasata intr-un cadru natural deosebit, Manastirea Varatec este, fara indoiala, unul dintre cele mai cunoscute ai mai vizitate monumente ale judetului Neamt. Traditia pomeneste numele Maicii Olimpiada, calugarita in fostul Schit Topolita din apropierea Varatecului si venita apoi de la Schitul de maici de la Durau, care, intre anii 17811785, intemeiaza o mica isihie in poiana Varatec, cumparata de la padurarul Ion Balanoiu. De altfel, Maica Olimpiada (Balasa Herescu inainte de calugarie) va juca un rol important in asezarea si dezvoltarea obatii monahale de la Varatec, sacrificand intreaga avere, staretind de trei ori si stingandu-se aici in 1842, la varsta de 85 de ani. Dupa constituirea nucleului monahal de la Varatec in perioada 1781-1788, prima stareta randuita aici de Paisie Velicicovschi e Maica Nazaria de la Durau ai in 1794 se ridica o a doua biserica de lemn, mai ales ca intre timp Schitul Varatec se unise cu Schitul Topolita, beneficiind si de veniturile pe care le aduceau mosiile acestuia. In 1803, prin hotararea Mitropolitului Veniamin Costache, Varatecul se uneate cu Agapia, dar pentru scurta vreme. Ceva mai tarziu, in 1808, cand numarul monahiilor crescuse spectaculos, a inceput constructia actuala, Biserica "Adormirea Maicii Domnului", eveniment consemnat si in inscriptia din pridvor, scrisa in limba romana cu alfabetul latin. Noua manastirea trece prin grelele incercari ale anului 1821: ogoarele sunt jefuite, calugaritele izgonite sau ucise si insasi Maica Olimpiada a scapat cu mare greutate, fiind adapostita la Manastirea Secu. In anul 1900 un puternic incendiu mistuie cea mai mare parte a chiliilor, arzand si acoperisul bisericii mari impreuna cu cele doua turle de lemn care se adaugasera ulterior, si care nu au mai fost refacute. Actualul complex de cladiri din incinta manastirii Varatec s-a construit dupa incendiul din 1900, doar zidul inconjurator - ridicat intre 1808-1812 - pastrandu-se in forma sa initiala. Manastirea Agapia este situata la 9 km de Targu Neamt si 43 km fata de Piatra Neamt si a fost construita intre anii 1642-1647. Arhitectura bisericii nu are un stil specific, frescele pictate de Nicolae Grigorescu, intre anii 1858-1861, conferindu-i o valoare deosebita. Accesul la Manastirea Agapia se poate realiza fie pe scurtatura taiata prin padure catre nord, trecand prin Filioara (DC 168), fie revenind in soseaua nationala, pentru ca dupa 4 km sa mergem spre vest pe DJ 155 D, fie pe un drum forestier de un pitoresc deosebit.

Manastirea Agapia reprezinta o straveche vatra de credinta ai cultura, dar si un nepretuit tezaur de arta, unic prin capacitatea sa de a dezvalui specificul si originalitatea spiritualitatii romanesti. Putini stiu ca inceputurile acestui vestit asezamant monastic sunt strans legate de existenta unui schit ce-a dainuit pana astazi, la o distanta de aproximativ 2 km, intr-o poiana ce te imbie la popas pe poteca de peste munte care leaga valea Agapiei de valea paraului Secu. Traditia, consemnata si in unele vechi manuscrise, a pastrat numele sihastrului Agapie care, in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, ar fi ridicat impreuna cu ucenicii sai o bisericuta de lemn pe locul astazi numit "Livada parintilor". Numele acestui monah, care in limba greaca inseamna "drag", "dragoste" (fata de aproape), s-a transmis nu numai obatii isihaste pe care a condus-o, ci ai muntilor din jur, paraului si mai apoi asezarii din vale. Distrusa de o avalansa de zapada chiar intr-o zi de Paste, biserica lui Agapie a fost refacuta pe o alta temelie in "Poiana lui Eufrosin" aflata in apropiere, primind hramul putin obisnuit "Minunea Arhistrategului Mihail din Colose", care se mai serbeaza si astazi in ziua de 6 septembrie. Abia la sfarsitul secolului al XV-lea si inceputul celui urmator s-a construit o biserica pe actualul amplasament al sihastriei de la Agapia din Deal (Agapia Veche), atunci cand si biserica din "Poiana lui Eufrosin" s-a ruinat si nu a mai putut fi folosita. Vechiul Pomelnic de la Manastirea Agapia aminteste de Petru Rares si Elena Doamna ca primi ctitori voievodali prin grija carora s-a zidit prima biserica de piatra de aici. In schimb, o inscriptie aflata in pronaosul bisericii mari de la Agapia din Vale mentioneaza pe Petru Achiopul si Ruxandra Doamna ca fiind intaii ctitori domnesti, creandu-se astfel o oarecare confuzie in aceasta problema. Din lista documentelor de danie in care beneficiarul este Manastirea Agapia, reiese ca mai multi voievozi (Petru Rares, Alexandru si Bogdan Lapusneanu, Atefan Tomsa), care au stat pe tronul Moldovei inaintea lui Petru Achiopul, s-au ingrijit de acest asezamant, intarindu-i mosiile sau adaugand noi proprietati si inlesniri. Este posibil ca Petru Rares si Elena Doamna sa fi ridicat aici prima biserica de zid, reinnoita apoi de Petru Achiopul in a treia domnie a sa (1582-1591). Acest punct de vedere ar explica si mentiunea din Pomelnicul manastirii, care s-a referit doar la refacerea realizata de Petru Achiopul fara a mai aminti si de Petru Rares. Constructiile de la Agapia din Deal nu prea aveau viata lunga, terenul imbibat de apele freatice care se aflau la o adancime mica fiind nestatornic si alunecand adesea naruind biserici si chilii. De aceea, in jurul anului 1600, o parte dintre calugari s-au mutat in vale, ridicand aici o mica biserica in jurul careia se va dezvolta Manastirea Agapia de astazi, pomenita uneori sub numele de Agapia Noua, Agapia din Vale sau Agapia Mare. Caracterul sumar al indreptarilor din 1823 a impus insa noi lucrari de reparatii in 1858, cand a inceput si pictarea bisericii de catre Nicolae Grigorescu. Dar in noaptea de 23 iulie 1903 manastirea cade prada unui alt incendiu, ale carui consecinte amintesc de apocalipticile zile din 1821: au ars chiliile din incinta, clopotnita, acoperiaul bisericii mari si 16 case din afara incintei, toate aceste distrugeri impunand o lunga perioada de refacere. Restaurarile la care a fost supusa au adus, de-a lungul anilor, mai multe modificari si adaugiri, inlaturate - pe cat posibil cu ocazia lucrarilor desfasurate dupa 1960. Manastirea Neamt poate fi gasita abandonand aoseaua principala indreptandu-ne spre rezervatia "Dragoa Voda" (DJ 155 C) si mai departe, catre Manastirea Neamt, cea mai veche si cea mai importanta asezare monastica a Moldovei. In tezaurul de valori ale patrimoniului istoric si cultural-artistic national, Manastirea Neamt ocupa un rol cu totul deosebit, intreaga sa

existenta conferindu-i aura de legenda si atributele unei vetre de viata spirituala ce se poate identifica in multe privinte cu insusi romanismul medieval. Deoarece nu exista documente care sa asigure date istorice precise, majoritatea cercetatorilor pledeaza pentru existenta unei asezari monahale pe malul drept al Nemtisorului inca din secolul al XIV-lea, atunci cand au aparut si targul din apropiere si cetatea de pe Dealul Plesu. Se spune ca Petru I Musat (1375-1391) a ridicat aici primul lacas de piatra cu hramul "Inaltarea Domnului", la finalizarea si la inzestrarea caruia au mai contribuit si ceilalti voievozi Musatini de la sfarsitul veacului al XIV-lea. Alexandru cel Bun (1400 - 1432), desi a pastrat in centrul atentiei propria ctitorie de la Bistrita, a fost mereu aproape si de nevoile Manastirii Neamt pe care a intarit-o si a inzestrat-o, cu marinimia-i cunoscuta. Catastrofalul cutremur din 1471 s-a soldat cu mari distrugeri in intregul complex, afectand si biserica mare. Dezastrul a fost desavarsit, dupa cat se pare, de ostile lui Mahomed al II-lea, care, in vara anului 1476, neputand cuceri Cetatea Neamt, s-au "razbunat" asupra targului si a manastirilor din jur. Cert este ca, dupa 1480, vechea biserica de la Neamt se afla intr-un asemenea stadiu de degradare incat Atefan cel Mare nu a mai considerat posibila restaurarea acesteia, preferand sa ridice aici un nou lacaa de inchinaciune, ce s-a sfintit la 14 noiembrie 1497. Desi a avut o existenta zbuciumata, ca si intreaga istorie a poporului nostru, si a fost in repetate randuri pradata si incendiata, Manastirea Neamt nu a incetat nici un moment sa se afirme ca centru reprezentativ al monahismului romanesc. Reintorsi la hotel la orele 19:30, turistii incheie ziua cu o cina copioasa la restaurantul hotelului. Traseul pentru a III-a zi: Piatra Neamt Manastirea Bistrita Manastirea Bisericani Manastirea Pangarati Manastirea Buhalnita Manastirea Petru Voda Manastirea Secu Piatra Neamt. Plecarea in a patra zi se face cu autocarul, dupa ce se va lua micul dejun, la fel ca in ziua precedenta. Manastirea Bistrita este situata in satul Bistrita, comuna Alexandru cel Bun, la 7 km de Piatra Neamt, fiind este una din cele mai vechi si mai importante ctitorii musatine din Moldova, asemanatoare cu bisericile manastirilor de la Probota si Slatina, pastrand, in chip fidel, stilul clasic moldovenesc. Primul ctitor al acestei manastiri este considerat, dupa traditie, Petru I Musat. Se crede ca el ar fi durat aici un schit de lemn, pe locul actualei biserici, prin osardia ieromonahului Pafnutie, a ucenicului sau, monahul leontie si a popii Ion Barata". Adevaratul ctitor al manastirii Bistrita este insa marele voievod Alexandru cel Bun, fiul lui Roman Musat si al Anastasiei Doamna. Prima atestare documentara a manastirii Bistrita este un act emis de Mitropolitul Iosif Nusat, cu acordul lui Alexandru cel Bun, la 7 ianuarie 1407. Petru Rares, este al treilea ctitor al manastirii Bistrita, in anii 1541-1546, el refacand integral zidul de incinta si turnul de la intrare, prevazut cu un mic paraclis inchinat Sfantului Ierarh Nicolae, alaturi de turnul lui Alexandru cel bun, daramat de tunurile turcilor ca act de razbunare. Al patrulea ctitor innoitor al manastirii

Bistrita este voievodul Alexandru Lapusneanu. El a zidit intreaga biserica, dupa cum reiese din inscriptia fixata in peretele de sud. In timpul primului razboi mondial (1916-1919), staretia manastirii Bistrita a fost transformata in spital de raniti. peste 800 de ostasi au fost ingrijiti aici, bucurandu-se de sprijin moral si material din partea personalului manastirii. Intre 1919-1925, manastirea a adapostit un orfelinat de copii ramasi fara parinti in timpul razboaielor. Urmand drumul Piatra Neamt - Bicaz (DN 15), intalnim la doar circa 10 km un drum lateral (DJ 157C) cu un traseu sinuos care, la o altitudine de aproximativ 650 m, sfarseste in fata complexului de cladiri al Sanatoriului Bisericani. Acolo se mai pastreaza amintirea si o parte din constructiile Manastirii Bisericani, una dintre cele mai importante manastiri din aceasta zona. Initial, aici pare sa fi existat o sihastrie a Manastirii Bistrita, intr-un loc retras si indepartat, marginit la apus de muntele Pietrosul, la sud de dealurile Crucii si Grecului si Varnava la nord. O veche traditie consemneaza sosirea la Bistrita a monahului Iosif care, dupa un indelung pelerinaj prin Locurile Sfinte, se reintoarce in fruntea unui grup de anahoreti ce-l insotisera in anii petrecuti acolo. Dar nu dupa multa vreme, acest calugar Iosif ai tovarasii sai se retrag in munti, adapostindu-se in scorburi si rugandu-se intr-o pestera printre stanci. La inceputul secolului al XVIII-lea, Manastirea Bisericani continua sa ramana unul dintre cele mai importante asezaminte monahale din aceasta parte a tarii. Pe harta intocmita de Dimitrie Cantemir, printre putinele obiective consemnate pe valea Bistritei figureaza totusi Manastirea Bisericani. Dar biserica lui Atefanita Voda, cu adaosurile ei din 1637, incepe sa se ruineze ai in 1786 este refacuta din temelii, dupa cum reiese din pisania de la intrare. Manastirea Pangarati - situata la 13 km fata de municipiul Piatra Neamt si 18 km fata de orasul Bicaz pe valea paraului Pangarati, fiind doua drumuri care se desprind din DN 15 si se intersecteaza inainte de manastire. A fost zidita in anul 1560 de catre Alexandru Lapusneanu. Particularitatea constructiei este suprainaltarea sa astfel incat s-a ajuns la doua biserici suprapuse - situatie unica in arhitectura medievala din tara noastra (biserica pe doua nivele). Lucrarile de modernizare incepute aici din 1996 si finalizate in 2010 imbina placut stilurile secolelor XV-XXI, prin constructia noii biserici cu o noua curte si alei de acces. Trecand de Bicaz, soseaua (DN 15) se desfasoara dintr-o serpentina in alta si, dupa ce urca pintenul de deasupra "golfului" Potoci, se avanta spre Buhalnita, localitate aflata la 50 km de Piatra-Neamt. Un roi de case acopera terasa mai inalta a Bistritei si coastele din jur, iar pe fundalul acestui decor mirific se profileaza silueta zvelta si stralucitor de alba a stramutatei biserici a fostei Manastirii Buhalnita. Manastirea Buhalnita este o ctitorie a voievodului Miron Barnovschi hrisovul de asezamant emis la 25 martie 1627. S-au pastrat cateva piese de mobilier sculptate in lemn cu o decoratie deosebit de interesanta pe strana arhiereasca, apar motive zoomorfe inspirate din mastile grotesti folosite in teatrul popular de pe Valea Bistritei. In 1958 odata cu stramutarea satelor din zona care avea sa fie inundata ca urmare a construirii Lacului de la Bicaz biserica veche a manastirii a fost demolata si reconstruita pe actualul amplasament.

Manastirea Petru Voda, desi a fost constituita recent (sfarsitul secolului al XX-lea), realizata intr-o maniera ce tradeaza influente ale stilului medieval, a devenit deja loc de pelerinaj pentru zeci de mii de credinciosi. Urmand drumul national DN 15 B de la Poiana Teiului spre Targu Neamt, din Valea Largului se desprinde in stanga, o ramificatie dreapta 10 km spre satul Petru Voda. Credinciosii si turistii care vin cu trenul pana la Bicaz, pot lua autobuzele din spatele garii sau din centrul localitatii Bicaz. In zona n-a existat niciodata un asezamant monahal, dar dupa revolutia din 1989, credinciosii au dorit si-au solicitat infiintarea unei manastiri in satul Petru Voda. Aceeasi dorinta au avut-o si autoritatile locale care au pus la dispozitie, in poiana Hasca, terenul necesar constructiilor complexului manastiresc. In anul 1990, Mitropolitul Daniel al Moldovei si Bucovinei a dat binecuvantarea si dupa anul 1991 a inceput constructia bisericii. Sarcina infiintarii manastirii, a ridicarii constructiilor si organizarea obstei si-au luat-o doi monahi din manastirea Secu, de origine din Poiana Teiului. Manastirea Secu este situata la 22km de orasul Targu Neamt, pe valea paraului Secu (DC 160

, intr-o fermecatoare poiana ce se intinde la poalele Muntelui Vasan, protejata din toate partile de inaltimi impadurite, avand aspectul unei impresionante fortarete, deoarece este inconjurata de ziduri impunatoare ce se imbina la colturile incintei cu puternice turnuri de aparare. Biserica pastreaza caracteristicile ctitoriilor voievodale moldave din secolul al XVII-lea, cu unele mici modificari in arhitectura exterioara. Este o constructie masiva in plan triconic, cu o turla deschisa poligonala.

A IV-a zi se va vizita Manastirea Durau si statiunea in care se afla, unde se va ramane pana la orele 14:00, cand se va porni inapoi spre Bucuresti. Manastirea Durau este o manastire de maici cu hramul Buna Vestire. Ctitorie din sec. al XVII-lea a uneia dinre fiicele lui Vasile Lupu, prima atestare documentara fiind in 1779. Reconstruit in 1835, acest monument istoric si de arhitectura religioasa a fost pictat de Nicolae Tonitza si ucenicii sai in 1935-1937. Catapeteasma este sculptata in lemn de tei aurit si pictata la Constantinopol. Icoana mare argintata a Maicii Domnului, facatoare de minuni, dateaza din sec. al XVIII-lea. In incinta manastirii se afla Centrul Cultural-

Pastoral "Sf. Daniil Sihastru", infiintat in 1991. Asezamantul mai cuprinde o clopotnita din zid cu paraclisul "Schimbarea la Fata", clopotnita veche din lemn, chilii, ateliere de pictura si tesut covoare. Statiunea Durau este situata in judetul Neamt, la altitudinea de 780-800 metri, la 9 km de lacul de acumulare Izvorul Muntelui de pe raul Bicaz, intr-o poiana insorita pe versantul de N-V al Muntilor Ceahlau (Carpatii Orientali). Fauna din padurile inconjuratoare este extrem de bogata (cerbul carpatin, ursul brun, porcul mistret, capra neagra) statiunea fiind denumita si ,,Paradisul Vanatorilorilor , aici fiind locul ideal pentru practicarea vanatorii organizate. Statiunea este recomandata pentru odihna, practicarea sporturilor de iarna pe partia amenajata cat si pentru tratament (nevroze astenice, stari de slabiciune, anemia, refacere dupa eforturi psihice sau intelectuale etc.).

 Analiza de pret
Nr. Articole de calculatie crt Elemente de cheltuieli Elemente de calcul Valoarea

Pe turist Cheltuieli cu cazarea Cheltuieli cu alimentatia Cheltuieli cu transportul Cheltuieli 4 culturale Cheltuieli organizatorice Cheltuieli cu 6 80/noapte x 4 nopti 320

Totala 9.600

60/zi x 4 zile

240

7.200

km x 2 lei/km

71

2.120

Achizitionarea de pliante, suveniruri Inchirierea unui restaurant

30

900

30

900

1 ghid x 1.200 lei (cazare,masa,cota ghid)

40

1.200

ghidul Cheltuieli cu 7 8 9 Total C.D 10 Asigurare 11 Comision 12 TVA soferul Alte cheltuieli (1+...+8) (1-5% x C.D) (10-30% x C.D) (24% x comision) 2soferi x 1.200 (cazare,masa,cota sofer) 80 2.400

10 821 16 164 39 1.040

300 24.620 492 4.924 985 31.021

13 Total costuri (9+10+11+12)

4. Analiza bazei tehnico-materiale a turismului in anii 2002 si 2007


 Structuri de cazare Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica hoteluri si moteluri 19 hanuri turistice campinguri si unitati de tip casuta 2 vile turistice si bungalouri 6 tabere de elevi si prescolari 3

Judetul

cabane

TOTAL

Neamt

120

Capacitatea si activitatea de cazare

Capacitatea de cazare Judetul existenta (locuri) Neamt 4371 sosiri (mii) 160 inoptari (mii)

in functiune (mii locuri-zile) 1379

376

Numarul turistilor cazati in structuri de primire turistica in functiune in anul 2002 si 2007

Perioada Totalul structurilor de primire turistica

2002

2007

Jud. Neamt

830515

1269877

 Unitati de alimentatie Cateva dintre unitatile de alimentatie regasite in judetul Neamt: Casa cu Flori este situata in inima muntelui Cozla, intr-un decor linistitor si care te imbie sa te relaxezi, impletind o oferta gastronomica varianta cu o servire impecabila si o atentie indreptata catre detaliile cele mai mici. Pentru clientii care vor sa organizeze diverse evenimente, Casa cu Flori le propune meniuri speciale pentru evenimente speciale. Restaurant La Taverna prin spatiul si amplasarea sa permite organizarea de conferinte, mese festive, evenimente special, meniul fiind cel specific zonei, insa acesta poate varia la cerere. Restaurantul Troian situat pe DN 15, la km 4 de Piatra Neamt, in comuna Alexandru cel Bun, are datele unui han moldovenesc traditional: spatiu mare, de intors caruta, mobilier rustic, nesofisticat si mancare pentru toate gusturile. Restaurantul Moldova este situat in orasul Piatra Neamt, poate gazdui 70 de persoane, oferind un cadru placut, foarte agreat de iubitorii de select. Meniurile traditionale moldovenesti, dar si din celelalte zone din Romania sunt toate de gasit in restaurant, barul fiind de asemenea aprovizionat cu bauturi alese.  Instalatii si modalitati de agrement Trasee de vanatoare. Pentru cei pasionati de vanatoare, judetul Neamt pune la dispozitie mai multe fonduri de vanatoare proprietate a Directiei Silvice. Totodata se pot organiza partide de vanatoare atat pentru vanatorii romani cat si pentru cei straini in functie de cerinte si care includ cazare, masa si tot ce tine de vanatoarea propriu-zisa. In functie de specia de animal vanata (urs, cerb, caprior, pisica salbatica, mistret, cocos de munte, ras, lup, iepure, vulpe), vanatul este permis tot timpul anului sau in anumite sezoane. Parcul Natural Vanatori din judetul Neamt este locul unde se afla si Rezervatia de Zimbri si Fauna Carpatina Dragos Voda , se afla situat in nordul judetului Neamt, la granita cu Suceava. Din cele 30 de exemplare de zimbri ocrotite aici, 6 exemplare pot fi vizitate in rezervatie alaturi de alte animale specifice faunei din zona moldovei si 24 exemplare se afla intr-un tarc de aclimatizare

ce se intinde pe aproximativ 180 de hectare din Vanatori Neamt. Baza hipica "Virgil Barbuceanu" este situata in orasul Piatra Neamt, in zona denumita "Peste
Vale" si alcatuieste, impreuna cu Mixmusic Land, un complex sportiv, turistic si de agrement. In prezent, Baza Hipica, este administrata si folosita de Clubul Sportiv Ecvestru oferind, pe langa activitatea competitionala, posibilitatea de a se initia si a patrunde tainele sportului ecvestru prin cursurile Scolii de Echitatie. Pentru cei mai comozi, exista trasee stabilite pentru plimbari de agrement cu trasura.

Lacul de acumulare "Izvorul Muntelui", cunoscut si sub numele de "lacul Bicaz", este cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe raurile interioare din Romania. Situat pe cursul superior al raului Bistrita, lacul s-a format ca urmare a construirii barajului hidroenergetic cu acelaai nume. Din el se alimenteaza centrala hidroelectrica Bicaz-Stejaru, echipata cu aase generatoare. Se pot pescui urmatoarele specii: biban, salau, pastrav, platica, rosioara, caras.

Partia de ski de pe dealul Cozla din Piatra Neamt este pregatita pentru a-i primi pe cei pasionati de sporturile de iarna de nivel mediu, si avansati, avand o inclinatie maxima de 22 grade, astfel incat incepatorii sunt sfatuiti sa nu se aventureze pe partie fara echipament complet de protectie. Functioneaza instalatia de telescaun si telegondola Gondoperla , fiind cel mai simplu si rapid mijloc de transport pentru a ajunge la partia de schi de pe dealul Cozla, si modalitatea de a admira orasul si imprejurimile de la inaltime.

Statiunea Baltatesti este situata intre Piatra Neamt si Targu Neamt, factorii naturali terapeutici fiind apele minerale, sarea de Baltatesti si bioclimatul sedativ, de crutare. Statiunea

dispune de 4 hoteluri de categorile I si II cu o capacitate de 500 locuri - I (2 stele) - 3 hoteluri, avand o capacitate de cazare de 416 locuri pe serie; - a II- a (1 stea) un hotel, avand o cpacitate de cazare de 98 locuri pe serie. Camerele sunt dotate cu 2 paturi, baie proprie, apa calda, TV cablu, radio si telefon. In incinta complexului este amplasat un teren de sport. Masa este asigurata in regim de pensiune, intr-un meniu variat, care include zilnic trei feluri, la masa principla. De asemenea, se pregatesc si meniuri de regim pentru boli ca: diabet, boli cardiovasculare, boli ale stomacului, boli de ficat si ale cailor respiratorii. Statiunea Negulesti -balneoclimaterica permanenta, situata in comuna Piatra Soimului, intre Roznov si Piatra Neamt. Apele de Negulesti sunt ape clorosodice, magnezice, iodurate. Substanta uscata (rezidu) variaza in functie de perioada anului 26-40g/l. Plaja de indicatii terapeutice cuprinde: afectiuni reumatice cronice, afectiuni neurologice ale aparatului, afectiuni ginecologice cronice (metroanexite), lavajul bucal cu acest tip de ape determina diminuarea inflamatiei gingivale provocate de tartrul dentar cat si de parodontopatii, afectiuni reumatice cu mecanism autoimun. Compozitia chimica a apelor minerale de Negulesti are un efect antiinflamator si antispastic in afectiunile pulmonare cronice administrata sub forma de aerosoli. Statiunea Oglinzi este deasemeni o statiune balneoclimaterica de interes local, administrate de Targu Neamt. In anul 1856 s-au facut analiza chimice, prin care s-a constatat ca sunt clorosodice, de mare concentratie. Are un microclimat specific zonei colinare, cu o circulatie atmosferica moderata si fara temperaturi excesive. Aerul este bogat in ioni negativi, este ozonat si are un efect tonifiant asupra organismului. 5. Analiza circulatiei turistice  nr turisti cazati

Perioada Totalul structurilor de primire turistica Jud. Neamt

2002 830515

2007 1269877

 nr innoptari

Perioada Totalul structurilor de primire turistica

2002

2007

Jud. Neamt

160

337

 durata medie a sejurului = nr innoptari/nr turisti cazati(zile) 160 ! 0.000192 zile - anul 2002 = 830515 337 ! 0.000265 zile - anul 2007 = 1269877

 densitatea turistica in raport cu suprafata = nr turisti sositi(cazati)/populatia tarii sau a judetului (se masoara in turisti/locuitor) 830515 ! 1.46turist / locuitor - anul 2002 = 568808 1269877 ! 2.23turist / locuitor - anul 2007 = 568808

 densitatea turistica in rap cu suprafata = nr turisti sositi(cazati)/suprafata (se masoara in turisti/km 830515 ! 140.86turist / kmp - anul 2002 = 5896 1269877 ! 2.23turist / kmp - anul 2007 = 568808

 gradul de ocupare (G) = nr innoptari (nr zile-turist)/nr locuri cazare x nr zile de functionare x 100 6. Propuneri de valorificare Obiective si actiuni pentru dezvoltarea turismului in judetul Neamt: Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii

Realizarea unei autostrazi care sa faca legatura dintre Moldova si Ardeal si care sa traverseze judetul Neamt y Modernizarea/reabilitarea drumurilor nationale, judetene si comunale y Reabilitarea/infiintarea sistemelor de canalizare si alimentare cu apa din intreg judetul y Realizarea infrastructurii si dezvoltarea unui sistem integrat de management al deseurilor la nivelul judetului Neamt Reabilitarea patrimoniului cultural y Restaurarea obiectivelor de patrimoniu cu potential touristic si realizarea amenajarilor corespunzatoare pentru punerea in valoare a acestora y Identificarea si amenajarea corespunzatoare a unor locatii in interiorul sau vecinatatea obiectivelor culturale, in care turistii sa poata servi o gustare sau bautura racoritoare, astfel incat vizita la un muzeu sa fie atat o oportunitate de instruire, cat si de relaxare y Imbunatatirea interpretarii exponatelor pentru vizitatori, inclusive material lingvistice suplimentare Reabilitarea spatiilor de cazare si crearea/dezvoltarea zonelor de agreement y Reabilitarea spatiilor de cazare la standard europene y Dezvoltarea turismului de afaceri prin crearea facilitatilor pentru intalniri in cadrul structurilor hoteliere y Crearea, modernizarea si diversificarea dotarilor de agrement y Dezvoltarea si diversificarea infrastructurii fizice de agrement necesara pentru realizarea unei oferte de petrecere a timpului liber (hipism, parasitism, sporturi extreme, etc.), la periferia oraselor si a statiunilor y Crearea unor zone de atractii turistice parcuri de distractie, parcuri de folclor/cultura y Sprijinirea intrarii in circuitul turistic international a statiunilor turistice Punerea in valoare a pensiunilor turistice y Amenajarea spatiului inconjurator al pensiunilor turistice y Punerea in valoare a: - resurselor gastronomice specific zonei/localitatii - stilului architectonic al cladirilor/caselor/pensiunilor - culturilor, fermelor, anumitor procese, procedee specifice locului - stilului de ospitalitate specific zonei/statului/pensiuni y Oferirea unui meniu compus din produse alimentare naturale si specific y Prezentarea unei oferte de activitati externe: ce se poate vizita, vedea, cumpara si atractiile din jurul unitatii turistice Reabilitarea statiunilor turistice y Reabilitarea statiunilor balneare prin: - renovarea spatiilor de cazare cel putin de nivelul standardelor de 3 sau 4 stele - instalarea unor facilitate modern de tratament, instalarea unor facilitate suplimentare modern de wellness, infrumusetare si refacere
y

- dezvoltarea unor atractii suplimentare ca motive de vizitare, cum ar fi facilitate pentru practicarea unor sporturi si sali de conferinta - promovarea produsului de sanatate si mai putin a produsului medical y Dezvoltarea zonelor montane pentru a oferi facilitate si atractii oaspetilor pe parcursul intregului an y Elaborarea unor planuri de dezvoltare durabila pentru parcurile nationale si natural, prin care sa se identifice oportunitatile de extindere a activitatilor turistice dj existente si introducerea altora noi, in special ciclism, sporturi de apa, urmarirea pasarilor si mamiferelor, etc. Dezvoltarea unui sistem de marcare a atractiilor turistice y Dezvoltarea unui sistem de marcare a obiectivelor turistice in intregul judet (semnale de intrare/iesire in judet, panouri, harti, indicatoare pe drmurile nationale si judetene, in gari, autogari, etc) y Instalarea indicatoarelor turistice maro inscriptionate cu litere albe si pictograme conform normelor europene pentru obiectivele turistice Crearea centrelor de informare turistica y Crearea de centre de informare turistica in toate municipiile si orasele cu potential touristic si ghisee de informare in zona atractiilor turistice, care sa ofere informatii turistice, rezervarii de cazare, vanzari de bilete la spectacole, harti turistice si vanzari de publicatii y Dezvoltarea retelelor de comunicare intre centrele de informare din regiune si cele nationale si internationale si integrarea standardizata a acestora prin interconectare vizand direct dezvoltarea si imbunatatirea sistemului de rezervari, crearea de retele de rezervare on-line a serviciilor turistic Promovarea potentialului turistic (1) y Crearea unor circuite turistice la nivelul judetului si/sau rute turistice tematice, care sa permita vizitatorilor sa cunoasca atat atractiile urbane si obiectivele de patrimoniu, cat si stilul de viata rural y Introducerea zonelor rurale in circuitul touristic dezvoltarea ecoturismului prin punerea in valoare a traditiilor locale, mestesugurilor locale, arhitecturii traditionale, a florei si faunei y Organizarea de targuri, expozitii muzeale, etnografice si manifestari culturale, expozitii florale, festivaluri, actiuni si campanii de promovare integrate a produsului turistica local si sprijinirea participarii la acest tip de evenimente pe plan intern si international Promovarea potentialului turistic (2) y Editarea de publicatii promotionale si material audio-video y Intocmirea unor harti GPS a tuturor traseelor autorizate, prezentarea traseelor in forma detaliata, punct cu punct si in forma circuitelor y Perfectionarea si actualizarea paginilor web dedicate turismului

Extinderea SITE-urilor administratiei locale cu un capitol despre turism y Dezvoltarea unei baze de date complexe in domeniul turismului y Dezvoltarea parteneriatului intre sectorul public si cel privat in vederea dezvoltarii si promovarii turismului in judetul Neamt Crearea si dezvoltarea brandului turistic y Brandul turistic = crearea, dezvoltarea si mentinerea unei relatii reciproc avantajoase intre judetul Neamt si o serie de consumatori de produse turistice cu un mesaj convingator care sa fie transmis constant in timp y Identificarea si dezvoltarea unui brand touristic de destinatie pe baza atributelor principale ale resurselor turistice ale judetului, a atractiilor si facilitatilor proprii, cu parcurgerea urmatoarelor etape: selectarea echipei/firmei pentru realizarea brandului, evaluarea pietei tinta, identificarea produselor, adaptarea produselor la piata, formularea brandului, prezentarea acestuia factorilor de turism, pregatirea strategiei de comunicare si crearea si dezvoltarea de noi produse Si nu in ultimul rand . y Pastrarea unui mediu inconjurator sanatos: a aerului, solului, apelor subterane sau de suprafata, a padurilor, florei, faunei, etc. y Pastrarea curateniei in localitati, infrumusetarea acestora, etc. y Constientizarea tuturor locuitorilor ca turismul in Judetul Neamt depinde de atitudinea fiecaruia dintre noi
y

7. Pliant publicitar

Manastirile din judetul Neamt un traseu pentru suflet

Obiective: Manastirea Horaita - Varatec - Agapia Neamt Bistrita Bisericani Pangarati Buhalnita Petru Voda Secu Manastirea si statiunea Durau Perioada 5-8 mai 1.040 lei

8. Harta turistica a judetului

Bibliografie 1. Baltaretu Andreea, Neacsu Nicolae, Neacsu Monica, Economia turismului. Studii de caz. Statistici. Legislatie , Editura Uranus, Bucuresti, 2010 2. Neacsu Nicolae, Baltaretu Andreea, Resurse si destinatii turistice-interne si international , Editura Universitara, Bucuresti, 2009 3. www.ambiance.ro/ro/html/jneamt.html 4. www.ceahlau.neamt.ro 5. www.viziteazaneamt.ro 6. www.ngo.ro 7. www.neamt.ro