Capitolul I

SCURTĂ MONOGRAFIE CULTURALĂ A ORAŞULUI TÂRGU NEAMŢ

Cunoaşterea trăsăturilor de bază pe care le prezintă cadrul natural al regiunii în care este
situată Cetatea Neamț constituie un necesar punct de plecare pentru înţelegerea relaţiilor
complexe care se dezvoltă între principalele elementele fizico-geografice și factori istorici.
În stabilirea caracterului general al climatului din această zonă, rolul cadrului natural este,
în mod evident, subordonat aportului major al factorilor genetici primordiali.

1. CADRUL NATURAL. LOCALIZAREA ZONEI DE STUDIU

Județul Neamț este situat în regiunea Moldova, în nord-estul României, la limita dintre
Carpații Orientali și Podișul Moldovei. Este cunoscut mai ales pentru frumusețea Masivului
Ceahlău și a peisajului în general. Reședința județului este municipiul Piatra Neamț. Suprafața
județului este de 5.890 km pătrați.

Fig.1.Poziția geografică a județului Neamț (Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Județul_Neamț)

1
Fig. 2 Localizarea orașului pe harta județului Neamț (Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Târgu_Neamț)

Etimologia numelui

2
 2. REPERE ISTORICE

În arealul orașului Tîrgu Neamț a existat, din punct de vedere al vestigiilor arheologice,
una din cele mai vechi așezări locuite din zona Moldovei, ele datând din neolitic și epoca
bronzului. Cele mai vechi dovezi de locuire s-au găsit în zona Băilor Oglinzi (zona izvoarelor
sărate), și anume ceramică ce datează din perioada culturii Starčevo-Criș (mileniul VI-V î.d. Hr.).
Cultura aceasta a fost urmată de cultura Precucuteni (mileniu V-IV î.d. Hr.) și apoi civilizația
Cucuteni (până în mileniul III î.d.Hr.), culturi atestate de descoperirile facute la Pometea, Lunca,
Târpești, Oglinzi, etc. În anul 1847, atunci când s-au început săpăturile pentru Spitalul
Orășenesc, s-au descoperit, de asemenea, urmele unei posibile cetăți dacice. În epoca feudală
exista în această zonă o așezare stabilă și evoluată, care, datorită situării sale la intersecție de
drumuri comerciale de mare importanță, și-a câștigat repede statutul de târg. Acest statut a fost
câștigat mai ales după secolul al XII-lea, după venirea și stabilirea aici a mai multor sași din zona
Flandrei, atunci când s-a adoptat pentru așezarea deja existentă modelul de organizare a orașelor
transilvănene, iar ocupațiile locuitorilor s-au extins și la meșteșugurile practicate de sași.
(Vrânceanu V., 2005, pag. 9-30)
Târgul medieval
Din punct de vedere al dovezilor scrise, Tîrgu Neamț este unul din cele mai vechi orașe din
Moldova, fiind atestat documentar la sfârșitul anilor 1300 (Letopisețul Novgorodului - cunoscut
și ca „Lista rusă de orașe”, datat între 1387-1392), din timpul domniei lui Petru vodă, când se
construiește și Cetatea Neamțului. Toponimul Neamț este menționat întâia oară în lista rusă de
orașe „valahe” - adică românești - întocmită între anii 1387 și 1392, unde este înscris „Neamțul
în munți”. Ulterior, regele Ungariei Sigismund de Luxemburg a folosit acest toponim „ante
castrum Nempch” (înaintea Cetății Neamț) într-un act emis în ziua de 2 februarie 1395, cu ocazia
unei incursiuni în Moldova, urmată de o lupta la Ghindăoani, unde a fost învins de domnul
Ștefan I. (Vrânceanu V., 2005, pag. 9-30)
La 7 ianuarie 1403 toponimul Neamț apare într-un document al cancelariei Moldovei, unde
domnul țării, Alexandru cel Bun, menționa pe boierul pan Sansru de la Neamț ca făcând parte
din sfatul domnesc. Apoi termenul apare din ce în ce mai des în documentele vremii. Între timp
Tîrgu Neamț a devenit, datorită poziției și importanței economice, Centru Vamal cu Pecete,
localitate cu însemne proprii, gen cruci, săgeți ș.a.. „Pecetea cea mare” a orașului a fost folosită
pe un zapis scris cu litere slavone la Neamț, la data de 25 ianuarie 1599, și avea caracteristici
gotice S. CIVIUM DE NIMCZ (Sigiul orașenilor din Neamț). În acea perioadă, în afara zonei
Transilvaniei, au mai existat doar trei orașe care au avut propriul sigiliu latinesc (Baia, Roman și
Câmpulung-Muscel). Datorită dezvoltării economice, Tîrgu Neamț a devenit și capitală de ținut,
3
având în perioada secolelor XV-XVI o situație foarte bună, mai ales ca ținutul arondat aparținea
domnitorilor, iar Cetatea Neamțului era loc de adăpost pentru familiile domnești, atunci când era
nevoie. (Vrânceanu V., 2005, pag. 9-30)
Declinul

Epocațmodernă
Seăvaăobservaăoărevenireăaăorașului odatăăcuăvenireaăevreilor și îndeosebiăa
transilvănenilorăîn secolulăal XIX-lea. Transilvăneniițauțvenitțmaițalesțdințzona Sibiuluiâșiâmai
apoiâa Făgărașului, iarâprincipalaâlorâocupațieâeraâoieritul. Primiițdintreței s-au așezatțsub
cetate, formândțmahalaua Țuțuieniș(adică aăoierilor), iarăceiăvenițiămai târziu s-au stabilit în
Blebea sau Humulești. Aceștiaăau adusăodată cuăeițșițmeșteșugurileăaferentețcreșteriițoilor și
ovinelor, cumțarțfițproducția dețproduseălactate, producțiaăde țesăturiâdeâlână, deâin, ș.a.. O
dovadăâaânoiiâdezvoltări aâorașuluiâesteâcă la mijloculâsec. al XIX-lea, Mihail Kogălniceanu
fondaâîn Tîrgu Neamțâprima fabricăâintegrată demlânămdin Moldova, cumunmproces
tehnologicmavansat, cumutilajemaduseldin Germania. O altă dovadă a dezvoltării, îndeosebi a
celei sociale, o reprezintă faptul că la 16 octombrie 1852 domnitorul Grigore Ghica, mitropolitul
Moldovei și starețul Mânăstirii Neamț, în prezența unei mulțimi apreciabile de oameni ai locului,
inaugurau spitalul (care există și astăzi), spițeriamșimșcoalamdomnească (undemammînvățatmși
Ion Creangă - actualul MuzeumdemIstorie), instituțiigconstruitegdefcătre Mânăstirea Neamț, cea
caresprimise Ținutul Neamțului dreptddanieddemla domnitorul Constantin Racoviță, cuhmult
timpsînfurmă. (VrânceanuzV., 2005, pag. 9-30)

4
sinagogi. (Lahovari-G. I.,-1900, pag. 477-478) Laaaceaavreme, pe-teritoriul-actual-al-orașului-mai
funcționa-în-aceeași-plasă și comuna-Humulești, formată-din-satele Humulești, Săcălușești,
Topolița, Ocea-și-Țolicea, având-înatotal-2339-de-locuitori. Înfcomuna Humulești existau-cinci
mori, patruybiserici, oyșcoalăyși o fabricăadeyspirt. (Lahovari-G. I.,-1900, pag.g752)

Perioadaucontemporană

3. CETATEAMNEAMŢULUI

Fig. 3-4 Poziționarea Cetății în orașul Tg. Neamț (Sursa: https://www.google.ro/maps/place/Cetatea+Neamț)

IstorieNşiDlegendă
CetateavNeamțului estevunavdintrevcele maizimpresionantezcetățizdin Romania și se
găsește în partea de nord a țării, aproapemde Târgul Neamț. Cetatea Neamțului făcea partesdin
sistemulddevfortificații construituîn Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, pentrusapărarea

5
Neamţ. Turciimn-auzpututacuceriscetatea; ba, maismult, augtrebuitesăsfacădfaţă atâtrarcaşilor,
carevauarăspuns prinbloviturizsigure dinhspateledmeterezelor, câtmşihtunarilor caremşi-au făcut
dinkplinddatoria cunmijloacele avutealaedispoziţie.

 Unulvdintrevcele maiscunoscutevmomente dinmistoria Cetăţii Neamţ amfostmconfruntarea

dintrebregele Poloniei, IoanvSobieski şimplăieşiicacesteia, din 1691. Potrivit cronicarului Ion
Neculce, „în al şasălea an al domniei lui Cantemir-vodă coboratu-s-au iară craiul Sobeţki cu
oşti grele in Ţara Moldovei ... ş-au venit craiul cu obuzul pe la Botăşani, şi pen Cotnari păn la
Targu Frumos, şi de la Târgu Frumos iar s-au întors în ţara lui, că era vreme de toamnă. Şi
atunce întorcandu-să, au lăsat oaste cu bucate în cetate, în Neamţu şi-n Suceavă, în mănăstirea
armenească, şi-n Agapia în mănăstire şi-n Săcul şi-n Câmpul Lungu şi-n Hangu.” (Neculce I.,
1986, pag. 112)

6
 Dupărdistrugereamordonată derdomnitorul MihaivRacoviță, Cetatea Neamț și-a pierdut
importanțajsa politico-militară, iaryprocesulgde degradareasebaccentuează continuu, prinm
"conlucrarea" factorilorgnaturali cu acțiuneanlocuitoriloradin orașâși dinmîmprejurimi.
(http://www.neamt.ro/cmj/Cetatea_Neamt/Cetate_Decaderea.html)

Importanţamşi funcţiilebcetăţii
Ȋngafară de funcţia sa militară, Cetatea Neamţ amavut, de-a lungulgîntregului Ev Mediu, un
importantlrolnîn privinţa protejăriifdrumurilor comercialeâşi ocrotireanschimburilor derproduse
dinhzonă, carezaduceaujvenituri semnificativeavisteriei ţării Moldovei. Pazarputernicăiinstaurată

7
 Atestărimdocumentare

Construcţie, structură arhitecturalănşimrestaurări

8
 vremeanlui ȘtefandcelnMare au constat în supraînăltarea vechilor ziduri, ridicareamcelor
patru bastioanedale curțiirexterioare și constuireabpodului înăforma debarc, sprijinit pe 11 piloni
de piatră. Construcţiauîn unghiedrept a fostfîncadrată defturnuri saudbastioane rotunjite.

Fig. 5 Planul cetăţii (Sursa: http://www.imagini.neamt.ro)

Remarcabilenau fost:
 noua cale de acces în cetate, reprezentată de un pod arcuit, sprijinit pe 11 piloni de piatră;
 podurile mobile (printr-un sistem de scripeţi);
 „cursele de şoareci” (capcane cu trape).

9
 Zidul de est al fortului muşatin şi ruinele unui bastion Partea de nord-est a zidului construit de Ştefan cel
construit de Ştefan cel Mare Mare şi podul de acces în cetate

Zidul nordic al fortului muşatin privit din curtea Turnul din colţul sud-vestic care nu a fost complet
exterioară restaurat

Zidul de vest privit din curtea interioară Podul de acces în cetate

Fig. 6-11 Imagini cu Cetatea Neamţ (Sursa: www.tinutulzimbrului.ro)

Restaurăridşigreabilitări
Prima Restaurare: Din documentaţia întocmită de DirecţiasMonumenteloroIstorice
asupramlucrărilor deurestauraredconduse de arhitectul Ştefan Balş, în perioadavanilor 1968-
1972, rezultăucăsaurfost realizate:
 la zidurile de incintă lucrări de închidere a spărturilor şi plombări;
 lucrări de protejare a coronamentului şi de redare a unei imagini coerente a expresivităţii
faţadelor;
 refaceri la contraforturi şi completări la porţile de intrare;

10
 podul de acces în cetate, pe o structură modernă, care păstrează o imagine caracteristică şi
firească a construcţiilor medievale de această factură;
 unasistemuderiluminat arhitectural nocturn, care a contribuituîn modadeosebităla atragerea
vizitării permanenteya monumentului.
Ultima reabilitare: În perioada 2007-2009, Cetatea Neamțului amfostsreabilitatărcu fonduri
europene prin programul Phare 2004-2006 Coeziune Economică și Socială, la care s-au adăugat
fondurisalocate de Consiliul Județean Neamț, în parteneriat cu Consiliul Local Târgu Neamț. S-
au realizat următoarele lucrări: modernizarea drumului delaccestpornind cunstrada Ștefan cel
Mare, strada 1 Decembrie șimterminând cu Aleea Cetăţii; restaurareamîntregului ansamblu
arhitectonic; iluminarea căilor de acces și a monumentului; construcția de noi clădiri care să
satisfacă cerințele funcționale impuse; amenajarea celor trei parcări existente îngapropierea
cetății; alimentareafcusapă și canalizarea. (Monitorul de Neamț, 9.IV.2008)

Capitolul II
CULTURA ROMÂNEASCĂ - ȊNTRENTRADIŢIEPȘIDSPIRITUALITATE
LA TÂRGU NEAMŢ

1. CULTURA – CONCEPT, CLASIFICARE, COMPONENTE

 Definire

11
cultura a devenit obiect de studiu datorită explorărilor etnografice a culturilor primitive și
populare.

Clasificare
Din punct de vedere al funcționalității, cultura se clasifică în:
- element cultural,
- complex cultural,
- tip de cultură,
- aria culturală,
- model cultural.
Elementul cultural este unitatea de bază, cea mai simplă a unei culturi, el desemnând
orice produs cultural care încorporează o valoare. Complexul cultural e alcătuit dintr-un
ansamblu de elemente culturale, corelate funcțional și stilistic între ele. El determină un anumit
sistem cultural care generează un anumit tip de cultură. Tipurile de cultură se clasifică în funcție

Cultura cuprinde şi unsansamblulcomplex de instituţii aferentejşilmijloacejdeicomunicare,

12
 2. TRADIŢIA ȘI SPIRITUALITATEA, COMPONENTE ALE CULTURII

spiritualizarea şilsocializareaatinerilor, largăsireamunuimsensmal vieţii, amuneigmotivaţii

existenţiale, descaresadeseori suntilipsiţi. Ȋntr-un cuvânt, putemaspunercăspatrimoniulevalorilor
identitare româneşti poatenconstitui, pentru societateamactuală, o alternativăneducaţională,
artistică, economică, cuvunăpotenţialadeloconeglijabil, osalternativă şi orsoluţieoasunora dintre
dilemele, căutărilemşi neîmplinirilevcontemporane.

13
 Obiceiuri şi tradiţii străvechi. Viaţa spirituală
 Folclorul muzical - JudeţulsNeamţ sesînscriesîn zona folclorică descentrusa Moldovei,
carepse resimte atâtrîn privinţa stratului descântece vechi, aparţinând repertoriului păstoresc, cât
şiragceluinde cântece propriu-zise. Ţinând seama delaşezarea sa geografică precumoşi de
condiţiile istorice în careva trăitupoporul, în viaţa cântecului acestui ţinut se desprind subunităţi
ale graiului moldovenesc, carense profilează înstrei zone folclorice, fără însă acavea între ele
graniţe rigide, fixe.

14
"coarnele jberbecului",d"musculiţe","luceferi",v"melcul", "creangalbradului", "ghinda", etc..
Măştilespopulare - Acesteamreprezintă unesegment reprezentativ însculturatpopulară a
judeţului nostru. Măştile se confecţionează din materiale diferite: piele, blană, ţesături, lemn
cioplit, coji de copac. Aceasta poartă osbogată încărcătură emoţională, furnizând copiimgroteşti,

15
 Olăritul - meşteşug de producere a vaselor din lut cu diferite întrebuinţări - pentru prepararea
mâncărurilor, pentru păstrarea alimentelor, sau vasele cu caracter strict decorativ.
Ţesutul - cusutul - meşteşuguri ce cunoscrosmare varietate derstiluri. Bogăţia, originalitatea
şi specificitatea realizării ţesăturilor şi arcusăturilor este concretizată pe o gamă foarte variată de
piesemde interiorn(scoarţe), de costum popular, de obiecte folosite în gospodărie: ţoluri,vcergi,
lăiceresde cânepă, coarde, şervete, feţe de pernă, desagi, saci,stuhali.

16
 2. ANALIZA SOCIO-CULTURALĂ A ORAȘULUI TÂRGU NEAMȚ

Elaborareacunei strategiigde dezvoltare culturalăva oraşului Târgu Neamţ, reprezintă o

provocare îngarsatisfacenla nivelul comunităţii unelejnevoi generale umane, carecsă contribuie la
potenţarea calităţii vieţii cetăţenilor şincare sărasigure prosperitatea zoneioprin abordarea unei
politicialocale coerentemde dezvoltare economică. Viaţa culturalăasetaflă într-o interdependenţă
organicăkpermanentă cu viaţa economică alzonei, faptlce se manifestă şi se reflectă în

17
combinaţianarmonioasă a componentelor sociale, culturale, sportive şi de agrement. Implicarea
tuturor partenerilor, fie că reprezintă societatea civilă, administraţia publică sau grupuri de
interese, este cheia realizării obiectivelor strategice culturale. Există la nivel de ansamblu,
realităţi, ce acţionează favorabil dar şi realităţi ce acţionează nefavorabil asupra ofertei culturale
locale (puncte tari, puncte slabe).

Festivaluri și evenimente culturale

Tabel 1. Lista evenimentelor importante
Nr. Perioadă de
Denumirea festivalului / evenimentului cultural
crt. derulare
Parada obiceiurilor și tradițiilor de Anul Nou - Parada măștilor și a
1. ianuarie
formațiilor de urători-Tîrgu Neamț
2. Serbare câmpenească „Pădurea de Argint” - Serbare populară cu caracter iunie
18
 folcloric inițiată în 1977 - com. Agapia-Văratec
3. Zilele Cetății Neamțului - MedievArtFest Tirgu Neamt iulie
4. Zilele orașului Tîrgu Neamț septembrie
5. Hramul orasului septembrie
6. Târgul meșterilor populari- Tîrgu Neamț septembrie
7. "Zilele Ion Creangă" - Humulești, Tîrgu Neamț decembrie

19
20
Fig. 12 Harta lăcaşurilor de cult din judeţul Neamţ (Sursa: http://www.neamt.ro/Info_utile/tour_nt.html)

Agapia-1969 Văratec-1900

Neamţ Secu

Sihăstria Sihla-1912
Fig. 13-18 Imagini vechi cu mânăstiri aflate în apropierea oraşului Tg. Neamţ
(Sursa: http://fototecaortodoxiei.ro/)

21