Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Lucru individual
La disciplina”Patrimoniul național cultural și protecția patrimoniului”
„Cetatea Soroca”

Chișinău 2017
 Cuprins:

1.Cetatea Soroca-sistem feudal de apărare.................................................................................3-5

2.Teorii privind originea cetății..................................................................................................5-7

3. Cetatea Soroca- Monument de importanță națională.............................................................7-8

4.Concluzie..................................................................................................................................9

5.Bibliografie..............................................................................................................................10

1. Cetatea Soroca-sistem feudal de aparare

2
 În Europa medievală concepţiile de cetate, castel par să fi fost împrumutate de nobilimea
implicată în cruciadele creştine din însăşi Imperiul Bizantin, unde acest sistem de apărare a rămas
peste secole, venind din tradiţiile militare de fortificare din Roma antică. Cetatea Soroca este unicul
monument al epocii medievale din spțiul dintre Prut și Nistru, care s-a păstrat aproape integral.
Cetatea a fost construită din lemn în secolul al XV-lea, la porunca lui Ștefan cel Mare, în fața
vadului peste Nistru, și reconstruită din piatră sub conducerea lui Petru Rareș, la mijlocul secolului
al XVI-lea.
Istoria apariției cetății începe în anul 1499, cînd, la ordinul lui Ștefan cel Mare, în locul
portului Olihonia a fost construită o cetate din lemn în formă pătrată. Scopul acesteia era de a opune
rezistență atacurilor tătarilor, turcilor și altor dușmani. În timpul domniei lui Petru Rareș, pe locul
vechii cetăți a fost construită o cetate nouă, din piatră, care se păstrează și până în zilele noastre.
Cetatea are o formă rotunjită, diametru – 37,5 metri. Pe perimetrul ei sunt situate 5 turnuri – 4
rotunde şi unul de intrare –  forma pătrată. Încăperile au trei niveluri și deschideri speciale pentru
arme. Înălţimea cetaţii este 20-25 metri, iar grosimea pereților de 3,5 metri.
   După ridicarea puternicei fortificații, orașul Soroca începe să crească în importanță având o
funcție administrativă și comercială prin punctul vamal instalat aici. Totodată prin fortificarea
nucleului urban de la Soroca, se încerca crearea unui nou centru de greutate a rețelei urbane
moldovenești și în special a comerțului de tranzit, după pierderea în 1484 a cetăților din sudul
Moldovei.
Cetatea Soroca a fost un element destul de esenţial a sistemului feudal de apărare a
Principatului Moldova şi anume fiind responsabilă prin:
1. Crearea unei frontiere politice la margine de ţară, şi anume pe porţiunea de rîu Naslavcea –
Vadu-Raşcu;
2. Securitatea economică a ţinutului şi a ţării;
3. Securitatea comercială la vadurile Nistrului şi mai ales la cele trei: Otaci – Moghiliov-Podolsk,
Soroca – Iampol şi Vadu-Raşcu – Raşcu.

3
 Aceste responsabilităţi atribuite Cetăţii Soroca, cît şi celorlalte fortificaţii aşezate pe
Nistru, la o concepţie ideală, influenţate la ziua de astăzi de crearea Uniunii Europene şi dorinţa RM
de a se integra în această comunitate europeană, au fost, după părerea noastră, mult mai largi,
adăugînd la cele trei şi responsabilitatea de a fi alături de cetăţile din Ucraina poloneză, acel zid de
apărare a civilizaţiei europene de invaziile a tot felul de triburi barbare, ce fără de opreală tot izvorau
la anumite perioade din adîncurile Asiei barbare. Ne luăm îndrăzneala de a presupune o tendinţă din
subconştient de apărare şi de ce nu, comună, a ţărilor europene, prin acest sistem de apărare la
marginea Europei civilizate. Această barieră fiind şi o garanţie de existenţă a lumii creştine. Această
tendinţă, nefiind desigur politică, doar chiar de la începuturile sale tînărul principat al Moldovei a
fost nevoit să se afirme cu arma în mînă împotriva acelor vecini dornici de a dezmembra noua
formaţiune polica.
Destinul nostru a fost să fie aşa ca noi să fim plasaţi la această margine de civilizaţie
unde peste apa Nistrului, asemenea unui ocean imens, cu un început la Nistru şi fără sfîrşit, se
întindea Stepa sălbatică. Cu mii şi sute de ani în urmă strămoşii noştri au construit cetăţi la Nistru,
ele fiind platoşa Europei şi tot odată martirii ei, jertfind bărbaţii Neamului întru apărarea ţării şi a
lumii creştine. Exemplu pot fi acele fortificaţii ce s-au perindat în decurs de milenii de-a lungul
istoriei acestui pămînt românesc.
Cetăţi ridicate cîndva pe muchii şi creste de deal îşi mai ascund şi astăzi sub straturi de
pămînt istoriile zbuciumate. Ţinutul Soroca (nelimitîndu-ne la istoria unei frînturi din acel vechi
ţinut cum este astăzi raionul Soroca) a fost destul de bogat în fortificaţii antice ridicate din lemn şi
pămînt: Gorodoc (Cunicea, sec. IX-XII î.Hr.), Movila lui Iosif Pastuh (Inundeni), Zamca (Iorjniţa),
La Şanţ (Napadova), La Baba Neagră (Rădi-Cereşnoveţ), La trei Cruci (Rudi, sec. IV-II î.Hr.),
Şanţul Turcului sau Brazda Turcului (Slobozia-Cremene), La Şanţ (Temeleuţi, sec. IV-III î.Hr.),
Cetatea (Vertiujeni, sec. IV-III î.Hr.). Alte cinci cetăţi ce datează cu o vechime de 2000-2800 ani pot
fi găsite în harta lui Ptolomeu: Carrodunum, Maetonium, Clepidava, Vibantavarium şi Eractum. Una
dintre aceste cetăţi antice, Maetonium, o găsim pe teritoriul raionului Soroca şi este atestată ca
aşezarea antică La Şanţuri de lîngă s. Rudi. Tot odată unii arheologi (Dr. Ilie Borziac) susţine că şi
cel de-al treilea oraş-cetate Clepidava se află de asemenea pe teritoriul raionului Soroca, atestat ca
aşezarea Zamca de lîngă s. Cosăuţi.

4
 La o depărtare de 700-800 ani în urmă în regiunea Nistrului arheologii atestă un alt brîu
de cetăţi: Farfuria Turcului, Alcedar Echimăuţ. Împăratul bizantin Constantin Porfirogenetul în
Cartea de învăţătura adresată fiului său Romanos menţionează mai multe cetăţi pe Nistru: Să ştii că
pe partea această a rîului Nistru în ţinutul dinspre Bulgaria, la vadurile peste acest rîu, se află cetăţi
pustii: prima cetate este numită de către pecenegi Aspron (albă), deoarece pietrele ei par foarte albe;
a doua cetate Tungate (paşnică), a treia cetate Cracnacate (de strajă), a patra cetate Salmacate (de
patrulare), a cincia cetate Sacacate , a şasea cetate Gheucate (de război). (Vlad Gimpu, Biserici şi
mănăstire).
După cum se vede, la diferite momente al istoriei civilizaţiei europene, de-a lungul
Nistrului s-au perindat un şir de cetăţi, care au stat de strajă, de patrulare şi de război la frontierele
Europei creştine, fiind zidul de apărare a lumii civilizate împotriva Stepei barbare.
Următorul brîu de Cetăţi la Vadurile Nistrului apare la sfîrşitul sec. XIV – începutul sec. XV, cu o
ulterioară reconstrucţie a lor, pe parcursul domniilor lui Alexandru cel bun – Ştefan cel Mare – Petru
Rareş: Hotin, Soroca, Orheiul Vechi, Tighina, Cetatea Albă. Cursul de mijloc al fluviului Nistru era
păzit de Cetatea noastră de Soroca, atestată documentar la 12 iulie şi 14 septembrie 1499, prin Coste
Posadnic, pîrcălab de Soroca.

2. Teorii privind originea cetății

Foarte mulţi cercetători şi-au pus nu odată întrebarea referitor la originea şi datarea cetăţii
Soroca. În urma studiilor efectuate mai mult teoretice de cît arheologice au fost prezentate cîteva
ipoteze. Una dintre cele mai răspîndite este aceea care consideră cetatea Soroca „opera genovezilor”
şi nu-i altceva decît bătrîna „Olhionie” – colonie străveche, iar mai tîrziu factorie genoveză. Printre
promotorii acestei versiuni este Dmitrie Cantemir, Constantin Stamati, Zamfir Arbure, Nicolae
Iorga, ş.a.
Cercetătorii care au avut în atenţia lor studiul cetăţii au intuit asemănarea cetăţii Soroca cu
unele castelele europene. G. Cebotarenco şi V. Voiţehovschi, avînd un reper documentar, afirmă ca
actuala cetate din piatră a fost construită la 1543-1546 de către voievodul Petru Rareş cu ajutorul
meşterilor din Bistriţa.

5
 Şi totuşi arhitectura cetăţii vorbeşte de faptul că Cetatea Soroca se referă la o vreme mai
timpurie şi ar data cu sfîrşitul sec. XIV – începutul sec. XV. Punctul slab al acestei ipoteze susţinută
pe larg de cercetătorul Tama Nesterov este lipsa de documente care ar confirma ipoteza lansată de d-
na Dr. Tamara Nesterov, precum ca Cetatea Soroca ar fi construită mai anterior, la răscrucea
secolelor XIV-XV de Petru I Musat sau Alexandru cel Bun. (T. Nesterov, Cu privire la miturile
arhitecturii şi datării cetăţii Soroca, în Artă, istorie, cultură. Studii în onoarea lui Marius Porumb,
Cluj-Napoca).
Iar faptul că la 1543 Petru Rareş se adresează personal „credinciosului meşter”, care-i
trebuie pentru lucru la cetatea Sorocăi (Hurmuzaki, XV1, p. 4322, no. DCCCVII) putea să fie o
intenţie şi de ce nu, de a repara şi întări cetatea. Se ridica ograda, se construiesc beciurile, se mai
sapa o fîntînă. Lucru, care a fost luat ca începutul construcţiei cetăţii din piatră de la Soroca. În
Europa secolului al XI, castele erau construite încă din lemn ca mai apoi, în cel de al XII, să apară
primele castele din piatră. Construcţia castelelor în Principatele Române vor derula odată cu crearea
Principatelor şi retragerea tătarilor, eveniment care a avut loc în a doua jumătatea sec. XIV.
Cetatea Albă este una din cetăţile cele mai vechi, avînd o istorie milenară. Tighina ar fi
fost deja pe la 1408. Hotinul este menţionat la 1378 prin Stephanus de Hotin (A. Husar, Cetatea
Hotin.., p. 16). Orheiul Vechi ca aşezare moldovenească îşi are începutul pe la 1370. Cu toate că
Soroca este menţionată la 1499, este de aşteptat că cetatea să fi fost construită cam odată cu celelalte
cetăţi de pe Nistru: Hotin, Orheiul Vechi şi Tighina. În urma investigaţiilor arheologice efectuate la
1968-69 de G. Cebotarenco s-a constat ca pe locul unde în prezent se află Cetatea din piatră a mai
fost o altă cetate din lemn şi pămînt. Aşa dar la Soroca conform investigaţiilor s-a dovedit o
continuitatea în construcţia unor cetăţi / castele.
Cetăţile în istoria lor au trecut prin mai multe idei arhitecturale. De la lemn la piatră.
La începuturi n-a fost decît un aranjament de zid de pămînt / val şi mai apoi o palisadă – un sistem
de apărare care putea fi construit foarte uşor pe un teren drept, dra şi uşor puteau fi distruse prin
incendiu.Apoi apar ansambluri întregi compuse din turn, val de pămînt, şanţ şi ziduri din piatră ce
înconjoară întregul ansamblu.
Necătînd la faptul că cetăţile aveau ziduri înalte şi puternice, dacă asediatorii ajungeau
la baza lor erau pierduţi din vedere de apărători. Acolo sub ziduri ei erau în deplină siguranţă. Acest
fapt i-a impus pe arhitectori medievali chiar de la începuturi să proiecteze în pereţi găuri speciale
prin care apărătorii turnau peste capetele asediatorilor ulei fierbinte sau trăgeau cu arcul.

6
 Părea ca problema securităţii cetăţilor / castelelor a fost rezolvată cînd meşterii la o
anumită distanţă au ridicat în afara peretelui principal turnuri care aveau sub lovitura lor întreg
spaţiu aflat de-a lungul zidului. La începuturi aceste turnuri de flancare aveau o formă pătrată. Cu
părere de rău aceste turnuri puteau fi uşor distruse. Se săpau tuneluri sub fundament, se instalau
butoaiele cu pulbere şi se aruncau în aer. Nu a trebuit foarte mult timp ca inginerii medievali să
înţeleagă, că turnurile rotunde sunt mai puternice ca cele cu zid drept.
Partea slabă a castelelor a fost desigur intrarea, de aceea nici aici n-a trebuit să treacă mult
timp pentru a se descoperi că turnurile din flancuri sunt acea salvarea şi mai ales că ele controlau şi
întreaga întindere a peretelui.Castelele cu ziduri şi turnuri rotunde au apărut mai întîi în Europa
Apuseană ca mai apoi, cu ajutorul meşterilor italieni (şi nu numai), da şi a meşterilor din
Principatele Române, ce au făcut studii şi practici în Europa Apuseană, să fie ridicatre şi în
Principatele Române. Anume datorită acestui fapt, Cetatea noastră de Soroca include în sine mai
multe particularităţi, care le găsim la aşa castele ca Del Monte (1240, Italia), Restormel (1265,
Anglia, Cornwall), Queenborough (1361-77, Anglia, Kent). ş.a.
Prin aceste castele meşterii medievali au fost liberi să dezvolte ultima idee logica de
apărare, da şi să folosească pentru afirmarea ei practica veacurilor de mult trecute. Anume prin
aceste cetăţi şi Soroca inclusiv logica apărării a căpătat cea mai perfectă formă, şi anume:
- zidurile rotunde sunt mai puternice decît cele drepte;
- sistemul de apărare este concentric;
- porţile / intrarea sunt mai bine apărate din turnurile din flancuri.

7
 3. Cetatea Soroca- Monument de importanță națională
Ordinul lui Ștefan:
Se spune că la Soroca a fost înălțată o cetate din lemn și pământ în primul sfert al secolului
al XV-lea, dar cu o primă mențiune documentară sub numele de Soroca apare abia la 12 iulie 1499,
odată cu primul său pârcălab Coste. La 12 iulie 1499, la Curtea Domnească de la Hârlău, boierii din
Sfatul lui Vodă adeveresc biruința lui Ștefan cel Mare, pacea cu regele polon Ioan Albert. La 14
septembrie 1499, Ștefan cel Mare încheie un tratat de ajutor reciproc cu marele duce al Liteniei,
Alexandru, unde este menționat „pan Coste, staroste de Soroca”. Cetatea Soroca a fost construită la
ordinul lui Ștefan cel Mare, iar scopul ei era de a rezista tuturor atacurilor, în special celor ale
tătarilor și turcilor. Astfel, cetatea de lemn a devenit parte din sistemul de ofensivă al Moldovei.
Între anii 1543-1546, în timpul domniei lui Petru Rareș, cetatea a fost rezidită din temelie de piatră,
așa cum o vedem și astăzi.
Astăzi, Cetatea Soroca găzduiește expoziția Muzeului de Istorie și Etnografie din oraș.
Imaginea Cetății Soroca este aplicată pe partea din spate a buletinului de identitate al cetățenilor R.
Moldova, precum și pe bancnotele de 20 de lei. De anul trecut, Cetatea Soroca trece printr-un șir de
reconstrucții. Proiectul prevede reconstruirea imaginii originale a cetății. „Restaurările sunt în proces
de lucru. S-a prelungit timpul, deoarece lucrările sunt foarte minuțioase. Până acum s-a restaurat
turnul de la intrare, astăzi se lucrează la acoperișul lui și la celelalte trei turnuri. Vrem ca, până în
octombrie curent, să finalizăm o mare parte din lucrări, iar în mai 2015 cetatea să fie redeschisă”, a
declarat pentru Ziarul NAȚIONAL Nicolae Bulat, director al Muzeului de Istorie și Etnografie din
Soroca. De asemenea, se lucrează și la amenajarea spațiului aferent prin pavare cu piatră de Cosăuți,
ca pe vremuri, restaurarea aleilor din parc și reparația drumurilor care duc spre cetate. Conform
proiectului inițial, redeschiderea Cetății Soroca era preconizată pentru 18 mai 2014, iar noul termen
pentru redeschidere este 18 mai 2015.
Nicolae Bulat, director al Muzeului de Istorie și Etnografie din Soroca: „Cetatea Sorocii
este un monument de valoare națională, cu o arhitectură unică. Este singura cetate care ne-a mai
rămas. Este foarte importantă, pentru că prezintă o educație civică, patriotică și o mândrie de țară. Ea
insuflă și acum încredere. Pentru o educație corectă a copiilor și tinerilor, cred că trebuie organizate
mai multe excursii în locurile și la monumentele cu valoare istorică și culturală din țară”.

8
 Concluzie

Cetatea Soroca este o adevarata perla a neamului nostru. Monumentul cultural ce mereu
va duce farmecul gloriei istorice. Locul sfînt unde Domnitorul Moldovei Ștefan cel Mare a luptat
împreună cu oastea sa împotriva trupelor străine ce intrau în țară avînd drept scop să obțină ceea ce
nu le aparține. Este locul unde strămoșii noștri au reușit sa apere averea poporului ca în asemenea
mod sa ne o transmite nouă urmașilor săi și care cu mîndrie și onoare sa o purtăm mai departe.
Cetatea Soroca păstrează și pînă în zilele de astăzi mirosul proaspăt al victoriei.Rămîne una dintre
cele mai vizitate locuri ale Moldovei.Este mîndria poporului nostru,un impuls care ne transmite că
mereu merită sa lupți pentru ceea ce este al tău și al aproapelui tău.Deoarece doar luptînd poți obține
ceva.

9
 Bibliografie

1.http://www.travel.md/ro/locuri-de-vizitat/atractii-turistice/cetatea-soroca
2.http://istoria.md/articol/103/Cetatea_Soroca_a_Moldovei
3.http://www.moldovenii.md/md/section/745/content/9964
4.https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Soroca
5. http://descoperamoldova.md/soroca-fortress/
6. http://www.ziarulnational.md/singura-cetate-din-r-moldova/

10