Mihai Viteazul între legendă și istorie

- PROIECT –
 Familia domnitorului

Mihai s-a născut cel mai probabil în anul 1558, în Oraşul de Floci (sau Târgul de
Floci sau Cetatea de Floci), situat la vărsarea Ialomiţei în Dunăre, localitate azi
dispărută. Mama sa s-a numit Tudora (Teodora). Ea era sora lui Iane Epirotul, care a
ajuns ban al Olteniei şi reprezentantul (capuchehaia) domnului Munteniei la
Constantinopol, fiind o persoană foarte influentă.
Identitatea tatălui lui Mihai Viteazul este disputată. Unii cercetători consideră că
el este fiul legitim al lui Pătraşcu cel Bun, alţii că este fiul nelegitim al aceluiaşi. Sunt
istorici care afirmă că Mihai Viteazul nu are nici o legătură cu voievodul Pătraşcu cel
Bun.
La vârsta de 26 ani Mihai Viteazul s-a căsătorit cu Stanca, văduva lui Dumitru
postelnicul din Vâlcăneşti şi nepoata lui Dobromir, mare ban al Olteniei. Stanca a mai
avut doi fraţi, pe Dragomir, fost mare postelnic al lui Alexandru Vodă, şi pe Ioan
Monahul.
Mihai Viteazul şi Stanca au avut doi copii: pe Nicolae (uneori apare sub numele
de Nicolae-Pătraşcu) şi pe Florica.
Mihai Viteazul a mai avut o fiică, nelegitimă, Marula, de la o femeie cu numele
de Tudora din Târgşor.
Fiul lui Mihai Viteazul, Nicolae, s-a căsătorit cu Ancuţa, fiica voievodului Radu
Şerban, cu care a avut o fiică, Ilinca.
Fiica lui Mihai Viteazul, Florica, s-a măritat în anul 1603 cu Preda postelnicul.
Stanca, soţia lui Mihai Viteazul, a murit de ciumă în anul 1603 şi a fost
înmormântată în biserica episcopiei din Râmnicu Vâlcea.
 Primele funcții deținute

În tinereţe Mihai Viteazul a fost negustor.

Cariera de boier a început-o pe lângă unchiul său, Iane. Pe vremea când acesta era
mare ban al Olteniei, Mihai Viteazul a ajuns ban mic (bănişor) al judeţului Mehedinţi. În
anul 1558 el deţinea deja această funcţie. În anul 1590 ajunge mare stolnic, între 1591-
1592 devine mare postelnic, iar apoi, în scurt timp, mare agă. În tot acest timp, pentru că
banul Olteniei locuia de fapt la Constantinopole, e posibil ca Mihai Viteazul să fi fost şi
ispravnic în locul acestuia, la Craiova.
Între 1592-1593 Mihai a ajuns ban al Olteniei.
 Începutul domniei

În luna septembrie 1593, cu sprijinul boierimii muntene, al patriarhului

Constantinopolului, dar şi al otomanilor, Mihai Viteazul este numit domn al Munteniei.
În luna octombrie a aceluiaşi an a ajuns la Bucureşti. Aici îl aşteptau şi creditorii
fostului domn, care îşi cereau banii înapoi. Din acest motiv, în primul an de domnie,
supuşii lui Mihai Viteazul au fost obligaţi să plătească, pe lângă birul obişnuit, şi un
număr mai mare de alte biruri, ceea ce a făcut ca apăsarea fiscală să devină
insuportabilă.
Împreună cu boierii mari şi mici, Mihai Viteazul a decis ridicarea împotriva Porţii
Otomane. Momentul era favorabil, pentru că Papa Clement al VIII-lea cerea cu stăruinţă
monarhilor creştini să pornească lupta împotriva turcilor. Împăratul Rudolf al II-lea, în
jurul căruia urmau să se adune forţele creştine antiotomane, s-a aliat printre alţii
cu Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, şi cu Aron Vodă, domnul Moldovei, în
anul 1594. Mihai Viteazul s-a aliat şi el în acelaşi an cu ultimii doi principi. Ca urmare a
alianţei cu Sigismund, două mii de soldaţi ardeleni, conduşi de căpitanul cetăţii Făgăraş,
au sosit la Bucureşti.
La 13 noiembrie 1594 Mihai Viteazul şi-a anunţat creditorii că îi va plăti, motiv
pentru care i-a chemat pe toţi la vistierie. După ce toţi creditorii au intrat în clădire,
aceasta a fost incendiată, iar creditorii atacaţi cu tunurile. Cei care au scăpat de tunuri şi
de foc au fost ucişi de soldaţii lui Mihai Viteazul. Garnizoana turcă, de 2.000 soldaţi, a
fost şi ea masacrată.
După uciderea creditorilor, Mihai Viteazul a pornit atacul împotriva
cetăţii Giurgiu, care avea garnizoană otomană.