Sunteți pe pagina 1din 2

Domnia lui Mihai Viteazul

1593- 1601
Nicula Cristina

1.Originea şi ascensiunea politică


În anul 1601, în timpul unei şederi la Praga, a fost portretizat de pictorul Egidius Sadeler, care a
menţionat pe marginea portretului aetatis XLIII, adică în al 43-lea an al vieţii, ceea ce indică drept an al
naşterii lui Mihai anul 1558.1 Domnul Pătraşcu cel Bun, considerat multă vreme ca fiind tatăl nelegitim
al lui Mihai, a murit în 1557. Mama lui Mihai a fost Teodora
Cantacuzino, de neam grecesc. Cronica lui Radu Popescu, foarte
bine informată asupra carierei lui Mihai, menţionează că mumă-sa
au fost de la Oraş dela Floci, care fiind văduvă şi frumoasă şi
nemerind un gelep [comerciant], om mare şi bogat den [sic]
Poarta Împărătească şi care în casa ei zăbovindu-se câtăva
vreme.2 Alte documente, aflate în custodia Academiei Române,
precum şi specificaţiile din Condica episcopiei Râmnicului,
atesta că Mihai Viteazul s-ar fi născut la Drăgoeşti, localitate
aflată pe partea stângă a Oltului, judeţul Vâlcea. Aceleaşi surse
mai specifică faptul că la Proieni, pe Valea Oltului, într-o veche
biserică ortodoxă, s-ar fi cununat cu Doamna Stanca. La sfârşitul
anului 1588 devine stolnic al curţii lui Mihnea Turcitul, iar în
1593 ban al Craiovei în timpul domniei lui Alexandru cel Rău.
În septembrie 1593, cu ajutorul patriarhului Constantinopolului,
dar şi al otomanilor, a devenit voievod al Ţării Româneşti,
efectiv de pe 11 octombrie. Aderă la Liga sfântă, alianţă antiotomană din care mai făceau parte
Imperiul romano- german, Statul Papal, Veneţia, o serie de ducate italiene, precum şi Transilvania.
2.Campania antiotomană
Lupta antiotomană este declanşată în 1594 prin uciderea creditorilor turci instalaţi la Bucureşti
şi care îşi aşteptau banii cu care îl înprumutaseră pe Mihai pentru cumpărarea domniei. În 1595
urmează o serie de victorii împotriva tătarilor şi turcilor la Putineiu, Stăneşti şi Şerpăteşti. Delegaţia de
boieri condusă de mitropolitul Eftimie negociază şi semnează la Alba Iulia la 20 mai 1595 un tratat cu
Bathory prin care Mihai devenea de fapt locţiitorul acestuia pe propriul său tron (din Ţara
Românească). Puterea revenea astfel Sfatului Domnesc alcătuit din 12 boieri de rang înalt. Comandând
o armată de cca. 16.000 de ostaşi, la care se adăugau cei 7 000 de transilvăneni conduşi de Albert
Kiraly, Mihai Viteazul obţine contra turcilor victoria la Călugăreni- 13/23 august 1595 (evocată în mod
strălucit în poemul Paşa Hassan al poetului George Coşbuc). Contraofensiva otomană îl forţează să se
retragă temporar în munţi, aşteptând sprijinul lui Sigismund Bathory. Apoi Mihai Viteazul începe, cu
sprijin transilvănean şi moldovean eliberarea oraşelor Târgovişte (5-8 octombrie), Bucureşti (12
octombrie) şi Giurgiu (15-20 octombrie). Prin încheiere păcii cu turcii în condiţii foarte avantajoase
pentru Ţara Românească (1597), Imperul Otoman îi recunoaşte domnia pe viaţă şi diminuează
considerabil tributul. De asemenea, relaţiile cu Sigismund se redresează pe picior de egalitate.
3.Unirea ţărilor române
1
Petre Panaitescu, Mihai Viteazul, Ed. Corint, Bucureşti, 2002, p. 13
2
Ibidem p. 16

1
Însă situaţia de echilibru politico- militar a Ţării Româneşti este disturbată de evenimentele din
Transilvania şi Moldova. Sigismund renunţă la tron în favoarea vărului său Andrei Bathory , iar în
Moldova noul domn Ieremia Movilă acţiona în vederea obţinerii tronului muntean pentru fratele său
Simion Movilă. În această situaţie, unitatea militară a ţărilor române se diminuează iar Mihai Viteazul,
pus în faţa destrămării coaliţiei antiotomane, decide aplicarea planului dacic: unirea celor trei Ţări
române existente în spaţiul dacic. Obţine victoria asupra lui Andrei Bathory (Şelimbăr, 18/28
octombrie 1599) şi îşi face intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599.
În mai 1600, Mihai Viteazul îl alungă de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă, învingându-l la
Bacău, şi realizează astfel, prima unire a ţărilor române. Titulatura folosită de voievod (într-un
document din 6 iulie 1600) era: Domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată ţara Moldovei.3
4.Destrămarea unirii
Contextul internaţional era complet nefavorabil Unirii. Puterile vecine vedeau în noul stat o
contradicţie cu interesele proprii. Habsburgii îşi vedeau ameninţate planurile de menţinere a
Transilvaniei în sfera de influenţă, Polonia nu dorea pierderea controlului asupra Moldovei, iar
Imperiul Otoman nu accepta ideea renunţării la Ţara Românească. Existau însă şi conflicte interne,
cauzate de insubordonarea nobililor maghiari din Transilvania care nu acceptau măsurile impuse de
noul Domn. Mihai nu reuşeste să înfrângă revolta nobililor maghiari sprijiniti de generalul Basta
(Mirăslău 18/28 septembrie 1600) şi astfel pierde Ardealul. 4 În scurt timp Moldova va reintra în posesia
Movileştilor aserviţi intereselor polone. Mihai încearcă să reziste atacului polon asupra Ţării Româneşti
la Bucov şi Curtea de Argeş, însă şi pe acest tron se va urca un membru al familiei Movileştilor,
Simion.
5.Moartea lui Mihai Viteazul
Forţat să ia calea pribegiei, Mihai cere sprijinul împăratului Rudolf al II-lea, care, în contextul
reînscăunarii lui Sigismund Bathory pe tronul Transilvaniei, acceptă să-l susţină pe român. Mihai
porneşte campania de recucerire a teritoriilor româneşti. Prin victoria de la Guruslău (3 august 1601),
voievodul valah îl îndepărtează pe Bathory din Transilvania. Continuă prin a recupera Ţara
Românească, gonindu-l pe Simion Movilă de pe tron. În aceste condiţii, se întrezăreau perspectivele
unei noi uniri româneşti, perspectivă ce nu convenea împăratului habsburgic. Din ordinul său se pune la
cale înlăturarea fizică a domnitorului român, şi la 9 august 1601, pe Câmpia Turzii, Mihai Viteazul este
ucis. Capul său este luat de unul dintre căpitanii domnitorului şi înmormântat la Mânăstirea Dealu,
lângă Târgovişte. Pe lespedea sa de piatră stă scris: Aici zace cinstitul şi răposatul capul creştinului
Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi Moldovei.
6.Importanţa domniei
Unirea ţărilor române avea să fie valorizatăca reper al constituirii conştiinţei nemului românesc
şi a statului unitar odată cu Epoca modernă datorită operei lui N. Bălcescu: Românii supt Mihai
Voievod Viteazul. De asemenea, pentru ţările române efectul pozitiv a fost şi acela că a fost evitat
colapsul economic la care ar fi ajuns din cauza creşterii continue a pretenţiilor financiare ala Porţii.5
Sumary
Michael The Brave was a roumanian ruler of Wallachia in The Middle Age, he obtained great
victories against Ottoman Empire and did the first union of roumanian countries in 1601.

3
Zoe Petre (coord.), Istorie: manual de clasa a XII-a, Ed. Corint, Bucureşti, 2008, p. 116
4
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Viteazul
5
Zoe Petre, op.cit., p.117