1

TEMA 4

AUTONOMIILE LOCALE ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC

I. OBŞTEA SĂTEASCĂ
II. TRANSILVANIA
III:CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEȘTI:
a.ȚARA ROMÂNEASCĂ,
b.MOLDOVA
c.DOBROGEA
d.STATUL ASĂNEȘILOR( Țaratul vlaho-bulgar)
IV.INSTITUȚIILE STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEȘTI
a. TRANSILVANIA
b.ȚARA ROMÂNEASCĂ ȘI MOLDOVA

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 2

I. OBŞTEA SĂTEASCĂ

În mileniul I, istoria românilor a evoluat între Imperiul Noii Rome ( Imperiul Bizantincu capitala la Constantinopol) și populația
migratoare. La sfârșitul acestei perioade Bizanțul a oferit românilor ca și altor popoare din această arie geografică, modelul structurilor de
stat și de civilizație.În sec. VII-IX – forma de organizare specifică spațiului românesc a fost obștea sătească:
– instituție colectivă, se baza pe proprietatea comună asupra pământurilor, conducere și răspundere colectivă
precum și organizarea colectivă a muncii.
- la începutul ei obștea se baza pe o decizie colectivă Sfatul(Adunarea)Satului , →cu timpul decizia se
individualizează și atribuțiile militare, juridice și sociale sunt încredințate unor membrii numiți (jupân, cneaz, voievod, jude) –→
procesul de maturizare politică a cunoscut o nouă etapă, desfășurată însă pe fondul continuității elementului autohton, motiv pentru
care Nicolae Iorga a numit aceste structuri „romanii populare„ sau „democrații țărănești„.
Romanitatea răsăriteană și autonomiile ei regionale au ocupat un spațiu întins, din Peninsula Balcanică până în nordul arcului
carpatic. Aceste nuclee politice dispuneau de un centru fortificat (reședință) ce juca un rol de sediu politico-administrativ. Așa apar în
documentele armene, bizantine, ruse și maghiare din sec. al X-lea în zona nord dunăreană cnezate, voievodate, țări sau câmpuri cum
ar fi Țara Maramureșului, Țara Bîrsei, Țara Făgărașului, Țara Zarandului. Aceste țări s-au născut din mai multe sate „ satul a devenit
pentru mai mult timp formă firească de organizare pentru strămoșii noștrii„ remarca N. Iorga. Locuitorii acestor țări erau cunoscuți
sub numele de vlahi, volohi, valahi, blachi în izvoarele armene, bizantine ruse și maghiare și de români, aromâni în vorbirea proprie.
Așezăriile rurale risipite în cuprinsul „țării„ erau conduse de cnezi și juzi cu funcții judecătorești sau administrative. Puterea
unora dintre cnezi s-a extins cu timpul peste mai multe sate dintr-o arie geografico-politic delimitată. „Țări„- autonomii politice născute din
asocierea mai multor sate depindeau de un centru străin, fie direct, fie prin intermediul unor căpetenii militare voievod, (în izvoarele
slave), dux/duce (în izvoarele latine)
Satul→ cadrul principal de conviețuire socială, grupa familiile de țărani, populație agricolă pastorală, care folosea în comun
o parte din teritoriile aflate în stăpânirea sa.
La baza evoluțiilor din sânul obștei sătești a stat dezvoltarea economică, progresul general înregistrat de societate în spațiul nord
dunărean, proces care a favoriat diferențierea socială din cadrul comunitățiilor existente.
Instalarea ungurilor în Câmpia Panoniei (896) și apoi cuceririle lor după creștinarea Regatului Ungar în răsăriul și SE european,
precum și ofensivele încununate de succes ai împărațiilor bizantini Ioan Tzimskes(969-976) și Vasile II (976-1025), care au anihilat
primul Ţarat bulgar, au adus în lumina izvoarelor romanitatea răsăriteană și autonomiile ei regionale. Astfel, izvoarele bizantine
semnalează în spațiul balcanic primele realități politico-românești și pe vlahi.
Autonomiile românești din nordul Peninsulei Balcanice au fost supuse unui puternic asalt de anihilare în sec. XI-XIII,din partea
Imperiului Bizantin, și în eforturile lor de apărare acestea au făcut trecerea de la „țară„ la „stat„. Două sunt momente însemnate sub raport
politic:
- 1066- răscoala vlahilor din Tesalia

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 3

- 1185 – răscoala vlahilor din nordul Peninsulei Balcanice sub conducerea frațiilor Petru și Asan –
constituirea statului bulgaro-vlah(statul Asăneșilor)
→Autonomiile românești au evoluat în cele din urmă spre formula statului independent. Această evoluție a fost accelerată în cursul
sec. XIII-XIV de politica Regatului Ungariei de înlăturare a autonomiilor românești din Transilvania și de tendințele sale de
dominație la S și la răsărit de Carpați – →constituirea Țării Românești și Moldovei ca state independente
Până în sec.XIII zona nord dunăreană a fost dominată de fenomenul migrațiilor. Din sec IX s-au succedat maghiarii stabiliți în
Panonia (896), apoi după anul 1000 – pecenegii, uzi, cumani iar la 1240-1241- tătarii – Hanatul Hoardei de Aur constituit de tătari
în N Mării Negre – şi-a exercitat dominația îndeosebi asupra zonei extracarpatice, constituind, totodată, o barieră în calea
expansiunii altor state : Ungaria, Principatul Kievului, Imperiul Bizantin.
În mileniul mariilor migrații (sec III-VIII/ VIII-XIII), izvoarele istorice semnalează imperii ale stepelor în zona carpato-
danubiană numite „GOTHIA„ „GEPIDIA„ „AVARIA„ „CUMANIA„ „TARTARIA„ „PATZINAKIA„ după numele principalilor
migratori.

II TRANSILVANIA

▪896- ungurii se aşează în Câmpia Panonică →începutul Dinasiei Arpadiene

▪sec.X –primele contacte ale românilor cu ungurii
Trăsăturile generale ale societății transilvane și a voievodatului în această perioadă de început a Evului Mediu se pot reconstitui cu
destulă aproximaţie pe baza izvoarelor scrise sau arheologice:
-În sec. VIII- IX zona Tisei și Transilvaniei este locuită de români și slavi.
-Majoritatea populației Transilvaniei este formată din români, care sunt menționați de izvoare împreună cu formațiunile lor politice.
Expansiunea spre răsărit a ungurilor, instalați în Câmpia Panoniei în sec. IX, s-a lovit de rezistența armată a popoarelor slave, turanice și
românești din lăuntrul și din afara arcului carpatic și a organizațiilor lor politice. Astfel cronica notarului Anonymus al regelui Ungariei
Bela al III-lea „Gesta Hungarorum„ (Faptele ungurilor):
- este scrisă probabil în sec. XII, dar relatează evenimentele de la sfârșitul sec. al IX-lea, mai precis
menționează formațiunile politice găsite în Transilvania în jurul anului 900
- cele mai cunoscute sunt ducatele(voievodatele) lui:
 Salanus- duce al bulgarilor
 Menumorut cu centrul la Biharea situat între Tisa și porțile Meseșului;
 Glad – cu centrul Cuvin – situat între Tisa, Mureș și Dunăre (Banat);
 Gelu – cu centrul la Dăbâca – de la porțiile Meseșului până la cursul inferior al Mureșului (în
interiorul arcului Carpatic).
-Etnia primilor 3 (Salanus, Menumorut, Glad) nu este menționată în schimb despre Gelu știm că este „ un anumit
român„ (blach) iar supușii săi sunt români și slavi. Gelu va fi înfrânt și va muri lângă râul Copus(Căpuș). La moartea lui

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 4

supușii săi fraternizează cu inamicul și îl aleg conducător pe Tuhutum tatăl lui Horca. Acesta și urmașii săi vor stăpâni
Transilvania aproape un secol.
Realitatea personajelor și întâmplările au început să fie contestate de unii istorici maghiari și austrieci începând cu sec. XVIII-XIX.
O confirmare indirectă a celor relatate de Anonymus o aduce „Cronica lui Nestor„(izvor slav din sec. XII) care păstrează amintirea
faptului că la trecerea lor prin Carpații Păduroși, spre Panonia ungurii i-au găsit acolo pe români și slavi.
Cucerirea, subordonarea și integrarea formațiunilor politice a continuat și s-a accentuat în sec. XI-XIII, luând forme sistematice pe
măsura înaintării ungurilor spre centrul și sudul Transilvaniei. Creștinarea ungurilor după anul 1000, a însemnat și preluarea formei de
organizare politică și ecleziastică a lumii apusene și a dat expansiunii ungurilor un caracter organizat și eficace (1001, duce maghiar
Vayk se creștinează în rit catolic-apostolic și se proclamă rege al Ungariei sub numele de „Ștefan cel Sfânt„). Regalitatea
maghiară își impune autoritatea prin intermediul nobililor unguri, deținători de fiefuri, în virtutea relațiilor vasalice care îi legau de regele
Ungariei.
•Sec XI (cumpăna secolelor X-XI) – Legenda Sfântului Gerard menționna:
- în Banat→ voievodatul lui Ahtum cu centru la Morisena
- în centrul Transilvaniei→ voievodatul lui Gyula (Gyla, Geula, Iula, Geula cel Tânăr) cu centrul la Bălgrad (Alba-Iulia).
-În anul 1002-1003 Gyula se împotrivește misiunii apostolice a lui Ștefan cel Sfânt, este învins și închis pe viață iar țara
cucerită. Cu această ocazie este desfințată Episcopia ortodoxă de la Alba-Iulia.(1004)
-Ahtum(care întemeiază la Morisena o biserică ortodoxă) intră și el în conflict cu regele Ștefan pentru că percepe vamă
pentru sare transportată pe Mureș spre Ungaria; Ahtum a fost ucis în luptă și țara ocupată.
În opinia istoricului K. Horedt extinderea autorității ducale și apoi regale maghiare în Transilvania s-a produs în 5 etape:
1. în jurul anului 900 maghiarii ajung la Someșul Mic;
2. În jurul anului 1000 este ocupată Valea Mureșului;
3. În jurul anului 1100 se atinge Valea Târnavei Mari;
4. În jurul anului 1150 se atinge Valea Oltului;
5. În jurul anului 1200 se atinge linia Carpaților Răsăriteni și Meridionali
►Organizarea politico-administrativă a Transilvaniei ca entitate vasală Ungariei:
▪1075-cancelaria arpadiană emite un act referitor la Cetatea Turda, menită să stăvilească atacurile pecenegilor şi românilor
▪Întărirea autorității regale maghiare asupra Transilvaniei a fost marcată de tendința generală de reducere a autonomiilor locale în
favoarea unei instituții centrale. Regii maghiari au organizat structuri laice și ecleziastice specifice feudalismului apusean, pe teritoriul
Transilvaniei. Astfel, regalitatea maghiară a impus noi unități teritorial-administrative comitatele conduse de comite:
-Primul comitat atestat este Bihor în anul 1111 urmat de Crasna și Dăbîca(1164), Cluj, Alba și
Timiș la (1175) , Arad, Zarandului, Tîrnava în sec. XIII. Comitatul s-a suprapus vechilor autonomii românești.
Dacă zonele centrale ale Transilvaniei sunt cuprinse în structuriile regalității maghiare, în regiunile mărginașe supraviețuiesc
autonomiile românești, sub forma „țărilor„: Bârsei, Almașului, Făgărașului, Maramureșului, cu importante funcții de apărare a
granițelor. În schimbul serviciilor aduse și fidelității față de regele maghiar acesta le recunoaște autonomia:

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 5

-Țara Bîrsei (terra Barza) este consemnată ca țară românească în 1222

-Țara Făgărașului consemnnată ca terra Blachorum în 1222
-Țara Hațegului (terra Harszok) consemnată în 1247
-Țara Maramureșului – 1299
-Țara Loviștei.
Autonomiile locale ale acestor țări românești situate în zonele mărginașe ale Transilvaniei încetează odată cu stingerea dinastiei
arpadiene în 1301. În sec. XIV-XV „țările„ vor fi organizate sub forma de districte românești conduse de demnitari numiți de coroana
maghiară.
Regalitatea maghiară a încercat să înlocuiască voievodatele cu principatele:
- anii 1111/1113 apare evocat primul demnitar laic „Mercurius principes Ultrasilvanus„ cât și primul episcop
catolic al Transilvaniei Simion cu reședința la Bălgrad (Alba-Iulia).
- Între 1113-1176 nu e menționat nici principe, nici voievod, dovadă a rezistenței românilor față de noua formă
de organizare politică;
- În anul 1176 e menționat Leustachiu Voievod (1164 acesta era comite de Dăbâca), fapt ce demonstrează
că regalitatea maghiară revine la forma de organizare politică tradițională a voievodatului.
-Primul voievodat propiu-zis numit întotdeuna de rege apare documentar în 1199.
Voievodul Transilvaniei, ajutat de un vicevoievod, era vasal al regelui Ungariei și avea atribuții : administrative, juridice,
militare. Inițial autoritatea sa se exercita asupra a 7 comitate: Dăbîca, Cluj, Turda, Hunedoara, Alba, Tîrnava, Solnocu Interior.
-a doua jum. a sec.XII regii unguri dăruiesc feude în Transilvania.
-1210 - comitele Ioachim de Sibiu conduce o oaste formată din saşi, secui, pecenegi şi români
În paralel cu ocuparea Transilvaniei s-a desfășurat înre sec. XI-XIII și un amplu proces de colonizare:►Rezistența din partea
aristocraţiei maghiare, dornice să-și păstreze autonomia dobândită, dar și a elementului românesc i-a determinat pe regii unguri să-i
colonizeze pe sași, secui și teutoni:
•Sașii:- populație de origine germanică, au fost colonizați in sec. XII-XII în scopuri economice.
-Ei vor înființa orașe importante precum Sibiul, Brașovul, Sighișoara, Bistrița,
Mediaș, etc.
-Erau organizați în scaune și vor beneficia de o largă autonomie (drept de autoconducere).
-Cele 7scaune ale sașilor, la care se adaugă 2 districte, formează Universitatea Sașilor.
-Orașele întemeiate de ei erau conduse de un consiliu format din jurați și coordonat de un primar.
-1224 – regele Andrei al II lea (1205-1235)– acordă sașilor o diplomă de privilegii „Bula de Aur„(Andreanum) ce
precizează că teritoriul din zona Sibiului nu putea fi înstrăinat prin danii, iar dacă cineva intenționa să aibă aici o moșie, sașii aveau
dreptul să protesteze; Obțineau dreptul de a folosi „pădurea pecenegilor și românilor împreună cu aceștia„.
•Secuii: -populație de origine turcică au fost colonizați in sec. XI în Transilvania în scopuri militare: apărarea trecătorilor Carpaților
-Se vor stabili în SE Transilvaniei,

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 6

-vor primi însemnate privilegii (dreptul la autoconducere-autonomie), erau organizați în

scaune.
•Cavalerii teutoni: -primesc în 1211 Țara Bîrsei, de la Andrei II(1205-1235), în schimbul căreia trebuiau să apere frontierele
răsăritene ale regatului și să împrăștie catolicismul în rândul românilor și turanice.
-Vor fi alungați de regele Andrei al II în 1225.
►Colonizarea sașilor și secuilor în Transilvania accentuează caracterul multietnic al regiunii, dar românii rămân majoritari și
continuă viața organizați în districte conduse de juzi sau cnnazi care aveau atribuții adminnistrative și juridice, unde jurații proveniți din
cnezi și preoți români cercetau și dădeau sentințe potrivit dreptului românesc.
La sfârşitul sec.XIII-începutul sec .XIV voievozii Transilvaniei Roland Borșa (1282, 1284-1285, 1288-1293) și Ladislau
Kan(1294-1319) își asigură prerogative sporite:
-Roland Borșa convoacă în numele unui „regnum Transilvanum„ în anul 1288 prima Adunare Obștească (congregație
generală) la care participă nobilii din cele 7 comitate, clerul superior, orășenii și reprezentanții țărănimii libere.
▪În anul 1355 are loc ultima participare a elitei politice românești la o congregație a stărilor transilvane deoarece prin
Diploma regelui Ludovic I de Anjou(1342-1382) din anul 1366 se condiționează calitatea de nobil de apartenență la catolicism, fapt
ce duce la izolarea elementului românesc și la scoaterea în afara legii a ortodoxismului.
Măsura a fost desăvîrșită în anul 1437, în timpul răscoalei de la Bobâlna, când s-a constituit „Unio Trium Nationum„ o înțelegere
între cele 3 națiuni privilegiate.(maghiari,saşi,secui)
Această alianță va constitui baza sistemului politic din Transilvania.
-Ladislau Kan va întreține la Deva o adevărată curte regală unde primește soli(ambasadori străini).
În 1291, noul rege al Ungariei Andrei al III(1290-1301) sosește în Transilvania să-l reducă la ascultare pe voievodul transilvan,
Roland Borșa și anihilează autonomia românilor din Făgărași.
▪1301 stingerea dinastiei arpadiene
▪1308-1382 dinastiei Angevine în Ungaria
În sec. XIII, cucerirea și organizarea Transilvaniei de către unguri pare a fi încheiată. Aceste particularități specifice: -
voievodatul ca formă de organizare politio-administrativă, cnezatele, districtele, scaunele sașilor și secuilor, vor imprima Transilvaniei o
dezvoltare deosebită de restul regatului maghiar în tot timpul cât a făcut parte din acest stat, ceea ce explică de ce Transilvania nu s-a
contopit niciodată cu Ungaria. Transilvania era singura regiune din Ungaria, care purta denumirea de voievodat. În anul 1541,
Transilvania, Banatul și comitatele din Partium vor alcătui Principatul autonom al Transilvaniei sub suzeranitate otomană.

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 7

III. CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEȘTI:

ȚARA ROMÂNEASCĂ,
MOLDOVA
DOBROGEA

►Context istoric :
1. extern: involuția teritorială a Ungariei, pierderea pozițiilor sale extracarpatice și extinderea influenței Hoardei de
Aur, au alcătuit trăsătura principală a cadrului extern în care s-a constituit cel dintâi stat la N de Dunăre, Țara
Românească. Elementul decisiv al constituirii statelor l-a reprezentat înlăturarea dominației teritoriale a
Regatului Ungariei.
2. intern:- întărirea raporturilor feudale, ca și pericolul extern, lupta împotriva tătarilor și a Regatului Ungariei, au
determinat concentrarea formațiunilor politice prestatale în jurul uneia mai puternice, în interesul stăpânilor de
pământ, ajunși, să se constituie în clasă socială.
-Lărgirea schimburilor comerciale, favorizate de apariția târgurilor și orașelor, precum și comerțul de tranzit
dintre Carpați și Marea Neagră, a contribuit la pregătirea premiselor economice care au inpulsionat efortul de
unificare politică a Moldovei.
-Formarea Țării Românești a exercitat o innfluență puternică în grăbirea procesului de închegare a unui stat
asemănător și pe teritoriul Moldovei.
Procesul de întemeiere a Țării Românești și a Moldovei s-a realizat în mai multe etape:
- concentrarea formațiunilor politice în cadre teritorial-politice unitare;
- formarea principalelor instituții laice și ecleziastice;
- eliberarea teritoriului celor două state de sub dominație străină.
a.ȚARA ROMÂNEASCĂ (Vlahia Major)

În sec. al XIII, se conturează formațiunile politice ale românilor din exteriorul arcului carpatic:
▪1230 –regalitatea magiară organizează Banatul de Severin ca marcă de apărare împotriva cumanilor
•În 1234 –o bula papală menționa existența unor elemente de ierarhie bisericească ortodoxă, ceea ce implică și organizare
politică.
•Întregul spațiu românesc avea să fie marcat de marea invazie tătară din 1241, care a distrus și a dezorganizat totul, în
pofida unor încercări de rezistență locale, ce demonstrează că existau deja elemente de organizare politică. →Românii încercau,

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 8

împreună cu secuii, să apere trecătorile carpaților, iar în exteriorul Carpaților, tătarii se confruntau cu un așa numit Mișelau, probabil
Seneslau, care apare mai târziu în documente.
•Marea invazie tătară a pulverizat cnezatele și voievodatele românești preexistente, dar a dezorganizat și regatul ungar care
își extindea dominația asupra spațiului extracarpatic. Dominația mongolă instituită în zonă a permis cristalizarea unor instituții și a făcut
apel, în guvernare, la reprezentanții populației tomânești.
Regalitatea maghiară va încerca să câștige terenul pierdut la S de Carpați, aducându-i în 1247 în Țara Severinului, pe Cavalerii
Ioaniți(Cavalerii Sfântului Ioan de Ierusalim). Astfel, Diploma Cavalerilor Ioaniți (2 iunie 1247) acordată acestora de regele maghiar
Bela al IV-lea oferă informații despre realitățile politice și sociale de la S de Carpați:
•Banatul Severinului(Țara Severinului) – creație a regalității maghiare în vederea asigurării controlului asupra zonei.
•Voievodatul lui Litovoi – în N Olteniei ce include și Țara Hațegului.
•Voievodatul lui Seneslau în NV Munteniei, ce includea și Țara Făgărașului;
•Cnezatele lui Ioan și Farcaș în Câmpia Olteană.
-În schimbul libertății recunoscute de către rege, voievodatele lui Litovoi și Seneslau erau îndatorate să participe cu forțe armate la
războaiele defensive ale Regatului Ungar.
-Diploma indică și un anume statut politico-juridic al acestor „țări„ prin cele două termene folosite: cnezate și voievodate: cnezatele
depinzând de Țara Severinului, extinsă până la râul Olt, iar voievozii români, păstrându-și autonomia politică, dar depinzând de regele
Ungariei, ca vasali ai acestuia.
-Diploma oferă și informații asupra stratificării sociale, care este întodeuna legată de apariția statului, consemnând diferențele dintre
țărani și mai-marii pământului (rustici, în opoziție cu majores terrae) sugerează deja existența unor categorii deja privilegiate.
Invazia mongolă în Europa centrală și constituirea unui stat mongol cu capitala pe râul Volga(Hanatul Hoardei de Aur) la care se
adaugă criza din interiorul regatului maghiar a frânat expansiunea acestuia în afara arcului carpatic. În acest context, voievodul
Litovoi(cel din 1247 sau un urmaș cu același nume) și fratele său Bărbat se ridică la 1277-1279 împotriva suzeranității maghiare:
Litovoi este ucis în luptă, iar Bărbat este prins și obligat să se răscumpere („cu o sumă nu mică de bani„-- ilustrează forța economică a
formațiunii politice) dar și să recunoască suzeranitatea maghiară.
Înlăturarea totale a suzeranității maghiare asupra teritoriului de la S de Carpați are loc la cumpăna sec XIII-XIV:
•Tradiția păstrată de cronicile muntene vorbește de un „descălecat„ al lui Negru Vodă, pornit cu ai săi din Țara
Făgărașului pe la 1290/1291 - există un „sâmbure„ de adevăr anihilarea autonomiei Făgărașului în 1291 de către regele Andrei al III a
coincis potrivit tradiției istorice cu descălecatul lui Negru Vodă și instalarea lui la Câmpulung. Aici exista exista o puternică comunitate
catolică alcătuită din sași și secui. Câmpulung devine prima capitală(reședință) a Țării Românești și necropolă domnească. Acest
eveniment NU este demonstrat de izvoarele istorice, dar cert este aportul românilor transilvăneni la constituirea Țării Românești.
•„Descălecatul de la Câmpulung„ a fost urmat de întemeierea țării adică de unificarea formațiunilor poliice preexistente → La
începutul sec. XIV este menționată în izvoarele istorice Valahia nord-dunăreană și titlurile conducătorului: domn și mare
voievod. Întemeietorul Țării Românești, confirmat de izvoarele istorice este Basarab I (1310?-1352) – nume de origine cumană
consemnat în documente în Țara Hațegului.

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 9

Afirmarea independenței față de Regatul Ungariei, se face în contextul colaborării românilor cu tătarii, bulgarii și sârbii:
-În anul 1324 se încheie un acord între Basarab I și regele maghiar Carol Robert de Anjou (1308-1342) prin care Basarab
se recunoaște vasal al regelui ungar, iar țara sa era inclusă în aria spiritualității catolice. La rândul său, Carol I îi recunoaște domnia
asupra țării sud-carpatice unificate Terra Transalpina.
-În anul 1330, regele maghiar consideră că Basarab și-a nesocotit obligațiile vasalice și declanșează o campanie în Țara
Românească, condusă chiar de el:
▪Pentru a evita războiul, Basarab se oferă să-i restituie Banatul Severinului și să plătească 7.000 mărci de argint (
echivalentul a 74 kg de aur, indice al forței economice deținute de Basarab, care poate fi legată de controlul drumului comercial
care leagă Europa Centrală și Marea Neagră prin guriile Dunării.
▪Carol Robert de Anjou refuză oferta, armata maghiară aparent victorioasă se întoarce spre Transilvania, dar într-o
trecătoare nelocalizată cu exactitate, care intră în istorie sub numele de Posada(dat de N. Iorga) românii îi surprind și îi masacrează
pe unguri, al căror rege scapă cu greu (9-12 noiembrie 1330).
▪Informațiile ne sunt oferite de „Cronica pictată de la Viena„
►Victoria de la Posada consfințea independența Țării Românești și demonstra forța noului stat – „prima libertate
românească„ cum remarca N. Iorga.
Ulterior, raporturile cu Ungaria au fost reluate în contextul necesității de a duce o luptă comună pentru eliminarea tătarilor din
regiune:
▪Acesta este contextul în care Basarab cucerește S Moldovei actuale, ceea ce explică numele de Basarabia extins apoi
asupra întregului teritoriu dintre Prut și Nistru.
▪Regele Ungariei interpreta jurământul de vasalitate prestat de Basarab ca o recunoaștere că acesta ar fi deținut întreaga
țară inclusiv teritoriile nou cucerite de Basarab, ca feudă de la el.
Basarab I îl va asocia la domnie și pe fiul său Nicolae Alexandru.
Basarab I va fi înmormântat la Biserica Domnească din Câmpulung, ctitorie a sa.
Tot el a ridicat și Biserica de la Argeș
Consolidarea Țării Românești s-a realizat în timpul urmașilor lui Basarab I:

Nicolae Alexandru(1352-1364):
-A înbunătățit relațiile cu Ungaria,-→1355acţionează împreună cu ungurii împotriva tătarilor
-și-a consolidat puterea, luând titlu de „mare și singur stăpânitor(domn autocrat, samodîrjeț) în anul 1359.
-1359 – înființează prima Mitropolie a Țării Românești, dependentă de Constantinopol, cu sediul la Curtea de Argeș, iar
mitropolit va fi Ioachint, ce „pastorise anterior la Vicina„.
→Erau măsuri care respingeau, în același timp, și pretențiile politice, și încercările de catolicizare, văzute ca un mijloc de mai bună
înțelegere a voievodului mundean în sfera de înfluență și chiar de dominație magheară.

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 10

Vadislav Vlaicu(1364-1377):
-După noi confruntări cu maghiarii se recunoaște din nou vasal al regelui Ungariei de la care primește ca feude
Severinul(1368-ban de Severin), Făgărașul și Almașul(1369- duce de Făgăraș și Almaș) – se adaugă o îndelungată tradiție de
stăpânire munteană asupra acestor regiuni integrate regatului maghear, fără a știrbi independența țării.
-E preocupat de dezvoltarea economică:
▪ în 1365 bate primele monede – ducații de argint și o monedă divizionară banul.
▪ 1368 acordă brașovenilor un privilegiu comercial
▪ 1370 a înființat cea de a doua Mitropolie a Țării Românești cu sediul la Severin.
-de numele lui se leagă și primele conflicte româno-otomane din anul 1368, când participă alături de Ludovic I de Anjou
la o luptă cu oștile sultanului Murad.
▪1377-1385 domnia lui Radu I
▪1385-1386 domnia lui Dan I

b.MOLDOVA (Vlahia Minor)

La Est de Carpați sunt atestate primele structuri politice tradiționale:

▪Cele mai cunoscute sunt așa numitele „țări„ iar locuitorii lor sunt numiți valahi (cronica lui Nestor) sau Ulakes (Legenda
lui Oguz han – sec. IX)
▪În jurul anului 1000 este atestată Țara Sipenițului, împreună cu structura tradițională „Codrii Cosminului„ în zona
orașului Cernăuți. În apropiere se află „Codrii Herței„ cu reședința întărită „Fundul Herței„
▪Alte asemenea structuri tradiționale numite codri sunt Codrii Lăpușului(spațiul dintre Prut și Nistru) „Codrii Orheiului„.
▪Alte formațiuni politice sunt nummite câmpuri (Câmpul lui Dragoș, Câmpul lui Vlad situate la E de Carpați), altele se
numesc cobâle în ținuturile Dorohoi, Neamț, Bacău, Vaslui, altele ocoale (Câmpulung, Vrancea).
▪În sec. X literatura bizantină localizează la E de Carpați „Patzinachia„ după numele pecenegilor ce dominau zona.
▪sec.XI-XIII cronicile vechi ruseşti, documentele papale şi cele maghiare mentionează mai multe formaţiuni româneşti în
Moldova: Ţara Berladnicilor, Ţara Bolohovenilor, Ţara Brodnicilor
▪În sec. XIII, ținutul la E de Carpați apare sub numele de Cumania Neagră, Cumania sau Tartaria după numele
principalilor migratori: cumanii și tătarii:
→Numele de Cumania apare într-un act papal din 1227, act ce se referă la răspândirea catolicismului la E de Olt și
de Carpați.
→E organizată o Episcopie Catolică pentru cumani cu sediul la Civitas Milcoviae(Odobești). Erau atesați localnici
numiți walati(valahi), ce se opun catolicismului.
→Un documennt emis de cancelaria papală în 1332 vorbea despre „puternicii acelor locuri„ care confiscaseră
bunurile Episcopiei Cumaniei.

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 11

▪Din sec XIII( după 1241), teritoriul Moldovei se află sub dominația tătarilor, care își stabiliseră un centru puternic la gurile
Dunării. Pe aici trecea și importantul drum comercial care lega Europa centrală(Polonia) de Marea Neagră, ceea ce a favorizat în
mare măsură unificarea economică a acestui spațiu.
Presiunile triburilor turce nomade și tendințele agresive ale statelor vecine, în special cnezatele rusești(Kiev, Halici), Regatul
Ungariei și Hoarda de Aur au determinnat necesitatea structurării autonomiilor românești pentru asigurarea apărării comunităților.
▪La nord de Moldova, în teritoriile revendicate de Cnezatul halician, letopisețele rusești semnalează în sec. XIII pe cnezii
bolohoveni (1277, românii își apără interesele în fața rușilor de la Halici)
▪După invazia din 1241, regiunile unde sălășluiau triburile turanice au fost preluate de către monngoli.
▪Pozițiile Hoardei de Aur în SE Moldovei au fost menținută până în preajma anului 1370 – circumstanțele politice au
împiedecat apariția formațiunilor prestatale românești în partea de SE a spațiului carpato-nistrean. În schimb au existat condiții pentru
constituirea lor în regiunile din vest, nord și centrale ale Moldovei.
Formarea statului medieval Moldova e asemănător cu cel al Țării Românești cu deosebire că evenimentele sunt demonstrate de
izvoarele istorice: →Ca și în cazul Țării Românești avem de a face cu teoria descălecatului, chiar cu un „dublu descălecat„ cel a lui
Dragoș și cel al lui Bogdan.
Cauze: -interesul manifestat de Ungaria pentru alungarea tătarilor din zona drumului comercial ce Moldova, făcând legătura între
Marea Baltică și Marea Neagră.

I.Prima etapă a întemeierii Moldovei este legată de expedițiile regelui maghiar Ludovic I de Anjou din anii 1352-1353, la est de
Carpați împotriva tătarilor - în urma victoriilor obținute de obștile maghiare cu sprijinul populației locale, s-a constituit o marcă militară de
graniță, cu centrul la Baia, condusă de voievodul maramureșan Dragoș
Primul descălecat, după unii autori 1347 – ce împingea marginea orientală a Transilvaniei dincolo de Carpați și din a cărei
dezvoltare se va naște statul independent Moldova.
Urmașii lui Dragoș, Sas și Balc mențin dependența de coroana maghiară, ceea ce provoacă revolta autohtonilor: →La această
revoltă participă și Bogdan, voievod român din Maramureș (stăpânea un voievodat pe valea Izei cu centrul la Cuhea și apărea în
documentele maghiare cu titlul de „necredinciosul nostru„ sau „nesupusul nostru„)► al doilea descălecat.→1359
Cauzele descălecatului lui Bogban:
- îngrădirea autonomiei locale și încercarea de organizare a comitatului de către unguri;
- presiunea politică și religioasă asupra românilor, din interiorul și exteriorul Carpaților;
- împiedecarea libertății de comunicare cu teritoriile din afara Carpaților, de către „marca„ condusă de Dragoș și
urmașii săi.
Între anii 1364-1365(în aceelași timp cu conflictele dintre Țara Românească și Ungaria) au loc expediții maghiare la E de Carpați,
expediții respinse de către Bogdan. ►În aceste condiții regele maghiar Ludovic I este obligat să recunoască independența noului stat –
informațiile ne sunt oferite de „Cronica domniei lui Ludovic„ scrise de Ioan de Târnave.

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 12

Noul stat de pe valea Moldovei, cu capitala la Baia, s-a întins în vremea lui Bogdan, înglobând treptat alte formațiuni, alte țări sau
valahii. Sub urmașii săi, are loc consolidarea noului stat românesc:
Lațcu(1369-1377):
-A continuat politica de independență,
-intră în legătură directă cu papalitatea și acceptă constituirea unei episcopii catolice la Siret (1370) în schimb papa îi
recunoaște titlul de duce al Moldovei, țară despre care actul papal afirma că este o parte a națiunii române, constatând identitatea de
origine a românilor cu cele două țări.
Petru Mușat(1377-1392):
-A marcat un pas important în direcția afirmării internaționale și a organizării statale.
-În plan extern s-a orientat spre alianța cu Polonia pentru a contracara pretențiile maghiare – →26 sept. 1387depune
omagiu (jurământ de vasalitate, jurământ de credință) regelui polon Vladislav Iagello – se inaugura principala direcție a Moldovei timp de
un secol; Totodată acestuia i se acordă un împrumut de circa 3000 de ruble, pentru care i s-a dat drept gaj Haliciu și Pocuția.
-Pe plan intern – după ezitări între Roma(religia catolică) și Constantinopol(religea ortodoxă), Petru I optează pentru
ortodoxie. ►Mitropolia Ortodoxă a Moldovei(cu sediu la Suceava) nerecunoscută însă de Patriarhia din Constantinopol (această
recunoaștere se realizează în timpul lui Alexandru cel Bun 1401)
- mută capitala la Suceava.

Roman I(1392-1394)
-reușește să unifice teritoriile dintre Carpați, Nistru, Dunăre și Marea Neagră, desăvârșindu-se unitatea teritorială prin
înlăturarea ultimelor restur ale dominației tătare și înglobarea teritoriilor din sudul țării;
-15 ian 1393 – Roman I se intitulează „mare și singur stăpânitor al Țării Moldove de la munte până la mare„
-În timpul său se deschide conflictul moldovo-polon – Pocuția.

c.STATUL ASĂNEȘILOR( Țaratul vlaho-bulgar)

▪Primul stat creat de către romanitatea răsăriteană a aparținut vlahilor balcanici:

- în sec. XII vlahii balcanici și-au văzut amenințate privilegiile de către dinastia bizantina Anghelos
– în 1185, vlahii balcanici s-au răsculat sub conducerea frațiilor Petru și Asan. Vlahii nord-dunăreni au sprijinit răscoala
alături de cumani.
-Victoria vlahilor a însemnat și formarea statului vlaho-bulgar
-în timpul lui Ioniță cel Frumos sau Caloianul(1197-1207, ) fratele cel mic a lui Petru și Asan, noul stat a recunoscut
autonomia spirituală a Romei(catolicismul) în schimbul titlului dat de papa Inocențiu al III-lea de rege al vlahilor și bulgarilor.

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 13

Ioan Asan al II lea (1218-1241):

-Statul vlaho-bulgar atinge apogeul puterii.
-Rupe legătura cu Roma și revine la confesiunea răsăriteană (ortodoxismul) stabilind relații cu patriarhia din Constantinopol.
-Treptat elementul bulgar devine predominant în timp ce elementul vlah s-a estompat.
▪1257 – stingerea dinastiei vlahe din Ţaratul Vlaho-bulgar

d.DOBROGEA

▪943 – un izvor epigrafic slav descoperit la Mircea Vodă îl menționează între Dunăre și Mare Neagră pe „Jupan Dimitrie„
▪971-1204 – bizantinii revin la Dunărea de Jos și organizează „Thema Paristion„(provincie bizantină) sau Paradunavon ( reședința
Dorostolon).
▪În a doua jum a sec X un izvor sigilograf îl atestează pe Theodor Strateg de Distra; el e contemporan cu Gheorghe, conducătorul
unei formațiuni politice locale ce apare pe o inscripție descoperită la Basarabi-Murfatlar.
▪A doua jum a sec XI împărăteasa bizantină Ana Comnena menționează în Alexiada:
- Tatos de la Dîrstor
- Seslav de la Vicina
-Satza(Saccea) de la Preslav – -toți de origine pecenegă,
- formațiunile lor politice îi include și pe români,
-se află în conflict cu bizantinii,
-cei trei ilustrează pluralismul etnic și multicultural.
-1094 – tot în Alexiada este menționat Pudilă, un fruntaș al vlahilor.
▪La începutul sec. XIII, Dobrogea trece sub stăpânirea vremelnică a statului Asăneșilor și apoi al țaratului bulgar.
▪1230 – diploma dată de Ioan Asan al II-lea amintește pe teritoriul Dobrogei „Țara Cârvunei„ între Mangalia și Varna cu centrul
la Caliacra, nucleu în jurul căreia se va întemeia în sec. XIV un principat condus de Balica.
▪Împăratul Mihail al VIII-lea Paleologul (1261-1282) reinstaurează stăpânirea bizantină la Dunărea de Jos, sunt acceptați în zona
Babadagului primii turci selgiucizi, genovezii așezați la Chilia îl recunosc pe princeps Demetrius beneficiar al comerțului lor.
▪1285- este organizată la Vicina o episcopie ortodoxă și apoi o mitropolie dovadă că populația e majoritat ortodoxă.
▪1321- potrivit unui geograf străin Isaccea(Isakgi), făcea parte din Alualac (Țara Vlahilor),→ această regiune este integrată statului
lui Basarab I, asigurându-i ieșirea la Marea Neagă și controlul gurilor Dunării, Nicolae Alexandru deține și el această regiune purtând lupte
cu tătarii.
▪Sec. XIV - se constituia la sud de Dunăre un stat independent al cărui nucleu a fost Țara Cavarnei (Carvunei), cu centrul la
Caliacra condusă de Balica (1346-1354):

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 14

-În contextul luptelor dintre Paleolog și Cantacuzini pentru tronul bizantin, Balica trimite un corp de oaste condus de
Dobrotici și Theodor pentru a o ajuta pe Ana de Savoia mama împăratului Ioan al V-lea Paleologul, Dobrotici obține titlul de strateg.
-Când Ioan al VI-lea Cantacuzino devine împărat atacă zona istro-poontică, iar Balica și Theodor sunt uciși.
Dobrotici(1354-1386) :
- se împacă cu bizantinii și obține titlu de „despot„ care era acordat rudelor sau aliaților imperiului și care îl plasa, cel puțin
formal în cadrul ierarhiei imperiale.
-El unifică țările dintre Dunăre și Marea Neagră. →1360-1365
-1366 – respinge o acțiune cruciată condusă de Amedeo de Savoia.
-1369 – este aliat cu Vladislav Vlaicu și îl ajută pe Stracimir să ocupe tronul Vidinului.

Ivanco(1386-1388(1391))
-Se desprinde de sfera stăpânitii bizantine – →bate monedă(1387) pentru a-și marca independența.
- moare în luptele cu turcii –→ în aceste condiții Dobrogea risca să fie cucerită de turci și transformată în pașalâc(provincie
otomană). Acesta este momentul în care domnitorul Țării Românești, Mircea cel Bătrân (1386-1418) intervine și o ia în stăpânnire, ►fapt
consemnat în tratatul de la Lublin(1390) dintre Polonia și Țara Românească.
Dobrogea avea să rămână în componența Țării Românești până în 1417 sau 1420, când este cucerită de turci și rămâne sub
stăpânire otomană până la 1878.

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 15

IV.INSTITUȚIILE MEDIEVALE ROMÂNEȘTI

a.Transilvania
►Evoluția Transilvaniei în cadrul regatului maghiar:
-A fost organizat ca un voievodat – își menține o anumită individualitate politico-administrativă în cadrul Ungariei.
-Conducerea sa se baza pe colaborarea „stăpânirilor„ sau „națiunilor„ privilegiate:
- nobilimea maghiară;
- patriciatul (orășenii bogați în special sașiii);
- fruntații secuilor.
Voievodul Transilvaniei:
- era ajutat de un vicevoievod,
-era numit de Regele Ungariei – vasal al acestuia.
-Primul voievod numit de rege apare atesta documentar în 1199.
-Are atribuții administrative,
Juridice
militare.
-Își exercită autoritatea asupra comitatelor.
Vechea instituție a voievodatului simboliza autonomia țării față de Ungaria.
Adunarea Obștească.
1288 – prima Adunare Obștească convocată de Roland Borșa la care participă nobilii din cele 7 comitate: clerul superior,
orășenii și reprezentanții țărănimii.
1355 – ultima participare a elitei românilor la o Adunare Obștească a Transilvaniei.
1366 – în contextul afirmării independenței românilor la est și la sud de Carpați, ca și a opțiunii statelor extracarpatice pentru
ortodoxie, Ludovic I de Anjou(1342-1382) condiționează calitatea de nobil de apartenența la catolicism:
-Nobilii români care doresc să-ți păstreze statutul acceptă catolicismul și treptat se maghearizează.
-Cei care rămân ortodocși își pierd statutul privilegiat și decad în rândul țărănimii.
▪Din sec. XIV – Adunăriile Obțtești sunt cunoscute sub numele de Congregații nobiliare.
▪1437- Unio Triun Naționum.
▪Din sec. XV, după 1541 – Dieta Transilvaniei.
Organizarea administrativ-teritorială:
•Districte românești conduse de cnezi, voievozi sau juzi – se aplica legea românească.
•Scaunele săsești (7)şi Districte săseşti (2) – conduse de 2 juzi regali, vor evolua spre o adunare unică -
Universitatea sașilor (1486) a căror autonomie a fost confirmată la sfârșitul sec. XV

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 16

•Scaunele secuiești – juzi scăunali, regali și căpetenii.

•Comitate – comiți.
►Transilvania principat autonom:
▪După înfrângerea armatei maghiare în fața turcilor la Mochacs(1526) și prăbușirea regatului Ungariei în 1541(Imperiul Otoman
transformă Ungaria răsăriteană în pașalâc cu capitala la Buda), Transilvania, Banatul(până în 1552 când e transformat în
pașalâc) și comitatele din Partium au alcătuit Principatul autonom al Transilvaniei, sub suzeranitate otomană, care își păstra
autonomia și instituțiile proprii.
▪Autonomia Principatului se manifesta în primul rând prin dreptul Dietei de a-l alege pe principe – drept legiferat de Dieta
întrunită la Cluj în 1543. Era confirmat și investit cu semnele puterii de către Poarta Otomană.
Era investit cu largi prerogative:
- hotăra problemele de politică externă;
- declara război și pace;
- acredita misiuni diplomatice și primea trimiși diplomatici;
- atribuții administrative, juridice și militare.
Dieta Transilvaniei :
•se întrunea anual, sau chiar de mai multe ori pe an.
•1599→ Mihai Viteazu(1593-1601) a intrat în Transilvania și a fost recunoscut de Dietă ca „locțiitor al împăratului
hasburg – nobilimea maghiară a resimțit negativ încercarea lui Mihai Viteazul de a crea un organism politic românesc.
•Factor permanent de coguvernare alături de principe
• are la bază „Unio Trium Nationum„(1437),
• rolul ei a scăzut în condițiile în care principele a primit puteri sporite în materrie legislativă, militară și alegerea
Consiliului principiar: ►Gabriel Bethlen(1613-1629) a inaugurat politica de consolidare a absolutismului princiar, îzvorâtă din
necesitatea consolidării statutului autonom al Principatului în raport cu țelurile expansioniste ale hasburgilor, Dieta i-a acordat lui Bethlen
largi posibilități de a dispune de domeniile nobilimii.
▪Din punct de vedere religios Transilvania, considerată, după instituirea, la începutul celei de a doua jumătăți a sec. XVI-lea a
regimului celor 4 religii recepte(catolică, luterană, calvină, și unitariană) drept un model de toleranță, nu a cunoscut însă și o egalitate
confesională, întrucât ortodoxia, confesiunea majorității populației, nu a fost recunoscută ca având un statut legal(receptă),ci doar
îngăduită practicarea(tolerată).
▪Legislativ:
- 1517 – a fost publicat Codul „Tripartium lui Werboczi„
-1653- Approbatae Constitutiones cod de legi
-1669 –Compillatae Constitutiones cod de legi care continuă şi întregeşte Approbatae-ele
- exista scaunul de judecată al nobilimii și instituția voievodală (principat).
▪1686-1691 Transilvania este treptat ocupată de austrieci:

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 17

-Tratatul Hallerian – 1686 - acceptă protecția imperială hasburgică impusă de

-Tratatul de la Blaj - 1687 -generalul Anton Carafa
-4 dec. 1691 – Diploma leopoldină – baza juridică a administrației austriece în Transilvania:
Organizarea politico-administrativă a principatului este, în linii mari menținută:
•Transilvania era organizată ca Principat(din 1765 Mare Principat),
• împăratul hasburg având și titulatură de „principe„ fiind reprezentat de un guvernator.
•Instituțiile Principatului erau subordonate Cancelariei Aulice de la Viena înființată în 1694, acestea erau:
- Guberniul:
– guvern principal format din 12 consilieri conduși de un guvernator, inițial militar, apoi civil ales de Dietă;
- Dieta – se menține, dar cu atribuții restrânse;
- Tezauriatul – aplică politica economică a imperiului;
- Armata – comandant militar austriac.
-Erau confirmate cele trei națiuni privilegiate (maghiarii, sașii, secuii) și dreptul celor patru religii recepte (catolica,
luterana, calvina, unitariana).
•Administrația austriacă realizează primele măsuri de recenzare a populației de pe teritoriul Transilvaniei – începând din sec.
XVIII există în mod constant o majoritate românească.
Unirea cu Biserica Romei 1697-1701:
Împăratul hasburg a promovat în Transilvania o politică de catolicizare:
•1692 – promitea clerului ortodox drepturi politice și naționale, dacă acceptau Unirea cu Biserica Romei.
•1697 Sinodul de la Alba-Iulia acceptă „Unirea„ cu Biserica Romei ►Biserica greco-catolică sau Biserica Unită cu Roma:
-A fost acceptată de Mitropolitul Teofil și Mitropolitul Atanasie Anghel și semnată de 38 protopopi.
-A fost un compromis:
- primatul Papei;
- rit și calendar ortodox.
Consecințe: - pentru români era singura posibilitate de a obține drepturi sociale și politice;
- pentru hasburgi – întărirea dominației.
„Unirea„ cu Biserica Romei a fost întărită prin două diplome:
•1699 – Diploma Leopoldină – acordă drepturi pentru clerul unit cu Roma(scutea preoții de robotă și iobăgie)
•1701 – Diploma Leopoldină - acorda drepturi pentru toți cei uniți cu Biserica Romei această diplomă a fost respinsă de
Dieta Transilvaniei. Fără să se țină seama la trecerea la greco-catolicism a românilor din Transilvania, la revendicările lor generalul Adolf
Buccow a respins cu brutalitate.
Consecințe:

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 18

-pe termen lung „unirea„ a permis reluarea legăturilor culturale cu Apusul, devenite posibile pentru unnii dintre preoții uniți,
trimiși la studii la Roma, au contribuit la redefinirea identității românești în jurul originii latine și la întărirea ideii naționale române
prin intermediul mișcării Supplex –ului și a Școlii Ardelene.

b.ȚARA ROMÂNEASCĂ ȘI MOLDOVA

▪După constituirea statelor medievale, regimul lor politic a evoluat spre formula monarhică în tiparele generale ale monarhiei feudale
dar cu trăsături proprii, determinate de specificul societății românești.
▪Din punct de vedere al formei de guvernământ, Principatele se încadrează încă de la întemeiere în categoria domniilor
absolute, formă monarhică mereu afirmată de domnitori, de la Basarab I la Constantin Brâncoveanu și Dimitrie Cantemir.
La români, domnia nu a apărut ca la maghiari sau bulgari, ca rezultat al investiturii de la Roma sau Bizanț, ea s-a născut pe
cale internă și caracterul său absolut s-a justificat în primul rând prin originea sa divină (Vlad Georgescu „Istoria Românilor„)
1.Domnia:
- instituție centrală în Moldova și Țara Românească.
- Era electivă , domnul fiind ales de marii boieri
- Era ereditară: dinastia Basarabilor(1310) în Țara Românească
dinastia Mușatinilor(1377) în Moldova.
„S-a adăugat ca un handicap suplimentar, și sistemul nefericit al succesiunii la tron (mai bine zis, lipsa unui adevărat sistem).Nu era
nici pur ereditar și nici electiv, ci amestecat „ereditar-electiv„ Ereditar, în principiu, în cele două dinastii, dar ignorând criteriul apusean al
transmiterii tronului în linie directă. Nu numai fii (femeile fiind excluse) dar și frații sau rudele mai îndepărtate puteau aspira la domnie.
Singura condiție să fie „os domnesc„ să aparțină familiei„ (Lucian Boia – România ţară de frontieră a Europei).
▪Dinastia Basarabilor, apare în Țara Românească în sec. XIV – lea:
-În ciuda rupturilor, numele Basarab se menține: este reluat în Oltenia de clanul nobilar al Craioveștilor, care domină
viața politică valahă a anilor 1480-1520. Craioveștii se aliază cu nobilii sârbi, înlăturați de turci, întrețin relații privilegiate cu Imperiul
Otoman și când unul dintre membrii familiei, Neagoe, numit Basarab, urcă pe tron în 1512, el va duce o politică autoritară de
renume:
•Neagoe Basarab construiește Biserica Curtea de Argeș, inaugurată cu fast în 1517, și devine protectorul
mănăstirilor de la muntele Athos.
•Pentru a-și pregăti fiul în vederea domniei, el comandă unui înțelept și talentat retorician al Bisericii
Patriarhale din Constantinopol, Manuel din Corint o lucrare cu sfaturi și precepte privind buna guvernare.Lucrarea,
redactată în slavonă, s-a păstrat într-o formă originală incompletă, într-o versiune greacă contemporană textului
slavon și într-o traducere românească din sec.XVII-lea (Catherin Durandine – „Istoria Românilor„)
▪În titlul domnesc erau incluse și numele teritoriilor care aparțineau țării.
▪Pentru asigurarea succesiunii se practica asocierea fiului la domnie:

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 19

-Basarab I – Nicolae Alexandru;

-Ștefan cel Mare – Bogdan;
-Mircea cel Bătrân – Mihail I
▪Titulatura domnului era: „mare voievod și domn„
→Mare voievod: - funcție militară, comandantul armatei.
Constituirea statelor medievale a însemnat și un un transfer de putere politică din partea voievozilor și cnezilor locali în favoarea
conducătorului ales, cât și întărirea sa în raport cu ceilalți voievozi, care au dispărut din societatea românească extracarpatică.
→Domn: - stăpân al întregii țări, al întregului pământ, semn al suveranității, a conservat semnificația de dominus atribuit
împoraților romani din epoca târzie a Imperiului, cea a dominatului.
-Domnul dobândea însemnate puteri după ce era „uns„ de Mitropolit, prin ungere și încoronare i se transfera
harul divin, care confirma sprijinul divinității și puterea lui în fața supușilor.
-Prin „ungere„ domnii deveneau conducători politici „din mila lui Dumnezeu„ – afirmare de suveranitate atât
externă cât și internă.
-Această caracteristică a puterii este exprimată și de formula „de sine stăpânitor„ sau de cea bizantină
„autocrat„.
-Introducerea în titulatura domnului a cuvântului „Io„ prscurtare a lui Ioannes „cel ales de Dumnezeeu„ afirmă
sursa divină a puterii domnești.
-Ceremonialul de la curte era de inspirație bizantină.
•Atribuțiile domnului:
- era stăpânul întregii țări – „dominum eminens„
Executive: - șeful administrației
- numea dregătorii
- elabora politica internă și externă a statului, ajutat de Sfatul Domnesc
Militare:
- comandant al armetei – mare voievod
o declara război și încheia tratate de pace.
Legislative: - adopta acte cu caracter obligatoriu;
Judecătorești – reprezenta instanța supremă de judecată;
- aplica judecata supremă în caz de trădare.
Fiscale: - percepea birul – dare în general acoperirii cheltuielilor de apărare sau răscumpărării păcii prin tributul
impus de puterile străine;
- bătea monedă;
- stabilea impozitele.
Religioase: - confirma episcopii și Mitropolitul.

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 20

Atribuțiile domnului erau limitate de:

- drepturile și privilegiile marilor boieri, care-l asista pe domn la guvernarea țării
- „obiceiul„ sau „legea țării„.
În primele secole de după întemeiere, fiscalitatea era relativ redusă, veniturile domnii provenind nu atât din impozite, cât din
binefacerile aduse de drumurile comerciale care străbăteau spațiul românesc.
Tendința generală, în sec.XV-XVI, era de întărire a autorității domnului în raport cu marea boierime și alte posibile centre de
putere (orașele).

După instaurarea dominației otomane:

Domnul, inițial ales de boieri și confirmat de Poarta Otomană, începe, din sec. al XVI-lea și mai ales din sec. XVII să fie numit de
sultan , fără consultarea boierimii – domnia a început să nu mai fie un atribut exclusiv al dorinței divine, deoarece depindea de voința
sultanului, domnul depunea omagiu și jurământ de credință sultanului.
În concepția otomană, domnia a devenit, încă din a doua jum. a sec. XVI o funcție administrativă, iar domnul un înalt dregător al
Porții, ocupând un anumit grad în ierarhia administrativă otomană. Din sec al XVIII, dispare și domnia pământeană prin instituirea
domnilor fanarioți(1711 în Moldoova, 1716 în Țara Românească, domnii aleși de Poartă dintre grecii din Fanar.
Domnii fanarioți fiind integrați în ierarhia administrativă otomană, domnia într-unul dintre Principatele Române urmând funcție de
mare dragoman al Porții.(interpret – traducător al limbii străine inadmisibile din motive religioase domnilor).
- domnii fanarioți erau asimilați unui pașă cu două tuiuri (tuiuri- cozi de cal, în nr. De 1, 2, sau 3 care marcau rangul
generalilor – pașale turcești) responsabili numai în fața Sultanului. În afara garanțiilor de fidelitate, numirea domnilor era
influențată de plata unor sume de bani connsiderabile.
-19 iulie 1794 – domnul Alexandru Moruzi îl primește pe ambasadorul britanic la Curtea Nouă din București
2.Sfatul domnesc
▪Organ central de guvernământ ce purta amprenta bizantino- slavă, inițial fiind alcătuit din marii boieri, apoi din boierii cu
dregătorii(funcții)(în a doua jumătate a sec. XV-lea):
-Vornic - Șeful Curții Domnești – consolidarea prerogativelor judecătorești ale domniei;
-Logofăt - Șeful Cancelariei Domnești – centralizarea puterii;
- Vistiernic - Șeful Finanțelor;
-Spătar – purtătorul de spadă, comandant al armatei în lipsa domnului;
-Postelnic – activitatea diplomatică, primirea solilor străini.
•Cea mai importantă figură în Sfat era Mitropolitul(Sfetnicul de taină al domnului).
•Prima funcție în stat după domnie era:
- în Țara Românească – Marele Ban al Olteniei;
- în Moldova - Portarul Sucevei.
Sfatul domnesc:

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 21

*Era organul consultativ cu atribuții administrative, judecătorești și de politică externă:

- asista pe domn la scaunul de judecată;
- participa la încheierea tratatelor cu puterile vecine;
- își dădea consințământul în aprobarea principalelor acte de domnie.
Accentuarea dependenței față de Poarta otomană a făcut ca de la sfârșitul sec. XVI, Sfatul Domnesc să fie numit cu termenul
turcesc divan.
În timpul domniilor fanariote, numărul dregătorilor a crescut foarte mult, iar dregătoria a devenit principalul mijloc de
îmbogățire.

3.Adunările de Stări
▪Instituția semnalată din sec XV-lea purtând numele de Marea Adunare a Țării:
-alcătuită din marii boieri, clerul, boierimea mică, mijmocie și curtenii.
-Atestată în 1522 în Țara Românească
1441 în Moldova
-Întrunită numai când o convoca domnul, adunarea țării nu a devenit o instituție permanentă a Moldovei și Țării Românești,
ci una sporadică, din ce în ce mai frecventă în sec XVI-lea, când era vorba de alegerea domnului, declarații de război sau
încheierea păcii cu turcii.
-Adunarea Stărilor și-a definit atribuțiile în mai mare măsură în vremea lui Matei Basarab, domn al Țării Românești(1632-
1654), când se conturează deosebirile dintre:
•Sfat – Sfatul sau Divanul domnesc al marilor boieri
•Soborul – fețele bisericești;
•Adunarea a toată țara – reprezentanții tuturor stărilor privilegiate îndreptățite să participe.
-1730 – ultima alegere a unui domn de Adunarea Țării;
-1749 – ultima reuniune dedicată desfințării șerbiei
-1831-1848 – sub o formă modernizată, dar nu departe de vechile adunări de stări medievale, instituția renaște sub numele
de Adunarea Obștească.

4.Armata:
▪Progresele centralizării s-au manifestat și în organizarea militară:
-„oastea cea mică„ – formată din membrii claselor privilegiate (armată permanentă)
-„oastea cea mare„ – întreaga populație aptă de serviciul militar, după instauratea dominației otomane nu a mai fost
chemată sub arme.

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 22

▪Un rol important l-au avut cetățile de apărare de la hotare și din interiorul țării:
-Moldova: Orhei, Soroca, Hotin, Neamț, Chilia, Cetatea Albă, Suceava.
-Țara Românească: Giurgiu, Turnu și Brăila.
▪Din sec. XIV-XIV s-au introdus armele de foc.

5.Organizarea administrativă și Judecătorească.

▪Organizarea administrativă:
•Țara Românească – județe conduse de județi
•Moldova - ținuturi conduse de pârcălabi în cele cu cetăți
conduse de județi în cele fără cetăți

6.Justiția:
▪Principalul izvor de drept – „obiceiul pământului„ legea țării„ înlocuit, treptat, cu norme juridice scrise, traduceri bizantine.
▪Instanțe: sătească, a județului, domnului asistat de sfatul domnesc.

7.Biserica.
▪Organizarea bisericească are modelul bizantin adaptat la necesitățile spațiului românesc.
▪În a doua jumătate a sec. XIII a apărul un arhiepiscop de Vicina(1285) care se va transforma în mitropolie(1301).
▪Mai 1359 – inaugurarea Mitropoliei Țării Românești la Curtea de Argeș (a Ungrovlahiei) dependentă de Constantinopol,
mitropoliți numiți de Bizanț.→1500 Infiinţarea Episcopiei Buzăului si a Episcopiei Râmnicului
▪Prin înfințarea mitropoliei, domnul își consolida tronul și poziția, devenind ca și împăratul bizantin, monarh civil și religios.
▪Mitropolitul ocupa un rol important în sfatul domnesc și ținea locul domnului în caz de vacanță a tronului.
▪În Moldova, Petru Mușat a pus bazele unei Mitropolii ortodoxe cu sediul la Suceava, recunoscute de Constantinopol în
1401/1402→1471 înfiinţarea Episcopiei de la Rădăuţi
▪Patriarhul Constantinopolului acordă Mitropolitului Țării Românești și titlul de exarh al plaiurilor – reprezentant sau
împuternicit al patriarhiei ecumenice din ținuturile locuite de ortodocși român din Regatul Maghiar.

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 23

Dicţionar:
Autonomii românești = grupări de sate și cătune, modelate în general după cadrul geografic în care se alcătuiseră: văile unor
râuri, depresiuni intramontane, zone protejate de munți, păduri;
Cnezat = formă de organizare politică de tip statal aflată sub autoritatea unui cneaz;
Cumani = popor asiatic mongol, aflat în secolul al IX între râul Ural și Volga, de unde a înaintat treptat până în teritoriu cuprins între
fluviul Don și Carpați; au stăpânit aceste teritorii, sub numele ce Cumania, până la mijlocul secolului al XIII-lea;
Descălecat = termeni folosit de cronicari pentru a descrie formarea statelor medievale românești, așezare statornică într-un loc,
întemeiere;
Domnie = instituție politică a statului medieval în Țara Românească și Moldova;
Dregător = demnitar în Țara Românească și Moldova, avâmd atribuții administrative, militare și juridice;
Fief = în dreptul feudal, domeniu deținut de un vasal care recunoaște suzeranitatea seniorului care i-l încredințează în schimbul
unei slujbe;
Ioaniți = ordin călugăresc militar al Sfântului Ioan de Ierusalim, întemeiat în secolul al XI-lea pentru a oferi asistănță pelerinilor care
mergeau în locurile sfânte;
Hatman = dregător al Moldovei însărcinat de domn cu comanda oștirii;
Postelnic = dregător în Țara Românească, care avea în grijă camera de dormit a domnului;
Marcă = provincie de graniță cu rol militar în cadrul regatelor occidentale;
Obște sătească = comunitate de oameni având o organizare social economică propie și un teritoriu bine delimitat;
Sistem electiv-ereditar de succesiune la tron = domnul putea fi ales de boieri din cadrul dinastiei domnitoare, având drept de
domnie toți descendenții pe linie masculină;
Surse epigrafice = surse reprezentate de inscripții pe materiale dure (piatră, ceramică, metal);
Suzeranitate = în dreptul feudal, calitate, putere a suzeranului (seniorul de care depindeau vasalii); teritoriu asupra căruia se
exercită puterea suzeranului;
Teutoni (cavaleri) = ordin religios și militar creat de cruciații germani în 1198, cu recrutare din rândul nobilimii germane; atinge
apogeul în secolul al XIV-lea; decade datorită refomei din secolul al XVI-lea și este suspendat de Napoleon în 1809;
Turanic (populația) = populații turcice din Asia Centrală;
Vasal = în dreptul feudal, persoană care recunoaște suzeranitatea unui senior de la care primește în concesiune un teritoriu, fief în
schimbul unor servicii;
Voievodat = instituție politică, rezultat al delegării atribuite de comandantul militar superior de către cnejii unui grup de cnezate;
Vornic = dregător în Țara Românească și Moldova, însărcinat cu conducerea curții domnești;
Tradiție istorică = se referă la origine ași întemeierea unui stat, a unei cetăți sau începuturile mai depărtate ale oricărei istorii
naționale. Adesea se amestecă în această relație, elemente de bază sau legende;
,,Țară,, = zonă delimitată natural sau administrativ, inndividualizată prin tradiții, cultură și organizare politică în spațiul românesc;

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 24

Autonomii locale in spatiul romanesc secolele IX-XVIII

CRONOLOGIE
VII-IX  forma de organizare specifica spatiului romanesc a fost obstea sateasca
896  ungurii stabiliti in Panonia
IX  sursele mentioneaza formatiuni politice ale populatiei romanesti la nord de Dunare
900  atestarea in zona daco-panonica a 6 ducate
maghiarii ajung pana la Somesul Mic
X dateaza mentiunile unor formatiuni politice din Dobrogea,reintrata in sfera dominatiei bizantina
literatura bizantina localizeaza la Est de Carpati ,,Patzinachia’’,dupa numele pecenegilor ce locuiau in zona.
943izvor epigraphic descoperit la Mircea Voda ,in aminteste pe ,,jupan Dimitrie’’
a 2-a jum a sec X un izvor sigilografic il atesta pe Theodor strateg de Distra el este contemporan cu Gheorghe, conducator
al unei formatiuni politice ce apare pe o inscriptie descoperita la Basarabi- Mutfatlar
969-976Ioan Tzimiskes
971-1204 Thema Paristrion (Dobrogea este integrate Imperiului Bizantin sub aceste nume) sau Paradunavon resedinta fiind
la Dorostolon
976-1025Vasile al II-lea
997-1038  Stefan cel Sfant rege al Ungariei (sa crestinat in anul 1001,numele sau initial fiind Vaik)
1000 este mentionata Tara Sipenitului ,
Codrii: Codrii Cosminului, Codrii Hertei, Codrii Lapusnei, Codrii Orheiului,
Campuri: Campul lui Dragos, Campul lui Vlad
Cobale : Dorohoi , Neamt , Bacau , Vaslui
Ocoale: Campulung,Vrancea
maghiarii ocupa Valea Muresului
XILegenda Sfantului Gerard atesta cucerirea maghiara a voievodatelor conduse de Gyula (Balgrad, Alba- Iulia) si respective
Ahtum(Banat, Morisena)
1002-1003regele maghiar Stefan cel Sfant il infrange pe Gyula,stapanitor al fostei tari a lui Gelu,care avea centru la Alba-
Iulia (Balgrad) =>> este desfiintata Episcopia Ortodoxa de la Alba-Iulia
1066rascoala vlahilor din Tesalia
1075mentionarea cetatii Turda intr-un document emis de cancelaria arpadiana
a 2-a jum a sec XI in Dobrogea, Ana Comnena ,in Alexiada, ii pomeneste pe Tatos (de la Darstor), Seslav(de la Vicina) si
Satza(de la Preslav) ,sefi ai unor formatiuni politice din care insa puteau face parte si romani
1094in Alexiada este mentionat Pudila un fruntas al vlahilor
1100maghiarii ating Valea Tarnavei Mari

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 25

XIITransilvania a fost organizata ca voievodat sub suzeranitatea regatului medieval maghiar

Cronica lui Nestor-afirma ca la trecerea ungurilor prin Carpatii Padurosi spre Panonia ,acestia i-au gasit acolo pe romani si
slavi
colonizarea sasilor in Transilvania(asezarea lor in zona Sibiului,Tarnavelor,Tarii Barsei si Bistrita-Nasaud)
1111este atestat primul comitat-Bihorul
este mentionat Mercurius princeps Ultrasilvanus( si in 1113) cat si primul episcop catolic al Transilvaniei
1143-1180Manuel I Comnenul
1150maghiarii ating Valea Oltului
1164erau constituite comitatele Crasna si Dabaca ( Leustachius era comite )
1175erau constuite comitatele Clujul,Alba si Timisul
1176in Transilvania se revenea la institutia voievodatului, document il mentioneaza pe Leustachius voievod
1185-1187rascoala antibizantina a vlahilor si bulgarilor condusa de fratii Petru si Asan; formarea statului Asanestilor
1197-1207Ionita cel Frumos sau Ionita Caloianul
1199apare primul voievod propriu-zis al Transilvaniei numit intotdeauna de rege
1200 se atinge linia Carpatilor Rasariteni si Meridionali de catre maghiari
XIIIcomitate : Aradul,Zarandul,Tarnava
incheierea cucerii si organizarii Transilvaniei de catre maghiari
tinutul de la Est de Carpati apare sub numele de Cumania Neagra, Cumania sau Tartaria dupa numele principalilor
migratori cumani si tatari
Moldova intra sub dominatia tatarilor
letopisetele rusesti semnaleaza pe cnezii bolohoveni
Dobrogea trece sub stapanirea vremelnica a Statului Asanestilor si apoi a taratului bulgar
1205-1235Andrei al II -lea
1211Cavalerii teutoni primesc Tara Barsei
1218-1241Ioan Asan al II-lea
1222 Tara Barsei(terra Borza) este consemnata ca tara romaneasca
 Tara Fagarasului consemnata ca terra blachorum
regele Andrei al II lea acorda nobilimii maghiare o serie de privilegii prin Bula de Aur; actul se referea si la nobilimea
maghiara din Transilvania
1224Andreanum-Diploma regelui Ungariei,Andrei al II-lea despre privilegiile sasilor
1225Cavalerii teutoni alungati de regele Andrei al II-lea
1227numele de Cumania apare intr-un act papal ce se refera la raspandirea catolicismului la E de Olt si Carpati
este organizata o Episcopie Catolica pentru cumani cu sediul la Civitas Micoviae (Odobesti)

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 26

1230Tara Carvunei intre Mangalia si Varna cu centrul la Caliarca este amintita intr-o diploma data de Ioan Asan al II-lea,
recunoscuta de bizantini la 1325 cand este numit un mitopolit de “Varna si Carbona”
1234o bula papala mentioneaza existent unor elemente de ierarhie bisericeasca ortodoxa,ceea ce implica si o organizare
politica a romanilor din exteriorul arcului carpatic(data de papa Grigore al IX catre viitorul rege Bela al IV)
1241Marea invazie tataro-mongola condusa de Batu-han
1247 2 iunie - Diploma cavalerilor Ioaniti acordata de de catre regale maghiar Bela al IV-lea
 Cavalerii Ioaniti sunt adusi in Tara Severinului
Tara Hategului(terra Harszok)
1261-1282Mihai al VII-lea Paleologul ,restaureaza stapanirea bizantina la Dunarea de Jos
1277-1279incercarea voievodului Litovoi(cel de la care 1247 sau un urmas cu acelasi nume) de a inlatura suzeranitatea
maghiara duce la moartea acestuia si la capturarea fratelui sau Barbat
1282, 1284-1285, 1288-1293 Roland Borsa
1284-1285Hoarda de Aur organizeaza o noua invazie in regatul Ungariei
1285este organizata o Episcopie Ortodoxa la Vicina si apoi o mitropolie dovada ca majoritatea populatiei era ortodoxa
1288Roland Borsa convoaca la Deva, prima Adunare Obsteasca(Congregatia generala);
1290-1301Andrei al III -lea
1290-1291descalecatul lui Negru-Voda la Campulung- prima capitala a Tarii Romanesti
1291desfiintarea de catre ,regele Andrei al III-lea, a autonomiei Fagarasului
1294-1319 Ladislau Kan
1299Tara Maramuresului este consemnata ca tara romaneasca1300Maramuresul era numit terra,iar in 1326 dictricus;era
o tara-voievodat;
XIVmentionata ,,Valahia nord-dunareana’’ si titlurile conducatorului: domn si mare voievod
se constituia la sud de Dunare un stat independent al carui nucleu a fost la Tara Carvunei,cu centru la Caliarca
condusa de la Balica (1346-1354)
 Adunarile Obstestice sunt cunoscute sub numele de Congregatii nobiliare
1301disparitia dinastiei arpadiene
1305-1306sinodul ecumenic de la Vicina (acesta atesta localitatea ca centru religios)
1308-1342Carol Robert de Anjou
1310 ?-1352Basarab I Intemeitorul nume de origine cumana,consemnat in documente in Tara Hategului
este inmormantat la Biserica Domneasca din Campulung ctitorie a sa, ca si Biserica de la Arges
1321potrivit unui geograf strain Isaceea (Isakgi) ,care facea parte din Alualac(Tara Vlahilor);aceasta regiune este integrate
statului lui Basarab I,asigurandu-i iesirea la M. Neagra si controlul gurilor Dunarii ; Nicolae Alexandru detine si el aceasta regiune
purtand lupte cu tatarii

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 27

1324Basarab se recunostea vasal al regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou incheiand un accord; numindu-l pe Basarab
,,voievodul transalpin
9-12 noiembrie1330Batalia de la Posada-campania regelui Ungariei impotriva lui Basarab; victoria lui Basarab la Posada
consfintea independenta Tarii Romanesti fata de Regatul Ungariei;informatiile ne sunt oferite de ,,Cronica pictata de la Viena’’
1332un document al cancelariei papale ilustreaza cristalizarea unor formatiuni politice in teritoriul de la est de Carpati -
,,puternicii acelor locuri’’ care confiscasera bunurile Episcopiei Cumaniei
1342-1382Ludovic I de Anjou
1346-1354Balica
1347voievodul Dragos din Maramures conducea marca de aparare in nordul Moldovei
1352-1353expeditie a lui Ludovic I de Anjou la E de Carpati impotriva tatarilor
 Dragos este mentionat in fruntea marcii de aparare,cu centrul la Baia;
1352-1364Nicolae Alexandru fiul lui Basarab I Intemeitorul
1354-1386Dobrotici
1355ultima participare a elitei politice a romanilor la o congregatie a starilor transilvane;
1359  descalecatul lui Bogdan din Maramures in Moldova; voievod din Maramures el stapanea un voievodat pe Valea Izei cu
centrul la Cuhea
Nicolae Alexandru lua titlul de ,,mare si singur stapanitor’’ (domn autocrat,somodirjet)
prima Mitropolie a Tarii Romanesti de la Curtea de Arges
1364-1365  Bogdan a inlaturat suzeranitatea maghiara si statul moldovean se constituie ca entitate de sine
statatoare,,Cronica domniei lui Ludovic’’ scrisa de Ioan de Tarnave
1364-1377Vladislav Vlaicu
1365Vladislav Vlaicu bate primele monede->ducatii de argint si o moneda divizionara-> banii
1366Ludovic I de Anjou conditioneaza calitatea de nobil de apartenenta la catolicism ( situatia Transilvaniei), romanii
ortodocsi fiind exlusi treptat de ciata politica;
Dobrotici respinge o actiune cruciata condusa de Ames de Savoia
1368Vladislav Vlaicu :
devine ban de Severin
acorda brasovenilor un privilegiu commercial
 primile conflicte romano-otomane ,cand participa alaturi de Ludovic I impotriva sultanului Murad
1369Vladislav Vlaicu devine duce de Fagaras si Amlas
Dobrotici este aliat cu Vladislav Vlaicu si il ajuta pe Stracimir sa ocupe tronul Vidinului
1369-1377Latcu
1370a doua Mitropolie a Tarii Romanesti de la Severin infiinta de Vladislav Vlaicu
se constituie Episcopia Catolica la Siret din acceptul lui Latcu, in schimb papa ii recunostea titlul de

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 28

duce al Moldovei
1377-1392Petru I Musat
1386-1388 (1391)  Ivanco
1386-1418Mircea cel Batran
1387Ivanco bate moneda pentru a-si marii independenta
Petru I intemeiaza o Mitropolie Ortodoxa la Suceava, unde muta si capital Moldovei
26 septembrie 1387Petru I Musat depune juramant de vasalitate regelui Poloniei, Vladislav I Iagello;
1388Mircea cel Batran integreaza Dobrogea Tarii Romanesti
1390Tratatul de la Lublin dintre Polonia si Tara Romaneasca
1392-1394Roman I
15 ianuarie 1393Roman I se intitula ,mare si singur stapanitor al Tarii Moldovei de la Munte pana la mare’
1400-1432Alexandru cel Bun
XVconfirmarea autonomiei Universitatea sasilor
1402Bizantul a recunoscut Mitropolia Moldovei cu sediu la Suceava ;
1417 sau 1420Dobrogea este cucerita de turci si ramane sub stapanire otomana pana in 1878
1437rascoala de la Bobâlna
Unio Trium Nationum, o intelegere intre cele 3 natiuni privegiate(nobilimea maghiara,sasii si secuii); romanii nu mai fac
parte din sistemul natiunilor privilegiate
1441 Marea Adunare a Tarii atestata in Moldova
1453luarea de catre turci a Constantinopolului;
1512urca pe tron Neagoe Basarab;
1517este inaugurata Biserica Curtea de Arges ridicata de catre Neagoe Basarab
Codul ,, Tripartitum lui Werboczi’’
1522Marea Adunare a Tarii atestata in Tara Romaneasca
1526lupta de la Mohacs ,infrangerea Ungariei
1541Transilvania,Banatul si comitatele din Partium se organizeaza ca Principat autonom al Transilvaniei sub suzeranitate
otomana; Transilvania este condusa de catre un principe ales de Dieta
prabusirea regatului Ungariei, Imperiul Otoman transforma Ungaria rasariteana in pasalac cu
capitala la Buda
1543dreptul de a alege principele, pe care sultanul il acorda Dietei, a fost legiferat de Dieta intrunita la Cluj
1552Banatul este transformat in pasalac
1599Mihai Viteazul(1593-1601) a intrat in Transilvania si a fost recunoscut de Dieta ca ,,loctiitor al imparatului’’
XVII Catherin Durandine -,,Istoria românilor’’-traducere romaneasca a sfaturilor lui Neagoe Basarab
1613-1629Gabriel Bethlen

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 29

1632-1654Matei Basarab domn al Tarii Romanesti

1683asediul asupra Vienei; infrangerea turcilor sub zidurile Vienei
1686Tratatul hallerian
1687Tratatul de la Blaj
4 decembrie1691Diploma Leopoldina I –care a constiuit baza juridica a administratiei austriece; Transilvania era organizata
ca Principat
1694infiintata Cancelariei Aulice de la Viena
1697Sinodul de la Alba-Iulia accepta ,,Unirea’’ cu Biserica Romei
1699Diploma Leopoldina II-accorda drepturi pentru clerul unit cu Roma(scutea preotii de robota si iobagie)
1701Diploma Leopoldina III-accorda drepturi pentru toti cei uniti cu Biserica Romei; aceasta diploma a fost respinsa de Dieta
Transilvaniei
1711instaurarea regimului fanariot in Moldova
1716instaurarea regimului fanariot in Tara Romaneasca
1730ultima alegere a unui domn de catre Adunarea tarii
1749ultima reunire a Adunarii tarii
1765 Transilvania organizata ca Mare Principat
1831-1848 Adunarea Tarii renaste sub o forma modernizata sub numele de Adunarea Obsteasca
Personalităţi:

Alexandru cel Bun (1400-1432) – domnul Moldovei;

Arpad – ducele Ungariei;
Ahtum – a domnit în Banat, în regiunile stăpânite altădată de Glad, cu centru la Morisena;
Balica (1346-1354) – a condus Țara Cavarnei cu centru la Caliacra;
Basarab I (1310-1352) – întemeietorul statului medieval Țara Românească;
Dobrotici (1354-1386) – a primit titlul de despot din partea Imperiului Bizantin;
Ivanco (1386-1391) – se desprinde din sfera stăpânirii bizantine și bate monedă propie;
Mircea cel Bătrân (1386-1418) – integrează Dobrogea Țării Românești în anul 1388;
Ducele Salanus – conducător al bulgarilor din dreapta Tisei;
Ioan Tzimiskes(969-976) – împărat bizantin;
Vasile al II-lea (976-1025) – împărat bizantin;
Anonymus – notar anonim al regelui Bela al III-lea – Cronica notarului anonim, scrisă probabil în secolul al XII-lea, dar oglindind
evenimente de la sfârșitul secolului al IX-lea, relatează conflictele care i-au opus pe ungurii în expansiune spre răsărit unor
formațiuni politice de dincolo de Tisa;
Menumorut - conducătorul unui voievodat situat în Biharea;

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.

 30

Glad – conducătorul unui voievodat situat la Cuvin;

Gelu – conducătorul unui voievodat situat în inima Transilvaniei, având centrul probabil la Dăbâca, singurul dintre conducătorii
locali numit de Anonymus blach, adică român;
Jupan Dimitrie – consemnat într-o inscripție de la Mircea Vodă;
Jupan Gheorghe – menționat în complexul de la Basarab;
Ioniță Caloian – fratele mai mic al lui Petru și Asan;
Ioan Asan al II-lea(1218-1241) – în timpul său statul vlaho-bulgar atinge apogeul;
Tuhutum – tatăl lui Horca; a plecat peste păduri, către răsărit contra lui Gelu, ducele blachilor;
Litovoi – voievod al românilor, menționat în Diploma cavalerilor ioaniți; stăpânea țara Hațegului și nordul Olteniei;
Seneslau – voievod al românilor, menționat în Diploma cavalerilor ioaniți, stăpânea în nord-vestul Munteniei;
Ioan și Farcași – cnezi români, menționați în Diploma cavalerilor ioaniți;
Vladislav Vlaicu (1364-1377) – domn al Țării Românești, se recunoaște vasal al regelui Ungariei de la care primește ca feude
Severinul și Făgărașul;
Lațcu (1369-1377) – domnul Moldovei;
Petru I (1377-1392) – domnul Moldovei, a realizat o centralizare a instituțiilor statului; a pus bazele Mitropoliei de la Suceava;
Roman I (1392-1394) – domnul Moldovei, se putea intitula domn de la munte până la mare;
Alexandru Ispilanti – a fost domn al Țării Românești (1774-1782; 1796-1797) și al Moldovei (1786-1788);
Șerban Cantacuzino (1678-1688) – a încercat să întărească autoritatea domniei în Țara Românească;
Vasile Lupu (1634-1653) – domn al Moldovei;
Moise Chonerati – menționează în secolul al IX-lea în Geografia armeană, Țara Balak;
Constantin Mavrocordat – domn fanariot a promovat o politică de reforme;
Tudor Vladimirescu – conducătorul revoluții de la 1821;
Alexandru Vlauță – autorul lucrării România pitorească.

PROF. CIOBANU CRISTIAN | 0761.199.399.