SIMULARE BACALAUREAT ISTORIE

DECEMBRIE 2022
DISCIPLINA ISTORIE

SUBIECTUL I 30 puncte

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

A. „Apariţia (…) Ţării Româneşti şi Moldovei în cursul secolului al XIV-lea , proces care a consacrat
politic supravieţuirea romanităţii nord-dunarene în îndelungata perioadă a migraţiilor, a fost rezultatul
împletirii a trei linii de evoluţie interdependente: concentrarea formaţiunilor politice în cadre teritorial-
politice unitare; crearea instituţiilor supreme, laice şi ecleziastice , ale puterii autonome; eliberarea
teritoriului celor două state de sub dominaţiile străine (…) în secolul al XIV-lea . Momentul decisiv al
constituirii statelor (…), a fost înlăturarea dominaţiei teritoriale a Regatului Ungar.
( M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, S.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)

B. „Situaţia socială din Transilvania a fost sensibil diferită de cea din teritoriile româneşti
extracarpatice. Cucerirea maghiară , din secolele X-XII, a dus la suprapunerea peste o societate
românească incomplet diferenţiată a unui sistem feudal de inspiraţie occidentală. (…) Întărirea puterii
regale sub Carol Robert şi sub Ludovic I cel Mare s-a manifestat şi prin încercarea de a extinde
organizarea comitală şi în regiunile de tradiţională autonomie românească. Reacţiile nobililor români
care se vedeau ameninţaţi în bazele puterii lor, apariţia statelor Ţara Românească şi Moldova (…) au
determinat regalitatea să treacă în 1366 la condiţionarea statutului de nobil la apartenenţa la religia
catolică.”
( B. Murgescu, Istorie românească – istorie universală [600-1800])

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi dominaţia străină la care face referire sursa A. 2 puncte

2. Precizaţi o consecinţă a cuceririi maghiare pentru organizarea administrativă a Transilvaniei, la
care se referă sursa B. 2 puncte
3. Numiţi cele două state româneşti precizate atât în sursa A cat şi in sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care se referă la formarea statelor
medievale româneşti extracarpatice. 3 puncte
5. Scrieţi , pe foaia de examen, două informaţii aflate într-o relaţie cauză-efect, selectate din sursa B
7 puncte
6. Prezentaţi un mijloc folosit de maghiari în cucerirea şi organizarea Transilvaniei. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între formarea statelor medievale româneşti Moldova şi Ţara Românească.
4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„Succesorul lui Bogdan, fiul său Lațcu (1369 - 1377), a intrat în legătură directă cu papalitatea care îi
recunoaște titlul de duce al Moldovei [...]. Mai mult decât atât, Lațcu a obținut din partea papei Urban
V un scaun episcopal, cu sediul în reședința sa, orașul Siret desprins din dioceza Haliciului și așezat în
dependență directă de papalitate. [...] Cu domnia lui Petru I (cca. 1377 - cca. 1392), Moldova face pași
hotărâți în direcția afirmării internaționale și a organizării statale. Îndepărtându-se de Ungaria [...],
Petru se apropie de Polonia, aderând la noua și puternica grupare de forțe constituită în răsăritul
Europei odată cu crearea uniunii polono-lituaniene. În 1387, el depune omagiul regelui Vladislav
Jagiello, inaugurând astfel principala direcție de politică externă a Moldovei timp de un secol. În
cadrul noii legături externe pe care a stabilit-o cu regele Poloniei, domnul Moldovei i-a acordat și un
împrumut de 3000 ruble, garantat de acesta prin concedarea temporară a orașului Halici și a ținutului
înconjurător, act care s-a aflat la originea unui îndelungat conflict teritorial între cele două țări.
Eliberat de presiunea ungară în timpul crizei de succesiune și a luptei pentru putere prin care a trecut
Regatul Ungar după moartea regelui Ludovic, Petru I creează o mitropolie ortodoxă cu sediul la
Suceava, unde se mută dealminteri și reședința domnească. Deși conflictul dintre domn și Patriarhia
din Constantinopol în problema dreptului de a-l numi pe titularul noului scaun mitropolitan a amânat
ani în șir instalarea unui mitropolit canonic, Moldova și-a asigurat sursa proprie de legitimare a puterii,
etapă însemnată a consolidării independenței țării.”

(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi statul medieval românesc, precizat în sursa dată. 2 puncte

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi, din sursa dată, doi conducători politici. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la acțiunile conducătorilor români în plan
religios. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la relațiile statului român cu Polonia,
susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia autonomiile locale au
contribuit la întemeierea statului medieval românesc de la sud de Carpați. 4 puncte (Se punctează
prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)

SUBIECTUL III (30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre ideea romanităţii românilor, având în vedere:
- menţionarea a două epoci istorice în care a fost studiată ideea romanităţii românilor;
-numirea unui istoric şi prezentarea unei cauze pentru care acesta a abordat ideea romanităţii
românilor;
- menţionarea a două idei formulate pentru susţinerea ideii romanităţii românilor;
- formularea unui punct de vedere referitor la semnificaţia studierii romanităţii românilor şi susţinerea
acestuia printr-un argument istoric.

NOTĂ! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea

relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa
argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea
eseului în limita de spaţiu precizată.
 BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Se punctează oricare alte formulări/ modalităti de rezolvare corectă a cerinţelor.

• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului
total acordat pentru lucrare la 10.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru numirea dominaţiei străine la care se referă sursa A.
2. 2 puncte pentru precizarea unei consecinţe a cuceririi maghiare pentru organizarea administrativă a
Transilvaniei, la care se referă sursa B.
3. - câte 3 puncte pentru numirea fiecăruia din cele două state româneşti precizate în sursele A şi B.
3p x 2 = 6p
4. 3 puncte pentru menţionarea literei corespunzătoare sursei care se referă la formarea statelor
medievale româneşti extracarpatice.
5. 7 puncte pentru menţionarea celor două informaţii aflate într-o relaţie cauză-efect, selectate din
sursa B
6. - 2 puncte pentru menţionarea oricărui mijloc folosit de maghiari în cucerirea şi organizarea
Transilvaniei.
- 4 puncte pentru prezentarea mijlocului folosit de maghiari în cucerirea şi organizarea
Transilvaniei.
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între formarea statelor medievale româneşti
Moldova şi Ţara Românească.

SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru numirea statului medieval românesc precizat în sursa dată

2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată

3. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror doi conducători politici (3px2=6p)

4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la acțiunile
conducătorilor români în plan religios (3px2=6p)

5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la relațiile
statului român cu Polonia

-câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de
vedere formulat (3px2=6p)

6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și prin
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca
urmare etc.)
SUBIECTUL III (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
• 4 puncte pentru menţionarea celor două epoci istorice în care a fost studiată ideea romanităţii
românilor; (2p x 2=4p)
• 2 puncte pentru numirea unui istoric care a abordat ideea romanităţii românilor;
• 2 puncte pentru menţionarea unei cauze pentru care acesta a abordat ideea romanităţii românilor;
• 5 puncte pentru prezentarea coerentă a cauzei pentru care acesta a abordat ideea romanităţii
românilor;
• câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două idei formulate pentru susţinerea ideii romanităţii
românilor; (3px2= 6p)
• 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la semnificaţia studierii romanităţii
românilor şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric;
• 1 punct pentru pertinenţa argumentării punctului de vedere formulat;
• 2 puncte pentru selectarea oricărui fapt istoric relevant care susţine punctul de vedere formulat;
• 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.),
respectiv, concluzia (aşadar, ca urmare etc.).
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
• 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat;
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
• 1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii) ;
0 puncte pentru text nestructurat ;
• 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
• 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu.