VERSIH LATINA

Limba lat avea silabe lungi si silabe scurte. Silabele

o durat de.dou ori mai mare decat cele scurte. Pentrulungi se cantitti
notarea
pronuntau
"

noifolosim semnul, pus deasupra vocalei din silaba

belorfn _i semnul,u "care noteaz silab scurt. Decirespectivä
arat silab
silat
lunga,
o silab
care

ata cu dou scurte:, -"=,UU" lung

esteegala

in mba latin unele vocale sunt lungi prin natura lor, adic a_a cum sunt
ate de toat
pronuntar
toat ;lumea: fräter,
fëmina, felix, agricola, altele sunt scurte tot
natura lor: dlis, facinus, pret>um, suaviter.
Totusi durata unei silabe nu
depinde numai de cantitatea vocalei (lung
eau Scurt), ci _i de sunetele care urmeaz dup vocala respectiv.
Prosodia ne ofer regulile dup care se cunoa_te cantitatea unei silabe.
Cunoa_terea acestor reguli este necesar pentru citirea versurilor poeilor.roma
ni, si chiar pentru accentuarea corect a cuvintelor.

REGULI PROSODICE

Cantitatea silabelor în general

Sunt silabe lungi:

etc.
1. Silabele formate din diftongi: ludo, cã lum, urum, prälarus
scurt când prefixeazd cuvinte
Notd: prepoziia prae are diftongul ae
care încep cu vocal: preire, prseest.
consoane sau de o consoan dubl: bëlum,
2. Silabele urmate de dou
cuvåntului urm tor: ridiculks mus,
ännus etc. Consoana a I-a poate
s apartin _i
ad deos. de
este urmat de dou consoane, sau
vocala scurt
3. Silaba în care
rëx, gza, pëctus,
prin poziie): dspëctus,
consoan compus x, z (lung
mõntes.
cogo (din co-ago), mlo (din magis
prin contractiune:
4. Silaba format
volo). notate în dictionare.
5. Silabele lungi prin natur ,
 312 313
Sunt silabe scurte: Cantitatea silabelor terminate în consoan

1. Silabele a cror vocal este urmat de alt finale:fac vocala dinainte scurt:
vocal consoane

brevis est): püer, mus, Italla, maría, püella, animalfa etc. (vocalis
Urmätoarel

ante vocalemn .
süb, öb.
2. Silabele scurte prin natur, notate de final: Ab,
dicionar. . B
3. Silabele initiale, care în compunere se închid: final: Id, apüd,
äd, illüd.
inse obtine inimicus =a inchis în ). micus (n oo. 2. D
animal, tribunl, Hannibál, vël, simül.
Notd:Dac o vocal este urmat de dou a T, final: seml,
sau r, ea poate fi consoane, dintre Cano
socotit i lung _i scurt, adic aba a doua estel
anceps (auaspecu
Exceptii:
lui l este totu_i lung în: sö1, sl, nil.
dublu): ptris, tlas, c pra. Vocala dinaintea
Cantitatea vocalelor finale pur, patër, laudatfr, legerr, tegör, dolkör.
fratr,
4. R final: vër.
für, pr (_i compusele impr, dispär, compr),
1. A final este scurt: mens, mus, bell, poet, silv. Exceptii: Lar, far,
Exceptii: a final este lung:
5. T final:8i,
üi, laudt, mont, venlt, capüt.
cuvåntul urm tor
în m sunt lungi prin pozitie dac
a) la imperativul
verbelor de conj. I: am,
laud, narrä; Notd:Silabele terminate
deorkm rex, sau se elideaz m,
dac cuvântul
b) la ablativ sg. al decl.!: mens, poet, silv; incepecu consoan :
= homin 'amor.
hominum amor
c)in adverbele: intere, frustr, circ, ultr, extr etc. urm tor începe cu vocal :
2. E final este în
general scurt: domin, regë, facilë, laudarë, consoane finale fac vocala dinainte lung:
Urm toarele
II.
Excepti: e final este Iung: legë etc.
illkc.
a) la imperativul verbelor de conj. a II-a: monë, 1. C final: d+c, düc, c, läc, höc, îin: nëc, donc, fdc, _i
b) la ablativ sg. al decl. a V-a: die, facië; delë, vidë; dinaintea lui c final este scurt
Exceptii: vocala
c)in adverbele formate din
adjective terminate în -us: doctë, anceps în hic.
deben, mal, supernë); egregie (afar
d) in monosilabele: më, të, së, ë, dë, 2. N final: En, nõn, quin, proin.
dinaintea lui n final
în:
në (afar de encliticele v, -n, scurt totu_i flumën,
que.) -

Exceptii: este este terminat

în -inis: nom n,
în en al
substantivele
c ror genitiv
3.I final este a) nostine tii
lung: pueri,
=

nostïn' (=
domini, dei, tëmpori, audi, veni etc. gramn, agmn. -ne apocopat:
(In quasí _i nis> i final e scurt). cuvintcle compuse
cu
enclitica
b) vezi oare?).
Exceptii: i final este anceps în: mih>, tib>, sib>, ib>, ub>. 0are?), vidën' (=videsne
=

4. 0 final este in în -s: lauds, pietãs,

3. Silabele terminate mens s, poets,
general anceps: homð, laudö, gemð, amatö etc. totdeauna lung:
Exceptii: o final este lung a) silaba
este
as finalä
în cuvántul
ans, -atis =
raja.
monës, laudës, amarës,
a) în
monosilabe: dö, stð, prð etc. moncbas, fer s.
Este scurt
hominës, vulpës, diës,
b) la dativul _i ablativul numelor: finald este lung:
b) Silaba es
c)la adverbeie formate din dominð, bonð, amicö. legerës, capiës etc.
fac
falsö, omninð, idciro0 etc. adjectivele terminate în -us: continuð, subio, este scurt
în: în -es de decl. a IIl- a care

Exceptii: substantivelor
equës,-itis etc.
O final este scurt în:
egö, duo; in adverbele citð, modð (_i a)
nominativul _i
vocativul

segës,-etis,
obsës,-idis,
esse: ës i a

dummodö, quomodö, compuseic -idis: mil s,-itis,

indicativ al
verbului

tantummodð) _i in verbul cedo. Eenitivul în -itis, -etis,

a II-a sg.
de la prezentul
5.U final este persoana etc.
totdeauna lung: senatü, diü, laudatü, genü 0)
adës, pots, prodës
etc. Compusekor lui: abs,
c)prepozitia pens.
 314
4. Silaba finalä is
este scurtä: cinis, ca dulcis, legis, satús,
nim
315
Exceptii: totu_i lung
este în:

a) dativul_i ablativul plural: dominis,

servis
puer+s,
s.legeris ec ele
Picioarele cele mai întrebuinate în versificatia greac _i latin sunt ur-

b) adverbele for+s, gratis. vobis nobis, mätoarele:

II-a de trocheul (L U) scri bis
a la verbei e de
c) indicativul prezent pers.
pers. a II-a conjunctiv prezent de la verbul esse: conj.
a IV-
abis; sis
audis, ver
a:
cu
iambul ( mãs

possis; conjunctivele: velís, nolis, malis (så vreau, s nu vreau. s ompusele spondeul ( - ) scri bs
tu vrei, cu compusele: mavís, quivis, quamvis, utervis etc. prefer); tnnvisvi = dactilul (L UU) scriblmüs
d) monosilabele i numele proprii în -is de decl. a ll1-a
-itis, lis, glis, Quiris, Eleusis, Salamis. imparisilabjck' dis, a anapestul (UU 1)
silabelor
mönëäs

componente, picioarele
sunt de 2, 3 _i 4 silabe.
num rul
5. Silaba final os este lungá: honos, Dup
campQs,
compös,-otis = stpån pe ceva; impös, -otis = .
nepõs, custös. Este
neputincios; ös, oss>s =scurt în:
e. Acestea sunt:

OS. Picloare de 2 silabe:

6. Silaba final us este in general scurt: dominüs, humüs, corptis
laudamus, maximüs. Este lung în: ma.
manüs, 1. Pyrrhichiul (pirihiul)
(U U) märë,bënë
a) genitivulsg. _i nominativul i acuzativul plural de la decl. (L-) trdunt, Omnës
a IV-a: fructae 2. Spondeul
manüs. uctks, (LU) bEI2,më ns
b) nominativul substantivelor de decl. a IlI-a la 3. Troheul
cës
virtks,-0tis, salks,-0 tis, tellds,-0ris, i0s, Ikris.
genitiv pästreaz pe u lune.
4. lambul
(U1) vii, dömös, t
silabe:
Picioare de 3
(uUU) fåcilë,mrf
METRICA 1. Tribrachul (LUU) flümín, tëmpörë
Metrica este _tiina care explic cum 2. Dactilul åcilës, äními
se formeaz versurile (uU 1)
combin intre cle. Ea serve_te în _i cum se

poetice.
primul råndla înelegerea estetic a
operelor
3. Anapestul (ULU) lëgbit
4. Amphibrachul (LU-) nöbíli,arbörës
In poezia modern versul
const din ritm _i rim. 5. Creticul (UL-) rög tom
Poetii
lor lungi
romani cuno_teau numai
ritmul, adic succesiunea regulat a silabe. 6. Bracchiacul ( - U) röbigo
_iscurte prin urcarea _i coborârea
poart accentul ritmic (ictus), thesisglasului (arsis ridicare, silaba lunga ) felicës,präetöres
=
care 7. Antibracchiacul

scurte care n-au accent _i =punere, coboráre, silabe lungi sau

ritmic).
Citirea versurilor în
8. Molosul
de 4
silabe:

acest mod se numeste Picioare

sui; scando må urc).
= scandare (de la scansio ma =
U U U u faclia

Drept unitate cu care LUUU prösübig't

pentru rostirea unei silabe msurm timpul în poezie, este timpul neEa
1. Proceleusmaticul

scurte U, numit unitate 2. Peonianul I

ULUU rënonttö

OSilaba lung are de metric (mora)

obicei valoarea a doua unitti 3. Peonianul II
u U L U mönüm ntüm

Uu, _i poate deci

înlocui douä silabe scurte. metrice (douå morc
U U U L përnömërö3
4. Peonianul IlI
formeazd Keunirea a 2, 3 sau
o unitate
mai multe silabe
în cel mai mic întreg care se 1, L-UU prörëpsër t

ritmic _i se io 5. Peonianul IV

Fiecare picior se compunenume_te picior

din douá pårti: (pes). 6 . lonicul mare
uUL- t ügëront

nimic (ictus) _i silabe lungi sau scurte far

silaba lung care
pod r 7. Ionicul mic
LUU- x nïmðs

accent ritmic (vezi nia"

8. Coriambul
 317

316 fio dactile sau spondee, al cincilea totdeauna dactil (loarte

patru pot
9. Antipastul UL- U rcürvär care
prime

iar al _aselea
un spondeu sau un troheu. Deci, schematic, un
eu),
10. Diiambul
U2U- mäm>ni rar spondeu

se
prezint
astfel:
ametru
11. Ditrocheul LU-U insídërë 2 3 5
12.EpitritulI UL- LUU LUU
gavere LUU
LUU

13. Epitritul LU- LUU

14. Epitritul m L - mãcërescün Dactilele dau

hexametrului un caracter mai vioi, mai sprinten, potrivit

15.EpitritulV prôvërbiOm
U

iuteala, fuga, graba, iar spondeele dimpotrivá li opresc

avdntal,
L--U impërtör pentru
a exprima
iu:
impresia de gravitate _i demnitate, uneori chiar de
16 Dispondeul ándu-i mai multà energie,
dictätores tristete sau groaz .
fiecare:
Mai multe picioare grupate la un loc Intr-un câte un exemplu din
formeaz un vers (versus).
_ir ritmic care
Iat
te vas to (Verg Acn)
nan tes
in gur
Versurile ii iau numele dup fclul peta, Appa rent ra
versuri: dactilice,
picioarelor care
iambice, trohaice, ionice, coriambice, etc. edomin. Astfelsunt
Uu
a am pum
so ni |tu qua tit un u
Ultima silab unui vers este totdeauna indiferent pe dan
le pu trem L
a
Qua dru u uLUu
vedere a cantitti. Dac ultimul picior al unui vers nu (anceps) din punct de u |L U ulL U ulL (Verg.Aen.) (vorbind despre cai).
este
la sfárs_it o silab, versul se întreg,
nume_te catalectic (catalecticus in adic îi lipseste
L
numee
de unde _i
lipsesc dou silabe se
nume_te catalecticus in bisyllabum. syllabam): dac ca piciorul al
cincilea så fie un spondeu,
obicei dactil, iar
Versurile cele mai întrebuinate la Rar se întâmpl al patrulea
este de
greci romani au caz piciorul
pentametrul în epopee _i elegie, ulterior i în satir,i i trimetrul fost spondaic. In
acest
n u m e propriu:
hexametrul si de hexametru cuvánt de patru
silabe sau un
iambic in tragedie. la finele versului gse_te
se un na cir cum spe
u

ga) ag mi
cu|lis Phry
Con sti ti at qu(o)0
Istoricul hexametrului LUU|L da
An

ne quem Dar
Nu se
Tun(e) il | (e) Ae unci pauze

de
cunoa_te originea hexametrului. El este cel dintâi vers la s c a n d a r e a
lui se simte nevoia

doua
greci _i apare de la început sub o form întrebuintat H e x a m e t r u l find
un vers lung, tai). Ea imparte
versul în

hada _i Odiseea.
Datorit influenei desvâr_it în epopeile lui Homer,
nume_te
cezuri (de la caedo =

poezii antice, atât la covâr_itoare a lui Homer asupra întregi In respira ie,
care se
peniru
un vers
corect

veacurilor cel mai greci cât _i la romani, hexametrul a rmas de-a lungul
jum tä i numite emistihuri.
a v e a mai
multe cezuri,
dar
doud picioare i

Datorita
întrebuinat vers în antichitate. Un vers
h e x a m e t r u poate

cinci jumti
de picior
(sau dupd
(gr.)
varietii ritmului _i a cezurilor sale, hexametrul este u n a singur
ajuns
dup sau
pentemimerd

pentru genurile poetice cele mai diferite. De aceea a fost

potrin este de
cezura
semiquinari
(lat.) to raPoe
n poezia epic (Homer: Iliada _i întrebuintat nu numa umataie),
numit
mus pec
Odiseea; Vergilius: Aeneida) dar i m
didacticîn (Hesiod: Munci i zile; Vergilius: Non ob tus(a) a de o 3s
de picior
trei jumáia i
lius), satir (Horaiu _i Georgice), în idil (Theocrit uuL-
care
una dupd (gr.)
luvenal) cezuri, din
trieamimerá

etc. -
sau

La romani hexametrul care are

dou
semitrinari
(lat.)
numitá
cezurá

169 a.Chr.). Cei mai de seam a fost introdus de primul poet al lor, Ennius (239-
Hexametrul
cezurà
numit jumátate),
jum tate) rei picioare
i condi ia
ca

picior i cu

timpul lui Augustus. La ace_tiareprezentani ai lui sunt Vergilius i l s fn (sau un

junm ta i
de picior
(sau
este
foarte
armonios,

Metamorfozele hexametrul atinge dup _apte (gr.)

perfectiunea, " ales in
alta
_i
eftemimers

In secoleleElegile lui Ovidius.

S
emiseptenur
(lat.)
sau

decade complet. urmtoare hexametrul i_i

dactil.
treilea sà lie
piciorul al
pierde treptat calitäile sale, paua ce
Hexametrul, dup cum arat
numele iin
su, este format din _asep
 318
ne mo rum veru
ti
le 319
i unt mon tes n2s tur ri di au lus mus
Dup cum am artat, versurile antice nu au
rim, dar
Verg Geo par
cxceptional, iedatorit fîntamplärii, fie pentru a
erurd _i la sar_itul versului cuvinte Cu produce ununeori apa
substantiv cu un adjectiv sau o apoziie. aceea_i termina aceceat ca. Pentametrul.
Acest vers poart pe nedrept acest nume, findc nu are 5 ci
icioare. Cei vechi socotit, pe läng cele patru picioare (1,2,3,4), cele dou
au
Quot cae
hum se las tot ha |bet tu a
Roo
ales un picioarele: _i 6 ca un singur
picior, deci in total 5.
ma
ma atti din
-
|Llu u|L u u| pu umfapt, pentametrul este un vers compus din 6 dactile, tmpärit totdeauna
aeura (diereza) dup piciorul al treilea, tn dou pri egale (emistihur).
Un fenomen care poate deregla ritmul unui vers este
cuvant se termin cu o vocal sau cu m, 1ar
cuvántul hiatul Hecare jumátate este catalectic, piciorul al 3-lea _i al 6-lea având numai
urmtortor
sau cu h, se produce un sunet neplácut urechii
eliziune. (hiatus). începe tot CAnd
tus), ar
care se cu cAteo siab;
versul fiind de
doud ori catalectic, se nume_te dicatalectic.
ttma silabá a versului, cu toate c are un accent, este indiferent cantita
voca
Prin
eliziune, vocala fina sau m a înlätur Prin
D tiv a silab
(anceps); ultima: a primei jumtäti a versului este totdeauna lung.
tnaintea silabei iniiale a cuvântului urmtor. primului cuvâr tiv actilele din prima jumtate pot i tnlocuite prin spondee, dar în a doua
dia, vitam exhalans vie' exhalans, rex divum Astfel: clara incendia1a la scanda
=
dispare fumXtate rmân totdeauna dactile (2 dactile i o silab accentuat).
que. hominumque
clar incen- =
rex
=

div'ho
un
Cezura este totdeauna
ea sta deci exact la
semiquinar (pentemimerd) dup
jumtatea versului.
-
dou picioare
At que) hic in si jumtate;
gen |tem c mi
|t(um) af lu
|xis lat schema lui:
Se
DO VO rum
In ve ni(o) ad mi rans nu
U me L
În general poetii evit rum. di Sus rat
eliziunea Quid quid ten a bam ce rever
-ve, -ne, care se consider ca monosilabelor,
fcnd parte din cuvinteleafar de encliticele: L L
L
Cand cuvantul al doilea este de care
sunt legate. que,
(Ov.Trist.4,10,26)
verbul est
magna est
magna'st, aequum est aequum'st.
=
se elideaz de
regul e din est:
=

Pentametrul niciodat nu s-a folosit singur,

ci numai împreun cu hexame
Interjectile nu se elideaz, nici eånd
dup primul cuvánt urmeaz Reunirea unui hexametru cu un pentametru
formeaz
Post ha trul, alternând cu acesta. dat la poeii din
c0 u punct. cea mai veche strof,
numit distih elegiac. Acesta apare prima
s se sa la 700 a.Chr.)
U mo Hic. lonia, Callinus _i Archiloc (pe distihul elegiacserve_te
ca s exprime
deosebire de hexametrul singur,
Spre ale poetului _i deschide
calea poeziei lirice.
Prea multe ideile i sentimentele personale distihuri elegiace este
poetii le înmultesceliziuniîntr-un vers stric armonia_i ritmul (Verg.Aen.,16) La romani, poetul care
a scris cele mai
frumoase

cu
scopul a arta ceva
de acestuia. în exil la Tomis).
îngrozitor, ca în urmtorul Totu_i
scrise
Mons tr(um) hor uncori Ovidius (Tristia _i Pontica,

lrend(um) in or me) in (gens

vers: lat celebrul distih:
me bis
a mi
a
cos

lix mul|tos
nu
cu i |lu men a
demptum .
Do nec ris fe

L U bi la
so lus e ris
erint nu
Silabe. Versul hexametru se termin (Verg.Aen.II,658) Tem po si fu
Intr-un cuvant de
regul printr-un cuvânt de (Ov.Trist. 1,9,5)
ceva monosilab se termin
deosebit sau ridicol, L
ca în
versul lui
numai când poetul vreadousà sau
tre între cele
dou
Horatiu (Epist.ad Pis.139): exprin se
str duiau s produc un paralelism
iar la sfâr_itul
Not Poetii latini uneia
substantivul

pentametrului, punând la sfâr_itul

pari ale
 -
321
320
celeilalte adjectivul, sau alte cuvinte cu desinente identi format dintr-un ferecrateu
la care se adaug
nceput de rima, pe care de altel, poei i nu o
v ice, ceea (Glyconeus)
este
cuno_teau. ce constitua m 4. Gllconio
(o
silaba)
2
catalectic
a u
ma u ntroheu
re
a Nu

dum
de doi
Tem pus a
mi d
* format dintr-un dactil
încadrat
a de
de Te e . n r u l mic
(Saphicus minor)
dipodie
trohaic -dou
este
picioare desprita
-
de un dactil:
me
ne dintr o
t r o h e i ( s a ud i n t r .
lan JS
La bi ur Cu lis nunc quo fac un
que gut ta dactili
me din doi
Mer
este format
decasilab (Alcaicus decasyllabus)înainte un dactil:
având
6. Alcaicul
VERSIFICAIA
ÎN OPERELE LUI doi t r o h e i
($au
dintr-un
aristofanic
tri um phos
HORATIUSs rmati de bus
Odele lui Horatius sunt scrise î
dou feluri de Ver
e
ne
.
din 11 silabe provine
versuri: logaedice
-
gaedice. (Alcaicus
hendecasyllabus)
-
versului.
pus la începutul
endecasilab
s_i nelo- 1.Alcaicul
luat ultima silab _i sS-a
din care s-a
I. Versuri logaedice safic mic, numele de a n a c r u z .
dintr-un din acest vers poart
Se numesc Prima silab em pa
combinarea dactilului
logaedice acele serii
ritmice foarte variate a mi pe
(LUU) cu troheul care se forn- gus t(am)
În poezia liric: Sunt (U), i se întrebuinteaz Au din juxtapu-
de
Horatius le-a modificat origine greac _i anume din lirica ddn minor) de 12
silabe, provine
eoliana san 1ce mic (Asclepiadeus
precise. La el, troheul potrivit spiritului latin fåcándu-le mai viguroasesbian.
catalectice:
8. Asclepiadul ambele
unui aristofanic,
înaintea dactilului e înlocuit moi
si mai unui
ferecrateu i a
re
Versurile logaedice au accentul
în orice vers ritmic printr-un spondeu. nerea
mo 2 men
( u m ) ae
dactilic sau trohaic pe prima silab a fiecrui E xe L dintr-unn
Sunt versuri picior, ca 16 silabe, provinecatalectic:
logaedice urmtoarele: L maior) de
mare
(Asclepiadeus un adonic
emistihuri,
1. Adonicul (Adonius) format 9. Asclepiadul
între cele
dou
dintr-un dactil _i un c ruia is-a ad ugat
troheu: asclepiad mic,
Sper buu itl | u u lTl u lsafic mic,
tni u
ne re
vul gus Seu plu res hi emes seu u
u ul|4 dintr-un
Acest provine
vers este
folosit numai în cadrul de 15 silabe,
(Saphicus maior) dactilului:
2. Aristofanicul unei strofe, _i anume finalul ei. 10. Saficul
mare
catalectic
înaintea
adonic at que sol
sfår_itul versului adonic:(Aristophanius) provine
intercalat un
c ruia i s-a ve ris
din pa ti ens pul u
adugarea unui troheula O de rit campum u|LIL
Ly di adic
per om nes II. Versuri nelogaedice
urm toa-
3. mai gäsesc
Ferecrateul U se
putul versului adonic, (Pherecrateus)
Horatius
lui
care provine din adaugarea unui troheu la de v e r s u r i l e
logaedice, în
opera
in câteva
înaintea dactilului se preface ince Afar
folosit de
Horatius
Vix în a fost
du ra spondeu:
-
(vezi pag.316)
rele versuri:
re dactilie
L Ca 1.
Hexametrul
- na
epistole.
epode, în
satire i
 323
322
2 Tetrametrul dactilkc catalectic este format f+ înlocuit cu:
ale hexametrului: din
in iambul ppoate
i c i o a r e l e 1, 3

TI tho ns que
imele pat picoate acest
vers

(4 - ) n 1;
tus
Spondeul
U U) in piciorul
in b )d a c
ilul (L în piciorul 2.
(u
3. Trimetrul dactilic catalectic este format au
tribrahul

este format
dintr-un trimetru dactilic catalectic (adic un

egal cu al doilea emistih al unui nat din doi ) mbuldimetru

pentametru: dac
dactili _i o Tas un
iambic:
Flu i dor
te silaba dec arhilochic

s
mic)
nit im pa ri bus cer ta| re
sub mo tus pu

4.
Archilohicul De

trei dactili ff pot

mare
este alctuit din patru Tambelegiacul este
alcátuit din acelea_i elemente ca _i elegiambul, dar
înlocuii cu câte un
spondeu: dactili _i din trei 10.

trohei .
i no r d i n e i n v e r s :

to ve con su e pres sa
na Tor qua mo

5. Tu

catalectic:
Tetrametrul trohaic catalectic format
din patru ni
trohei cu
cu las
ultimul picior
Pau Gruparea versurilor
perem ri bus (Strofe lirice)
bus fie
6. Senarul sau trimetrul într-un singur vers,
fie scriind o od întreag
Be iambic, compus din Horatius a folosit versurile
form fix, care se repet, _i
care se nume_te
_ase iambi: dou sau trei versuri într-o
grupánd
cul ne strofã (stropha). sunt:
oda întreagd
In acest
vers, iambul A Versurile întrebuintate pentru
a) tribrahul (U U poate fi înlocuit
uneori cu: 1. Asclepiadul mic:
U) în
b) spondeul (L -) în piciorul al doilea; ni us. |(Carm.II1,30)
t(um) ae re pe ren
c) dactilul picioarele 1, 3
U) n picioarele 1,3;_i 5; Exe | gi
mo nu
men|
d) anapestul(LU
(U 1) în
U
Cezura este pentemimer. picioarele 1,5; 2. Asclepiadul mare:
ve ris ar bo Irem
7. Senarul vi te
bice _i o silab: sau
trimetrul iambic Nul lam, Va re sa cra
Me
catalectic, format din cinci
picioare iam.
reai dindo mo la
B. Prin gruparea versurilor, gåsim
în opera lui Horatius
din Lesbos, simplä
urm toarele strofe lirice:

$i în acest vers, mo 1. Strofa safic /numitd a_a dupä

numele poetei Sapho
un vers adonic:
a) spondeul (4 iambul poate fi înlocuit ca n _i de o lini_te m surat ,
este format din
trei versuri safice mici i
na
b) tribrahul (UU-) în picioarele 1 _i 3; în senarul iambic cu:
be sil varum que po tens Di
U) in piciorul 2.
Cezura este pentemimer. Phoe
L U
8. olen
Quaternarul sau dimetrul Lu dum cae de Ccus
L
Utpris a
iambic, format din L

u u gens |umor ta patru iambi: L

da e quae prae camur
et cul|u
Sem per
um um
L
L
 324
325
Tem po
Cro Cm
O lym
Strofa safic a fost ver(e)
folose_te aceast strof în introdusa
în lopul
poezia lirica
CamSaeA
:
de ode în _i de dis
Cezura saficului este
pentemimer, Camen poetul atullus. Horatiu L fer

ul adic dupSaectsilaba Sunt quas/ vat

12 que

Uneori îns cezura

- lu uI
lunga
(Carm., 1, 14)

L
poate fi _i dup
prima silab
scura
adaciluhyului iad este
format din
asclepiazi
mari:

Aceast cezur o gsim mai sistem

asclepiad

armen Saeculare;
oarte rar în ales în cartea a IV-a
Marele

Ode. primele dou de od

4.
re

cri _i deloctOde _i îndeosebi Nu

lam
Va
be ris | moe
et
ni

2. Strofa um Ti
foarte mult de alcaic dupä numele mi te
so ne que
suu
Horatius, este
a) dou versuri alcaice format din: poetului Alceu din rade us pro
po

b) un vers de 9
silabe, formatsilabe;
de 11 esbos, tntest
Lesbos. întrebuintata dis om
ni
a |namdu

li atu dines
(anacruz) _i cu troheul al doilea din patru trohei
sie

dif
fu i unt| sol
c)un vers de 10 silabe formatschimbat precedai de o silah ter

din doiîntr-un spondeu;

(Carm.1,18,1-4)

E heu fu ga as dactili _i doi silabä lunga mic:

Pos trohei. gliconic _i
un asclepiad
uL Pos. format
dintr-un

La bun asclepiadic
pri
tur me
stroã
Cy
5. P r i m a tens
nec
pi di va
L
Ru mo Sic
gis ins ram L
an L
He le nae (Carm.13, 1-2)
nec fra res
Af tae Sic
rein do mi tae
L versuri
asclepiade (12
que mor format
din trei
este
asclepladic
strofâ
6. A doua Ro mu

adic Cezura în alcaicul de 11 (Carm. II, XIV, 1-4) silabe) _i

un gliconic
nis O
me

dup piciorul al silabe- primele dou bo

doilea, fînaintea dactilului. versuri -
este Di visor um
di
3. Micul
sistem
pentemimer, L bes iam
ni mi

Mae asclepiad este alctuit din Cus tos gen

IIS
tus trum
nas a asclepiazi mici: um re di tum pol
a

di Ma
bus
si L
camvs14)
du
con
ce Sanc asclepiad
de cus me de a doua
strofa
um
deosebeste
se
asclepiadic
strofâ
treia ferecrateu:
7. A treilea e s t e
un
versul al
c
prin faptul
 326
O fons Ban du 327
di
dintr-un archilochic
este un distih format
11. A patra stroi archilochic
Dul ig ne me
ronon Si ne mare _i o tripodie trohaic,
al doilea versfind un senar iambic:
J
Cras be ris hae do
hunt chinae nas
U Tra
Cui frons ur g da
u cor ni bus (Carm. 1,4, 1-2)
Strofele asclepiade s-au numit asttel
dupå un poet grec dele
Asclepiades. Pärile lor constitutive sunt cele cinc
mai târziu,
(CarmIlL13,1-4) Strofele archilochice se numesc a_a dup numele poetului Archiloc din Paros.
12. Strofa akmankc numit astfel dup numele poetului Alcman din Sardes,
catalectic _i
versuri cunoscute: ferecrateul
aristofanicul, gliconicul, asclepiadul mic_i mare, versuri
care a folosit-o. Este un distih compus dintr-un hexametru dactilic
tetrametru dactilic catalectic, care se mai numeste _i vers akmanic sau phalsc:
un
si poeii din Lesbos. pe care le-au i
Quo nos cum que fe ret me lior or tu pa ren te
8, Prima strof archilochic este un distih
format dintr-un
dactilic _i un arhilochic mic: hexam bi mus O mi tes que:
Dif fu ge L
re
nives re de
unt tam gra mi (Carm.1,7,25-26)
na
Cam Dis
13. Strofa sañc mare este format dintr-un vers áristofanic _i un verS safíc mic:
Ar bo ri bus que cO mae
Quid la tet ut nae
u
9. A doua strof
(Carm.IV,7,1-2) jae
archilochic este tot un distih F i um di cunt The ti | dissub la ai mo sa
Tro
dactilic _i un vers
iambelegiac (adic un
compus dintr-un hexametru
esteînlocuit cu patru picioare iambice):
pentamctru dactilic al crui
prin emistih
L
(Carmen 1,8, 13-14)
Hor i distih format dintr-un
este tot
cae lum con Ira xit et im bres
14. Strofa hipponacteic sau trochaic un
tetrametru trochaic catalectic _i un senar iambic catalectic:
Ni ves
9que de | du cunt lo Non bur que) au re
vem
nunc ma re
nunc si lu | ae L
in do mo la cu nar
Me ni det
U
10. A (Epode 13, 1-2) (Carm.11,18, 1-2)
treia strof
archilochic format
elegiambic: dintr-un senar iambic i un vers 15. Strofa iambic este un distih format dintr-un senar
iambic i un diame-
Pet tru iambic (4 picioare iambice):
hil me si cut cul ne is
an
aiu vat Be a tus qui proo
Scri be re
ver si cu los
mor ta um
u u u mo re per cus sum |gra vi Ut pris ca gens
U
(Epode I1,1-2)
(Epode 11, 1-2)
 C
CECF

8
C
C

CC

CI
C
C a
CB
C u

Ce. CB
c
 0ilabi cIme Smqu2a veCala

ex mu m e tuws)Cxap e
aesila beb
CA dong dat impewma
(ex i-Cae).
0 ilaba uhmatä_e CmA9Me_ad

im oabe a/ed eumg im dobpasdhea

(ex ue)
Saba hu2a
Slaoa que em&ue)e m eu anta2
w mada_de laeaCae
imape uOCala e eut a
x - am)

Cxennpa Je vebs

halvenamque a um, ábi suausdae a la

ollus
Adl ven M

aa viA dat a
Maa ace ena a /cezse (ns a im
unga piegnunke.)
bnral de po