FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI

1. Intemeierea statelor medievale romanesti

2. Institutii centrale in spatiul romanesc
1. Intemeierea statelor medievale romanesti
a) Cauze
b) Formatiuni prestatale romanesti
c) Formarea statelor medievale romanesti
a) Cauze: - invaziile popoarelor migratoare
- tendintele expansioniste ale regalitatii maghiare si ale Imperiului
Bizantin
- constituirea Hoardei de Aur care a limitat infl. maghiara la est de
Carpati
- existenta formatiunilor prestatale romanesti
b) Formatiuni prestatale romanesti
- Transilvania:
- conform cronicii lui Anonymus (Gesta Hungarorum) in Transilvania
existau 3 formatiuni politice romanesti (sec. IX – XI):
- Voievodatul lui Gelu – in estul Transilvaniei – capitala - Dabaca
- Voievodatul lui Glad – in Banat – capitala - Cuvin
- Voievodatul lui Menumorut – in Crisana – capitala - Biharia
- conform unui alt document “Legenda Sf. Gerard” la sf. Sec XI existau
doua formatiuni politice: - in centrul Trans. – formatiunea lui Gyla
- in Banat – formatiunea lui Ahtum
- “Cronica lui Nestor” (sec. XII) confirma existenta romanilor si a slavilor la
venirea ungurilor in Pannonia
- Tara Romaneasca
- “Diploma cavalerilor ioaniti” din 1247 aminteste formatiuni prestatale
romanesti:
- Tara Severinului – in estul Banatului si vestul Olteniei
- Cnezatul lui Ioan – in sudul Olteniei
- Cnezatul lui Farcas – in nordul Olteniei
- Voievodatul lui Litovoi – intre Olt si Jiu
- Voievodatul lui Seneslau – in stanga Oltului
- Moldova
- izvoarele vorbesc despre existenta a numeroase formatiuni politice:
- Ulak Ili (tara vlahilor), Tara Sipentului, Codrii Cosminului, Codrii
Orheiului, Codrii Lapusnei, Codrii Hertei, Campul lui Dragos, ocoale (Campulung,
Vrancea)
- Dobrogea
- sec. X – atestarea unor conducatori ai unor formatiuni politice:
 - jupan Dimitrie – in localitatea Mircea Voda
- jupan Gheorghe – in zona Basarabi
- sec. XI – izvorul bizantin “Alexiada”, scris de Ana Comnena vorbeste
despre trei conducatori: - Tatos – in sudul Dobrogei, cu resedinta la Dristor
- Satza – in nord-vestul Dobrogei, cu resedinta la Vicina
- Seslav – in nord-estul Dobrogei, cu resedinta la Preslav
- sec. XIII – intr-o diploma a tarului bulgar Ioan Asan al II-lea este
mentionata Tara Cavarnei situata intre Mangalia si Varna
c) Formarea statelor medievale romanesti
Transilvania
1. Etapa voievodatelor romanesti
2. Etapa cuceririlor maghiare (sec. XI – XIII)
- sub Stefan I incepe cucerirea Transilvaniei de catre regatul maghiar
- primul voievodat cucerit – cel al lui Menumorut
- Coroana maghiara:
- a introdus in Trans. – comitatul, scaunul, districtul – forme de organizare
administrativa
- a colonizat in Trans. – sasii, secuii, cavalerii teutoni (in 1211 in Tara
Barsei, alungati insa in 1225)
- in zonele marginase raman multa vreme formatiuni romanesti independente (Tara
Fagarasului, Tara Maramuresului, etc.)
Tara Romaneasca
- Basarab I (1310 – 1352) intemeiaza Tara Romaneasca prin unificarea
voievodatului lui Litovoi cu cel al lui Seneslau
- traditia istorica aminteste despre “descalecatul” lui Negru Voda din Fagaras
(1290)
- 1330 – batalia de la Posada - victoria lui Basarab asupra regelui Ungariei Carol
Robert de Anjou – independenta Tarii Romanesti
- consolidarea statului prin crearea institutiilor interne s-a realizat in timpul
urmasilor lui Basarab I: Nicolae Alexandru, Vladislav Vlaicu, Radu I, Dan I.
Moldova
- 1352 – 1353 – regalitatea maghiara creaza la est de Carpati o marca de aparare
condusa de voievodul Dragos din Maramures (descalecatul lui Dragos)
- 1359 – “descalecatul” lui Bogdan din Maramures – îi alunga pe urmasii lui
Dragos
- 1364 – 1365 – in urma confruntarilor regele maghiar Ludovic de Anjou – obtine
independenta Moldovei
- consolidarea statului si teritoriala s-a realizat in timpul urmasilor lui Bogdan:
Latcu, Petru Musat, Roman I, Stefan I
Dobrogea
- nucleul statului – Tara Cavarnei condusa de Balica cu centrul la Caliacra
- Dobrotici unifica teritoriile din Dobrogea – autonom fata de Imp. Bizantin
- in timpul lui Mircea cel Batran Dobrogea intra in componenta Tarii Romanesti
apoi in componenta Imperiului Bizantin

Statul Asanestilor
- format in urma rascoalei antibizantine condusa de fratii Petru si Asan – 1185-
1186
- statul este cunoscut sub numele de “al doilea tarat bulgar”
- 1241 – statul se destrama – cucerit de turci

1. Institutii centrale in spatiul romanesc

Transilvania – institutia centrala a fost voievodatul ulterior principatul
a) voievodatul (1176 – 1541)
b) principatul (sec. XVI – XIX)
a) voievodatul: - avea in frunte un voievod numit de regele maghiar
- era vasal regatului Ungariei
- se bucura de autonomie
- voievodul avea atributii: judecatoresti, militare, administrative
- voievodul era ajutat de un Sfat si de congregatiile nobiliare
b) principatul: - intre 1541 – 1688 – principat autonom sub suzeranitatea Imp.
Otoman
- institutii - principe numit de Dieta si confirmat de sultan
- Sfat – format din 12 membri din randul natiunilor privilegiate
- Dieta – formata din 150 reprezentanti ai natiunilor privilegiate
- intre 1688 – 1867 – principat integrat Imperiului Habsburgic
- institutii: - principatul condus de imparat carea avea si titlul de principe
- guvernatorul militar
- guberniu – a preluat atributiile Dietei

Tara Romaneasca si Moldova

a) sec. XIV – inceputul sec. XVIII
b) inceputul sec. XVIII – sec. XIX
a) sec. XIV – inceputul sec. XVIII
- Domnia – atributii – administrative, judecatoresti, legislative, diplomatice,
militare
- Sfatul Domnesc – alcatuit din dregatori (boieri cu functii) cu atributii politice,
administrative si judecatoresti
- Adunarea Tarii – reprezentantii starilor privilegiate - atributii in alegerea
domnului, stabilirea impozitelor, semnarea tratatelor
- domnul – ales pe principiul ereditar electiv din dinastia Basarabilor (in Tara
Romaneasca) respectiv a Musatinilor (in Moldova)
b) inceputul sec. XVIII – sec. XIX – perioada fanariota
- domnia – domnul – functionar al Portii numit de sultan