Sunteți pe pagina 1din 3

2. Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc (sec.

9-18)

Autonomie= capacitatea unei regiuni de a se guverna după propriile legi.


Întemeierea statelor medievale românești
- au apărut în perioada secolelor 13-14
- cauze: - invaziile popoarelor migratoare care s-au succedat pe teritoriul țării noastre;
- tendințele expansioniste ale regalității maghiare și ale Imperiului Bizantin;
- presiunea Hoardei de Aur care a limitat influența maghiară în spațiul est-carpatic;
- existența formațiunilor prestatale românești.
- primele formațiuni prestatale românești au avut la bază obștile sătești;
- treptat obștile (specifice dacilor și daco-romanilor) au căpătat caracter teritorial, fiind conduse de cnezi sau
juzi;
- obștile sătești s-au grupat în uniuni de obști, autonomii locale, numite de N. Iorga: „românii populare” și
care purtau diferite denumiri: codri, țări, ocoale, câmpuri etc.
N. Iorga: acest proces: „evoluția de la sat la stat”;
- locuitorii acestora au fost consemnați în izvoare bizantine, ruse, turcești, maghiare, armene, sub diferite
denumiri: vlahi, volohi, blachi, ulaki.
Formațiuni prestatale românești (sec 9-13)
Transilvania- zona intra și vestcarpatică
- cele mai vechi formațiuni politice prestatale au fost semnalate în interiorul arcului carpatic, despre care
vorbește cronciarul Anonymus în „Gesta Hungarorum”: voievodatele lui Menumorut, Glad, Gelu.
- legenda Sfântului Gerard- existența la jum sec 11, a 2 voievodate românești, ce au opus rexistență
expansiunii maghiare: voievodatul lui Ahtum (banat- Morisena), și al lui Gyla ( centrul Transl.-
Bălgrad/Alba Iulia)
- cronica lui Nestor (sec 12) confirmă existența românilor și a slavilor la venirea ungurilor în Pannonia.
- după secolul 11 organizarea Transilvaniei ca stat vasal al Ungariei s-a realizat sistematic, prin colonizarea
sașilor și a secuilor, cărora li s-au acordat privilegii politice.
- pentru a integra Transilvania d.p.d.v. politic și administrativ, regii ungari au încercat să impună principatul
ca formă de organizare.
- 1111- menționat ca și conducător Mercurius Princeps Ultrasilvanus
- 1176- Leutachius Voievod- păstrarea vechii forme de organizare- voievodatul.

Țara Românească (la S de carpați)


- în teritoriul dintre Carpați și Dunăre există organizare politică prestatală, așa cum menționează „Diploma
Cavalerilor Ioaniți” din 1247, conform căruia existau 4 formațiuni politice: cnezatele lui Ioan și Farcaș, și
voievodatele lui Litovoi și Seneslau.
- 1272- Litovoi intră în conflict cu regalitatea maghiară-rezultă ucidera sa și luarea ca prizonier a fratelui
său, Bărbat
- conf Trad. Istorice, Țara Românească s-a realizat în urma descălecatului lui Negru Vodă (Radu Negru).
Adev istoric: la întemeierea Ț.R. și a Mold., au contribuit românii din Transilvania ce au trecut munții în
spațiul extracarpatic.
- Basarab I ( Întemeietorul) unifică voievodatele și cnezatele din dreapta și stânga Oltului; va include în
statul său Țara Românească și Banatul de Severin.
- nemulțumit de această unire, Carol Robert de Anjou își organizează armata și atacă
Țara Românească, refuzând orice propuneri de pace.
- Basarab își retrage armata în munți pentru a evita conflictul în câmp deschis, și atacă oastea maghiară într-
o trecătoare montană îngustă (Posada). Lupta a durat 3 zile (9-12 dec 1330) și a însemnat independența Țării
Românești față de Ungaria- independență consolidată în 1359 prin întemeierea Mitropoliei ortodoxe la
Curtea de Argeș de către Nicolae Alexandru.
- Voiev. Vladislav Vlaicu emite prima monedă a țării românești și întemeiaza în 1370 a doua mitropolie
la Severin.
Moldova (la E de Carpați)
- întemeierea Moldovei ca stat s-a realizat în urma unui dublu descălecat.
2 inițiative:
a) 1352-1353: regalitatea maghiară formează în N-V ul Moldovei o marcă de apărare condusă de voievodul
Dragoș din Maramureș. (descălecatul lui Dragoș)
b) aprox 1359- „descălecatul” voievodului maramureșean Bogdan care îi alungă pe urmașii lui Dragoș.
- 1364-1365- în urma confruntărilor cu regele maghiar Ludovic de Anjou, Bogdan obține independența
Moldovei.
- consolidarea instituțională și teritorială a statului moldovean s-a realizat în timpul urmașilor lui Bogdan:
Lațcu (1368-1375), Petru Mușat (1375-1391), Roman I, Ștefan I.
Dobrogea (între Dunăre și mare)
- nucleul statului Dobrogea a fost Țara Cavarnei, condusă de Balica (1346-1354)
- 1357- Dobrotici primește din partea bizantinilor titlul de „despot”; devine autonom față de imperiul
bizantin și unifică teritoriile dintre Dunăre și mare -> Dobrogea
- Invanco, urmașul lui, se desprinde de bizantini și bate monedă proprie; participă alături de domnul Ț. R.
Mircea cel Bătrân la luptele cu turcii în care își pierde viața.
- după moartea lui, D. Intră în componența Ț.R. pana la 1417 sau 1420 cand este ocupată de turci( pana în
sec 19)

Instituții centrale în Țările Române


Transilvania:
♦ voievodatul (sec al 11 lea- 1541) –voievodul vasal al Ungariei
- se bucura de autonomie;
- avea în frunte un voievod numit de regele maghiar
- atribuții: judecătorești, militare (comandant), administrative (guvernator);
- voievodul era ajutat de un Sfat și de congregațiile nobiliare.
♦ principatul (sec 16-19) – două etape:
- sec 16-17: principat autonom sub suzeranitatea Imp Otoman- Transilvania e condusă de un principe numit
de Dietă și confirmat de sultan; era ajutat de Sfat, format din 12 membri aleși din rândul națiunilor
privilegiate, și de Dieta formată din 150 de reprezentanți ai națiunilor privilegiate
- sec 17-19: principat integrat Imp habsburgic, condus de împărat care avea și titlul de principe; conducerea
propriu-zisă revenea însă guvernatorului militar ce conducea un guberniu care prelua atribuțiile Dietei.
Țara Românească și Moldova
a) sec al 14 lea- încep sec al 18 lea
Domnia: domnul țării care avea atribuții:
- administrative: numea dregători, acorda privilegii boierilor
- judecătorești: instanța supremă în stat
- legislative
- diplomatice
- militare
Domnul era ajutat de:
- Sfatul domnesc
- Adunarea țării
- era socotit stăpânul întregului pământ al țării, era ales pe baza principiului ereditar-electiv din dinastia
Basarabilor (Ț.R.) și respectiv a Mușatinilor (Moldova)
- domnia a jucat un rol important în lupta antiotomană, reușind să păstreze independența statală.

b) înc. sec al 18 lea- sec al 19 lea


- rămâne domnia, însă în urma instaurării regimului fanariot, domnul devine un simplu funcționar al Porții,
el fiind numit de sultan.
- în perioada fanariotă, domnii nu mai au origine românească ci provin din cartierul Fanar din
Constantinopol; plătesc sultanului sume mari de bani pt a-și cumpăra și menține domnia;
- domnii fanarioți sunt integrați în ierarhia administrativă otomană, asimilați unui pașă cu 2 cozi de cal.
- ei instituie sistemul de vindere a dregătorilor (își rotunjeau veniturile)
- au fost și domni fanarioți ce au contribuit la modernizarea societății românești prin măsuri în domeniul
învățământului, social, juridic și edilitar
- revoluția lui T. Vladimirescu din 1821 a contribuit la îndepărtarea domnilor fanarioți și la revenirea
domnilor pământeni.