Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Izvoare:
1. sec VII- Strategikon- tratat militar bizantin al imparatului Mauricius- romani= romani
980- imparatul Vasile al II-lea Macedoneanul prima mentiune despre daci -ii numeste
pe romani Vlahi
3. sec XI- 1020 (a doua mentiune)intr-un act emis de Vasile al II-lea Macedoneanul romanii
apar mentionati din nou de Vasile al II-lea Macedoneanul
4. sec XII- cronicarul bizantin Ioan Kynnamos, secretar al imparatului Manuel Comnenul,
scrie in cronica sa se zice ca sunt veniti de mult din Italia, amintindu-i pe romani cu numele
de vlahi
B. Izvoare orientale
1. Sec al IX-lea- geograful armean Moise Chorenati in lucrarea Geographia atesta existent
la nord de Dunare a unei tari necunoscutetara Balaknelocalizatat geographic
B. Izvoarele maghiare
1. sec XII- Cronica lui Anonymus/ Gesta Hungarorum (regele Bella al Ungariei)- cea mai
complete si mai bogata realitate medieval despre starile de lucruri gasite de unguri in
Transilvania- romanii organizati in ducate/voievodate conduse de Gelu, Glad, si Menumorut
2. sec XII- Cronica lui Nestor ne arata ca la trecerea lor prin Carpatii padurosi spre
Pannonia, ungurii i-au gasit acol ope romani- volohi
Izvoarele apusene:- ii mentioneaza pe romani din sec al XIII-lea cand spatiul romanesc intra
in sfera de interese a Papei si misionarilor sai cu scopul convertirii lor la catolicism-
corespondenta dintre Inochentiu al III-lea si Ionita cel Frumos, conducator al statului vlaho-
bulgar de la sud de Dunare, ideea romanitatii ocupa un loc central
Sec XIV-XV, interesul European apusean a sporit in contextul luptei antiotomane si afirmarii
umanismului;
Sec XV-lea
Sec. XVI
Sec al XVII-lea:
Moldova:
Miron Costin- Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron Voda pana incoace la 1661
Tara Romaneasca:
Transilvania:
1. Martin Opitz (1597-1639)- profesor german la Academia din Alba Iulia in lucrarea
Dacia Antiqua- apreciaza datinile si obiceiurile romanilor
2. Valentin von Frankenstein((1643-1687)- comite al sasilor a identificat originea
romana a romanilor si a eliminat confuzia dintre daci si goti
3. Martin Schmeitzel (1670-1747)- sas din Brasov care a predat la Universitatea din
Halle un curs despre Istoria Transilvaniei, sustinand romanitatea romanilor,
contribuind cel mai mult la raspandirea, in afara spatiului romanesc a ideii romanitatii
romanilor
4. Carturarii sasi in 1666 a) Laurentiu Toppeltinus
5. b) J. Troster - ce afirma ca romanii de azi ce traiesc in Tara Romaneasca,
Moldova si m-tii Transilvaniei nu sunt decat urmasii legiunilor romane si prin
urmare cei mai vechi locuitori ai acestei tari
6. Nicolae Istvanffy (1570-1647)- episcop, diplomat al imparatului Rudolf II, nu-i
considera pe romani o amenintare la stirbirea privilegiilor traditionale ale natiunii
maghiare
1. Dalmatianul Ioan Lucius intr-o cronica scrisa la Amsterdam in 1666 a urmarit istoria
Croatiei si a Dalmatiei dar ultimul capitol a fost consacrat exclusiv originii romane a
poporului roman. El si-a exprimat indoielile cu privire la romanii nord dunareni dar
nu a negat continuitatea elementului roman la nord de Dunare sustinand ca el a fost
sporit printr-o imigrare provocata de bulgari de la sud la nord de Dunare. Teza lui
Lucius a fost redescoperita in scolul al XVIII-lea de catre austriacul I. Chr. Engel,
care a rastalmacit-o, a falsificat-o, eliminand elementul roman din Dacia
postaureliana.
2. La sfritul secolului XVII, cronicarul Martin Szentivanyi a emis ideea c doar
romnii din ar Romneasc i din Moldova erau urmaii romanilor, iar cei din
Transilvania s-au stabilit treptat.
Sec al XVIII-lea
Corifeii Scolii Ardelene( S. Micu, Gh. Sincai, P. Maior, I. Budai Deleanu) urmati
de istoricii eleni D. Philippide si D. Fotino(stability in Tara romaneasca), dar si de
marele slavist paul Joseph schafarik afirma netemeinicia afirmatiilor lui Sulzer,
Eder, Engel, Bolla, Schafrik.
In spatiul extracapatic:
Sec XIX-lea
Reia ideile lui Sulzer, Eder, Marton, Engel, le sistematizeaza, le da o forma stiintifica
folosindu-se de progresele inregistrate de cercetarea filologica si de abilitatea de a
inlatura adevarul cu falsul, intr-un ansamblu coherent insotit de un aparat stiintific
menit sa convinga pe unii contemporani de renume sa-i sustina ideile
Idei:
In Transilvania pe tot parcursul sec al XIX-lea istoricii continua sa sustina teoria Scolii
Ardelene ramasa arma politica esentiala in lupta impotriva teriei Roesleriene si a dualismului
Sec XX
Deci se observa 2 tendinte- ideea echilibrului dintre daci si romani in formarea poporului
roman, sustinuta de B. P.Hasdeu si cea a rolului limitat al dacilor- Grigore Tocilescu, Dimitrie
Onciul si A.D.Xenopol
In timp ce in Transilvania pe tot parcursul sec al XIX-lea istoricii continua sa sustina teoria
Scolii Ardelene ramasa arma politica esentiala in lupta impotriva teriei Roesleriene si a
dualismului