1

Romanitatea românilor in viziunea istoricilor

(1) – Românii vazuti de orientali [Evul Mediu]

(2) – Românii vazuti de occidentali [Evul Mediu]

Personalitate An/Sec. Sursa Referiri

1. Impăratul bizantin Secolul Strategikon ● Prima atestare a elementului romanic la nord de Dunare;
Mauricius VII (tratat militar ● Populatia e desemnata sub numele de romani.
bizantin)
1 Însemnarea de la ● Asa numitii numiţii <rinchini> şi mai ales <vlaho-
Secolul Mănăstirea rinchini> plecati de pe ambele maluri ale Dunarii au venit în
VIII Castamonitu, de pe Imperiu [Bizantin] la Muntele Sfânt
Muntele Athos
1 Moise Chorenati, Secolul Geografia ● „tara necunoscuta ce-i zic Balak- Valahia”
geograf armean IX
1. Cronica turca ● Scrie despre o tara a vlahilor (Ulak-ili)
Secolul Ogüzname sau Legenda
IX lui Oguz han
1. Despre ● Aminteste de asezarea slavilor în Balcani si infatiseaza
Constantin VII Secolul administrarea întrepatrunderea lumii slave cu cea româneasca straveche,
Porfirogenetul X imperiului numindu-i pe cei din urmā cu termenul de romani, în vreme ce
pentru bizantini foloseste denumirea de romei.
● „Acestia se mai numesc si romani pentru ca au venit din
Roma si poarta acest nume pânā în ziua de astazi”.
1. Vasile II 980 Documente ● referire despre poporul roman, sub numele de vlahi.
Macedoneanul- imperiale
imparat bizantin 1020 bizantine. ● referire despre poporul roman.
1. Kekaumenos Secolul Sfaturile si ● Sunt amintiti vlahii (românii) sud-dunareni care traiau în
XI povestirile lui apropierea Dunarii si râul Saos(Sava).
Kekaumenos
1 ● Stire despre originea poporului 1ata1.
Gardizi, Mijlocul Podoaba istoriilor ● Referindu-se la români, îi plaseaza între slavi (bulgari), rusi si
geograf persan sec. XI unguri, într-un spatiu cuprins între Dunare si un „munte mare”,
probabil Muntii Carpati
2

1. ● se referă la evenimente din secolul al X-lea)

Georgios Kedrenos Secolul al ● apare atestarea pentru prima data, în expresie bizantină, a
XI-lea, termenului blach(blachi călători)
1. Ioan Kynnamos, ● Descrie o campanie bizantina împotriva maghiarilor în 1167.
Secretar al împa- Secolul Epitome ● Cronicarul spune despre vlahi: „se zice ca sunt coloni veniti
ratului Manuel XII demult din Italia”.
Comnenul
1. Papa Inocenţiu al Secolul Corespondenţa ● se face referire la originea romană a românilor (vlahilor).
III-lea şi Ioniţă cel XII ● “strămoşii tăi şi-au tras originea din nobila stirpe a
Frumos oaşului Roma”
2. Anonymus Secolul Gesta Hungarorum ● la sosirea lor, ungurii ai găsit în Panonia pe slavi, bulgari şi «
XII blachi,adică păstorii romanilor.».
2. Simon de Keza Secolul ● românii erau în Panonia la venirea hunilor, iar în vremea lui
XIII Attila, romanii, locuitori ai oraşelor, s-au înapoiat în Italia, doar
“vlahii, care au fost păstorii şi agricultorii acestora au
rămas de bunăvoie în Panonia.”
3. UMANISTII- EVUL MEDIU
3. ● Primul umanist italian care afirma originea
romana a poporului român.
Secolul ● Afirma continuitatea elementului roman în Tarile Române, locuite
Poggio Bracciolini XV de o populatie romana de la Traian încoace si care nu si-a pierdut
(1380-1459) uzul limbii latine, transformata în limba româna.
● Era prima data când s-a argumentat latinitatea
limbii române cu probe culese direct din spatiul
românesc de cunoscatori ai limbii latine.
3. Flavio Biondo Secolul ● afirma despre românii cu care se întâlnise la Roma că aceştia
(1392-1463) XV “invocau cu mândrie originea lor romană.”
3. Enea Silvio Secolul În legatura cu textele referitoare la Tarile Române, acesta si-a cules
Piccolomini XV Cosmografia informatiile de la misionarii dominicani si franciscani.
(Papa Pius II) (1501) ● A influentat ca niciun alt istoric din epocā, opiniile despre originile
romane ale poporului român.
3. Demetrie si Laonic Secolul • Stiri despre români.
Chalcocondil XV ● Primii, care dupa veacuri de gândire medievala,revin la teoria
antica elina, care identifica limba cu neamul.
3. Antonio Bonfini Secolul Decadele ● „românii sunt urmasii coloniei si ai legiunilor romane
XV din Dacia; acest adevar e dovedit de limba lor romana,
3

pentru care românii s-au luptat, tinând la ea mai mult

decât la propria lor fiinta”.
3. Francesco della Secolul Însemnari despre ●” Pentru că împăratul Traian,învingând şi cucerind
Valle XVI originea, obiceiurile această ţară, a împărţit-o între soldaţii săi şi a prefăcut-o
si orasele românilor în colonie romană, încât aceştia trăgându-se,după cum se
(1532) spune, din vechi [colonişti] păstrează numele de roman.”
3. Antonio Secolul Descrierea ●” Poporul care locuieşte aceste pământuri în vremea
Verancsics XVI Transilvaniei, noastră este cel al vlahilor care îşi trage originea de la
Moldovei si Tarii romani deşi cu un nume mult schimbat(...)
Românesti (dupa 1549)
Politizarea ideii romanitātii românilor
Ideea romanitatii românilor s-a imbogatit cu doua elemente noi in secolul al XVI-lea:
- Primul este legat de inceputul scrisului in limba românā;
- Cel de-al doilea, de inceputul politizārii ideii originii romane a poporului român, cu scopul de a-si sustine pretentiile politico-
spirituale.
Domnia lui Mihai Viteazul a marcat o epocā in istoria românilor, dar si a ideii romanitātii lor. Stāpânirea lui Mihai Viteazul in
Transilvania i-a atras ostilitatea nobilimii maghiare, reflectatā puternic in izvoarele vremii. Aceasta schimbare de atitudine a
nobilimii maghiare se poate exemplifica cu un caz tipic cel al lui Ştefan Szamoskozy(1565-1612). In 1593 susţinea, ca toţi ceilalţi
invăţaţi din vremea sa, că românii sunt urmaşii coloniştilor romani de la care s-au păstrat numeroase urme în Transilvania. După
1600, însă şi-a schimbat opinia afirmând că românii nu sunt urmaşii coloniştilor aduşi de Traian în Dacia, deoarece Gallienus a mutat
pe romanii din Dacia în sudul Dunării, unde au rămas.
4. Secolul al XVII-lea. In 1699,în Transilvania se instaurează stăpânirea habsburgică, de care este legată şi
apariţia Bisericii Unite(greco-catolică).
4. Ioan Lucius(1604-1679)- 1666 ● Lucius nu neagă continuitatea elementului roman în Dacia
cronicar Traiană, dar crede că acesta a fost sporit printr-o imigrare
provocată de către bulgari de la sud la nord de Dunăre.
5. In secolul al XVIII-lea se afirma consecintele infiintarii Bisericii Unite si lupta de eliberare nationalā a
românilor , care se manifestā in mai multe etape:
a) 1744- Episcopul Unit Inochentie Micu-Klein in “Supplex Libellus”(memoriu) solicita drepturi pentru românii
greco-catolici din Transilvania(recunoasterea natiunii române, a limbii române, biserica unita) folosind drept
argumente romanitatea românilor, intâietatea lor in acest spatiu si superioritatea numericā.
4

b) 1791-ideile si argumentele lui Inochentie sunt reluate intr-un nou memoriu, “Suplex Libellus Valachorum” , in
care se cer drepturi pentru toti românii, indifferent de confesiune(religie).
La mijlocul secolului al XVIII-lea convingerea generală era aceea că românii sunt cei mai vechi locuitori ai
Transilvaniei şi urmaşii coloniştilor romani.
În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea problema continuităţii românilor a căpătat un nou curs: la
argumentele ştiinţifice şi îndreptăţite invocate de români în sprijinul vechimii lor, reprezentanţii „naţiunilor”
privilegiate din Transilvania- care se vedeau ameninţate în privilegiile lor tradiţionale- au răspuns cu
contraargumente şi teorii tendenţioase şi neştiinţifice.
5. ● afirma pe la 1700:”nicio naţiune nu are limba atât de
Andras Huszti(1700?- Sec. XVIII apropiată de aceia veche romană ca naţiunea valahilor, ceea ce
1755) este un semn sigur şi care nu poate înşela că ei sunt în Transilvana
urmaşii vechilor colonii romane”.

5. Prima ● afirma că, la retragerea aureliană, “au rămas totuşi peste

Martin Schmeitzel jumat. a tot locul înlăuntrul Daciei urmaşi ai coloniştilor aduşi cândva aici;
sec. XVIII aceşti urmaşi care nu au plecat erau fie refugiaţi aici sau oameni
de condiţie socială modestă, fie chiar reprezentanţi ai păturilor
mai răsărite care nu erau dispuşi să se despartă de blândeţea
solului natal;din aceştia îşi trag obârşia neamul românilor”.
5. Iosif al II-lea-imparat Românii sunt incontestabili cei mai vechi si mai numerosi locuitori
habsburgic(1780-1790) ai Transilvaniei
5. A doua ● a preluat teoria lui Lucius si a turnat-o in tipare noi, falsificand,
J.Chr.Engel-istoric jumat. insa in buna parte prin eliminarea afirmarii stāruintei elementului
a roman in Dacia post-aureliana, printr-o deplasare cronologica a
amintitei implantāri romane din initiative bulgarā, adaugându-se o
sec.XVIII
nuanta peiorativa din “teoria exilatilor si rāufacātorilor”.
5 Sulzer susţine că:
● românii nu se trag din coloniştii romani din Dacia, care ar fi fost
părăsită;
5

Franz Joseph Sulzer 1781- Istoria dacilor ● românii s-au format ca popor în Peninsula Balcanică (în Moesia,
1782 transalpini Tracia), de unde au venit în nordul Dunării în număr mare, în două
etape: la sfârşitul secolului al XII-lea si dupa navala tātarilor din
1241.
Aşa a apărut teoria imigraţionistă, care a fost sistematizată în
secolul al XIX-lea de către geograful austriac Robert Roesler.
Datorită acestui fapt, a mai fost numită şi teoria roesleriană
5. Sasul Michael Lebrecht 1784 ● Il contrazice pe Sulzer, susţinea că românii sunt urmaşii romanilor
şi „cei mai vechi locuitori ai acestor regiuni”,
5. ● după retragerea aureliană „ a rămas în vechea ţară o parte
Englezul Edward însemnată din locuitorii ei, care mai mare groază aveau de
emigrare decât de stăpânitorul got”.Locuitorii daco-romani s-au
Gibbon 1787,
amestecat apoi cu elementele migratoare, pe care le-au învăţat
agricultura şi plăcerile unei vieţi civilizate, şi au format cu vremea
un mare popor.
5. ● a respins ca fiind fără „baza istorică” afirmaţia lui Engel după care
românii ar fi fost aduşi de bulgari dincoace de Dunăre prin secolele
VII-X; el a arătat că toţi valahii(românii), atât cei de dincolo, cât şi
Paul Joseph Schafarik
cei de dincoace de Dunăre, au aceeaşi origine şi s-au născut în
(1795-1861) acelaşi timp din amestecul tracilor şi geto-dacilor cu romanii. El
admite că locuitorii daco-romani de la nordul fluviului s-au
adăpostit în munţii fostei Dacii până în secolul VII-X, după care,
când vremurile s-au liniştit, s-au răspândit în câmpie.

6. Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor din spatial romanesc

Cronicarii medievali
6. Nicolaus Olahus (1493- ● “Moldovenii au aceeaşi limbă,obiceiuri şi religie cu
1568) (Românul)- transalpinii(cei din Ţ.Românească); diferă puţin doar la
umanist de faima Sec. XVI Hungaria îmbrăcăminte [...]Limba lor şi a celorlalţi valachi a fost odată
romană, ca unii care sunt coloni romani; în timpul nostru diferă
europeana
foarte mult de ea, însă multe din vorbele lor pot fi înţelese de
6

latini.[...],
6. ● “ În ţara Ardealului nu lăcuiesc numai unguri, ce şi saşi peste
Cronicarul Grigore Sec.XVII samă de mulţi şi români peste tot locul, de mai multu-i ţara lăţită
Ureche. de români decâtu de unguri...Rumâni, câţi se află locuitori înŢara
Ungurească şi Ardeal şi la Maramoroşu, de la un loc sântu cu
moldovenii şi toţi de la Râm să trag.”,
6. ● În concepţia cronicarului moldovean, istoria românilor începe cu
cea a dacilor antici, cuceriţi şi supuşi de romanii lui Traian, care era
considerat descălecătorul cel dintâi
● La retragerea romanilor din Dacia nu au plecat toţi romanii,ci
Miron Costin (1633-
mulţi au rămas pe loc rezistând năvălirilor barbarei. Din aceste
1691) elemente romane s-a născut poporul român.
● Romanitatea românilor era dovedită, în opinia cronicarului, de
latinitatea limbii lor din care reproduce o listă impresionantă de
cuvinte, dar şi de urmele lăsate de către romani în fosta Dacie
A scris De neamul moldovenilor, tratat consacrat analizei originii
neamului.
6. ● să dovedeaşte precum românii ceşti de astăzi în Dachia sunt tot
aceia romani pre care Ulpie Traian i-au adus atuncea”, adăugând
Dimitrie Cantemir (1673- că “ aceştia dară (...) vestiţii romani (...) sunt moşii, strămoşii
Hronicul vechimii noştri, a moldovenilor, muntenilor, ardelenilor (...)”.
1723) romano-moldo-
● descendenţa pur romană din Traian, stăruinţa neîntreruptă şi
vlahilor
unitatea romano-moldo-vlahilor în spaţiul carpato-dunărean.
Revenind la Traian, Cantemir susţinea extirparea totală a dacilor din
provincia cucerită şi colonizarea completă cu romani. Cantemir
susţinea însă cu tărie dăinuirea elementului roman în Dacia şi după
retragerea aureliană.
● Cantemir a întreprins prima analiza ştiinţifică a izvoarelor
privind părăsirea Daciei de către Aurelian şi strămutarea
“provincialilor” în sudul Dunării, pe care a interpretat-o în sensul
7

unei retrageri parţiale şi temporale, susţinând stăruinţa romanilor

în Dacia, unde au rămas “înfipţi şi nesmulţi” şi de unde, “niciodată
piciorul afară nu şi-au scos”.
Constantin ● se declară împotriva părăsirii Daciei (pe care o plasează în
6. Cantacuzino(1640-1716). Istoria Ţării vrermea domniei lui Galienus), susţinând că această părere
Româneşti “împotriva crezului şi a socotelii iaste”.
Sec. Cronicarii saşi din Transilvania, în a doua jumătate a sec. al XVII-lea
Valentin Frank von XVII, au sustinut originea lor dacicā, identificandu-I pe daci cu gotii.
6. Frankeistein, ● Frankeistein desfiinteaza cu argumente teoria cronicarilor saşi

7. Ideea romanitātii românilor în Epoca Moderna si Contemporanā

In Epoca Moderna , idea romanitatii românilor va fi folosita ca arma politica in revendicarile nationale. Aceastā
nouā etapā apare în a doua jumātate a sec. al XVIII-lea la mostenitorii si continuatorii lui Inochentie Micu, ,dar si
in Tara Româneasca si Moldova in memoriile unor boieri.

Reprezentantii Scolii ● continuându-l pe Cantemir, istoricii acestui curent nu acceptă

Ardelene decât pura origine romană a românilor din Transilvania.
7. Petru Maior(1761- ● a combătut cu hotărâre pe adversarii continuităţii (Sulzer,Engel).
Susţine că, după războaiele cu romanii, Dacia „se deşartă cu totul
1821)●
de locuitori”, în locul cărora au fost aduşi numeroşi colonişti
-reprezentant al Scolii Sec.XIX romani. Polemizând cu Engel, care susţinea că românii ar fi nişte
Ardelene „corcituri de bărbaţi romani şi din femei dace”,Maior exagerează în
sens invers, afirmând că „nici muieri,nici prunci nu au mai rămas în
Dacia”.

● a respins ca fiind fără „baza istorică” afirmaţia lui Engel după care
românii ar fi fost aduşi de bulgari dincoace de Dunăre prin secolele
VII-X; el a arătat că toţi valahii (românii), atât cei de dincolo, cât şi
7. Paul Joseph Schafarik Sec.XIX cei de dincoace de Dunăre, au aceeaşi origine şi s-au născut în
(1795-1861) acelaşi timp din amestecul tracilor şi geto-dacilor cu romanii. El
8

admite că locuitorii daco-romani de la nordul fluviului s-au

adăpostit în munţii fostei Dacii până în secolul VII-X, după care,
când vremurile s-au liniştit, s-au răspândit în câmpie.

Dupa Unirea din 1859 si obtinerea indpendentei de stat, teza

originii pur latine a poporului româ a început să fie considerată o
eroare.
● demonstrează că Şcoala Ardeleană şi continuatorii ei au făcut o
interpretare forţată a izvoarelor antice, „împuţinarea bărbaţilor”
7 invocată de Eutropius fiind amplificată în mod abuziv în sensul
exterminării unui neam întreg. Dacii n-au pierit, era concluzia lui
B.P. Hasdeu 1860 Pierit-au dacii? Hasdeu şi nici colonizarea n-a însemnat o infuzie de romani puri, ci
de cele mai diverse origini. Rezultă aşadar, că poporul român s-a
format din câteva elemente etnice din care niciunul nu a fost
predominant.
● Hasdeu a formulat şi teoria circulaţiei cuvintelor, arătând că
structura unei limbi nu este dată de numărul brut al cuvintelor ci de
circulaţia acestora, deoarece sunt cuvinte aproape uitate
depozitate în dicţionare, altele însă folosite de nenumărate ori.
Cartea de căpătâi a adversarilor continuităţii, numiţi după această
7. Robert Roesler 1871 Studii româneşti. dată roeslerieni.
Cercetări asupra ● a scris cartea deoarece „Dacia romanilor nu trebuie să devină o
istoriei vechi a Dacie a românilor”, aşa cum doreau aceştia.
românilor ● Principalele idei ale imigraţioniştilor sunt:
- dacii au fost exterminaţi ca popor;
- dispariţia vechii toponimii dace;
- romanizarea nu s-a putut realiza în cei 165 de ani de
stăpânire romană, timpul fiind prea scurt;
- toţi locuitorii Daciei romane au părăsit provincia prin
retragerea aureliană;
1871, - poporul român şi limba română s-au format la sud de
9

7. Robert Roesler Dunăre deoarece: lipsesc din limba lor elementele germanice;
Studii româneşti. există elemente lexicale comune în limba română şi albaneză;
Cercetări asupra dialectele daco-român şi macedo-român se aseamănă; influenţa
istoriei vechi a slavă a fost posibilă numai la sud de Dunăre unde românii devin
românilor, ortodocşi şi preiau limba slavonă în cult;
- românii sunt un popor de păstori nomazi;
- lipsa izvoarelor istorice care să ateste existenţa românilor la
nord de Dunăre înainte de secolul al XIII-lea;
- maghiarii au găsit la venirea lor în Tranilvania o „terra
deserta”.
Il combate pe Roesler
● scrie că „sunt frecvente la bărbaţi numele de Traian, Aurelian,
Demetrius, Cezar, Constantin, iar la femei Floarea, Diana, Cornelia,
Valeria şi altele asemănătoare. Chiar costumele pe care le poartă
7 Roberto Fava 1894 Amintiri din astăzi românii sunt cele ale dacilor de pe basoreliefurile Columnei
România” lui Traian.
● De asemenea, limba nu este decât latina modificată pe alocuri, în
care s-au introdus câteva cuvinte greceşti şi slave(...) În munţii
Transilvaniei se întâlnesc obiceiuri de pe vremea romanilor pe care
celelalte popoare latine le-au pierdut”.
Primul dintre români care a răspuns teoriei lui Roesler
7. B.P. Hasdeu „Doina” ● nu se poate admite lipsa de continuitate a românilor în Dacia,
ţinând seama de faptul că”naţionalitatea roimână s-a născut şi s-a
dezvoltat în Oltenia până în valea Haţegului”, de unde s-ar fi
răspândit începând din sec.X, iar cucuvintele de origine albaneză –
puse în discuţie de Rosler –se datoresc fondului comun traco-iliric.
A.D.Xenopol ● susţine că elementul tracic reprezintă baza etnică a poporului
1884 român; peste această bază s-a suprapus elementulroman, migraţiile
barbare au împins populaţia daco-romană spre munţi, prezenţa
Teoria lui Roesler. termenilor creştini de origine latină se explică prin permanentele
Studii asupra legături între populaţia romanizată din dreapta Dunării cu cea din
10

7. stăruinţei stânga ei;

românilor în Dacia ● arheologia,toponimia, hidronimia aduc dovezi incontestabile ale
Traiană”, continuităţii dacilor şi daco-romanilor; poporul român este o
îmbinare a elementului trac, roman şi slav din care cel roman este
predominant şi fundamental.
● admite continuitatea elementului roman în Dacia numai „în
regiunea dintre Olt şi Timiş, cu partea apuseană a Ardealului”.
● problema continuităţii daco-romanilor, D. Onciul a adoptat o
7. Dimitrie Onciul Sec.XIX soluţie de mijloc:el a admis că o bună parte a populaţiei daco-
romane a rămas la nordul Dunării, dar a creat o teorie nouă, a
admigrării, după care în nordul Dunării a existat un adaus de
populaţie română venită de la sud de marele fluviu, fără să aducă
dovezi în acest sens.
● Dacia înainte de cucerirea romană a fost centrul unei mari
civilizaţii(exagerat)
● un „imperiu pelsagic”, care pornind din Dacia cu 6000 de ani Î.Hr.,
s-ar fi întins pe o mare parte a globului.Densuşianu susţinea că de la
„Dacia Dunăre şi Carpaţi s-a revărsat civilizaţia asupra celorlate părţi ale
7. Nicolae Densuşianu 1913 preistorică”, lumii. De aici ar fi pornit spre Italia şi strămoşii romanilor, iar limba
dacă şi limba latină nu sunt decât dialecte ale aceleiaşi limbi.
Istoricul ajungea la concluzia că limba dacă nu datora nimic latinei,
fiind transmisă din timpuri imemoriale, ceea ce explică factura sa
deosbită faţă de limbile romanice occidentale.
7. Nicolae Iorga Istoria Românilor ● a susţinut autohtonia românilor şi romanitatea baza unei
documentaţii impresionante de izvoare scrise.

7. Vasile Pârvan(1882-1927) Getica” şi ● a reuşit să fixeze sinteza daco-romană într-un echilibru perfect,
”Începuturile vieţii demonstrând printr-o temeinică informaţie,atât literară cât şi
româneşti la gurile arheologică, că românii sunt în cel mai înlt grad şi daci şi romani.
Dunării”
● susţinea că majoritatea locuitorilor Daciei romane au constituit-o
11

7. C.C.Giurescu 1935 dacii şi că romanismul a biruit în Dacia fiindcă i-a câştigat pe

Gheorghe Brătianu(1898-
7. 1953
Mihail Roller - istoricul de
7. casă al perioadei staliniste
Istoriografia de după 1989
a readus echilibrul în
problema romanităţii
românilor
7. Lucian Boia
autohtoni datorită superiorităţii culturii romane.
1937 “O enigmă şi un ● care demonstrează fără drept de apel, în context european,că
miracol istoric: romanitatea românilor şi continuitatea lor sunt procese reale şi nu
poporul român”, miracole.
În etapa prosovietică a comunismului din România, influenţa slavă
a fost exagerată, cu toate că romanitatea românilor nu a fost
negată.
● a orientat cercetarea spre evidenţierea rolului statului kievean în
formarea statelor medievale româneşti.
● negarea continuităţii româneşti şi aducerea românilor la sud de
Dunăre a corespuns evident obiectivelor austro-ungare în secolele
al XVIII-lea şi al XIX-lea, continuând să fie un element de dogmă în
istoriografia maghiară de astăzi, cu scopul de a asigura primatul
cronologic în Transilvania
1996 „Istorie şi mit în ● afirma că „ singura raportare incontestabilă la origini este oferită
conştiinţa până la urmă de limbă. Esenţa romanică a limbii române, la care se
românească”). adaugă numele de români, înclină într-un sens balanţa spre
romani”.