Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc
Secolele IX-XVIII
Spațiul Transilvania
istoric
Izvoare Gesta Hungarorum –
istorice Glad, Gelu, Menumorut
(sec.IX-X)
Legenda Sfântului Gerard
-Ahtum și Gyula (sec. XI)
Factorii Cucerirea maghiară a oprit
favorabili procesul formării unui stat
apariției medieval românesc
statelor intracarpatic
medievale
În sec. XI, Ștefan cel Sfânt
Etapele cucereste formațiunile
constituirii politice ale lui Ahtum și
statului Gyula. Urmașii lui Ștefan
organizează Transilvania
după model apusean.
1111 - primul comitat
Bihorul. Maghiarii au
înființat șapte comitate
1176 - Leustachius
Voievod
Regii maghiari îi
colonizează pe sași (rol
comercial) și pe secui (rol
de apărare).
1366 - Ludovic de Anjou
condiționează calitatea de
nobil de apartenența la
catolicism.
Țara Românească Moldova Dobrogea
Diploma Cavalerilor Ioaniți- Tradiția istorică vorbește Alexiada –
Banatul de Severin, despre codri, ocoale, cobâle, Tatos, Seslav și Satza și
cnezatele lui Ioan și Farcaș, câmpuri, țări (Țara Pudilă (sec.XI)
voievodatele lui Litovoi și Sipenițiului, Codrii
Seneslau (sec XIII) Cosminului, Câmpul lui
Dragoș)
Factorii interni: creșterea demografică, viață economică dinamică, apariția claselor sociale
Factorii externi: prezența tătarilor și a cumanilor a impiedicat extinderea stăpânirii regatului
maghiar peste Carpați, slăbirea presiunii exercitate de coroana maghiară ca urmare a stingerii
dinastiei arpadiene, slăbirea puterii Bizanțului în Dobrogea.
1. 1272-1275 - Conflictul dintre 1. Descălecatul voievodului 1. 1230-este amintită în
Litovoi și regalitatea maghiară. maramureșan Dragoș, realizat documente Tara Cavarnei -
Litovoi este ucis, fratele său în contextul campaniilor nucleul statului dobrogean
Bărbat se răscumpără. antitătărăști a regelui maghiar 2. Balica (1346-1354),
2. 1291 - Descălecatului lui Ludovic de Anjou primul conducător al
Negru Vodă de la Făgăraș la (1345-1354). Dobrogei
Argeș în contextul suprimării 2. Descălecatul voievodului 3. Dobrotici (1354-1386)
autonomiei Țării Făgărașului de Bogdan, realizat în contextul primește titlul de despot din
către regale maghiar Andrei al suprimării autonomiei țării partea Imperiului Bizantin
III-lea (1290-1301). Maramureșului de către regele
3. Basarab (1310-1352) unește maghiar Ludovic de Anjou.
formațiunile politice amintite în Descălecatul este relatat de
Diploma cavalerilor ioaniți. către Ioan de Târnave și s-a
În 1324, Basarab apare în realizat în jurul anului 1359.
documente ca vasal al regelui Descălecatul lui Bogdan este
maghiar. urmat de alungarea urmașilor
În anul 1330, obține lui Dragoș și întemeierea
independența Țării Românești în Moldovei.
urma luptei de la Posada cu
 1437 - Răscoala de la armatele maghiare conduse de
Bobâlna. Unio Trium Carol Robert de Anjou. Bătălia
Naționum - românii sunt este relatată de Markus Kalt în
excluși de la viața politică a Cronica Pictată de la Viena.
Transilvaniei
1517-Tripartitumul lui
Werboczi - românii sunt
excluși complet de la viața
politică a Transilvaniei.
1541 Transilvania devine
Principat aflat sub
suzeranitate otomană.

Consolidarea Voievozii Transilvanei erau
statală funcționari în cadrul
Regatului Maghiar.
Transilvania era voievodat,
în componența ei
aflându-se: șapte comitate
(unități administrative
maghiare), șapte scaune și
două districte (unități
administrative secuiești),
șapte scaune (unități
administrative secuiești)
Nicolae Alexandru se intitulează
domn autocrat în anul 1359.
În același an pune bazele
Mitropoliei Argeșului.
Vladislav Vlaicu întemeiază cea
de-a doua Mitropolie a Țării
Românești la Severin, în 1370,
și bate prima monedă, banii de
argint.
Petru I Mușat pune bazele Ivanco bate monedă. La
Mitropoliei Moldovei, cu moartea sa, Mircea cel
sediul la Suceava, în anul Bătrân lipește Dobrogea
1386. Țării Românești
Se recunoaște vasalul regelui
polonez și îi împrumută o
important sumă de bani.
Bate prima monedă a
Moldovei, groșii de argint.

Instituțiile I. Voievodatul I. Domnia autocrată (sec. XIV-XVI): Prerogativele domnului

statului Voievodul avea atribuții
medieval legislative, judecătorești și
militare. Nu facea politica
externă și nu putea bate
monedă. Era ajutat Sfatul
voievodului din care făceau
parte Vicevoievodul și
Comiții.
erau legislative, executive, judecătorești, militare, dirija politica
externă, bătea monedă.
Succesiunea la tron era electiv-ereditară, cele două familii
domnitoare fiind Basarabii și Mușatinii.
Titulatura domnului conținea particular Io (derivat de la Ioannes),
cel ales de Dumnezeu.
Relațiile cu Biserica erau extrem de strânse, domnul îl numea pe
mitropolit, iar mitropolitul îl încorona pe domn și îl ungea cu mir.
Congregația generală
amintită în documente în
anul 1288.
II. Principatul
Principele era ales de Dieta
și confirmat de sultan, avea
atribuții de politică internă
și externă.
Dieta a luat locul
Congregației Generale, era
compusă din reprezentanți
ai stărilor privilegiate
Domnia fanariotă (sec. XVIII):
Domnii erau considerați înalți funcționari ai Imperiului Otoman
având rangul de pașă cu două tuiuri. Nu aveau prerogative de
politică externă, nu puteau bate monedă, nu dețineau armată. În
plan intern domneau în mod absolut.
II. Biserica: Nicolae Alexandru pune bazele primei Mitropolii a
Țării Românești în anul 1359, cu sediul la Argeș, primul
mitropolit fiind Iachint, iar Vladislav Vlaicu întemeiază cea de-a
doua Mitropolie cu sediul la Severin, în anul 1370, mitropolit
fiind Nicodim. În Moldova, Petru I Mușat pune bazele Mitropoliei
Moldovei în anul 1386, cu sediul la Suceava. Mitropolia a fost
recunoscută de Patriarhia de la Constantinopol abia în anul 1401,
primul mitropolit fiind Iosif.
Pe lângă mitropolii, au existat și episcopii: la Buzău și Rîmnic în
Țara Românească și Rădăuți, Roman și Huși în Moldova.
Alte instituții: Sfatul domnului, Adunarea Țarii