UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA

FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI Ș TIINȚ E SOCIAL-POLITICE

SPECIALIZAREA ASISTENȚ Ă SOCIALĂ
GRUPA 7

Fisa de lectura
Titlu: Introducere in psihologie

Autori: William James

William James, nascut pe data de 11 ianuarie 1842 si decedat pe 26 august 1910, a fost un filozof,
istoric și psiholog american și primul educator care a oferit un curs de psihologie în Statele Unite.
Acesta este considerat un gâ nditor de frunte al secolului al XIX-lea, unul dintre cei mai influenți
filozofi ai Statelor Unite și „pă rintele psihologiei americane”

Ală turi de Charles Sanders Peirce , James a înființat școala filosofică cunoscută sub numele de
pragmatism și este, de asemenea, citat ca unul dintre fondatorii psihologiei funcționale . O analiză a
analizei psihologiei generale , publicată în 2002, l-a clasat pe James drept al 14-lea cel mai eminent
psiholog al secolului XX. Un sondaj publicat în American Psychologist în 1991 a plasat reputația lui
James pe locul al doilea, după Wilhelm Wundt , care este considerat pe scară largă fondatorul
psihologiei experimentale. Iacov a dezvoltat și filosoficul perspectivă cunoscută sub numele de
empirism radical .

Nă scut într-o familie bogată , James a fost fiul teologului suedez Henry James Sr. și fratele atâ t al
proeminentului romancier Henry James, câ t și al diaristului Alice James . William s-a logodit cu
Alice Howe Gibbens la 10 mai 1878; s-au că să torit pe 10 iulie cu care a avut si 5 copii. James s-a
pregă tit ca medic și a predat anatomia la Harvard, dar nu a practicat niciodată medicina. În schimb,
și-a urmă rit interesele în psihologie și apoi în filozofie. James a scris pe scară largă despre multe
subiecte, inclusiv epistemologie , educație , metafizică , psihologie , religie și misticism . Printre cele
mai influente că rți ale sale se numă ră Principiile psihologiei, un text inovator în domeniul
psihologiei; Eseuri în empirismul radical , un text important în filosofie; și Varietă ți de experiență
religioasă , o investigație a diferitelor forme de experiență religioasă , inclusiv teorii despre
vindecarea minții .

După retragerea din ianuarie 1907 din Harvard, James a continuat să scrie și să predice, publicâ nd
Pragmatism , Un univers pluralist și Sensul adevă rului .

James sugerează preocupă rile sale religioase în primele sale eseuri și în Principii , dar acestea devin
mai explicite în The Will to Believe and Other Essays in Popular Philosophy (1897), Human
Immortality: Two Supposed Objections to the Doctrine (1898), The Varieties al experienței
religioase (1902) și Un univers pluralist (1909). James a oscilat între gâ ndirea că un „studiu în
natura umană ”, cum ar fi Varieties, ar putea contribui la o „Ș tiință a religiei” și credința că
experiența religioasă implică un domeniu cu totul supranatural, cumva inaccesibil științei, dar
accesibil subiectului uman individual.

James a fă cut unele dintre cele mai importante contribuții sale filosofice în ultimul deceniu al vieții
sale. Într-o explozie de scrieri din 1904–55 (colectată în Eseuri în empirism radical) (1912), el a
expus viziunea metafizică cel mai frecvent cunoscută sub numele de „monism neutru”, potrivit
că reia există o „chestiune” fundamentală care nu este nici materială , nici mental. În „Un univers
pluralist” el apă ră viziunea mistică și anti-pragmatică că conceptele distorsionează mai degrabă
decâ t dezvă luie realitatea, iar în influentul să u Pragmatism (1907), el prezintă sistematic un set de

Sudentă : Tă lpălaru Laura-Andreea

Disciplina: Introducere in psihologie Page 1
 UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA
FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI Ș TIINȚ E SOCIAL-POLITICE
SPECIALIZAREA ASISTENȚ Ă SOCIALĂ
GRUPA 7

opinii despre adevă r, cunoaștere, realitate, religie și filosofie. care pă trund în scrierile sale de la
sfâ rșitul anilor 1870.

William James a scris voluminos de-a lungul vieții sale. O bibliografie neexhaustivă a scrierilor sale,
compilată de John McDermott , are o lungime de 47 de pagini.

El a câ știgat o recunoaștere pe scară largă cu monumentalul să u “Principii de psihologie” (1890),

totalizâ nd două sprezece sute de pagini în două volume, care au durat doisprezece ani pentru a fi
finalizate. Psihologie: cursul mai scurt , a fost o prescurtare din 1892 concepută ca o introducere
mai puțin riguroasă în domeniu. Aceste lucră ri au criticat atâ t școala asociaționistă engleză, câ t și
hegelianismul din vremea sa ca dogmatisme concurente de mică valoare explicativă și au căutat să
reconceapă mintea umană ca fiind inerent intenționată și selectivă .

Discursul echivalent moral al ră zboiului președintelui Jimmy Carter , la 17 aprilie 1977, echivalâ nd
criza energetică a Statelor Unite din 1970 , criza petrolului și schimbă rile și sacrificiile pe care
planurile propuse de Carter le-ar impune cu „echivalentul moral al ră zboiului”, ar fi putut
împrumuta titlul să u , o mare parte din tema sa și fraza memorabilă din eseul clasic al lui James
„Echivalentul moral al ră zboiului” derivat din ultimul să u discurs, susținut la Universitatea Stanford
în 1906 și publicat în 1910, în care „James considera una dintre problemele clasice ale politicii : cum
să susținem unitatea politică și virtutea civică în absența ră zboiului sau a unei amenință ri
credibile ... "și care" ... sună un strigă t de serviciu în interesul individului și al națiunii ".

James a fost amintit ca unul dintre gâ nditorii reprezentanți ai Americii, psiholog și filosof. William
James a fost, de asemenea, unul dintre cei mai influenți scriitori în religie, cercetare fizică și auto-
ajutorare. I s-a spus să aibă câ țiva discipoli care i-au urmat scrisul, deoarece au fost inspirați și
îmbogă țiți de cercetă rile sale.

După ce a fost un muncitor important în proiectul Canalului Erie și a ajutat Albany să devină un
centru comercial important, el a devenit apoi primul vicepreședinte al Bă ncii de Economii din
Albany. William James a trecut de la un imigrant irlandez să rac la unul dintre cei mai bogați bă rbați
din New York.

Încă din 1884, în celebrul articol „The Stream of Consciousness", publicat în Mind şi devenit apoi un
celebru capitol-program din The Principles of Psychology (1890), William James interpreta
conştiința ca un „fapt fundamental" al vieții psihice interioare care „avansează ", „curge" şi se
succedă fă ră încetare în noi. După opinia lui, conştiința se distinge prin patru caracteristici
esențiale: 1) fiecare „stare" tinde să se integreze unei conştiințe personale;

2) în orice conştiință personală stă rile sunt întotdeauna în curs de schimbare ;

3) orice conştiință este sensibil continuă ;

4) conştiința se interesează de anumite elemente şi sedezinteresează de altele, ea nu încetează de a

le primi pe unele şi de a le respinge pe altele, deci de a opera selecții

James compara conştiința cu un stol de pă să ri aflate în zbor, dar care, din câ nd în câ nd, se mai şi
opresc. Concepția lui James cu privire la conştiință oscilează permanent între ideea unui haos
originar al datelor sensibile şi ideea unei ordini selective a acestor totalită ți sensibile.

Sudentă : Tă lpălaru Laura-Andreea

Disciplina: Introducere in psihologie Page 2
 UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA
FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI Ș TIINȚ E SOCIAL-POLITICE
SPECIALIZAREA ASISTENȚ Ă SOCIALĂ
GRUPA 7

Sudentă : Tă lpălaru Laura-Andreea

Disciplina: Introducere in psihologie Page 3