Oper Rudolf Steiner

Rudolf Steiner (n. 25 februarie 1861 [oficial 27 februarie, data botezului[1]], Donji Kraljevec, pe atunci Austria, n prezent Croaia d. 30 martie 1925, Dornach, Elveia) a fost un filosof, esoterist, artist, pedagog i gnditor social austriac, fondator al antroposofiei, pedagogiei Waldorf, euritmiei, agriculturii biodinamice i medicinei antroposofice. A iniiat concepia despre tripartiia social, economia asociativ i a proiectat mai multe cldiri dup principiile arhitecturii organice, ntre care cea mai cunoscut este Goetheanum-ul, sediu al Universitii Libere pentru tiin Spiritual i Societii Antroposofice Generale. Steiner a avut o ampl activitate ca filosof, confereniar i om de cultur, susinnd numeroase prelegeri n diferite localiti din Europa, inclusiv una n anul 1889 la Sibiu, aflat pe atunci n cadrul Imperiului Austro-Ungar. n 1891 i obine doctoratul n filosofie la Universitatea din Rostock, Germania, iar mai trziu devine secretarul general al seciunii germane a Societii Teosofice, cu toate c avea rezerve asupra misticismului oriental promovat de aceasta. ncepnd cu aceast perioad ncepe s vorbeasc despre posibilitatea cercetrii nemijlocite a lumii spirituale suprasensibile prin intermediul metodelor tiinei spirituale, descrise de el ntr-o serie de cri i conferine. Dei susinea concepia despre rencarnare i karma, importana pe care Rudolf Steiner o acorda cretinismului i esoterismului vestic duc n 1913 la separarea de Societatea Teosofic i nfiinarea Societii Antroposofice, n cadrul creia va introduce cele mai multe iniiative cultural-spirituale i sociale ale sale, ndeosebi dup primul rzboi mondial. Steiner a insistat adesea asupra necesitii de a folosi cunotinele obinute prin observaie suprasensibil n viaa practic, considernd lipsa legturii ntre idealurile spirituale ale oamenilor i necesitile materiale ale vieii cotidiene a fi cauza declinului sociocultural. Antroposofia pe care a fondat-o este o concepie despre om i lume care susine existena unor elemente suprasensibile constitutive ale fiinei umane, dincolo de corpul fizic.

Introduceri la scrierile de tiine naturale ale lui Goethe (1883) Linii fundamentale ale unei teorii a cunoaterii n concepia goethean despre lume (1886) Adevr i tiin (1892) Filosofia libertaii (1894) Friedrich Nietzsche: un lupttor mpotriva epocii sale (1895 ) Mistica n zorii vieii spirituale a timpului nostru i legtura ei cu concepia modern despre lume (1901) Cretinismul ca fapt mistic i misteriile antichitii (1902) Teosofia. Introducere n cunoaterea suprasensibil a lumii i a menirii omului (1904) Cum se dobndesc cunotine despre lumile superioare? (1904) Din Cronica Akasha (20 de articole publicate n perioada 19041908) Treptele cunoaterii superioare (1905) tiina tainic n schi (tiina ocult) (1910) Poarta iniierii - Prima dram-misteriu (1910) ncercarea sufletului - A doua dram-misteriu (1911) Pzitorul Pragului - A treia dram-misteriu (1912) Trezirea sufletelor - A patra dram-misteriu (1913) Conducerea spiritual a omului i a omenirii (3 conferine prelucrate pentru publicare de Rudolf Steiner, 1911) Un drum spre cunoaterea de sine - Meditaii (1912) Pragul lumii spirituale - Aforisme (1913) Enigmele filosofiei (1914) Puncte centrale ale problemei sociale (1919) Articole asupra organizrii tripartite a organismului social i a problemelor contemporane (1919-1920) Teze antroposofice (1924) Fundamentele terapiei antroposofice (Carte scris mpreun cu Ita Wegman; aprut n 1925) Povestea vieii mele (Carte autobiografic, 1925)

Biografie

1861, 27 februarie - Se naste Rudolf Steiner, primul copil al familiei Johann si Franziska Steiner. Johann Steiner era telegrafist la calea ferata. Locul nasterii: Kraljevec, Croatia. 1876 - Incepe sa dea meditatii, pentru a se intretine. 1879 - Incepe sa-i citeasca pe Fichte, Schelling, Hegel, Kant. 1879 - Rudolf Steiner e admis la Scoala Tehnica Superioara din Viena. In timpul studiilor universitare, il cunoaste in tren pe Felix Koguski, un taran ce culegea plante medicinale, pentru a le vinde farmacistilor vienezi. Acest Felix Koguski era un initiat. Ulterior, Rudolf Steiner il va cunoaste pe adevaratul sau maestru, al carui nume nu va fi dezvaluit niciodata. 1880 - Sub influenta lui K.J. Schroer, incepe sa-l citeasca pe Goethe. 1882 - Studiaza lucrarile stiintifice ale lui Goethe si scrie prefata unui volum dedicat contributiei lui Goethe la dezvoltarea stiintelor naturii. Studiaza anatomia si fiziologia. 1883 - Rudolf Steiner renunta la studiile tehnice. 1884 - Apare cartea prefata de Rudolf Steiner, carte ce e primita cu interes de lumea stiintifica. 1894-1890 - Lucreaza ca educator al copiilor familiei vieneze Specht. Devine un pasionat al pedagogiei si obtine rezultate remarcabile in educatia celui mai mic dintre cei patru copii incredintati lui, copil ce fusese pana atunci deosebit de dificil. Dupa unele surse, copilul era hidrocefal, prezentand deci un retard mental. Rudolf Steiner l-a recuperat complet, astfel ca baiatul s-a putut inscrie la facultate, devenind ulterior medic. 1886 - Rudolf Steiner se familiarizeaza cu teozofia d-nei Blavatsky. 1890 - Devine colaborator al arhivelor din Weimar. 1891 - Isi sustine doctoratul cu teza "Eseu privind explicarea constiintei umane prin ea insasi". 1893 - Rudolf Steiner publica "Filozofia Libertatii", care constituie lucrarea sa fundamentala. 1897 - Rudolf Steiner preia conducerea revistei "Magazin fur Literatur" din Berlin. Tine conferinte cu tema "Marile curente ale literaturii germane de dupa 1848". Publica lucrarea "Conceptia despre lume a lui Goethe". 1899 - Se casatoreste cu vaduva Anna Eunike, mama a cinci copii. 1899-1905 - Preda istoria la o scoala pentru muncitori din Berlin. 1901 - Rudolf Steiner scrie cartea "Mistica in lumina vietii spirituale contemporane a Noului Timp", a carei idee de baza e ca cunosterea mistica a lumii nu contrazice, ci completeaza cunoasterea stiintifica. 1902 - Se intemeiaza Sectia Germana a Societatii Teozofice, al carei secretar general devine Rudolf Steiner. 1907 - Congresul Teozofic de la Munchen. 1909 - Congresul Teozofic de la Budapesta. In cadrul Societatii Teozofice, ia nastere grupul "Steaua Orientului". 1910 - Rudolf Steiner publica "Studiul asupra Stiintelor Tainice". E momentul in care doctrina lui Rudolf Steiner e conturata si incepe sa fie popularizata sub numele de antroposofie. 1912 - Intemeierea Societatii Antropozofice, la Koln. 1913 - Prima adunare generala a Societatii Antropozofice. decembrie 1914 - Ramas vaduv prin moartea Annei, Rudolf Steiner se casatoreste cu Maria von Sivers, originara din tarile baltice. Maria von Sivers era poliglota; studiase actoria si baletul. 1919 - La Stuttgart, fondeaza scoala Waldorf, in care educatia se bazeaza pe principiile antroposofice. In 1924, scoala Waldorf avea deja 784 elevi. 1921 - Adeptii lui Rudolf Steiner fondeaza, in Arlesheim si Stuttgart, doua institute clinico-terapeutice. 1922 - Cativa teologi fondeaza o miscare religioasa bazata pe ideile antropologice, miscare numita Societatea Crestina. 1925, 30 martie - Rudolf Steiner moare la Dornach, in Elvetia.
Antroposofia

Se traduce prin intelepciunea despre om. Este numele dat de Rudolf Steiner invatamantului sau, care are in centrul sau omul. Dupa parerea creatorului acestui sistem, antropozofia e constientizarea de catre om a propriei umanitati. Nu a doar o teorie, ci arta vietii spiritualo-sufletesti. Studiaza evolutia omului, evolutia Pamantului, evolutia sistemului nostru planetar, reincarnarea si Karma. Antroposofia este un sistem structurat pe mai multe niveluri, in care cosmologia si fiziologia omului sunt strans legate, iar pedagogia e legata de mitologie.
Treptele initierii

Adevaratii ocultisti au, inca din copilarie, trairi devotionale: devotament fata de adevar, fata de cunoastere, un profund respect fata de marile personalitati. Aceasta atitudine trebuie cultivata in continuare. "Daca intr-un om pe care-l intalnesc nu remarc decat slabiciunile - pentru a le judeca - nu fac decat sa ma lipsesc de o forta de cunoastere superioara. Dimpotriva, daca ma apropii cu dragoste pentru a-i descoperi calitatile, concentrez aceasta forta in mine." "La inceput, este greu de crezut ca sentimente ca respectul, stima, veneratia ar putea avea legatura cu cunoasterea, avand in vedere ca exista tendinta de a considera cunoasterea ca fiind o facultate in sine, independenta de tot ceea ce se intampla in viata interioara. Se uita un lucru: ca sufletul este cel care cunoaste. Si sentimentele sunt hrana sufletului tot asa cum alimentele o reprezinta pe cea a corpului. Daca un corp primeste pietre in loc de paine, activitatea lui moare. La fel se intampla si in cazul sufletului: respectul, stima, devotamentul sunt substante hranitoare ce asigura sanatatea si puterea

activitatilor lui in general si a cunoasterii in special. Pe cand dispretul, antipatia si denigrarea paralizeaza si distrug forta cunoasterii. " (Rudolf Steiner, "Treptele initierii") Cu timpul, din aura discipolului care traieste sentimente de devotament si veneratie dispar nuantele de rosu-galben si rosu-brun, aparand in schimb un rosu-albastrui. Alte recomandari pentru incepatori: dezvoltarea vietii interioare, asigurarea calmului interior, indeplinirea in continuare a obligatiilor de zi cu zi. Etapele evolutiei spirituale: 1. pregatirea: dezvolta simturile interioare 2. iluminarea: face sa tasneasca lumina spirituala 3. initierea: pune initiatul in contact cu realitatile inalte ale spiritului Un efect al antrenamentului ocult este deschiderea florilor de lotus (chakrelor). Luminozitatea acestora, supletea petalelor lor etc. depind de trasaturile de personalitate ale discipolului. Aptitudinile capatate de discipolul aflat in aceasta faza: 1. viziunea Eului Superior 2. viziunea incarnarii sale intr-un eu inferior 3. viziunea legilor ce ordoneaza lumea fizica dupa armoniile spirituale (karma) 4. viziunea existentei marilor initiati Atingerea acestui nivel e anuntata de transformarea visurilor sale. Acestea capata un caracter regulat. Dupa un timp, visatorul ajunge sa fie constient in timpul vietii onirice. Micul gardian al pragului: forma astrala creata de discipol pe parcursul existentei sale. E rezultatul actiunilor, sentimentelor si gandurilor discipolului. Adesea infricosatoare, aceasta forma i se dezvaluie ocultistului ce a atins un nivel superior, mai exact nivelul la care legaturile ce unesc intre ele vointa, gandirea si sentimentul in corpurile subtile incep sa se desfaca. Micul gardian nu poate fi intalnit de discipolul nepregatit, iar chemarea sa prin magie e periculoasa. Marele gardian al pragului: forma luminoasa sublima, ce i se infatiseaza discipolului ce a trecut de Micul gardian. Ii dezvaluie discipolului consecintele optiunii sale pentru evolutia solitara, versus evolutia pusa in slujba semenilor.
Karma si reincarnare

Aptitudinile pe care un om le are intr-o existenta pot fi: o Exprimate complet In viata urmatoare, omul va fi o nulitate in domeniul respectiv, dar unul dintre organele sale va avea o vigoare deosebita. Exemplul nr. 1: Un matematician cu o viata lunga si fructuoasa, autorul a numeroase articole de specialitate, va fi nul la matematica in urmatoarea viata. In schimb, va avea organe de simt deosebit de bune (ochi deosebit de buni). Exemplul nr. 2: Un mare arhitect va fi nul, in viata urmatoare, in materie de arhitectura, dar va avea o ureche muzicala deosebita. Exemplul nr. 3: Un om dotat pentru invatarea limbilor straine nu va mai avea acest talent in urmatoarea viata, dar va fi capabil de judecati impartiale, lipsite de idei preconcepute. o Exprimate incomplet (datorita unui deces prematur etc) Aptitudinea respectiva se va exprima in viata urmatoare. Exemplu: Matematicianul Abel, decedat prematur va fi pasionat de matematica si in urmatoarea viata. Legaturile karmice: o Persoanele semnificative pentru noi pe care le intalnim in jurul varstei de 30 ani ne-au fost rude de sange in viata anterioara sau ne vor fi rude de sange in viata urmatoare. Cand o prietenie profunda ne leaga de cineva, pregatim o inrudire de sange. o Parintii si fratii nostri din actuala incarnare s-au numarat printre persoanele preferate de noi, in incarnarea precedenta. Le-am intalnit in jurul varstei de 30 de ani. Atitudinea fata de adevar: o Ceea ce gandim si cum gandim in viata actuala ne va determina comportamentul in urmatoarea intrupare. Exemplul nr. 1: Omul care minte frecvent va deveni, in viata urmatoare, un ins distrat si frivol. Exemplul nr. 2: Omul care emite cu usurinta judecati negative asupra semenilor va fi, in viata urmatoare, certaret, incapatanat si periculos.
Crestinismul si misteriile Antichitatii

Filozofia vechilor greci isi are radacinile in acelasi teren cu gandirea mistica. In antichitate, cunoasterea misteriilor le era rezervata numai initiatilor. Acestia se angajau sa nu le divulge. Divulgarea misteriilor era pedepsita cu moartea si confiscarea bunurilor. Gravitatea pedepsei era justificata de tulburarea adusa in viata neinitiatului de aflarea tainelor. In Antichitate, misteriile aveau loc in secret, in spatiul sacru al templelor. Dupa Hristos, initierea (botezul) a fost accesibila nu doar catorva alesi, ci intregii omeniri.

 Analiza miturilor: Lna de Aur: "este ceva ce apartine omului, pentru care este infinit de pretioasa. Acest ceva a fost despartit de om in timpuri stravechi, iar redobandirea sa este legata de invingerea unor forte inspaimantatoare. Asa stau lucrurile cu elemntul vesnic din sufletul omului: El apartine omului. Dar omul se afla separat de elemntul vesnic. Natura sa inferioara il separa de el. Numai daca o invinge, daca o adoarme, omul poate sa dobandeasca iarasi ceea ce este vesnic." Prometeu: "Acest destin este destinul omului insusi. Omul este inlantuit de cele trecatoare. Vulturul smulge bucati din el. Trebuie sa indure. Poate atinge supremul doar daca isi cauta destinul in singuratate." Ulise: "Petitorii trebuie inlaturati de Ulise, pentru ca acesta sa se poata uni din nou in pace cu sotia sa. [...] Ceea ce cauta Ulise este propria sa constienta mai adanca, fortele divine ale sufletului. Cu acestea vrea el sa se uneasca. Inainte de a le gasi, mystul trebuie sa invinga tot ceea ce umbla, ca petitor, dupa favoarea acestei constiente. Ceata acestor petitori provine din lumea realitatii inferioare, din natura trecatoare. Logica pe care o aplicam acestei lumi este o urzeala care, o data tesuta, se destrama mereu." Lazar: "El se invaluie in vesmantul mystilor. Se inchide intr-o stare de absenta a vietii, ce este in acelasi timp o moarte simbolica. Iar Iisus vine atunci cand se implinisera cele trei zile [...] Se savarsise o initiere in misterii. [...]In cuvintele "Lazare, vino afara" putem recunoaste strigatul cu care initiatorii-preoti egipteni ii chemau inapoi in viata de toate zilele pe cei care [...] se supuneau proceselor initierii, procese ce se desfasurau izolat de lume. Dar iata ca Iisus a dezvaluit taina misteriilor." (Rudolf Steiner - "Crestinismul ca fapt mistic si misteriile Antichitatii")