ÎNCEPUTURILE EPOCII MODERNE

Situația internațională în a doua jumătate a secolului al XVII-lea

-1683 - catastrofa otomanilor de la Viena în fața trupelor polono-austriece conduse de Ioan al III-
lea Sobieski, regele Poloniei; este declanșată așa numita problemă orientală, datorată decadenței otomane
-după 1683 începe expansiuna habsburgică către Ungaria și sud-estul Europei
- Habsburgii și Polonia, apoi Rusia, doresc să controleze aceste zone, inclusiv a Țărilor Române
-1686 – Habsburgii cuceresc Buda; cuceresc Ungaria.
-cucerirea Ungariei a adus pe Habsburgi la granițele Transilvaniei
1686-1688 –Habsburgii își impun dominația asupra Transilvaniei

Țările Române la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVII-lea

Șerban Cantacuzino (1678-1714)

-domnește în Țara Românească

-bun diplomat, echilibrat, chibzuit, prudent
-s-a visat împărat al Bizanțului renăscut
-1683- eșecul otomanilor în fața Vienei unde sunt înfrânți de austrieci, ajutați de regele polonez
Sobieski
-se orientează către o alianță antiotomană cu Austria
-1688 trimite o solie la Viena, care obține:
-domnia ereditară
-titlul de baron al Imperiului Habsburgic
-ajutor militar (6000 de oșteni)
-închinarea țării și plata unui tribut de 75000 de taleri
-moartea domnului, împiedică semnarea tratatului

Constantin Brâncoveanu (1688-1714)

-domnește în Țara Românească

-întărește rolul domniei
-formează o cancelarie eficace
-reorganizează sistemul fiscal
-contribuie la organizarea modernă a instituțiilor
-înzestrat cu talent diplomatic
-partizan al politicii de echilibru
-preocupat de soarta românilor din Transilvania
-1695 - obține titlul de prinț al Sfântului Imperiu Romano-German
-se orientează spre Imperiul Habsburgic și spre Rusia, care apărut ca noi concurenți în cursa
pentru controlul politic al sud-estului Europei
-menține raporturi bune cu Poarta Otomană, garantate de pungile cu galbeni, pentru păstrarea
autonomiei Țării Românești
-1689- tratatul cu Habsburgii
-recunoaște individualitatea Țării Românești
-închinarea formală a țării către Imperiul Habsburgic
-1710-1711 – războiul ruso-otoman în care se implică și Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei
-1711 – oștile sale sunt concentrate la Urlați (lângă Ploiești), însă domnul adoptă o stare de
expectativă pentru a aștepta rezultatul bătăliei de la Stănilești.
-un grup de boieri condus de Toma Cantacuzino participă la cucerirea Brăilei (fug în Rusia)
 -Brâncoveanu face eforturi pentru ai convinge pe otomani că gestul lui Toma Cantacuzino nu a
exprimat voința sa
-aprilie 1714-este mazilit
-15 august 1714-a fost executat la Poartă împreună cu cei 4 fii și boierul Ianacache Văcărescu,
ginerele său.

Dimitrie Cantemir (1693; 1710-1711)

-domnește în Moldova
-considerat omul de încredere al turcilor
-inițiază reforma fiscală
-a urmărit reluarea mănăstirilor închinate
-contribuie la organizarea modernă a instituțiilor, ca și Brâncoveanu în Țara Românească
-încearcă să profite de declinul puterii otomanilor
-încearcă obținerea independenței printr-o colaborare moldo-rusă (cu țarul Petru cel Mare)
-13 aprilie 1711 – tratatul de la Luțk
-apare ca un acord încheiat între doi suverani
-se prevedea:
-respectarea autonomiei interne Moldovei
-domnia ereditară pentru familia Cantemir
-garantarea integrității teritoriale a Moldovei de Rusia, în schimbul obligației ajutorului militar în
campania antiotomană
-se amintea granița pe Nistru
-1711 înfrângerea oștilor ruso-moldovene la Stănilești pe râul Prut
-1711 –încheierea păcii de la Vadul Hușilor
-Dimitrie Cantemir s-a refugiat în Rusia.

REGIMUL FANARIOT
Instaurarea regimului fanariot

-din secolul XVII a pătruns un număr tot mai mare de elemente grecești în spațiul românesc
-1711 eșecul de la Stănilești (Brâncoveanu adoptă expectativa armată, dar Toma Cantacuzino
participă la cucerirea Brăilei)
-otomanii nu mai au încredere în domnii români
-noua formulă de control a Țărilor Române a fost regimul fanariot, ce a înlocuit pentru un secol
domniile pământene
-1711 – Nicolae Mavrocordat este numit domn al Moldovei, unde inaugurează regimul fanariot.
1714-1715 - domnia lui Ștefan Cantacuzino în Țara Românească, care sfârșește executat
împreună cu stolnicul Constantin Cantacuzino (cronicarul)
-1716 – instaurarea regimului fanariot în Țara Românască, inaugurată de același Nicolae
Mavrocordat.
-asistăm la o importantă modificare a regimmului politic
-Țările Române sunt inntegrate complet în sistemul politic și militar otoman
-domnii fanarioți provin din rândul elementelor înstărite grecești, levantine, dar și românești, din
cartierul Fanar al Constantinopolului, unde se afla Patriarhia Ecumenică Ortodoxă.
-distingem două etape:
a) 1711 / 1716 – 1770 – când au domnit familii în marea majoritate românești: Racoviță, Ghica,
Mavrocordat, Callimachi
b) 1770-1821 – când s-au impus familiile grecești: Caragea, Suțu, Moruzi, Mavrogheni, Ipsilanti,
Hangerli, Giani-Roset
-domnii de origine grecească au covârșit prin numărul lor pe cei de origine românească
 -de la 1764 și până la 1821 numai fanarioții au ocupat tronul celor două țări românești.

Trăsăturile regimului fanariot

1. numirea domnilor direct de sultan, devenind elemente ale administrației otomane, fiind
asimilați unui pașă cu două tuiuri
-pentru ultima oară la 1730, sfatul boierilor l-au ales pe domnul țării
2. durată scurtă a domniilor
-domnii au dreptul să țină o curte proprie și o gardă personală formată din arnăuți
3. desființarea armatei (s-a păstrat un corp de oaste pentru paza domnilor)
4. creșterea numărului dregătoriilor și înființarea unora noi
5. intensificarea exploatării economice a Țărilor Române, prin mărirea obligațiilor financiare,
furniturilor de război, controlul comerțului, creșterea tributului (haraciului), peșcheșurilor, mucarerului
mare și mic.
6. desfășurarea a numeroase războaie pe teritoriile Principatelor Române, soldate cu pierderri
teritoriale: Banatul: Bucovina (1775), Basarabia (1812).
7. formarea partidei naționale (un grup al boierimii pământene) care revendica respectarea ființei
naționale și de stat, respingea dominația străină și pe fanarioți
8) domnii fanarioți aveau misiunea de observatori și de informatori ai Porții Otomane

- Principatele române și-au păstrăat cu toate acestea instituțiile interne, divanul, biserica, justiția,
finanțele, sistemul vamal propriu, nu au fost transformate în pașalâcuri (și-au păstrat autonomia)
-unii domni au guvernat în spiritul absolutismului luminat și modernizării politice
-domnii fanarioți deschid drum liber influenței culturale franceze
-contribuie la dezvoltarea învățământului
-au rămas valabile prevederile Capitulațiilor
-la Constantinopole acționau agenții domnilor numiți capuchehăi
-după 1782 sunt deschise consulate străine la București și Iași

Reforme

Constantin Mavrocordat

-1730-1769 domnește de 6 ori în Țara Românească și 4 ori în Moldova

-7 II 1740- expune direcțiile de acțiune în proiectul de Constituție, ce va fi publicat în iulie 1742
în revista franceză „Mercure de France”

Reforme:
a) administrativă
-reformază administrația după model austriac
-funcționarii statului primesc leafă
-numește câte doi ispravnici la conducerea județelor

b)fiscală
-desființează multiplele dări și introduce una fixă pe cap de locuitor percepută în patru sferturi
(rate) anuale (un pas spre înnoirea sistemului financiar).
-dispune înregistrarea (recensământul) populației

c) reforma justiției
-crearea de instanțe de judecată la nivel local, în ținuturi și județe
-controlul statului asupra procedurilor de judecată
 -înregistrarea scrisă a activității instanțelor judecătorești

d)socială
-cea mai importantă
-1746 și 1749 – desființează șerbia sau legătura de glie a țăranilor în Țara Românească și
Moldova
-țăranii primesc dreptul de răscumpărare cu 10 taleri de cap, devin liberi ca persoană
-sunt transformați în clăcași; obligația de a presta 12 zile de clacă pe an în Țara Românească și 24
în Moldova.

Alexandru Ipsilanti

-1774-1782; 1796-1797 – domnește în Țara Românească

-1786-1788-domnește în Moldova
-întreprinde măsuri în domeniul fiscal și judiciar – o nouă organizare fiscală și judecătorească, a
învățământului
-reorganizează serviciul poștelor
-construiește o nouă curte domnească la București
-începe regularizarea cursului Dâmbovița
-construiește primele cișmele
-1780 publică Pravilniceasca condică

Scarlat Callimachi

-domn al Moldovei
-1817 – publică codul de legi Callimachi

Ioan Gheorghe Caragea

-domnește în Țara Românească

-1818 – publică condica Caragea

Proiecte politice
-sunt inițiate de boierii pământeni care se oponeau grecilor, constituiți în Partida Națională
-sunt redactate o serie de memorii prin care se cereau:
- domni pământeni (români)
-respectarea autonomiei
-independența țărilor române
-unirea

1768-1774 – războiul ruso-otoman

-1769–memoriul partidei naționale condusă de mitropolitul Gavril Callimachi al Moldovei
-se solicită:
-instaurarea unei republici aristocratice conduse de 12 mari boieri, cu largi puteri legislative și
judecătorești
-administrație directă
-adoptarea de pravile (legi)
-reforme în economie, cultură și în sistemul dregătoresc.

1770 – memorii adresate Rusiei

-1772 - tratativele de la Focșani
 -1772-sunt adresate memorii delegaților Austriei și Rusiei la Focșani
-se cere:
-înlăturarea dominației otomane
-autonomia țărilor române
-protecția Rusiei, Austriei și Prusiei
-dreptul boierimii de a conduce prin organe colegiale:
a) grup de boieri în Moldova: 12
b) grup de boieri în Țara Românească: 4
-dreptul de alegere a domnului
-crearea unei oștiri pământene
-elaborarea de legi scrise în Moldova
-întemeierea unor instituții de învățământ superior în Muntenia

Memoriul boierului muntean Mihai Cantacuzino

-solicită:
-unirea Principatelor Române
-domn pământean
-protecția Rusiei și Austriei

-1774-tratatul de pace de la Kuciuk-Kainardji

-două delegații de boieri solicită la Constantinopol:
-respectarea autonomiei
-respectarea vechilor drepturi și privilegii
-domnie pămînteană
-alegerea pe viață a domnului

1787 – 1791 / 1792 războiul ruso-austro-otoman

-sunt înaintate memorii
-se solicită:
-protecția Austriei și Rusiei
-domnipământeni
-plata unui tribut anual
-unirea celor două Principate

1802 este elaborat de boierul Dimitrie Sturza (Moldova) Plan sau o formă de oblăduire
republicească aristo-democraticească
-preconizează ca formă de stat „republica aristo-democraticească”
-conducerea urma săaparțină boierilor
-conducerea statului exercitată de 3 divanuri:
a)Divanul cel Mare –organ suprem de guvernare (puterea executivă)
b) Divanul pravilnicesc – rol judiciar
c)Divanul de Jos (rol legislativ)