SECOLUL FANARIOT

-FIȘE DE LUCRU-

FIȘA NR. 1

„Perioada cuprinsă între 1711( pentru Moldova), respectiv 1716( pentru Țara Românească)
și 1821 poartă numele în istoria Moldovei și Țării Românești de epoca fanarioților. Prin
această denumire se desemna în genere originea domnilor, mai toții din mahalaua Fanarului
(farului), a Constantinopolului.

S-a considerat că ocuparea tronurilor Moldovei și a Țării Românești de către domnii de

origine grecească ar fi fost determinată de trădarea pământenilor- a lui Dimitrie Cantemir și
Constantin Brâncoveanu-, care ar fi făcut ca Poarta otomană să nu mai aibă încredere în
domnii de țară”.

( Academician Ștefan Ștefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-lea)

1. Identificați anii instalării domniilor fanariote în Moldova și Țara Românească ?

2. Menționați proveniența domnilor fanarioți?

3. Precizați secolul în care au domnit fanarioții în Țările Române.

FIȘA NR. 2

„Ei nu au fost totuși numiți doar dintre greci- români, albanezi, bulgari au obținut și
ei firmanul de domnie din partea sultanului. Orientarea tot mai vizibilă de la sfârșitul
secolului al XVII-lea a unora dintre domnii- Șerban Cantacuzino (1678-1688),
Constantin Brâncoveanu (1688-1714), Dimitir Cantemir (1710-1711)- spre Imperiul
Habsburgic sau Rusia a determinat Poarta otomană să ia măsuri de a-și asigura
conducători devotați în Țările Române, avant-posturi ale apărării Imperiului otoman.
Trimițănd pe tronul celor două țări românești domni fanarioți, Poarta otomană le
încredința acestora un rol diplomatic de seamă; ei aveau misiunea de observatori și
de informatori ai Înaltei Porți, interesată în obținerea de știri cu privire la mișcările
care se petreceau în culisele diplomației Austriei și Rusiei”.

( Academician Ștefan Ștefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-lea)

1. Menționați calitatea Domnului în secolul al XVIII-lea.

2. Identificați misiunea domnilor fanarioți.
FIȘA NR. 3

Citiți textul de mai jos:

„Poarta otomană urmărea ca, prin impunerea pe tronul Țării Românești și al Moldovei a
unor domni străini de interesele și aspirațiile poporului român, să integreze Principatele
Române cât mai deplin în sistemul economic și chiar administrativ otoman”.

( Academician Ștefan Ștefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-lea)

 Desprindeți o caracteristică a domniilor fanariote.

FIȘA NR. 4

„ Deși mult știrbită, autonomia Țărilor Române s-a păstrat și în epoca fanariotă. Oastea
Țărilor Române, restrânsă ca număr și în unele perioade practic desființată- redusă la garda
domnească și la mici unități, care să asigure ordinea internă-, n-a intrat în structurile militare
ale Imperiului otoman. Cele două țări și-au păstrat organizarea lor internă.

( Academician Ștefan Ștefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-lea)

 Precizați trei caracteristici ale domniilor fanariote.

FIȘA NR. 5

„Încălcând ahid-name-urile( „vechile tratate”, „înțelegerile”) cu Țările Române, Poarta

otomană dispunea tot mai mult de teritoriul Moldovei și Țării Românești, ca de un teritoriu
al Imperiului otoman.

În 1718 prin pacea de la Passarowitz turcii au cedat pentru prima oară unei puteri străine-
Austriei – o parte din teritoriul statului Țara Românească, provincia din dreapta Oltului (
Oltenia), care a rămas sub stăpânire austriacă până la Pacea de la Belgrad (1739). În 1775
turcii au cedat Austriei parte de nord a Moldovei (Bucovina), iar în 1812, partea de est a
Moldovei (Basarabia), deși- potrivit ahid- name- urilor – Imperiul otoman nu putea ceda ceea
ce nu-i aparținea.

( Academician Ștefan Ștefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-lea)

 Desprindeți o caracteristică a domniilor fanariote.

 Menționați teritoriile pierdute de Țările Române în secolul al XVIII-lea.
FIȘA NR. 6

„În epoca fanariotă s-a agravat dominația otomană. Obligațiile Țărilor Române au cunoscut
proporții ce depășeau uneori limita suportârii lor. Aceasta se datora atât caracterului
prădalnic al stăpânirii otomane, accentuat în condițiile adâncirii crizei în care se afla Imperiul
însuși, cât și poftei de înavuțire rapidă a clasei politice interne.

Sărăcind populația producătoare de bunuri prin numeroase dări și abuzuri, împiedicând

punerea în valoare a bogățiilor țării, frânând dezvoltarea producției de mărfuri și cu ea
ridicarea negustorimii locale, dominația otomană în forma agravantă a regimului turco-
fanariot, se dovedea tot mai mult o stavilă în calea progresului economic, social și cultural.

Haraciul la care erau obligate Țările Române a cunoscut o permanentă creștere, la fel și
peșcheșurile. Aceasta făcea ca numai o mică parte din veniturile Țărilor Române să poată fi
folosită pentru nevoile interne; cea mai mare parte se îndrepta spre capitala Imperiului
otoman.

Numirea domnului în scaun se făcea în schimbul unei mari sume de bani, domnul fiind
numit de obicei pe trei ani. Unii domni ajungeau să cârmuiască chiar cinci ani, alții de-abia 2
sau 3 luni. În fiecare an, domnul trebuia să- și reînnoiască domnia, plătind o taxă,
mucarerul”.

( Academician Ștefan Ștefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-lea)

 Prezentați obligațiile domnilor fanarioți față de Poarta otomană.

FIȘA NR. 7

„ Schimbările care se produceau în regimul proprietății, ca și în sistemul de organizare

statală și administrativă au determinat creșterea preocupării pentru întocmirea și editarea
unor coduri de legi: Pravilniceasca condică din 1780 și Legiuirea Caragea (1818) în Țara
Românească, Sobornicescul hrisov din 1785 al lui Alexandru C. Mavrocordat și Codul
Calimach (1816-1817) în Moldova au însemnat pași importanți pe cale modernizării
legiuirilor, a tendinței de separare a justiției de administrație”.

( Academician Ștefan Ștefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-lea)

 Identificați trăsăturile pozitive ale domniilor fanariote. Exemplificați.

FIȘA NR. 8

„Potrivit unui memoriu din 1772 al boierilor munteni cheltuielile pricinuite de dominația
otomană Țării Românești erau în preajma războiului ruso-turc din 1768- 1774 de aproape
2.000.000 lei anual.(...) În timpul Congresului de la Focșani (27 iulie – 24 august 1772)
delegațiile de boieri din Țara Românească și Moldova au prezentat împuterniciților Rusiei,
Austriei și Prusiei memorii referitoare la „capitulațiile” Principatelor Române cu Poarta
Otomană; erau descrise legăturile politice și economice între părți, fiind menționate
tratatele care au fixat obligațiile reciproce; se arăta modul în care clauzele acestor tratate au
fost violate de otomani”.

( Academician Ștefan Ștefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-lea)

 Identificați acțiunile întreprinse de boierimea pământeană pentru recâștigarea

puterii politice.
 Desprindeți din text înțelesul termenului „ capitulații”.