Fișa de lucru nr.

1
Citiți cu atenție textul și răspundeți întrebării
“Pe fondul înfrângerii Imperiului Otoman la Viena în anul 1683 și a instaurării stăpânirii Habsburgice
în Transilvania în anul 1699 după pacea de la Passarowitz – pe de o parte și a ascensiunii Rusiei în
Europa de sud-est – pe de altă parte, asistăm la ceea ce s-a păstrat în istorie sub numele de „problema
orientală”.  Pe scurt, problema orientală reprezintă disputa diplomatică și militară de la sfârșitul
secolului al XVIII-lea și din secolul al XIX-lea dintre marile puteri europene care doreau să înlocuiască
dominaţia otomană cu propria lor stăpânire.”
1. Explicați ce reprezintă termenul de “problema orientală”

Fișa de lucru nr. 1

Citiți cu atenție textul și răspundeți întrebării
“Pe fondul înfrângerii Imperiului Otoman la Viena în anul 1683 și a instaurării stăpânirii Habsburgice
în Transilvania în anul 1699 după pacea de la Passarowitz – pe de o parte și a ascensiunii Rusiei în
Europa de sud-est – pe de altă parte, asistăm la ceea ce s-a păstrat în istorie sub numele de „problema
orientală”.  Pe scurt, problema orientală reprezintă disputa diplomatică și militară de la sfârșitul
secolului al XVIII-lea și din secolul al XIX-lea dintre marile puteri europene care doreau să înlocuiască
dominaţia otomană cu propria lor stăpânire.”
1. Explicați ce reprezintă termenul de “problema orientală”
 Fișa de lucru nr 2
Citiți cu atenție textul și răspundeți întrebărilor:
„Perioada cuprinsă între 1711( pentru Moldova), respectiv 1716( pentru Țara Românească) și 1821
poartă numele în istoria Moldovei și Țării Românești de epoca fanarioților. Prin această denumire se
desemna în genere originea domnilor, mai toții provenind din cartierul Fanar (farului), a
Constantinopolului.”
“S-a considerat că ocuparea tronurilor Moldovei și a Țării Românești de către domnii de origine
grecească ar fi fost determinată de trădarea domnitorilor pământenilor- a lui Dimitrie Cantemir și
Constantin Brâncoveanu-, care ar fi făcut ca Poarta otomană să nu mai aibă încredere în domnii de
țară”.
( Academician Ștefan Ștefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-lea)
1. Identificați perioada în care au domnit fanarioții în Moldova și Țara Românească ?
2. Menționați proveniența domnilor fanarioți?
3. Precizați motivul care a determinat poarta sa instaleze domni fanarioți în țările române.

Fișa de lucru nr 2
Citiți cu atenție textul și răspundeți întrebărilor:
„Perioada cuprinsă între 1711( pentru Moldova), respectiv 1716( pentru Țara Românească) și 1821
poartă numele în istoria Moldovei și Țării Românești de epoca fanarioților. Prin această denumire se
desemna în genere originea domnilor, mai toții provenind din cartierul Fanar (farului), a
Constantinopolului.”
“S-a considerat că ocuparea tronurilor Moldovei și a Țării Românești de către domnii de origine
grecească ar fi fost determinată de trădarea domnitorilor pământenilor- a lui Dimitrie Cantemir și
Constantin Brâncoveanu-, care ar fi făcut ca Poarta otomană să nu mai aibă încredere în domnii de
țară”.
( Academician Ștefan Ștefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-lea)
1. Identificați perioada în care au domnit fanarioții în Moldova și Țara Românească ?
2. Menționați proveniența domnilor fanarioți?
3. Precizați motivul care a determinat poarta sa instaleze domni fanarioți în țările române.
 Fisa de lucru nr 3
Citiți cu atenție textile și raspundeți întrebărilor:
„Trimițănd pe tronul celor două țări românești domni fanarioți, Poarta otomană le încredința
acestora un rol diplomatic de seamă; ei aveau misiunea de observatori și de informatori ai Înaltei Porți,
interesată în obținerea de știri cu privire la mișcările care se petreceau în culisele diplomației Austriei
și Rusiei”.
1. Identificați misunea domnilor fanarioți

„Poarta otomană urmărea ca, prin impunerea pe tronul Țării Românești și al Moldovei a unor domni
străini de interesele și aspirațiile poporului român, să integreze Principatele Române cât mai deplin în
sistemul economic și chiar administrativ otoman”.

„ Deși mult știrbită, autonomia Țărilor Române s-a păstrat și în epoca fanariotă. Oastea Țărilor
Române, restrânsă ca număr și în unele perioade practic desființată- redusă la garda domnească și la
mici unități, care să asigure ordinea internă-, n-a intrat în structurile militare ale Imperiului otoman.
Cele două țări și-au păstrat organizarea lor internă.”
( Academician Ștefan Ștefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-lea)
2. Precizati patru caracteristici ale domniilor fanariote

Fisa de lucru nr 3
Citiți cu atenție textile și raspundeți întrebărilor:
„Trimițănd pe tronul celor două țări românești domni fanarioți, Poarta otomană le încredința
acestora un rol diplomatic de seamă; ei aveau misiunea de observatori și de informatori ai Înaltei Porți,
interesată în obținerea de știri cu privire la mișcările care se petreceau în culisele diplomației Austriei
și Rusiei”.
1. Identificați misunea domnilor fanarioți

„Poarta otomană urmărea ca, prin impunerea pe tronul Țării Românești și al Moldovei a unor domni
străini de interesele și aspirațiile poporului român, să integreze Principatele Române cât mai deplin în
sistemul economic și chiar administrativ otoman”.

„ Deși mult știrbită, autonomia Țărilor Române s-a păstrat și în epoca fanariotă. Oastea Țărilor
Române, restrânsă ca număr și în unele perioade practic desființată- redusă la garda domnească și la
mici unități, care să asigure ordinea internă-, n-a intrat în structurile militare ale Imperiului otoman.
Cele două țări și-au păstrat organizarea lor internă.”
( Academician Ștefan Ștefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-lea)
2. Precizati patru caracteristici ale domniilor fanariote
 Fișa de lucru nr 4
Citiți cu atenție textul si răspundeți întrebării:
„Încălcând ahid-name-urile( „vechile tratate”, „înțelegerile”) cu Țările Române, Poarta otomană
dispunea tot mai mult de teritoriul Moldovei și Țării Românești, ca de un teritoriu al Imperiului
otoman.”
“ În 1718 prin pacea de la Passarowitz turcii au cedat pentru prima oară unei puteri străine- Austriei –
o parte din teritoriul statului Țara Românească, provincia din dreapta Oltului ( Oltenia), care a rămas
sub stăpânire austriacă până la Pacea de la Belgrad (1739). În 1775 turcii au cedat Austriei parte de nord
a Moldovei (Bucovina), iar în 1812, partea de est a Moldovei (Basarabia), deși- potrivit ahid- name-
urilor – Imperiul otoman nu putea ceda ceea ce nu-i aparținea.”
( Academician Ștefan Ștefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-lea)
1. Ce a însemnat pentru Tările Române epoca fanariotă conform textului de mai sus?

Fișa de lucru nr 4
Citiți cu atenție textul si răspundeți întrebării:
„Încălcând ahid-name-urile( „vechile tratate”, „înțelegerile”) cu Țările Române, Poarta otomană
dispunea tot mai mult de teritoriul Moldovei și Țării Românești, ca de un teritoriu al Imperiului
otoman.”
“ În 1718 prin pacea de la Passarowitz turcii au cedat pentru prima oară unei puteri străine- Austriei –
o parte din teritoriul statului Țara Românească, provincia din dreapta Oltului ( Oltenia), care a rămas
sub stăpânire austriacă până la Pacea de la Belgrad (1739). În 1775 turcii au cedat Austriei parte de nord
a Moldovei (Bucovina), iar în 1812, partea de est a Moldovei (Basarabia), deși- potrivit ahid- name-
urilor – Imperiul otoman nu putea ceda ceea ce nu-i aparținea.”
( Academician Ștefan Ștefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-lea)
1. Ce a însemnat pentru Tările Române epoca fanariotă conform textului de mai sus?
 Fisa de lucru nr 5
Citiți cu atenție textul și răspundeți întrebărilor:
„În epoca fanariotă s-a agravat dominația otomană. Obligațiile Țărilor Române au cunoscut proporții
ce depășeau uneori limita suportârii lor. Aceasta se datora atât caracterului prădalnic al stăpânirii
otomane, Sărăcind populația producătoare de bunuri prin numeroase dări și abuzuri, împiedicând
punerea în valoare a bogățiilor țării, frânând dezvoltarea producției de mărfuri și cu ea ridicarea
negustorimii locale, dominația otomană în forma agravantă a regimului turco- fanariot, se dovedea tot
mai mult o stavilă în calea progresului economic, social și cultural.
Haraciul, impozit la care erau obligate Țările Române a cunoscut o permanentă creștere, la fel și
peșcheșurile. Aceasta făcea ca numai o mică parte din veniturile Țărilor Române să poată fi folosită
pentru nevoile interne; cea mai mare parte se îndrepta spre capitala Imperiului otoman.
Numirea domnului în scaun se făcea în schimbul unei mari sume de bani, domnul fiind numit de obicei
pe trei ani. În fiecare an, domnul trebuia să- și reînnoiască domnia, plătind o taxă, mucarerul”.
( Academician Ștefan Ștefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-lea)
1. Prezentați obligațiile domnilor fanarioți față de Poarta otomană.

Fisa de lucru nr 5
Citiți cu atenție textul și răspundeți întrebărilor:
„În epoca fanariotă s-a agravat dominația otomană. Obligațiile Țărilor Române au cunoscut proporții
ce depășeau uneori limita suportârii lor. Aceasta se datora atât caracterului prădalnic al stăpânirii
otomane, Sărăcind populația producătoare de bunuri prin numeroase dări și abuzuri, împiedicând
punerea în valoare a bogățiilor țării, frânând dezvoltarea producției de mărfuri și cu ea ridicarea
negustorimii locale, dominația otomană în forma agravantă a regimului turco- fanariot, se dovedea tot
ttoman o stavilă în calea progresului economic, social și cultural.
Haraciul, impozit la care erau obligate Țările Române a cunoscut o permanentă creștere, la fel și
peșcheșurile. Aceasta făcea ca numai o tto parte din veniturile Țărilor Române să poată fi folosită
pentru nevoile interne; cea mai mare parte se îndrepta spre capitala Imperiului ttoman.
Numirea domnului în scaun se făcea în schimbul unei mari sume de bani, domnul fiind numit de obicei
pe trei ani. În fiecare an, domnul trebuia să- și reînnoiască domnia, plătind o taxă, mucarerul”.
( Academician Ștefan Ștefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-lea)
1. Prezentați obligațiile domnilor fanarioți față de Poarta otomană.

Fisa de lucru nr 6- Citiți cu atenție și răspundeți întrebărilor

Epoca fanariotă poate fi numită pe bună dreptate „epoca reformelor”, întrucât de-a lungul acestei
perioade (1711-1822) toate sectoarele vieţii sociale românești: administrația, justiția, cultura, biserica și
relaţiile agrare au fost restructurate, urmând drumul modernizării.
Astfel, în perioada domniilor fanariote, modernizarea societății românești a început prin reforme ale
statului și ale instituțiilor acestuia, ale învățământului și ale structurilor sociale. Reforma domnitorului
Constantin Mavrocordat a fost de natură fiscală, în 1740, prin recensământul populației. O altă reformă
cu impact major a fost reforma socială (1746-1749), prin care a desfiinţat şerbia. Țăranii şi-au putut
răscumpăra libertatea cu 10 taleri. Un alt domnitor, Alexandru Ipsilati, care a domnit de două ori în Ţara
Românească şi o dată în Moldova (între 1774 și 1782), a reformat sistemul fiscal şi judecătoreasc, iar în
cadrul învățământului, elevii care învățau bine primeau îmbrăcăminte; învățământul avea o durată de
doisprezece ani. Tot el a reorganizat sistemul poștelor și a acordat o grijă cu totul deosebită va a
amenajării și modernizării Bucureștiului
1. Menționati doi domnitori fanarioți
2. Prezentati aspectele positive ale domniilor fanariote asa cum reies din text

Fisa de lucru nr 6- Citiți cu atenție și răspundeți întrebărilor

Epoca fanariotă poate fi numită pe bună dreptate „epoca reformelor”, întrucât de-a lungul acestei
perioade (1711-1822) toate sectoarele vieţii sociale românești: administrația, justiția, cultura, biserica și
relaţiile agrare au fost restructurate, urmând drumul modernizării.
Astfel, în perioada domniilor fanariote, modernizarea societății românești a început prin reforme ale
statului și ale instituțiilor acestuia, ale învățământului și ale structurilor sociale. Reforma domnitorului
Constantin Mavrocordat a fost de natură fiscală, în 1740, prin recensământul populației. O altă reformă
cu impact major a fost reforma socială (1746-1749), prin care a desfiinţat şerbia. Țăranii şi-au putut
răscumpăra libertatea cu 10 taleri. Un alt domnitor, Alexandru Ipsilati, care a domnit de două ori în Ţara
Românească şi o dată în Moldova (între 1774 și 1782), a reformat sistemul fiscal şi judecătoreasc, iar în
cadrul învățământului, elevii care învățau bine primeau îmbrăcăminte; învățământul avea o durată de
doisprezece ani. Tot el a reorganizat sistemul poștelor și a acordat o grijă cu totul deosebită va a
amenajării și modernizării Bucureștiului
1. Menționati doi domnitori fanarioți
2. Prezentati aspectele positive ale domniilor fanariote asa cum reies din text

Fișa de lucru nr 7- Citiți cu atenție și raspundeți întrebărilor

...”Fraților locuitori ai Țării Românești, veri de ce neam veți fi! Nici o pravilă nu oprește pe om a
întâmpina răul cu rău! Șarpele când îti iasă în înainte, dai cu ciomagul să-l lovești, ca să-ți aperi
viața, care mai de multe ori ni se primejduiește prin mușcarea lui. Dar pe balaurii care ne înghit de vii,
căpeteniile noastre zic, atât cele bisericești cât și cele politicești, până când să-i suferim a ne suge
sângele din noi? Până când să le fim robi? Veniți dar fraților cu toții cu rău să pierdem pe cei răi, ca
să ne fie noua bine!...” Proclamația de la Padeș- fragment
1. Menționati a cauză a declanșării revoluției.

„Eu nu mă tem de moarte, am înfruntat moartea în mai multe rânduri. Mai înainte de a
fi ridicat steagul spre a cere drepturile patriei mele, m- am îmbrăcat cu cămașa morții.”

2. Exprimati un punct de vedere cu privire la personalitatea lui Tudor.

Fișa de lucru nr 7- Citiți cu atenție și raspundeți întrebărilor

...”Fraților locuitori ai Țării Românești, veri de ce neam veți fi! Nici o pravilă nu oprește pe om a
întâmpina răul cu rău! Șarpele când îti iasă în înainte, dai cu ciomagul să-l lovești, ca să-ți aperi
viața, care mai de multe ori ni se primejduiește prin mușcarea lui. Dar pe balaurii care ne înghit de vii,
căpeteniile noastre zic, atât cele bisericești cât și cele politicești, până când să-i suferim a ne suge
sângele din noi? Până când să le fim robi? Veniți dar fraților cu toții cu rău să pierdem pe cei răi, ca
să ne fie noua bine!...” Proclamația de la Padeș- fragment
1. Menționati a cauză a declanșării revoluției.
„Eu nu mă tem de moarte, am înfruntat moartea în mai multe rânduri. Mai înainte de a fi ridicat
steagul spre a cere drepturile patriei mele, m- am îmbrăcat cu cămașa morții.”

2. Exprimati un punct de vedere cu privire la personalitatea lui Tudor.