Anul 1848 în Europa -schița lecției-

Anul 1848- a fost supranumit „primăvara popoarelor”

Revoluțiile de la 1848 au avut cauze sociale, economice naționale și politice, și au
cuprins o mare parte din popoarele europene (Italia, Franța, Germania, Austria și Țările Române:
Moldova, Țara Românească și Transilvania);
Obiectivele:
- înlăturarea dominațiilor străine
- Câștigarea de drepturi și libertăți democratice
- Înlăturarea unor regimuri absolutiste
Cauzele:
Economice și sociale: înlăturarea privilegiilor sociale și politice, împroprietărirea
țăranilor, condiții de muncă mai bune pentru muncitori;
Naționale: eliberarea de sub stăpânire străină, realizarea unității naționale
Politice: instaurarea unor regimuri democratice, consituții liberale și opținerea de drepturi
și libertăți cetățenești;
Momente revoluționare:
Franța:
- revoluția a izbucnit la Paris în februarie 1848
- monarhia a fost înlăturată
- revoluționarii au preluat conducerea țării și au proclamat Republica
- în decembire 1848 a fost ales prin vot universal președinte Ludovic Bonaparte (nepotul
lui Napoleon Bonaparte), care profitând de neînțelegerile dintre grupările politice s-a proclamat
împărat sub numele de Napoleon al III- lea punând capăt revoluției.
Imperiul Habsburgic (Austria):
- revoluția începe la Viena la 13 martie 1848, cancelarul Metternich fiind demis
- s-au ridicat la luptă cehii, croații, românii, slovacii și ungurii;
- în cazul popoarelor de sub dominatia habsburgică revendicările sociale s-au împletit cu
cele naționale
- trupele austriece au înfrânt revolutia cu ajutorul rușilor
Statele Germane:
Locuitorii acestora doreau:
 - instaurarea unui regim politic constituțional
- unificarea Germaniei
Întruniți în Parlamentul de la Frankfurt reprezentanții statelor germane i-au oferit coroana
Germaniei Unite regelui Prusiei Frederic Wilhelm al IV- lea, acesta a respins însă propunerea și
a reprimat revoluția

Spațiul Italian:
- din martie 1848 revoluția a cuprins întreg spațiul italian
- deși au opținut unele succese locale, revoluționarii nu au reușit să realizeze unificarea
Italiei
-revoluția va fi înfrântă
Revolutia în Țarile Române:
Moldova:
- cauze: politice și sociale
- programul de la Iași din martie 1848 prezentat printre alții de către Mihail
Kogălniceanu, Vasile Alecsandri și Alexandru Ioan Cuza prevedea: libertatea persoanei,
îmbunătățirea situației țăranilor, dezvoltarea agriculturii și comerțului
- promotorii acțiunii sunt arestați iar unii s-au refugiat în Bucovina
- aici M. Kogălniceanu va redacta un document mai radical numit „Dorințele Partidei
Naționale în Moldova”- acesta condamna Regulamentele Organice, cerea egalitate în drepturi,
libertatea tiparului, învățământ gratuit, secularizarea averilor mănăstirești închinate, desființarea
privilegiilor, împroprietărirea țăranilor, eliberarea robilor țigani, se cerea unirea Moldovei cu
Țara Românească
Țara Românească:
Reprezentanți: Nicolae Bălcescu, Ion Eliade Rădulescu
- Programul de la Islaz din iunie 1848 cerea: egalitate politică, votul universal, alegera
domnitorului pe 5 ani, desființarea clăcii și împroprietărirea țaranilor;
- Domnitorul George Bibescu abdică
- Revoluționarii conduc trei luni printr-un guvern provizoriu
 - revoluția va fi înfrântă de intervenția combinată a trupelor otomane și austriece în urma
Bătăliei de pe Dealul Spiri din septembrie 1848 unde detașamente de pompieri au opus o
rezistență dârză turcilor
Transilvania:
Cauze: sociale, politice și naționale
Reprezentanți: Avram Iancu, Simion Bărnutiu
- Adunarea de la Blaj prevedea: revendicări politice (desființarea iobăgiei și a
privilegiilor feudale), revendicări sociale (drepturi politice pentru națiunea română)
- Revoluția maghiară dorea alipirea Transilvaniei la Ungaria, inrând în conflict cu
revoluționarii români conduși de Avram Iancu;
- ambele revoluții vor fi înfrânte de intervenția ruso- austriacă

Consecințe:
- elaborând un program de dezvoltare în sens democratic, capitalist și național, revoluțiile
deși înfrânte au reprezentat un eveniment fundamental în evoluția generală a societății europene