LICEUL GERMAN SEBEȘ

Prof. Dr. Mihai-Octavian Groza

(clasa a XII-a)
 Epoca fanariotă
 1711/1716-1822-epoca domniilor fanariote;
 Domnitori străini; domnitori numiți direct de sultan;
cumpărarea tronului; cumpărarea funcțiilor publice;
taxe și impozite;
 Reformismul domnitorilor fanarioți (Constantin
Mavrocordat), adoptarea primelor coduri de legi (Codul
Calimah-1817, Moldova; Legiuirea Caragea-1818, Țara
Românească);
 Reformismul boierilor români, grupați în „Partida Națională”
(memorii adresate domnitorilor, dar și Marilor Puteri);
 Dimitrie Cantemir și Constantin Brâncoveanu, ultimii
domni pământeni ai Țărilor Române în secolul al XVIII-lea
 Domnitorul
Constantin Mavrocordat
 Revoluția de la 1821
 1821-revoltă populară pentru înlăturarea domniilor fanariote;
Tudor Vladimirescu;
 1821-semnalul revoltei-moartea domnitorului Alexandru Șuțu-
preluarea puterii de un „Comitet de Oblăduire”, format din boieri
români;
 Tudor Vladimirescu-înțelegere cu Eteria;
 Tudor Vladmirescu-organizare în Oltenia;
 17 ianuarie 1821-„Cererile norodului românesc”-programul
politic;
 23 ianuarie 1821-Proclamația de la Padeș;
 Revoluția de la 1821
 „Cererile norodului românesc”:
 Limitarea numărului de boieri străini din Divan la patru;
 Desființarea vămilor interne;
 Libertatea comerțului;
 Plata impozitelor de către categoriile sociale scutite;
 Crearea unei armate naționale;
 Numirea funcționarilor și dregătorilor după meritele
personale;
 Desființarea obiceiului cumpărării funcțiilor;

Program moderat
Tudor Vladimirescu
 Revoluția de la 1821
 Din Oltenia, Tudor Vladimirescu a pornit spre București, unde a
ajuns la sfârșitul lunii martie 1821 (s-a stabilit la Cotroceni);
colaborare cu boierii din guvernarea provizorie a țării;
 În paralel, armata eteristă intră în țară; Tudor Vladimirescu nu le-
a permis eteriștilor să intre în București, ci i-a convins să-și
stabilească tabăra la Târgoviște;
 Mai 1821-intervenția otomană în Țara Românească;
corespondență Tudor Vladimirescu-comandanți militari otomani
(în mare parte interceptată de eteriști);
 Tudor Vladimirescu-arestat și ucis de eteriști, armata sa se
destramă, eteriștii sunt învinși la Drăgășani (7 iunie 1821);
Armata de panduri a lui Tudor Vladimirescu
traversând Oltul
Tudor Vladimirescu alături de armata de panduri
 Revoluția de la 1821
 Deși mișcarea lui Tudor Vladimirescu a fost înfrântă,
consecințele eu au fost imediate:
 1822, revenirea la domniile pământene;

 1829, Tratatul de la Adrianopol, dintre Rusia și Imperiul

Otoman, libertatea comerțului în Țările Române;
 1831, respectiv 1832, prin adoptarea Regulamentelor
Organice, s-au pus în aplicare alte trei prevederi ale
„Cererilor norodului românesc” și anume desființarea
vămilor interne, desființarea categoriilor scutite de impozite
și crearea armatei naționale;
 Steagul de luptă al armatei
conduse de Tudor Vladimirescu
 Revoluția Pașoptistă
 Izbucnită pe fondul nemulțumirilor privind organizarea socială și
politică; în Țările Române, toate clasele sociale au avut revendicări
proprii:
 Politice (înlăturarea regimului regulamentar, adoptarea unor
constituții care să acorde drepturi și libertăți cetățenești);
 Sociale (desființarea privilegiilor, desființarea obligației țăranilor de a
presta muncă pe moșia boierilor, împroprietărirea țăranilor);
 Naționale (obiectiv mininal: îmbunătățirea statutului internațional,
prin obținerea autonomiei față de Rusia și Imperiul Otoman; obiectiv
maximal: obținerea independenței Țărilor Române și unirea
românilor într-un singur stat național).
 Revoluția de la 1848
în Moldova
 27 martie 1848-Hotel „Petersburg” Iași-adunare-1000 de
participanți; „Petiția-Proclamație”:
 Respectarea Regulamentului Organic;

 Îmbunătățirea situației țăranilor;

 Libertatea presei;

 Responsabilitatea miniștrilor; Caracter

 Reforma școlilor;
moderat
 Noi alegeri pentru Adunarea Obștească;

 Înființarea unei gărzi cetățenești

 Revoluția de la 1848
în Moldova
 Reprimarea revoluției; 300 de persoane arestate; alți
revoluționari s-au refugiat în Bucovina și Transilvania, unde au
elaborat alte programe, mult mai radicale:
 „Dorințele Partidei Naționale din Moldova” (Cernăuți, Mihail
Kogălniceanu);
 „Prințipiile noastre pentru reformarea patriei” (Brașov, Vasile
Alecsandri, Costache Negri);
 Au cerut: împroprietărirea țăranilor fără despăgubire,
desființarea privilegiilor, întemeierea instituțiilor pe
principiile de libertate, egalitate și fraternitate, unirea
Moldovei și Țării Românești într-un stat independent;
 Revoluția de la 1848
în Țara Românească
 Revoluția-pregătită de societatea secretă „Frăția”;
 9 iunie 1848-adunarea de la Islaz-„Proclamația de la Islaz”, care cerea:
 Independența administrativă și legislativă a țării;
 Desființarea privilegiilor;
 Adunare reprezentativă aleasă din toate categoriile sociale;
 Domn ales pe cinci ani din toate categoriile sociale;
 Împroprietărirea țăranilor cu despăgubire;
 Gardă națională;
 Libertatea presei;
 Eliberarea robilor țigani etc.
 Revoluția de la 1848
în Țara Românească
 11 iunie 1848-mișcare populară la București; domnitorul
Gheorghe Bibescu aprobă Proclamația de la Islaz, iar după două
zile abdică și părăsește țara; conducerea este preluată de un
Guvern Provizoriu, care:
 A desființat Regulamentul Organic și privilegiile boierești;
 A înființat o armată revoluționară;
 A adoptat tricolorul ca steag național;
 A trimis o serie de agenți diplomatici pe lângă Marile Puteri;
 A creat o comisie a proprietății, care să facă o reformă
agrară;
 Revoluția de la 1848
în Țara Românească
 Iulie 1848-Imperiul Otoman a trimis o armată de 20.000 de
oameni în Țara Românească; 2 comandanți:
 Suleiman Pașa, politician moderat-înlocuirea guvernului
provizoriu, cu o locotenență domnească (formată din trei
revoluționari):
 Fuad Pașa, politician radical-reprimarea revoluției;
bătălia din Dealul Spirii (13 septembrie 1848); turcii au
ocupat Bucureștiul, iar la scurt timp a intrat în țară și
armata rusească, care a restaurat Regulamentul
Organic;
Grup de revoluționari din Țara Românească
 Revoluția de la 1848
în Transilvania
 Martie 1848-revoluția maghiară a proclamat restaurarea
Ungariei medievale, inclusiv alipirea Transilvaniei la Ungaria;
 3/15 mai 1848-Adunare Națională la Blaj-protest față de unirea
Transilvaniei cu Ungaria; la Blaj, a fost adoptată „Petiția
Națională” care solicita:
 Desființarea iobăgiei fără despăgubiri;

 Reprezentare în Dietă și în administrație;

 Desființarea privilegiilor;

 Crearea mitropoliilor românești ortodoxă și greco-catolică;

 Înființarea unei universități românești etc.;

 Revoluția de la 1848
în Transilvania
 „Petiția Națională” a fost trimisă împăratului de la Viena,
care a refuzat-o, dar a aprobat restaurarea Ungariei;
 În acest context, în septembrie 1848, românii au hotărât să-
și obțină drepturile pe calea armelor; și-au organizat propria
administrație în Transilvania sub forma unor legiuni și
prefecturi, conduse de un prefect (au fost proiectate 15, dar
au putut fi create doar 13 legiuni); această organizare a dus
la izbucnirea unui război civil între români și maghiari,
rezistența românilor fiind organizată în Munții Apuseni;
 Revoluția de la 1848
în Transilvania
 Februarie 1849-românii din Transilvania, Banat și
Bucovina au solicitat împăratului, printr-o nouă petiție,
unirea românilor din imperiu într-un stat autonom;
cerere refuzată;
 1849-intervenția trupelor austriece împotriva revoluției
maghiare; maghiarii și români au conștientizat că dacă
nu vor colabora, revoluția lor va fi înfrântă; alianța dintre
cele două tabere a venit mult prea târziu, în august
1849 revoluția maghiară fiind înfrântă;
Adunarea Națională de la Blaj din 3/15 mai 1848
 Unirea Principatelor Române (1859)
 1849-1856-domniile Convenției de la Balta-Liman;
 1853-1856-Războiul Crimeii;
 1856-Conferința de Pace de la Paris-problema Țărilor Române
adusă în discuție; propunerea de unire;
 Imperiul Otoman și Austria s-au opus ideii de unire, Anglia a
rămas neutră, iar Franța, Rusia, Prusia și Sardinia au
susținut unirea;
 Tratatul de Pace de la Paris (desființarea protectoratului rusesc,
intrarea sub garanția colectivă a Marilor Puteri, Rusia ceda trei
județe către Țările Române, convocarea Adunărilor Ad-Hoc;
 Unirea Principatelor Române (1859)
 1857-alegeri pentru Adunărilor Ad-Hoc (inițial falsificate, reluate
mai apoi la presiunea Marilor Puteri); aceste adunări, alcătuite
din reprezentanți ai tuturor claselor sociale, au elabora niște
rezoluții prin care au prevăzut:
 Unirea celor două țări într-un singur stat, cu numele de
România;
 Alegerea unui prinț dintr-o familie domnitoare europeană;

 Respectarea autonomiei țării sub garanția colectivă a

Marilor Puteri (prin această prevedere se urmărea limitarea
implicării Imperiului Otoman în politica internă a celor două
țări);
Lucrările Adunărilor Ad-Hoc
Lucrările Adunărilor Ad-Hoc
 Unirea Principatelor Române (1859)
 Un an mai târziu, în 1858, reprezentanții Marilor Puteri s-au reunit la Paris pentru a
dezbate propunerile Adunărilor Ad-Hoc; datorită neînțelegerilor ivite, s-a hotărât
realizarea unei uniri parțiale a românilor; a fost adoptat un act, numit Convenția de
la Paris, cu rol de constituție, care prevedea:
 Unirea Țării Românești și Moldovei într-un stat numit Principatele Unite ale
Moldovei și Valahiei, dar fiecare țară urma să aleagă un domnitor și o Adunare;
 Singurele instituții comune erau Comisia Centrală de la Focșani (care elabora
proiectele de lege) și Înalta Curte de Justiție și Casație (cea mai înaltă instituție
judecătorească);
 Domnul era ales pe viață de către Adunare (Adunarea era aleasă, prin vot
cenzitar, pentru un mandat de șapte ani);
 Se desființau privilegiile și erau instituite drepturile și libertățile cetățenești;
 Unirea Principatelor Române (1859)
 5 ianuarie 1859-Alexandru Ioan Cuza ales domn al Moldovei;
 24 ianuarie 1859-Alexandru Ioan Cuza ales domn al Țării
Românești;
 Act recunoscut de Marile Puteri în martie 1859;

 1860-unificarea Adunărilor, guvernelor=unire administrativă;

recunoscută de Marile Puteri doar pe timpul domniei lui Cuza;
 Ianuarie 1862-primul guvern unic, condus de Barbu Catargiu
(guvern conservator);
 1863-1865-guvernul Mihail Kogălniceanu, guvern liberal
(guvernul marilor reforme);
 Unirea Principatelor Române (1859)
 Principalele reforme realizate în timpul domniei lui Alexandru
Ioan Cuza:
 Legea secularizării averilor mănăstirești (1863);

 Reforma agrară (1864)-460.000 de familii împroprietărite;

 Reforma învățământului (1864);

 Adoptarea primelor coduri moderne de legi: Codul Civil și

Codul Penal (1865);
 Reforma monetară (leul monedă națională);

 Crearea unor instituții: Arhivele Statului, Curtea de Conturi,

CEC-ul etc.;
 Unirea Principatelor Române (1859)
 1864-lovitură de stat; nouă constituție: „Statutul Dezvoltător al Convenției
de la Paris”, prin care:
 Domnitorul primea puteri mai mari în stat (avea singur inițiativă
legislativă);
 Adunarea era împărțită în două camere (apare Senatul sau „Corpul
Ponderator”, format din membri de drept și membri numiți de
domnitor);
 În plan extern, schimbarea a fost recunoscută de Marile Puteri;

 În plan intern, Cuza a pierdut susținerea oamenilor politici care,

la 11 februarie 1866, l-au obligat să abdice și să părăsească
țara, pe tronul țării fiind adus un prinț străin (Carol de
Hohenzollern-Sigmaringen);
Alexandru Ioan Cuza
Barbu Catargiu Mihail Kogălniceanu
 Modernizarea României
în timpul regelui Carol I (1866-1914)
 1866-aducerea prințului Carol de Hohenzollern-
Sigmaringen;
 Aducerea prințului Carol pe tronul țării a fost aprobată
prin votul populației;
 1866-adoptarea primei constituții a țării (constituție liberală);
 Pe parcursul domniei lui Carol, România și-a obținut
independența, România a devenit regat, a fost creată
Banca Națională a României, Academia Română, este
reorganizat învățământul, sunt construite căi ferate, apar
primele partide politice românești (PL-1875 și PC-1880);
Regele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen
 Modernizarea României
în timpul regelui Carol I (1866-1914)
 1866-1914-viața politică românească a fost dominată de PL și PC, care
au alternat la guvernare și au avut fiecare propriul proiect de
modernizare;
 PL-creat, oficial, în anul 1875, prin unirea grupării liberal radicale și a
grupării liberal moderate; în perioada cuprinsă între anii 1875-1914,
președinți ai partidului au fost Ion C. Brătianu, Dimitrie A. Sturdza și
Ionel Brătianu; cea mai lungă guvernare liberală a fost cea condusă de
Ion C. Brătianu în perioada 1876-1888
 PC-creat în anul 1880, fiind condus, până în anul 1914, de Lascăr
Catargiu, Gheorghe Cantacuzino, Petre P. Carp și Titu Maiorescu; cele
mai importante guvernări conservatoare au fost conduse de Lascăr
Catargiu în perioada 1871-1876 și 1888-1895;
 Ion C. Brătianu și fiul său Ionel Brătianu,
președinți ai PL și prim-miniștrii ai României
 Lascăr Catargiu și Petre P. Carp,
președinți ai PC și prim-miniștrii ai României
 Modernizarea României
în timpul regelui Carol I (1866-1914)
 PL dorea modernizarea României prin realizarea unor reforme
accelerate, după modelul statelor dezvoltate din Europa;
 Din acest motiv, liberalii au fost acuzați de conservatori că
au importat modelul occidental fără să-l adapteze la
realitățile românești;
 PL și-a propus să încurajeze industria națională și comerțul
românesc. Politica lor economică era sintetizată în deviza „prin
noi înșine”, care presupunea implicarea directă a statului pentru
industrializarea țării și folosirea capitalului românesc în
defavoarea celui străin;
 Modernizarea României
în timpul regelui Carol I (1866-1914)
 Cele mai importante legi și reforme liberale au fost:
 Înființarea Băncii Naționale a României și a altor instituții de credit;
 Legea de încurajare a industriei (1887, prin care erau acordate scutiri
de taxe vamale și terenuri de construcții pentru cetățenii români și
străini care înființau întreprinderi industriale cu un capital de 5000 de
lei și minim 25 de muncitori);
 Legea învățământului (1898, realizată de ministrul Spiru Haret, care
reorganiza învățământul secundar în trei secțiuni, instituia
bacalaureatul, reorganiza școlile de arte și meșteșuguri, școlile
teologice, pedagogice și liceele militare);
 Legea repausului duminical (1897);
 Legea Meseriilor (1902) etc.;
 Modernizarea României
în timpul regelui Carol I (1866-1914)
 PC era de părere că modernizarea României trebuia să se producă
treptat, printr-o evoluție proprie a societății („politica pașilor mărunți”),
nu prin preluarea modelelor occidentale;
 Pentru PC, cea mai importantă ramură a economiei era agricultura, dar
dezvoltarea agriculturii trebuia legată de întărirea marii proprietăți
agricole și de acordarea unor scutiri țăranilor; drept urmare,
principalele reforme înfăptuite de guvernele conservatoare au fost:
 Legile pentru organizarea creditului rural și a băncilor populare;
 Legea Minelor (1895, care proclama dreptul de proprietate al
statului asupra resurselor subsolului, cu excepția petrolului);
 Legea care permitea străinilor să dețină proprietăți funciare etc.;
 Primul Război Mondial
și realizarea României Mari
 1883-România-parte a alianței politico-militare
„Puterile Centrale”;
 Vara anului 1914-Consiliu de Coroană la Sinaia-
neutralitatea României;
 1914-1916-dezbateri privind viitoarea implicare a
României în conflict și tabăra de partea căreia ar
urma să lupte;
 Două curente: antantofil și germanofil;
Castelul Peleș (Sinaia)
Regele Carol I și prim-ministrul
Ionel I. C. Brătianu
 Primul Război Mondial
și realizarea României Mari
 După o serie de tratative cu reprezentanții Antantei, în august
1916, România a semnat un tratat de alianță și o convenție
militară cu aceasta;
 În aceeași lună, Consiliul de Coroană a aprobat intrarea
României în război; mobilizarea armatei române: 420.000 de
soldați;
 Obiectivul imediat al armatei române era eliberarea Transilvaniei
(pentru a tăia linia de aprovizionare a armatei austro-ungare);
 27 august 1916-România a declarat război Austro-Ungariei;
 28 august 1916-Germania a declarat război României;
 Primul Război Mondial
și realizarea României Mari
 August-septembrie 1916-campania României în Transilvania;
ocuparea principalelor orașe din Sudul Transilvaniei (Brașov,
Făgăraș, Miercurea-Ciuc, Odorhei etc.);
 Pentru a opri campania României, trupele Puterilor Centrale au
atacat teritoriul acesteia din mai multe direcții:
 În Sud, armatele bulgare au ocupat Dobrogea;
 În Nord, armatele germane au înaintat pe Valea Oltului și pe Valea
Jiului spre interiorul teritoriului României;
 Octombrie-noiembrie 1916-bătălii pe Jiu, pe Olt, la Neajlov-Argeș, în
urma cărora o treime din teritoriul țării a fost ocupat de trupele
Puterilor Centrale;
 Primul Război Mondial
și realizarea României Mari
 Sfârșitul lunii noiembrie 1916-retragerea autorităților
și armatei române în Moldova (Iași-capitala țării);
 Alături de autorități și armată, o parte a populației
s-a refugiat în Moldova;
 Oltenia, Muntenia și Dobrogea au fost ocupate de
armatele germane, austro-ungare și bulgare, care
au produs mari pagube materiale și neplăceri
populației românești;
 Primul Război Mondial
și realizarea României Mari
 În Moldova, cu sprijinul Franței, care a trimis în România „Misiunea
Militară Franceză”, a fost refăcută armata română;

 „Misiunea Militară Franceză”-condusă de generalul Henri Mathias

Berthelot („tata Bertălău”);

 Prin „Misiunea Militară Franceză”:

 Armata română a fost echipată cu cel mai modern tip de
armament;
 Soldații și ofițerii români au fost instruiți și pregătiți să utilizeze
cele mai noi tipuri de armament;
 Generalul Henry Mathias Berthelot,
comandantul Misiunii Militare Franceze
 Ofițerii Misiunii Militare
Franceze, alături de generalul
Henry Mathias Berthelot
 Primul Război Mondial
și realizarea României Mari
 Refăcută, armata română a reintrat în luptă și a reușit să
obțină trei victorii importante, la:

 Mărăști (24 iulie-1 august 1917); comandant al

trupelor române-generalul Alexandru Averescu;

 Mărășești (6-19 august 1917);

 Oituz (8-22 august 1917);

Secvență din timpul
bătăliei de la Mărăști
 Generalul Alexandru Averescu,
comandantul trupelor românești
care au luptat la Mărăști
Soldați români pregătindu-se
de bătălia de la Mărășești
Soldați români pregătindu-se
de bătălia de la Oituz
 Primul Război Mondial
și realizarea României Mari
 Deși România a obținut victoriile de la Mărăști, Mărășești și
Oituz, aceasta a fost obligată să semneze pacea cu Puterile
Centrale;
 Motiv: Ieșirea Rusiei din război, care a lăsat
descoperit frontul din Moldova;

 Prin Tratatul de la Buftea-București (încheiat de guvernul

condus de Alexandru Marghiloman; regele Ferdinand a
refuzat să semneze tratatul), România a ieșit din război;
 Primul Război Mondial
și realizarea României Mari
 Octombrie-noiembrie 1918-guvernul român a
aprobat remobilizarea armatei și reintrarea în război;

 10 noiembrie 1918-armata română a reintrat în

război (cu o zi înainte de semnarea armistițiului
general);

 Astfel, sfârșitul războiului a găsit România de

partea statelor învingătoare;
Regele Ferdinand I
Regina Maria
Regele Ferdinand I și regina Maria,
pe front, alături de soldații români
 Anul 1918:
„anul celor trei uniri”
 27 Martie 1918 - unirea Basarabiei cu România;

 28 Noiembrie 1918 - unirea Bucovinei cu

România;

 1 Decembrie 1918 - unirea Transilvaniei,

Banatului, Crișanei și Maramureșului cu
România.