ANUL 1848 ÎN SPAŢIUL

ROMÂNESC

Acțiuni revoluționare la Pitești, 1848

Ț R
O
A M
R Â
A N
E
A
S
C
Ă
ANUL 1848 ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC
 CAUZELE REVOLUŢIEI DE LA 1848
DIN ŢĂRILE ROMÂNE
Cauze Naţionale :
▪ asuprirea străină în cele trei ţări româneşti;
▪ existenţa regimului politic bazat pe
Regulamentele Organice în Ţara Românească şi
Moldova:
▪ apariţia pericolului anexării Transilvaniei la
Ungaria, în urma izbucnirii revoluţiei maghiare şi
al refuzului maghiarilor de a recunoaşte
drepturile naţionale ale românilor;
 CAUZELE REVOLUŢIEI DE LA 1848 DIN
ŢĂRILE ROMÂNE
Cauze Economice şi Sociale :
▪ existenţa privilegiilor feudale;
▪ necesitatea unei reforme agrare
pentru rezolvarea problemei
ţărăneşti şi împroprietărirea
ţăranilor;
▪ absenţa drepturilor şi libertăţilor
cetăţeneşti;
 FORŢE
PARTICIPANTE
Tinerii intelectuali (la Paris au apărut societăţi
precum Societatea studenţilor români din Paris ,
ce a plănuit primul proiect de declanşare a unei
revoluţii comune moldo-muntene. Printre tinerii 1.Burghezia.
revoluţionari şi patrioţi aflaţi la Paris la sfârşitul
anului 1847 - începutul anului 1848, se aflau :

2.Boierii de
orientare 3.Orăşenii 4.Ţăranii.
democratică
 OBIECTIVELE REVOLUŢIEI

▣ Autonomia şi independenţa.
▣ Unirea românilor într-un singur stat.
▣ Reforma agrară.
▣ Drepturi şi libertăţi politice.
▣ Modernizarea instituţiilor.
▣ O nouă organizare a puterilor în stat.
 ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE

▣ Precizaţi forţele participante la revoluţiile

de la 1848.
▣ Numiţi două obiective ale revoluţiilor de la
1848.
 Revoluţia de la 1848 din Ţara
Românească

❑ În Țara Românească, revoluția a avut mai mare

succes, deoarece tinerii revoluționari munteni au
atras de partea lor pe untelectualii de seamă de la
acea vreme, si o parte a administrației armatei.
❑ 7 iulie 1848 Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu
și Costache Romanescu alcătuiesc, în ilegalitate,
primul guvern provizoriu revoluționar
❑ Ea începe mai întâi la Islaz, la 9 iunie 1848. Aici
a fost format primul guvern revoluţionar (Ion
Heliade- Rădulescu, Christian Tell, Ştefan
Golescu, Nicolae Pleşoianu)
❑ Ion Heliade-Rădulescu a anunţat programul
revoluţiei intitulat Proclamația de la Islaz
Ion
Heliade-Rădulescu-scriitor, filolog și
om politic român, membru fondator
al Academiei Române și primul său
președinte
 Proclamaţia de la Islaz

❑ adunare reprezentativă;
❑ domn responsabil ales pe cinci ani;
❑ responsabilitate ministerială;
❑ emanciparea clăcaşilor şi împroprietărirea lor cu despăgubire;
❑ libertatea tiparului;
❑ gardă naţională;
❑ reformă şcolară;
❑ desfiinţarea bătăii şi a pedepsei cu moartea etc.
 Proclamaţiunea de la Islaz
Islaz, 9iunie 1848

Programul (22 de puncte) prevedea:

▣ independenţă administrativă și legislativă,
▣ egalitatea tuturor în faţa legii,
▣ libertatea tiparului,
▣ abolirea rangurilor boiereşti,
▣ drepturi politice,
▣ domn ales pe 5 ani de către toate categoriile sociale,
▣ Emanciparea clăcașilor și împroprietărirea ţăranilor prin
despăgubirea proprietarilor
▣ Înființarea gărzii naționale
Citiți cu atenție programul revoluționar
al românilor

Scrieți câte un punct de program la

fiecare aspect din algoritmul propus:
Modernizarea statului:
Problema agrară
Independența națională
Unirea țărilor
 Răspuns posibil

▣ Modernizarea statului: egalitatea tuturor în faţa legii,

libertatea tiparului, abolirea rangurilor boiereşti, drepturi
politice, domn ales pe 5 ani de către toate categoriile sociale
▣ Problema agrară: emanciparea clăcașilor și
împroprietărirea ţăranilor prin despăgubirea proprietarilor
▣ Independența națională: independenţă administrativă și
legislativă, înființarea gărzii naționale
▣ Unirea țărilor_________
▣ La 11 iunie, revoluţia a obţinut victorie
şi la Bucureşti.
▣ Sub presiunea maselor, domnitorul
Gheorghe Bibescu aprobă programul
revoluţionar.
▣ În semn de protest, consulul rus
părăseşte capitala.
▣ De teama urmărilor, domnul renunţă Gheorghe Bibescu
la tron şi părăseşte ţara. domn în Țara Românească în
▣ 14/26-27 iunie/ 9 august 1848- perioada 1 ianuarie1843 -
guvernul revoluţionar provizoriu 13/25 iunie 1848.
execută conducerea țării. Instituie
drapelul național
Declinul revoluției
 Înfrângerea revoluției

▣ 13/25 septembrie -Trupele

otomane pătrund în
București. Românii opun
rezistență în Dealul Spirei
▣ Înaintarea trupelor țariste
în Muntenia a făcut inutilă
rezistența armatei populare
condusă de Gheorghe
Magheru Gheorghe Magheru
În anul 1848- comandant general al
trupelor revoluționare din Țara
Românească.
 Temă 1.pentru acasă:
Studiu de caz
La solicitările ultimative ale Rusiei, atitudinea Porții față de revoluția munteană
devine tot mai negativă. Țarul intenționa să reprime Revoluția Românească cu
sprijinul sultanului pentru a evita eventualele complicații internaționale. La 19 iunie
1848, o parte a trupelor otomane concentrate la Dunăre trece pe malul drept al
râului, la Giurgiu. La 20 iulie pe Câmpia Libertății din București o adunare a
locuitorilor capitalei a protestat contra violării teritoriului românesc de către armata
rusă.
Pentru a evita o intervenție a trupelor străine, Guvernul revoluționar provizoriu
cedează puterea unei Locotenențe Domnești formată din 3 lideri ai revoluției
române-Ion Heliade-Rădulescu, Nicolae Golescu, Cristian Tell.
Dacă Poarta acceptă pentru moment un atare moment un atare compromis,
Rusia nemulțumită, își intensifică presiunile asupra puterii suzerane.
La începutul lunii septembrie, armatele turcă și rusă se îndreaptă spre București,
soarta revoluției române fiind astfel pecetluită
❖ Formulează o concluzie cu privire la înfrângerea
revoluției muntene
 2

Examinează
pictura și
determină ce
simbolizează
chipul femeii.
De ce capul
îndreptat spre
izvorul de lumină.
Rumânia rupându-și cătușele
pe Câmpia Libertății. Pictura de De ce autorul a
C.D. Rozenthal ales personajul
 Revoluţia de la 1848 din Transilvania

● Pericolul anexării Transilvaniei la Ungaria i-a

determinat pe revoluţionarii ardeleni să convoace o amplă
adunare pentru apărarea autonomiei provinciei;
● 3/15 mai 1848 – Marea Adunare Naţională de la Blaj:
● participanţi:- 40000 de oameni (români şi saşi);
● revoluţionari ardeleni: Simion Bărnuţiu, Gh. Bariţiu, Al.
Papiu Ilarian, Andrei Şaguna.
● Adunarea prezidată de episcopii Andrei Şaguna şi Ioan
Lemeny;
Petiţiunea naţională, Blaj, 3 mai 1848

Cuprindea 16 puncte și prevedea:

●desfiintarea iobagiei fara despăgubire
●Libertatea personală
●Libertatea cuvântului și a tiparului
●Independență națională
●Reprezentare proporțională în Dietă
●Independența bisericii române
●Respingea uniunea Transilvaniei cu Ungaria: „Noi vrem să ne
unim cu țara”
Programul a fost respins
 Radicalizarea revoluției

Românii aflați între două opresiuni, s-au văzut nevoiți să treacă de partea
Habsburgilor
 Radicalizarea revoluției

❖ 3/15 1848- A treia Adunare

Naţională de la Blaj- 60.000 de
participanţi organizaţi militar de
către Avram Iancu
❖ S-a hotărât anularea tuturor
măsurilor întreprinse ca urmare a
anexării Transilvaniei la Ungaria
❖ Constituirea unei armate române Avram Iancu
în Munții Apuseni revoluționar român pașoptist,
care a jucat un rol important
❖ 15 legiuni în Revoluția de la
românești-meritul-Avram Iancu 1848 din Transilvania.
Înfrângerea revoluției
PROIECTUL POLITIC LA 1848
 ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE

Citiţi cu atenţie si răspundeţi la următoarele cerinţe:

,,La congresul naţional din 3-5 mai 1848 a fost aprobat un program în 16
puncte. Bărnuţiu şi confraţii săi, îşi justificau cererile pe baza principiului pe
care-l credeau universal valabil: drepturile naturale ale omului....Au proclamat
independenţa naţiunii române şi egalitatea deplină cu celelalte naţionalităţi din
Transilvania...au cerut abolirea iobăgiei, cât şi recunoaşterea posibilităţilor legate
de afirmare în comerţ și meşteșuguri. Au subliniat necesitatea formării unor
cetăţeni bine informați şi cu ştiinţa de carte, prevăzând crearea unui sistem şcolar
modern, în şcoli naţionale în limba naţională”
(K.Hitchins, Românii 1774-1866)

▪ Menţionaţi numele liderului revoluţiei din Transilvania.

▪ Explicaţi motivaţia conflictului dintre revoluţionarii români şi cei
maghiari
▪ Transcrieţi principalul obiectiv naţional al românilor din Transilvania.
▪ Menționaţi o cerere referitoare la învăţământ. Explicaţi motivaţia
acesteia
 Concluzie și impact

❑ Revoluţia din Ţările Române a fost înfrântă datorită intervenţiei

imperiilor vecine;
❑ Pe plan intern revoluția română a dat i lovitură puternică
feudalismului, iar pe plan internațional a pus în fața Europei
problema românească, a demonstrat Europei necesitatea de a da tot
sprijinul pentru constituirea unui stat modern românesc.
❑ Revoluția a constituit piatra unghiulară a tuturor evenimentelor
moderne românești. Ea a pregătit societatea românească de noi
schimbări, precum și crearea națiunii, a statului modern- 1859,
obținerea independenței din 1878, iar peste 7 decenii – 1918-Marea
Unire.