Revoluţia română de la 1848

Cauzele revoluţiei române au fost atât de natură externă cât şi internă.

Contextul internaţional favorabil a fost creat prin izbucnirea revoluţiei în spaţiul
european.
Printre cauzele de natură internă se numără:
1. Asuprirea străină în cele 3 ţări române.
a) suzeranitatea otomană şi protectoratul rusesc ştirbeau autonomia Ţării
Române şi Moldovei .
b) Pericolul de maghiarizare în Ţara românească şi Banat prin anexarea la
Ungaria .
c) Românii din Bucovina erau ameninţaţi de politica de germanizare dusă de
Curtea de la Viena.
2. Menţinearea privilegiilor marii boierimi în detrimentul micii boierimi .
3. Agravarea problemei agrare şi înrăutăţirea situaiei ţăranilor dependenţi
4. Lipsa unor instituţii moderne.
5. Menţinerea clăcii şi iobăgiei.
Programele revoluţionare de la 1848
1.Petiţiunea Proclamaţiune-Moldova ( 27 martie 1848 )
2.Proclamaţia de la Islaz- Ţara Românească ( 9 iunie 1848 )
3.Petiţiunea Naţională –Transilvania ( 3-5 mai 1848 , Marea Adunare Naţională
de la Blaj )
4.Dorinţele Partidei Naţionale din Moldova ( Cernăuţi ) – Bucovina ( 7 iulie /
august 1848 )
5.Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei – Braşov ( 24 mai 1848 )

Printre cererile formulate în programele revoluţionare se numără :

înlăturarea regimului politic introdus de Regulamentele Organice,desfiinţarea
iobăgiei şi împroprietărirea ţăranilor cu pământ , recunoaşterea drepturilor
românilor din Transilvania , egalitate în drepturi , independenţa naţională.
Desfăşurarea revoluţiei
În Moldova , revoluţia a debutat la 27 martie 1848 , printr-o întrunire a
revoluţionarilor la Iaşi , la hotelul Petersburg , unde este dat publicităţii
programul revoluţiei , un program moderat conţinând 35 de puncte care
cuprindea revendicările tinerilor progresişti între care „ grabnica îmbunătăţire a
situaţiei ţăranilor ”, alegera unei alte Adunări Obşteşti din care să nu facă parte
oamenii domnitorului şi formarea unei gărzi civile.Somat să accepte petiţia fără
nici o modificare , Mihail Sturdza înăbuşă acţiunea , arestând căpeteniile.
În Ţara Românească mişcarea se declanşează în două locuri : la Islaz pe
9 iunie unde se citeşte şi programul revoluţiei ce prevedea emanciparea (
eliberarea ) şi împroprietărirea ţăranilor , desfiinţarea ( abolirea ) protectoratului
rusesc , alegerea unui principe pe 5 ani , emanciparea evreilor şi ţiganilor şi la

1
Bucureşti pe 11 iunie 1848 unde domnitorul Gheorghe Bibescu deşi iniţial a
fost de acord cu programul revoluţionarilor abdică două zile mai târziu.
După abdicarea lui Bibescu se constituie un guvern provizoriu ,care a luat
o serie de hotârâri , cum ar fi : desfiinţarea unei gărzi civile , încercarea
rezolvării problemei agrare. Mişcarea va fi înfrântă la 13 septembrie 1848 în
urma intervenţiei Imperiului Otoman la cererea Rusiei.
În Transilvania , revoluţia română a intrat în conflict cu cea maghiară ca
urmare a proclamării anexării Transilvaniei la Ungaria de către Dieta de la Cluj.
La 3-5 mai 1848 are loc o Mare Adunare Naţională la Blaj , în cadrul
căreia se dă citire programului revoluţiei , Petiţiunea Naţională care prevedea :
-egalitatea în drepturi a naţiunii române cu celelalte naţiuni din Transilvania ,
-oficializarea limbii române
- desfiinţarea iobăgiei
- egalitatea Bisericii Ortodoxe cu celelalte biserici.
Cererile au fost refuzate de maghiari . În aceste condiţii Avram Iancu
organizează o armată revoluţionară în Munţii Apuseni şi instaurează chiar o
administraţie românească în Transilvania. Ofensiva trupelor maghiare condusă
de generalul Iosif Bem restrânge această arie la Munţii Apuseni .
Împăcarea celor două părţi este realizată de către Nicolae Bălcescu , dar
survine prea târziu ,în condiţiile în care are loc intervenţia armatelor ruseşti şi
austriece , acestea reuşind să înfrângă armata maghiară la Şiria la 13 august
1849.Revoluţia de la 1848 a cuprins şi teritoriile Bucovinei şi Banatului .În
Bucovina se desfăşoară o Adunare Naţională sub conducerea lui Eudoxiu
Hurmuzaki, fiind elaborat programul intitulat Petiţia Ţării , care cerea autonomia
provinciei şi a Bisericii Ortodoxe , o dietă care să cuprindă reprezentanţi ai
tuturor stărilor şi o conducere proprie.
Banatul , integrat Ungariei la sfârşitul secolului 18, cerea în cadrul unei adunări
desfăşurate la 15 iunie 1848 la Lugoş , autonomia provinciei şi recunoaşterea
naţiunii şi a limbii române.
Anul 1848 a însemnat apariţia unui program coerent care va duce la constituirea
României Moderne şi la crearea unor simboluri importante ale românilor , imnul
şi tricolorul.
Urmările revoluţiei
Deşi revolutiile sunt infrânte, au elaborat un program de dezvoltare în sens
democratic, capitalist şi naţional şi au reprezentat un eveniment fundamental în
evoluţia generală a societăţilor europene.
Revoluţia din 1848 a constituit un pas înainte pe drumul formării naţiunii
române moderne-strângerea legăturilor dintre românii din cele 3 ţări româneşti
în vederea intensificării luptei pentru independenţă şi unitatea naţională.