CAPITLUL IV.

MARILE RELIGII

Iudaismul-religia mozaică
Este religia poporului evreu , primul popor monoteist din istorie. Evreii credeau într-
un singur zeu , Iahve ( Cel ce este ) adică Dumnezeu.
Cartea sfântă a poporului evreu este Biblia ( Vechiul Testament )şi cuprinde 3 părţi:
I. Torah sau Pentateuhul – cuprinde calea de urmat , poruncile lui Iahve , care i-au fost
transmise lui Moise pe Muntele Sinai.
Cuprinde 5 cărţi :
1. Geneza –conţine informaţii despre conceperea lumii de către Dumnezeu.
2. Exodul –descrie întâmplări legate de fuga din Egipt.( 1200 î.Hr.)
3. Leviticul –conţine legi, norme ce privesc desfăşurarea cultului iudaic
( sacrificii şi purificări ).
4. Numerii- conţine date privind istoria poporului evreu , încercările prin care au trecut aceştia
până au ajuns în Palestina.
5. Deuteronomul ( Decalogul ) – conţine cele 10 porunci , calea ce i-a fost relevată lui Moise
de către Iahve pe Muntele Sinai.
II. Profeţii , parte a Torei ( ce cuprinde Cărţile lui Samuel , Cartea Regilor, Cartea Cronicilor,
Judecătorii ), este o istorie a poporului evreu dar relevă în acelaşi timp şi profeţiile prorocilor
care au reuşit să intre în legătură cu Iahve
( Ilie , Daniel, Isaia , Ieremia ).
III. Scrierile – cărţi care povestesc faptele regilor sau se compun din imnuri şi poezii
religioase dedicate lui Dumnezeu.
De-a lungul timpului au mai apărut şi alte opere religioase care completează sau explică textul
Vechiul Testament:
-Talmudul ( Învăţătura ) – adună norme şi reguli ce trebuie respectate de evrei.
- Kabbala ( Cartea Splendorii ), scrisă de Moise din Leon în secolul XIII.

Lăcaşuri de cult
- sanctuare , temple care erau loc de rugăciune dar şi de sacrificii de animale ce erau arse pe
altare cu prilejul sărbătorilor religioase, sub îndrumarea unui preot
( rabin )
- Templul din Ierusalim – cel mai important sanctuar considerat „ Casa lui Dumnezeu” , a fost
construit de regele Solomon ( 972-933 î.Hr ) după consolidarea statului evreu ( secolul VI
î.Hr.) Templul era alcătuit din două încăperi impunătoare: sala principală,
în care aveau acces numai preoţii, şi “Sfânta Sfintelor” , cea de-a două sală
spre care accesul se făcea printr-o uşă păzită de doi heruvimi (făpturi
mitologice) şi în care nu putea pătrunde decât Marele preot , o dată pe an.
În ultima sală erau păstrate “Tablele Legii”. Templul a fost dărâmat de
babilonieni (587 î.Hr.). Sub protecţia persanilor, a fost construit cel de-al
doilea templu dar şi acesta a fost distrus de romani (70 d.Hr.). S-a păstrat ,
până astăzi, doar “Zidul plângerii”, loc de rugăciune al evreilor;

- singogile –lăcaşuri de cult apărute odată cu fenomenul diasporei

Sărbătorile religioase ale evreilor

Sabatul ( Sâmbăta ) , zi de lectură a Torei şi de rugăciune
Roş Haşana – sărbătoarea anului nou
Yom Kippur ( Purificarea ) , cea mai mare sărbătoare iudaică , precedată de post , în cadrul
căreia iudeii cer iertarea păcatelor
Sukkot – sărbătoarea culesului
Purim – salvarea evreilor de la masacru de către Estera
Pesah ( Paştele evreiesc ) –se sărbătoreşte fuga din Egipt şi eliberarea evreilor din robie de
către Moise ( 1200 î.Hr. )