Statele medievale în spațiul românesc:

Transilvania, Țara Românească, Moldova, Dobrogea

I. Formarea statelor medievale în spațiul românesc

I. 1. Transilvania

 din secolul XI începe cucerirea sistematică a Transilvaniei de către regalitatea maghiară

 mijloacele folosite de maghiari pentru cucerirea spațiului intracarpatic, dar și pentru
consolidarea suzeranității asupra Voievodatului Transilvaniei au fost multiple:
 au organizat numeroase campanii militare de cucerire
 au încercat înlocuirea formei autohtone de organizare politică – adică voievodatul – cu
principatul
 au încercat impunerea religiei catolice și înlăturarea religiei ortodoxe
 au fost organizate comitatele, primul fiind Bihor (1111)
 au fost colonizați secui, sași și cavaleri teutoni pentru a apăra granițele de primejdia
migratorilor, dar și cu scopul dezvoltării economice a zonei
 românii au reprezentat tot timpul majoritatea locuitorilor
I. 2. Țara Românească
Tradiția istorică

 conform tradiției populare, legendarul Negru Vodă, venit de peste munți, din Făgăraș, a
„descălecat” la Câmpulung (1290) și a unificat cnezatele și voievodatele dintre Carpați și
Dunăre
 Negru Vodă nu este atestat însă de documentele istorice
Evenimente atestate de documente
Basarab I (1310 – 1352)

 unifică toate formațiunile politice prestatale de la sud de Carpați sub o autoritate centrală
 noul stat se afla însă sub suzeranitatea regelui Ungariei
 prin victoria de la Posada (1330) Basarab I a obținut independența Țării Românești față de
Ungaria; lupta este prezentată în izvorul istoric Cronica pictată de la Viena
 urmașii lui Basarab I consolidează statul medieval întemeiat între Carpați și Dunăre:
 Nicolae Alexandru – a întemeiat Mitropolia de la Argeș
 Vladislav Vlaicu - primul voievod al Țării Românești care bate monedă
I. 3. Moldova

 Statul medieval Moldova s-a întemeiat în urma unui dublu descălecat:

 primul descălecat a fost al voievodului Dragoș din Maramureș, care, în 1352–1353,
trimis de regele Ungariei, vine la est de Carpați și organizează o marcă de apărare, cu
scopul de a opri invazia tătarilor
 al doilea descălecat a fost al lui Bogdan, voievod al Maramureșului, care, în anul
1359, trece la est de Carpați, îl învinge pe Balc (urmașul lui Dragoș) punând astfel
bazele statului medieval Moldova. Bogdan obține independenței statului medieval
Moldova față de Ungaria.
Instituțiile noului stat au fost create și consolidate de către urmașii lui Bogdan I:
  Petru Mușat - întemeiază mitropolia și bate monedă
 Roman I - desavârșește unitatea teritorială a Moldovei
Dobrogea

 nucleul statului dobrogean a fost reprezentat de Țara Cavarnei, situată în sudul Dobrogei
 conducători importanți (sec. XIV): Balica și Dobrotici
 în 1388 cea mai mare parte a teritoriului statului dobrogean a fost alipit de Mircea cel Bătrân
Țării Românești
II. Instituțiile centrale

 în Țara Românească și Moldova, principalele instituții au fost:

 domnia
 biserica
 sfatul domnesc
 adunările de stări
 armata
 instituțiile administrative și judecătorești
 în Transilvania, până în secolul al XVI-lea autoritatea centrală o reprezenta voievodul, cu
atribuții administrative, militare și juridice.

DICȚIONAR
comitat - unitate administrativ-teritorială specifică statelor medievale din apusul Europei, introdusă în
Transilvania de regalitatea maghiară
descălecat - termen folosit îndeosebi de cronicari, pentru a desemna întemeierea statelor medievale
Țara Românească și Moldova
domnie - instituție centrală în Moldova și Țara Românească, reprezentată de domn
marcă de apărare - unitate teritorială, militară și politică, cu rol de apărare
mitropolie - instituție centrală a Bisericii ortodoxe, superioară unei episcopii
Sfatul domnesc - instituție politico-administrativă medievală în Moldova și Țara Românească; îl
sprijinea pe domn în administrarea țării
suzeranitate - dreptul unui stat asupra altui stat lipsit de independență, dar care are autonomie internă