Cigoli Augustin, Facultatea de Istorie UAIC, master anul I 2020/2021

Patrimoniu și turism cultural

Itinerariu arheologic
RĂDĂUȚI
 Poziționare geografică.
 Coordonate:
 47°50′33″N 25°55′9″E


(Sursă foto: https://map.cimec.ro/Mapserver/?layer=ran&cod=146637.01#)

 Poziționare geografică în județul Suceava.
















(Sursă foto: https://www.google.com/maps/place/Jude%C8%9Bul+Suceava.)



 Traseul itinerariului arheologic, pornește din Suceava, cu precădere din cartierul Ițcani, pe drumul european E85, care
traversează Europa estică de la Nord la Sud, străbătând 6 țări. În apropierea localității Slobozia, drumul se bifurcă și
vom continua spre Rădăuți pe drumul național DN2H.
 Pe partea stângă în direcția spre Rădăuți, cu vedere spre satul Mihoveni.
 Pe partea dreaptă în direcția spre Rădăuți avem terenurile agricole ale fermei ce aparține orfelinatului ”Natanael” (fondat de
americani în 1991, astăzi deținut și condus de o echipă româno-elvețiană). Sursă foto:
https://www.google.com/maps/search/harta+geografica+a+romaniei





 Investitia americana de trei milioane de dolari a creat in Suceava un sistem complex de crestere si
educare a orfanilor, care chiar functioneaza. Exista, pe langa vilele in care locuiesc copiii, o
scoala privata cu clasele I-VIII, o capela, atelier mecanic si de tamplarie, sera, gradini, o mica
brutarie, o ferma didactica si o ferma reala, cu 90 de capete de vaci Holstein. Complexul din
Itcani ocupa 18 hectare, proprietatea orfelinatului. In apropiere, mai sunt luate in arenda 150
de hectare pentru furaje.
 Sursă foto: https://scoalanatanael.ro/ro_RO/galerie-foto/
 Localitatea Pătrăuți.
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți, ctitorie a lui Ștefan cel Mare în anul 1487.

















Sursă foto:http://biserica.patrauti.ro/.




 Sat vechi românesc, atestat documentar în 10 aprilie 1430, când Alexandru cel Bun întărea
lui Vlad Aldiş (Aduş) „satul anume Pătrăuţi pe Suceavă, ocolul de sus, acolo unde este
casa lui”, Pătrăuţi pe Suceavă este reamintit, în 12 decembrie 1627, când Miron
Barnovschi Vodă întărea jumătate de sat lui Lupul Cup şi jupânesei lui, fata Enculesii.
  Până în 7 ianuarie 1403, când a fost dăruit Episcopiei Sucevei, satul Dărmăneşti, numit
Hreţca sau Sârbi, a făcut parte din „ocina dreaptă” a voievodului Alexandru cel Bun, cel care
adusese la Suceava, încă din 29 iunie 1402, moaştele Sfântului Ioan cel Nou

Dărmăneştii aveau hotare „vechi şi dedemult”, formula aceasta certificând existenţa satului
cu mult înainte de primul Descălecat, adică din vremurile în care „drumul ctitorea satul”
(Iorga).
 Sursă foto: https://www.google.com/maps/@47.7585415,26.0787449,3a,75y,247.09h,80.66t/data=!3m6!1e1!3m4!
1s9QUpXgo6UKAUifgnbwWS_A!2e0!7i13312!8i6656?hl=ro
 Milișăuți
 Pe ambele maluri ale pârâului Bădeuţi, afluent de dreapta al Suceviţei, începând de la podul rutier al acestui fir de apă,
care intersectează segmentul de drum 209A ce leagă Suceava de Rădăuţ. Așezare civila. Epoca Bronzului. Precizez
că este o locație inexactă.
Sursă foto: https://map.cimec.ro/Mapserver/?layer=ran&cod=146986.01
 O localnică pe nume Garofina Păsăilă care vinde murături, încadrată foto între trei ”poloboace” de lemn, după vorba
locului.









Sursă foto: https://www.svnews.ro/

 Așezarea medievală timpurie de la Milișăuți sec.IX-X, la granița cu localitățile Bădeuți și Burla. Cercetare realizată în anul
2005 de arheologul sucevean Mugur Andronic.
 Bădeuți, elemente de arhitectură a locului.
 Volovăț.
 La sfârşitul anului 2004 (15 nov.–4 dec), s-au desfăşurat la Volovăţ, de arheologii Hău Florin și Blănaru Viorel, lucrări
având ca principal obiectiv, decopertarea traseului fundaţiilor vechii biserici datând de la sfârşitul secolului al XIV-
lea1, situată la cca. 50 m S de biserica edificată de Ştefan cel Mare în anul 1502.















Sursă foto: http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3270
 Marginea
 ”La Temelie”, clădire ce datează din sec. XIX, iar după istoria orală a locului, a aparținut unui boier cu numele de Fodor.

Sursă foto: Google Earth

 Sursă foto:https://mapire.eu/en/map/thirdsurvey75000/?
bbox=2867923.808922923%2C6071026.05215173%2C2882437.289668571%2C6075803.366419554&layers=43
 Bibliografie
 Ignat, Mircea, Necropole tumulare din zona Rădăuți în cadrul lumii Traco-Getice, (sec.VII-V A.Ch.), Editura Cetatea de
Scaun, Târgoviște, 2006.

 Surse media
 www.ran.cimec.ro
 www.mapire.eu
 www.dragușanul.ro