Sunteți pe pagina 1din 31

bucovina turistica

s.c. c a s a d e b u c o v i n a - c l u b Pag. 1

d e m u n t e s.a.

BUCOVINA REPERE INTRODUCTIVE


ASEZARE In partea de nord a Romaniei, in nord-vestul Moldovei, pe malul drept al raului Suceava. RELIEF Cea mai importanta forma de relief este reprezentata de munti: Rarau, Giumalau, Calimani - cel mai inalt complex vulcanic din Carpatii Romanesti. Aici exista o rezervatie complexa ce a fost infiintata cu scopul ocrotirii faunei si florei. CAI DE ACCES Aeroportul: Salcea, situat la 12 km de Suceava. Transport rutier: E85.

n ntreg p mntul locuit de romni nu se g sesc alte inuturi, relativ mici, ca acelea, care s cuprind atta frumuse e i atta mbel ugare n amintiri din trecut, a a de ndep rtate i sfinte. N. Iorga
Pag. 2

BUCOVINA REPERE INTRODUCTIVE

BUCOVINA REPERE INTRODUCTIVE


Gura Humorului este a ezat n inima Bucovinei, ora ul fiind nconjurat de dealuri mp durite. Pe timpuri, Gura Humorului a fost baza unor puternice fortifica ii, care cuprindeau aproximativ toat suprafa a actual ; urme ale acestor fortifica ii se pot vedea nc pe dealurile din mprejurimi. Sunt multe legende privind originile ora ului; cea mai cunoscut dintre ele este cea care poveste te c Gura Humorului este locul unde Drago Vod a r pus bourul un cartier al ora ului este numit din timpuri str vechi Bouri. O alt legend leag destinul ora ului de cel al domnitorului Bogdan, tat l lui tefan cel Mare, iar cea mai recent dintre ele spune c doamna Elena, so ia lui Petru Rare , i-ar fi ngropat averea ntr-un loc de lng ora , numit Pietrele Doamnei. Istoria ora ului s-a mpletit de-a lungul timpului cu istoria inutului n care se afl Bucovina. Bucovina este in primul rand o impletire de obiceiuri si culturi a mai multor popoare: unguri, germani, ru i, ucraineni i poloni. Astfel, exist sate ntregi de poloni (Poiana Micului, Ple a, Solone ), regiuni populate de nem i, hu uli (o minoritate rus , cu limba i port proprii) i ucraineni, care tr iesc n perfect n elegere cu oamenii de aici. Germanii au avut poate cea mai puternic influen ; chiar numele de Bucovina a fost dat de ei ( ara fagilor). Ei au l sat n urma lor numeroase edificii care sunt u or de recunoscut datorit arhitecturii specifice ( coli, prim rii, muzee). Nendoielnic, tefan cel Mare i urma ii lui au l sat acestei zone comoara cea mai de pre : m n stirile pictate (Vorone , Humor, Moldovi a, Sucevi a, Arbore, Putna), construite n urma unor victorii, ntru slava Domnului ele sunt o continuare direct a stilului bizantin de pictur , mbog it cu elemente locale. Aceast transpunere n imagine a unor vremi de mult apuse i a unor scene biblice interpretate ntr-o manier proprie, cu influen e populare, le face unice n lume. Din aceast salb de m n stiri, cea mai de pre i cea mai celebr este probabil Vorone ul, c ruia i-a fost decernat premiul ,,M rul de Aur al UNESCO pentru monumente istorice. Vorone ul este faimos pentru culoarea predominant cu care a fost pictat la exterior albastrul, a c rei misterioas compozi ie chimic nu a fost nc descifrat . Toate m n stirile au, de altfel, o culoare predominant : Humorro u, Moldovi a galben, Arboreverde, Sucevi aro u i verde. Pag. 3

BUCOVINA REPERE INTRODUCTIVE

BUCOVINA ZONIFICAREA TURISTICA


I. Zona manastirilor Bucovinei ce include manastirile Voronet, Humor, Sucevita, Arbore,Moldovita, Dragomirna, Putna, Cetatea de Scaun Suceava, municipiul Radauti cu Biserica Bogdana si Orasul Gura Humorului . Aceasta zona este strabatuta de 3 drumuri principale : Bucuresti Suceava Siret ( DN2 E85 ) , Suceava Cmpulung Moldovenesc Vatra Dornei ( DN17 E576 ) si Radauti Sucevita Sadova (DN 17A) . Subzona Cacica Solca detine ca obiective turistice manastirea si Hanul Solca , cabana Trei Iazuri , Salina Cacica , bisericile de lemn de la Cacica si Solca si cele 2 statiuni balneoclimaterice nou propuse : Solca si Cacica. II. Zona manastirilor Stnisoarei unde se gasesc manastirile Probota , Slatina si Rsca; din punct de vedere turistic aceasta zona trebuie considerata n strnsa relatie cu zona manastirilor Bucovinei si a celor din judetul Neamt . Este strabatuta de 2 drumuri principale Trgu Neamt Boroaia Falticeni ( DJ153 ) , Paltinoasa Falticeni (DJ174 ) . III. Zona Cmpulung Moldovenesc, ntinsa ntre rezervatiile stiintifice si monumentele naturii: Pietrele Doamnei si Codrii Seculari Slatioara si N-V judetului. Ca obiective ntlnim : cadrul natural Moldova Sulita, Izvoarele Sucevei , masivul Giumalau Rarau , centre de arta si folclor . Este strabatuta de 3 artere principale : E 576 DN 17 Suceava Vatra Dornei , DN17A Cmpulung Moldovenesc Vatra Moldovitei si Cmpulung Moldovenesc Rarau Chiril ( DN17 B) . IV. Zona Vatra Dornei , ce cuprinde bazinul Dornelor, statiunea balneoclimaterica de importanta nationala cu acelasi nume, Valea Bistritei, localitati cu izvoare de apa minerala la Dorna Candrenilor , Saru Dornei , Poiana Negrii , Panaci , Drmoxa, Brosteni , satul Ciocanesti renumit prin arta mesterilor locali privind decoratiile exterioare ale caselor taranesti, Masivul Suhard-Ousoul. Este strabatuta de drumurile principale : Brosteni Zugreni Vatra Dornei ( DN 17B ), Vatra Dornei Iacobeni Crlibaba (DN 18), Vatra Dornei Dorna Candrenilor Lunca Ilvei ( DN 17 ) , Brosteni Drmoxa Panaci Vatra Dornei ( DJ 174 )

Pag. 4

BUCOVINA ZONIFICAREA TURISTICA

TURISMUL CULTURAL IN BUCOVINA


Tinuturile Bucovinei nglobeaza pagini de istorie, traditii si obiceiuri stravechi, monumente unice si mestesuguri specifice, ctitorii medievale care atesta o permanenta spirituala si istorica a locuitorilor acestor meleaguri. Turismul cultural in Romania este in general de natura religioasa, practicat n cea mai mare masura de turistii straini, atrasi de frumusetea si de ncarcatura cultural-istorica a obiectivelor turistice (manastiri, biserici, muzee, etc.). Aceasta forma de turism comporta o latura informationala, turisti fiind motivati de ideea de nvata si de a cunoaste lucruri noi despre aceste locuri. Zona este presarata pe toata ntinderea ei cu biserici si manastiri renumite pentru picturile exteriore si interioare, edificii unice n lume (au primit n 1975 premiul Marul de Aur acordate de Uniunea Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor din Turism). Manastirile au fost ridicate aproape toate n secolele XV XVI n timpul domniei voievozilor Stefan cel Mare si Petru Rares. Fiecare dintre acestea are o culoare dominanta (albastrul de Voronet, verde de Sucevita etc.) si prezinta scene unice prin compozitia lor grafica, scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor, Geneza la Voronet, Scara virtutilor la Humor, etc.). Cetatea de Scaun (Suceava) este ctitoria domnitorilor Musatini si nu a putut fi cucerita niciodata. Astazi se pot admira masivele zone exterioare, parti din tunuri si ruine ale constructiilor interioare. Hanul Domnesc dateaza din secolul al XVII-lea si este situat in centrul Sucevei. El a reprezentat de-a lungul timpului locul de intalnire si de petrecere a fiilor de domni intorsi de la vanatoare din codrii Sucevei. Aici poposea in trecut si imparatul Austro-Ungariei. Acum aceasta cladire adaposteste Muzeul de Etnografie si Arta Populara.
Pag. 5

TURISMUL CULTURAL IN BUCOVINA

TURISMUL CULTURAL IN BUCOVINA


OBIECTIVE CULTURALE DIN BUCOVINA : SUCEAVA Cetatea de Scaun a Sucevei Cetatea cheia Suceava Complexul Medieval Zamca - Suceava Biserici i m n stiri din Suceava Curtea Domneasc Suceava - Complexul Muzeal Bucovina Hanul Domnesc Suceava - Complexul Muzeal Bucovina Muzeul de Istorie al Bucovinei - Complexul Muzeal Bucovina Muzeul satului bucovinean - Complexul Muzeal Bucovina Observatorul Astronomic Suceava - Complexul Muzeal Bucovina Muzeul de tiin ele Naturii Suceava - Complexul Muzeal Bucovina Casa memorial Simeon Florea Marian - Complexul Muzeal Bucovina FALTICENI Muzeul de art Ion Irimescu Galeria oamenilor de seam din F lticeni Muzeul apelor din F lticeni Casa memorial Mihail Sadoveanu GURA HUMORULUI Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina CMPULUNG MOLDOVENESC Muzeul "Arta Lemnului" Colec ia etnografic Ion ugui

Pag. 6

TURISMUL CULTURAL IN BUCOVINA

TURISMUL CULTURAL IN BUCOVINA


OBIECTIVE CULTURALE DIN BUCOVINA : VATRA DORNEI Muzeul de tiin ele Naturii i Cinegetic Muzeul de art popular Parcul ora ului Muzeul or enesc R D U I Muzeul etnografic SIRET Muzeul de istorie Casa Simeon Florea Marian ALTELE... Catedrala catolic Cacica Chilia lui Daniil Sihastrul - Putna Casa memorial "Eusebiu Camilar" din Ude ti Casa - muzeu Solca Casa memorial "Ciprian Porumbescu" Stupca Muzeul "Ciprian Porumbescu" Stupca Casa memorial "Nicolae Labi " M lini

Pag. 7

TURISMUL CULTURAL IN BUCOVINA

TURISMUL RELIGIOS IN BUCOVINA


Domnitorii tefan cel Mare, Petru Rare , Alexandru L pu neanu, urma i de Movile ti (1466-1600), au mpodobit Bucovina cu bisericile i m n stirile fortificate care-i fac ast zi faima. Dup 1530, construc ii din sec. XV-XVI au fost mpodobite cu fresc exterioar la ini iativa domnitorului Petru Rare , a mitropolitului Grigorie Ro ca, a boierilor Arbore i Movile ti. L ca urile din Bucovina i continu i ast zi menirea prin grija restauratorilor i a ob tilor c lug re ti. Frescele exterioare ale bisericilor Humor (1535), Moldovi a (1537), Arbore (1541), Vorone (1547), Sucevi a (1596), arhitectura i pictura m n stirilor Putna, Dragomirna, R ca, Slatina, ale bisericilor P tr u i, B line ti, Probota, Bogdana, bogatele muzee de art medieval , frumuse ea peisajului i a crea iei artistice populare au dus la nscrierea tezaurului din Bucovina n catalogul UNESCO - Mari monumente ale lumii.

Pag. 8

TURISMUL RELIGIOS

TURISMUL RELIGIOS IN BUCOVINA


Desi de cele mai multe ori Bucovina este asociata cu manastirile Putna, Humor, Voronet, Moldovita si Sucevita, in realitate numarul obiectivelor religioase din zona este mult mai mare: Biserica Inaltarea Sf. Cruci " Patrauti Manastirea Dragomirna Manastirea "Sf. Ioan" Suceava Biserica "Sf. Dumitru" Suceava Biserica "Sf. Ioan Botezatorul" (Coconilor) Suceava Biserica "Sf. Ilie" Suceava Biserica "Invierea" Suceava Biserica "Inaltarea Domnului" - Teodoreni din Burdujeni Biserica "Sf. Treime" Burdujeni Complexul manastiresc - fortificat "Zamca" Suceava Biserica "Sf. Cruce" Suceava Biserica Hagigadar Biserica "Sf. Simion" (Turnu Rosu) Suceava Cetatea Scheia Cetatea de Scaun a Sucevei Curtea Domneasca Suceava Hanul Domnesc Suceava Manastirea Probota Catedrala catolica din Baia Biserica "Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul" din Reuseni Biserica "Sf. Gheorghe" (Biserica Alba) din Baia Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Baia Manastirea Slatina Manastirea Rasca Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din Dolhesti Manastirea Voronet Manastirea Humor Biserica "Sfintii Apostoli Petru si Pavel", Solca Manastirea Moldovita Manastirea Sucevita Biserica "Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul" Arbore Biserica "Intrarea Maicii Domnului in Biserica", Putna Manastirea Putna Chilia lui Daniil Sihastrul "Biserica tuturor sfintilor" din Parhauti Biserica "Sf. Nicolae" - Bogdana, Radauti Biserica "Sf. Treime" din Siret Biserica "Sf. Ioan Botezatorul" Siret Biserica "Sf. Onufrie" Biserica "Sf. Nicolae" Suceava

Pag. 9

TURISMUL RELIGIOS

TURISMUL RELIGIOS IN BUCOVINA


MANASTIREA PUTNA Biserica m n stirii PuTna, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este prima dintre ctitoriile lui tefan cel Mare. Lucr rile de construc ie a m n stirii ce urma s fie necropol domneasc , au nceput la 10 iulie 1466 i s-au ncheiat n 1469, iar n 1481 erau finalizate fortifica iile de incint . L ca ul a avut mult de suferit, de-a lungul timpului, din cauza unui puternic incendiu, pr dat n dou rnduri de cazaci, apoi de polonezi. Puternicul cutremur din 1739 a contribuit i mai mult la ruinarea m n stirii. Biserica necropol din mijlocul incintei are dimensiuni neobi nuit de mari pentru acea vreme. Zidurile sunt din piatr brut legat cu mortar, sprijinite de 12 contrafor i. Turla este nalt i bine propor ionat , cu tamburul n stil baroc, pe o baz stelar , mpodobit cu coloane r sucite i capitaluri corintice. n pronaos se afl mormintele lui Bogdan al III- lea mort la 1517, a surorii acestuia Maria (m.1518), al Mariei, so ia lui Petru Rare (m.1529) i al lui tef ni Vod (m.1527). n partea de sud a gropni ei, se afl mormntul lui tefan cel Mare, acoperit cu un baldachin din marmur alb . Sarcofagul are minunate motive ornamentale de o nalt valoare artistic . Piatra tombal , din marmur alb , are o bordur exterioar realizat dintr-o mpletitur de frunze de stejar, urmat de o pisanie.

Pag. 10

TURISMUL RELIGIOS

TURISMUL RELIGIOS IN BUCOVINA


MANASTIREA HUMOR In padurile nesfarsite de la poalele Obcinei Mari, vornicul Oana intemeiza loc de rugaciune pe valea riului Humor dupa 1400, in vremea domniei lui Alexandru cel Bun. Se mai vad ruinele zidurilor in vecinatatea actualei biserici a manastirii Humor construita in 1530 ,cu cheltuiala si osteneala "logofatuluiTeodor Bubuiog, indemnat de Petru Rares. Viata monahala a calugarilor a fost intrerupta in 1785, la anexarea Bukovinei de imperiul Habsburgic; biserica s-a mentinut cu indeletnicirile parohiale pana in la 1 august 1991 cand si-a recapatat statutul de manastire, acum fiind slujita de calugarite. Caracteristic la biserica m n stirii Humor este acea desf urare a picturii, n dauna decora iei arhitecturale a fa adelor, care va deveni o caracteristic a bisericilor construite n timpul domniei lui Petru Rare . Inova ia apare la pridvor, care la Humor este deschis n patru arcade n arc frnt. n interiorul bisericii sunt tablourile votive: unul prezint familia domnitorului Petru Rare , cel lalt se afl n gropni i prezint pe logof tul Teodor Bubuiog i so ia sa Anastasia, iar al treilea tablou votiv l prezint pe Daniil hatmanul i prc labul Sucevei i pe so ia acestuia, Anastasia.

Pag. 11

TURISMUL RELIGIOS

TURISMUL RELIGIOS IN BUCOVINA


MANASTIREA VORONET Cea mai vestita ctitorie a lui Stefan cel Mare, cel mai cunoscut monument de arta religioasa medievala a Bucovinei, se afla la cativa kilometri de orasul Gura Humorului, sub obcini impadurite grele de racoare si de pace. Ridicat in 1488, lacasul a fost destinat de catre voievod sfatuitorului sau de incredere, Daniil Sihastrul, a carui piatra de mormant se pastreaza aici, in vreme ce cunoscutu-i adapost sapat in stanca se afla la Putna. De dimensiuni relativ reduse, biserica are un plan tronconic. Arhitectural, ea este caracteristica stilului moldovenesc al vremii: turla pe naos suspendata pe boltiri cu arcuri diagonale. Altarul si naosul conserva pictura interioara de la construirea bisericii. Impresionanta sub multe aspecte, aceasta pictura retine atentia nu mai putin decat fresca exterioara, care devine celebra prin al ei "albastru de Voronet". Aceasta a fost realizata pe pridvorul inchis realizat in 1547 la dorinta mitropolitului Grigore Rosca. Pe zidul vestic, Judecata de apoi incanta si cutremura. Pronaosul bisericii a fost pictat in 1550 prin grija mitropolitului Teofan. Cu decoratia exterioara de la Voronet se incheie marea epoca a picturii murale care il are ca sustinator pe domnitorul Petru Rares (1527-1538 si 1541-1546).

Pag. 12

TURISMUL RELIGIOS

TURISMUL RELIGIOS IN BUCOVINA


MANASTIREA MOLDOVITA Biserica Buna Vestire Alunecarile de teren au distrus cea mai veche zidire manastireasca de la Moldovita. Actuala manastire, avand incinta intarita de ziduri inalte si turnuri, dateaza din din 1532 si este opera domnitorului Petru Rares. Monument de arta veche, biserica impresioneaza prin turla de pe naos, sustinuta de arce etajate, dar si prin pictura ei murala care dateaza din 1537 si care-i acopera interiorul si exteriorul. Pictura interioar , repictat culoare peste culoare n secolul al XVII -lea, respect con inutul ideatic i programul iconografic al epocii lui tefan cel Mare. Tabloul votiv n care este prezentat ctitorul mpreun cu familia sa, de i p streaz caracterul unor portrete oficiale, v de te preocuparea artistului de a reda prin intermediul tehnicii proprii portretului, via a l untric a personajelor. Aici se conserva in conditii foarte bune, intre altele, "Arborele lui Iesei" si "Asediul Constantinopolelui". In 1612, mitropolitul Efrem, refacand incinta fortificata, inalta clisarnita (care adaposteste acum o valoroasa colectie de arta veche moldoveneasca) si turnul de poarta.

Pag. 13

TURISMUL RELIGIOS

TURISMUL RELIGIOS IN BUCOVINA


MANASTIREA SUCEVITA Biserica Buna Vestire In vremurile tulburi, pline de nesiguranta si amenintare, de la sfarsitul secolului al XVI-lea, Sucevita a fost construita ca o adevarata manastire cetate, cu masive ziduri de incinta si cu puternice turnuri de aparare, destinata a fi necropola, stralucita ctitorie voievodala, adevarat blazon al familiei Movila. Constructia a fost finalizata la 9 iunie 1591. Biserica manastirii cu hramul "Invierea Domnului", avand planul moldovenesc treflat, resimte puternic traditia bizantina a artei locale. Pictura are o serie de trasaturi noi, atat in conceptia iconografica, cat si in compozitie si desen. Sucevita reprezinta un adevarat "testament al artei moldovenesti". Specific la Sucevita, este caracterul narativ al picturilor, ceea ce a facut ca unitatea ansamblului sa fie faramitata intr-o multime de mici tablouri, fiecare cu personalitatea lui artistica. Printre cele mai reprezentative teme prezente in pictura exterioara a Sucevitei se afla Arborele lui Ieseu, Scara lui Ioan Climax in care este redata lupta dintre bine si rau, Friza profetilor si filozofilor antichitatii, intre care regasim pe David si Solomon, Homer, Sofocle, Aristotel. Pictura Sucevitei este cel mai complex ansamblu iconografic dintre bisericile feudale din Moldova.

Pag. 14

TURISMUL RELIGIOS

TURISMUL RELIGIOS IN BUCOVINA


BISERICA "TAIEREA CAPULUI SF. IOAN BOTEZATORUL" ARBORE n aprilie 1502, Luca Arbore, hatman al Sucevei, ncepe s construiasc cur ile sale din Arbore i biserica care avea destina ia de paraclis. Este zidit din piatr brut . Zidurile laterale se prelungesc spre vest cu cca. 2,5 m dincolo de peretele pronaosului, unindu-se la partea superioar ntr-o bolt semicilindric , crendu-se o arcad , element arhitectural original care apare pentru prima dat n arhitectura bisericilor de epoc .

Valoarea artistic excep ional a bisericii se datoreaz picturii sale. De i pictura interioar urmeaz programul iconografic al bisericilor moldovene ti de epoc , scena "Cavalcada mp ratului Constantin" face not aparte, alegoria avnd n vedere rolul pe care Moldova l-a jucat, prin personalitatea lui tefan cel Mare, n politica sud-est european , aceea de ap r tor al cre tin t ii, mpotriva expansiunii otomane. Tabloul votiv din chivotul de piatr , al mormntului lui Luca Arbore, care l prezint pe ctitor n costum de epoc , este cel mai important monument funerar n stil gotic din Moldova. Pictura exterioar a fost realizat n anul 1541 de zugravul Drago . De o valoare deosebit sunt temele "Moartea dreptului", "Moartea p c tosului", "Legenda Fiului risipitor", "Imnul Acatist", "Asediul Constantinopolului", "Judecata de apoi".

Pag. 15

TURISMUL RELIGIOS

TURISMUL RELIGIOS IN BUCOVINA


MANASTIREA DRAGOMIRNA Ctitorie situata in comuna Mitocu Dragomirnei, din 1609 a marelui carturar si miniaturist Anastasie Crimca si a marelui logofat Lupu Stroici. Ulterior, in anul 1627, din porunca domnitorului Moldovei, Miron Barnovschi, se construiesc masive ziduri de aparare, flancate de turnuri de aparare si contraforti care-i dau aspectul unei formidabile cetati. Prin proportii si elemente decorative, Dragomirna reprezinta o noua etapa a arhitecturii moldovenesti. Un prim element novator este turla foarte inalta si svelta. Printre alte elemente noi sunt fatadele din piatra bruta, pilastrii si turla sculptata in piatra ce creeaza imaginea unei adevarate dantelarii. Braul torsada care incinge longitudinal biserica in partea de mijloc, constituie un alt element arhitectural nou. Influenta gotica se resimte la ancadramentele usilor si ferestrelor. Pictura interioara se distinge ca element de noutate in alegerea si tratarea temelor, cu multe elemente ale artei miniate. Aici au realizat frescele mesterii locali Craciun, Maties, Ignat si Grigorie. Muzeul manastirii cuprinde manuscrise, broderii, odoare de pret, icoane vechi de o deosebita valoare.

Pag. 16

TURISMUL RELIGIOS

TURISMUL SPORTIV IN BUCOVINA


ZBORUL CU PARAPANTA Numeroase locatii din Bucovina (in special in regiunea Vatra Dornei) sunt perfecte pentru lansarea cu parapanta; coline pline cu iarba, rotunjite pentru o decolare usoara in curenti de aer calzi permit parapantei sa pluteasca ore intregi. Parapantistii nelicentiati trebuie sa urmeze un curs de 7 zile tinut de un instructor experimentat. PLIMBARI CU BARCA PE RAURI (RAFTING) Din aprilie pana in octombrie, raurile Dorna si Bistrita sunt excelente pentru rafting. Puterea cascadelor este variata, iar cursurile sunt potrivite atat pentru incepatori cat si pentru turistii experimentati. Fiecare curs are o lungime intre 12,5 si 14 km, cu nivele de dificultate care variaza de la 2 la 4 in functie de sezon. Echipe de 8-20 de turisti pot inchiria echipament profesional, sigur, de inalta calitate

Pag. 17

TURISMUL SPORTIV IN BUCOVINA

TURISMUL SPORTIV IN BUCOVINA


MOUNTAIN BIKING Muntii Bucovinei sunt un loc excelent pentru biking datorita climatului favorabil in timpul verii, peisajelor variate si multitudinii de atractii turistice naturale si culturale. Numai in regiunea Dorna exista patru rute circulare pentru fiecare nivel de dificultate, de la drumuri pavate prin paduri, pana la panorame montane accidentate, si care dureaza trei zile pentru a fi terminate. ALPINISM / ESCALADE / RAPELLING Pentru alpinistii amantori si profesionisti muntii Bucovinei sunt o optiune excelenta. Incepatorii pot beneficia de instructaj specializat pentru invatarea modului de folosire adecvata a echipamentului, legarea nodurilor si tehnicile de catarat. Pentru cei experimentati, adevarate provocari pot fi gasite pe Vf. Ousoru, sau in Rarau, Giumalau si Calimani. Via ferrata tiroliana: mersul pe sarma deasupra raului sau caderile controlate cu franghii si scripeti deasupra albiei raului sunt o modalitate mai noua de petrecere a timpului liber in zona sau pentru organizarea de team-buildinguri. CALARITUL Un mod din ce in ce mai popular de a savura zonele rurale este calare. Plimbari de mai multe zile prin muntii Calimani sunt disponibile prin intermediul Administratiei Parcului National Calimani. Calaria se practica la herghelia din localitatea Radauti, situata pe strada Bogdan Voda. Vizitatorii pot ncerca valoarea cailor de rasa n manejul amenajat n incinta. Pe hipodromul de lnga crescatorie se organizeaza concursuri hipice.
Pag. 18

TURISMUL SPORTIV IN BUCOVINA

TURISMUL SPORTIV IN BUCOVINA


VANATOAREA SI PESCUITUL Vnatoarea si pescuitul si-au gasit din totdeauna conditii, datorita varietatii formelor de relief, desimii retelei hidrografice, gradului mare de mpadurire a suprafetei judetului. Suceava este judetul care detine cel mai mare fond de vnatoare din tara: - Muntii Bistritei; - Raraul; - Giumalaul; - Calimanul; - Suhardul.

n podis, se vneaza (pe lnga unele rapitoare), iepurele si n ultima vreme fazanul (Patrauti). Judetul participa cu peste 18% la planul de carne de vnat pe tara. Rurile Bucovinei ofera conditii deosebit de favorabile pentru pescuit. n apele de munte, locul principal l ocupa pastravul si lipanul, iar n cele de podis cleanul, mreana, crapul, avatul si stiuca.

Pag. 19

TURISMUL SPORTIV IN BUCOVINA

TURISMUL SPORTIV IN BUCOVINA


SCHIATUL Mii de turisti romani si straini aleg Bucovina in fiecare iarna pentru conditiile excelente de schi. Sporturile de iarana se practica pe tot cuprinsul zonei, dar in special in statiunea balneo-climaterica Vatra Dornei, care fiind avantajata de pozitia sa (la o altitudine de 802 m), dispune si de prtii de schi si saniute amenajate (pe pantele muntilor Dealu Negru, Runc si Brnarel). Aici se gasesc prtii att pentru ncepatori, ct si pentru avansati.

ICE CLIMBING Cataratul pe stanci de gheata abrupte este un alt mod de a experimenta taramul Bucovinei pe timp de iarna. O zona minunata cunoscuta in aceste locuri drept Moara Dracului este locatia principala pentru aceasta activitate. Moara Dracului este o cascada izolata de 25 de metri inaltime, situata in salbaticul si pitorescul defileu Zugreni, care ingheata complet iarna.

Pag. 20

TURISMUL SPORTIV IN BUCOVINA

TURISMUL BALNEAR
Turismul balnear este practicat n special n depresiunea Dornelor si Cmpulungului. Izvoarele minerale de la Vatra Dornei: Prezenta izvoarelor minerale, impun o nota specifica acestei zone. Astfel, zacamintele de ape carbogazoase constau ntr-un numar de 37 izvoare, care apar pe teritoriul localitatilor: Poiana Cosnei, Dorna Candrenilor, Poiana Negrii, Vatra Dornei, Ortoaia, Saru Dornei, Panaci, Glodu, Drmova, Brosteni. Se mai cunosc surse de ape minerale la Poiana Stampei, Dornisoara, Neagra Sarului si Dragoiasa. Izvoarele minerale din zona erau cunoscute nca din anul 1790, dar primele amenajari n scop terapeutic au avut loc abia n 1845. Spre sfarsitul secolului al XIX lea au nceput sa fie folosite baile de namol care utilizau namolul extras din tinovul de la Poiana Stampei. Parcul orasului situat la poalele Dealului Negru este principala zona de concentrare a izvoarelor minerale precum si a institutiilor balneare si turistice. Chiar la intrarea n parc, vizitatorul ntlneste doua cladiri, im-punatoare prin dimensiuni si prin stilul baroc n care au fost concepute; construite n 1895, ele adapostesc sanatoriul balnear si clubul statiunii, prin-cipalele institutii utilizate de cei veniti la tratament.99) Statiunea dispune de doua baze de tratament, cu cazi pentru bai carbogazoase, pentru namol si cu sectii de hidroterapie. n statiune se poate face si cura de teren, pe aleile parcului. Pe lnga cura externa, se poate face si cura interna, datorita izvoarelor minerale. Statiunea dispunea de o capacitate de 1.100 de locuri n vile si complex, urmnd ca pe parcursul timpului acest numar sa se dubleze. O noua baza de tratament si odihna a orasului o constituie cea a Hotelului Intus. Sarea de la Cacica: Existenta comunei Cacica este strns legata de munca ce se desfasoara de la 27 si pna la chiar 48 de metri adncime n interiorul salinei. Ascunse de lumina zilei se afla lacul sarat, pestera piticilor si imensa sala de dans, ca si altarul Sf. Barbara, sfnta ocrotitoare a lucratorilor n adncuri. Aici jos domneste constant o temperatura de 4 grade C.

Pag. 21

TURISMUL BALNEAR

TURISMUL STIINTIFIC IN BUCOVINA


Peisajul minunat al Bucovinei este str juit de mun i, dealuri i obcini cu o flor i faun de o diversitate uimitoare. Aici putem vedea nc specii de arbori pe cale de dispari ie (tisa, lari a) i de animale (capre negre, coco ul de munte, rsul) n rezerva iile de la Pietrele Doamnei, Sl tioara i Poiana Stampei. P durile de brad, molid, pin sau foioase sunt apreciate de vn tori pentru c ad postesc adev rate comori cinegetice (ur i, cerbi, c priori, mistre i, vulpi, iepuri). Turismul stiintific este materializat prin studiile expertilor n numeroasele rezervatii din Bucovina, astfel: Rezervatii floristice Rezervatia Fanetele seculare de la Frumoasa (Suceava) Rezervatia Fanetele seculare de la Calafindesti (R. Siret) Rezervatia Fanetele seculare de la Ponoare (Suceava) Rezervatia fanetele montane de pe plaiul Todirescu (Campulung) Rezervatii geologice Rezervatia geologica Piatra Tibaului (Dorna) Rezervatia geologica Piatra Pinului si Piatra Soimului (Campulung) Rezervatia Cheia Lucavei (Campulung) Rezervatia Clipa de calcare triasice Paraul Cailor (Campulung) Rezervatia Cheia Moara Dracului (Campulung) Rezervatii mixte Rezervatia "12 Apostoli " (Dorna) Rezervatia Pietrele Doamnei - Rarau (Campulung) Rezervatia Cheile Zugrenilor (Dorna)
Pag. 22

Rezervatii forestiere Rezervatia (Quercetumul) de la Crujana (Suceava) Rezervatia Fagetul Dragomirna (Suceava) Rezervatia Tinovul Sarul Dornei (Dorna) Rezervatia Tinovul Mare (Poiana Stampei) (Dorna) Rezervatia "Tinovul Gaina - Lucina" (Campulung) Rezervatia Codrul Secular Giumalau (Campulung) Rezervatia Codrul Secular Slatioara (Campulung) Rezervatia Zamostea Lunca (Suceava) Rezervatia de jnepenis si Pinus cembra din muntii Calimani (Dorna)

TURISMUL STIINTIFIC IN BUCOVINA

TURISMUL STIINTIFIC IN BUCOVINA


PARCUL NATIONAL CALIMANI Mun ii C limani reprezint o individualitate geologic bine conturat , datorat n principal prezen ei masive a rocilor eruptive care creeaz aspecte peisagistice deosebite, inclusiv cratere ale vechilor vulcani. Existen a unor ntinse suprafe e de ecosisteme naturale, abunden a zmbrului i a jneap nului, prezen a coco ului de mesteac n au fost obiectivele principale ale cre rii acestui parc. Parcul acoper aproape n ntregime masivul muntos C limani care este situat n partea nord-vestic a grupei centrale a Carpa ilor Orientali, ntre cursul superior al Mure ului i Depresiunea Dornelor. Administrativ, se afl pe teritoriul jude elor Suceava, Mure , Harghita i Bistri a-N s ud. Mun ii C limani sunt cei mai nal i (2.102 m n Vf. Pietrosu) i masivi din cadrul lan ului vulcanic romnesc i sunt alc tui i n special din andezite, rezultate n urma a dou faze eruptive majore. Acestea au imprimat tr s turile de baz ale masivului: un platou vulcanic dominat de caldera C limani, cu vizibile urme ale vechilor cratere. n urma proceselor de nghe -dezghe au ap rut la baza unor versan i adev rate m ri de pietre. Ghe arii montani i-au l sat amprenta prin forme mai pu in expresive: fenomene periglaciare, pe versantul nordic al Re i i ului, Pietrosului i pe flancul vestic al Bistriciorului. Prin eroziune diferen iat au luat na tere forme de relief interesante: stncile uria e Pietrele Ro ii i 12 Apostoli, stncile din jurul vrfurilor Tihu (Nefertiti) i Ciungetu.

Pag. 23

TURISMUL STIINTIFIC IN BUCOVINA

TURISMUL DE AGREMENT
Bucovina, Bukowina, Buchenwald tinut in care basmele sunt inca aievea Manastirile pictate au dus faima locurilor pana departe, dar exista inca atatea locuri minunate, atatea alte atractii care merita luate in seama, satele pitoresti, pajistile pline de verdeata, mireasma padurilor de brad, stanile izolate si turmele de oi, agricultura traditionala, costumele populare, obiceiurile si mestesugurile, artizanatul. Bisericile si manastirile sunt fascinante, dar ochiul si sufletul oboseste repede si cauta altceva, e nevoie de schimbare. De aceea excursiile includ si vizite demonstrative la atelierele de ceramica neagra sau la cele de incondeiere a oualor de Paste, descinderi in adancul unei saline sapata manual sau intr-o gospodarie taraneasca autentica. In Vatra Humorului Asezare monahala inca de la 1415, Gura Humorului respira si astazi aerul Incarcat de istorie si legenda. Un orasel de munte in care trecutul si prezentul isi dau mana prieteneste. Un loc binecuvantat in care iti poti aduna gandurile intr-un minut in Manastirea Voronet, iesind de acolo eliberat de povara pacatelor..., un colt de lume unde ti-e tare drag sa traiesti... macar o vacanta. Valea raului Moldova, rezervatiile Piatra Soimului si Piatra Pinului, Parcul Dendrologic, Puntea Suspendata, Obcinile care Imbratiseaza orasul, sunt carari minunate de drumetie si plimbare. La mos Toader intri In gospodaria taraneasca traditionala, iar la Muzeul Obiceiurilor participi la toate sarbatorile bucovinene de peste an. Daca vei dori, un ghid te va calauzi pe "Drumul Imparatesc" (drum de munte, construit in timpul lui Ferdinand) sau, in miez de noapte, intr-un club pentru tineri (si nu numai) vei fredona "...it's a wonderful life...". Vatra Dornei activa Statiunea Vatra Dornei, datorita asezarii sale, reprezinta destinatia ideala pentru a evada din cotidianul traseelor turistice clasice. Puteti incerca ineditul turelor de aventura si privit din alt unghi: frumoasele peisaje ale muntilor Calimani, Giumalau, Rarau, Bistritei si Suhard. Turismul activ si de recreere ofera ambianta necesara destinderii prin practicarea diferitelor forme care completeaza o simpla drumetie montana. Peisajele si traseele turistice sunt abordate din alt unghi folosind alte capacitati fizice, decat simplul mers pe jos, perspectiva fiind cu totul inedita.

Pag. 24

TURISMUL DE AGREMENT

TURISMUL DE AGREMENT
Cu Hutulca la Moldovita In 1885, fabrica de vagoane Simmeringen Austria construia cateva vagoane pentru Compania de cai ferate Lemberg Cernauti si Societatea de Cai Ferate Bucovinene. Aproape 100 de ani, o mica locomotiva cu aburi a tras dupa ea cele 4 vagoane intr-un continuu du-te vino intre Vama si Moldovita. Astazi trenuletul (Hutulca) este tren de epoca si mai circula doar la comanda. Bucovina ofera asadar, "intoarcerea in timp" o calatorie memorabila cu un tren de 100 de ani. Calare spre 12 Apostoli "Parcul National Calimani" - imensa rezervatie (24.041 ha) ce cuprinde un platou andezitic dominat de caldera masivului cu acelasi nume. Acest munte vulcanic (inactiv de multa vreme), este un spectacol natural fascinant. Erodarea lavei vulcanice in timp a dat nastere la cele mai ciudate forme si figuri care rasar printre palcurile de padure ca si actorii dintr-un scenariu. Ele au capatat denumiri generice: Pietrele Rosii, Mosul, Maresalul, Nefertiti, Ramses, Godzila, intr-un cuvant "12 Apostoli". Excursiile sunt organizate de Administratia Parcului National Calimani, intr-o zi de mers calare, agale, printre aceste personaje. Ele stau acolo de secole sa strajuiasca intinderile de anemone si gentiane, de rhododendron, de jnepeni si ienuperi, sa bucure calatorul temerar si dornic de inedit. Cu caruta prin munti Program de drumetie pentru turisti comozi. Un decor montan, cum numai in Bucovina intalnesti, cu paduri si codri de brad, cu peisaje neasemuit de frumoase, cu izvoare limpezi si tril de pasarele O zi cu caruta prin munti este ca o intoarcere la copilaria pe care ai trait-o la bunici Foto safari in Calimani Cunoscuta sub denumirea de "Nature Observation", "Tourism Gardening" sau "Photo Capture", aceasta forma de turism se pare ca se bucura in prezent, de privilegiul de a fi cea mai raspandita in lume. Spre deosebire de celebrele curse Africa Safari, aceasta expeditie nu este prevazuta cu arsenal de foc, locul acestuia fiind preluat de echipamentele foto, menite sa surprinda si sa dezvaluie celor interesati o serie de aspecte "din lumea celor care nu cuvanta".
Pag. 25

TURISMUL DE AGREMENT

TURISMUL DE AGREMENT

TRASEE TURISTICE (PE SOSEA) Gura Humorului-Manastirea Humorului-Cacica-Solca-Arbore-Radauti-Putna-Marginea-Sucevita-Vatra MoldoviteiVama-Voronet-Gura Humorului (200 Km) Suceava- Dragomirna - Radauti - Putna (manastirea)- Marginea - Sucevita - Vatra Moldovitei - Campulung Moldovenesc - Voronet - Manastirea Humorului - Stupca - Suceava (262 Km) Suceava - Dragomirna - Radauti - Putna - Marginea - Sucevita - Vatra Moldovitei - Campulung Moldovenesc - Vatra Dornei - Zugreni - Brosteni - Pasul Tarnita - Voronet - Manastirea Humorului - Stupca - Suceava (380 Km) Suceava - Stupca - Manastirea Humorului - Voronet - Gura Humorului - Malini - Slatina - Baia - Falticeni - Probota Suceava (280 Km) Suceava - Falticeni - Baia - Malini - Slatina - Gura Humorului - Voronet - Manastirea Humorului - Stupca - Suceava (161 Km) Suceava - Stupca - Manastirea Humorului - Voronet - Campulung Moldovenesc - Rarau - Zugreni - Vatra Dornei Campulung Moldovenesc -Vatra Moldovitei - Sucevita - Marginea - Putna - Radauti - Arbore - Cacica - Dragomirna Suceava (400 Km) Suceava F lticeni M lini Slatina Poiana M rului V leni Stni oara Crucea Talienilor Valea Ungurului Valea Sabasei Borca Cotrga i Bro teni Holda Ostra Frasin Gura Humorului Suceava (250 km)

Pag. 26

TURISMUL DE AGREMENT

TURISMUL DE AGREMENT
TRASEE MONTANE (i) Masivul Rarau 1. Loc. Sl tioara Codrul Secular Sl tioara aua Ciobanului Cabana Rar u, 3 ore - triunghi ro u 2. Loc. Sl tioara Codrul Secular Sl tioara Popii Rar ului - aua Ciobanului Cabana Rar u, 3 ore - cruce albastr 3. Loc. Cmpulung Moldovenesc (Est) Cheile Moara Dracului aua Ciobanului Cabana Rar u, 5 ore vara, 6 ore iarna (traseu nerecomandat pe timp de iarn ) - cruce ro ie 4. Loc. Cmpulung Moldovenesc (Est) Izvorul Alb Prul Limpede aua Ciobanului Cabana Rar u, 4 ore cruce galben 5. Loc. Cmpulung Moldovenesc (Est) Izvorul Alb Cabana Rar u ( osea asfaltat ), 4 ore cerc ro u 6. Loc. Cmpulung Moldovenesc Dealu Bodea Poiana Sih striei Cabana Rar u, 3 ore triunghi galben 7. Loc. Cmpulung Moldovenesc Valea Seac Poiana Sih striei Cabana Rar u, 4 ore triunghi albastru 8. Loc. Cmpulung Moldovenesc Pr. Mesteac n Munceii Rar ului Cabana Rar u, 6 ore banda albastr 9. Loc. Pojorta Izvorul Giumal u Cabana Rar u, 4 ore banda galben 10. Cabana Rar u Cabana Giumal u, 4 ore banda ro ie 11. Cabana Rar u loc. Chiril, 3 ore cerc albastru 12. Cabana Rar u Cabana Zugreni, 3 ore triunghi ro u

(ii) Masivul Calimani 1. Vatra Dornei Poiana Spnzului Buza Serbii Poiana Runc Neagra arului, 18 ore triunghi albastru 2. Sat Dorna Candreni Moara Dracului sat aru Dornei, 7 ore cruce albastr 3. Sat Neagra Sarului Rezervatia 12 Apostoli Vf. Tamau paraul Haitii sub Vf. Pietri orul C ld rile Nordice eaua Negoiului Vf. Retiti Iezerul C limaniului Gura Haitii, 18 ore punct ro u 4. Sat Gura Haitii Vf. Pietrele Ro ii sat Dorni oara, 7 ore cruce ro ie 5. Sat Dorna Candreni sat Poiana Negrii Vf. 12 Apostoli Piciorul Herlei Gura Haitii Vf. C limanul Cerbului prul Bucini sat Coverca, 8 ore punct albastru 6. Sat Co na Vf. Co nei sat Poiana Negrii, 6 ore banda galben

Pag. 27

TURISMUL DE AGREMENT

TURISMUL RURAL IN BUCOVINA


Turismul rural (agroturismul) detine o pondere considerabila. Acesta este concentrat n jurul zonelor Vatra Dornei, Cmpulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului si n general n localitatile nvecinate manastirilor. Bucovina este unul dintre pu inele locuri din ar unde se mai p streaz tradi iile i portul popular. Duminica, oamenii din sate i afi eaz cu mndrie costumul popular cel bun, de mers la biseric , de Pa te femeile ndemnatice ale satului picteaz (nchistresc) ou le, iar de Anul Nou pute i asista la spectacolele folclorice unice i autentice: Ceata de Anul Nou, Masca ii (cu ursul de paie) i alte ritualuri de fertilitate i purificare. Ol ritul, cojoc ritul, esutul i fabricarea diverselor unelte sunt nc me te uguri vii n satele i ora ele bucovinene (Vama, Humor, Cmpulung, Marginea, Fundu Moldovei, Crlibaba). Faimoasa ceramic de Marginea, cu o tehnic de prelucrare datnd din perioada pre-dacic , este foarte c utat n Romnia i n afara grani elor. Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, aceasta trasatura fiind definitorie pentru bucovineni. Datorita unui exces de spatiu n gospodariile taranesti (mai ales n zona de munte a judetului) exista posibilitatea gazduirii turistilor n gospodarie, acestora oferindu-se camere aranjate si mobilate n stil bucovinean traditional, cu elemente folclorice de o valoare deosebita. Demn de retinut este faptul ca n cadrul gospodariilor agroturistice sucevene, turistii au ocazia sa serveasca produse alimentare 100% naturale, fara aditivi, conservanti sau compusi chimici sintetici.

Pag. 28

TURISMUL RURAL IN BUCOVINA

BUCATARIA BUCOVINEANA
Unicitatea acestei zone se poate observa i n domeniul gastronomiei locale. Aici totul se face din produsele naturale din gospod rie: alivencile, tocineii (totschen), bure ii (hribii) cu smntna, chi leagul, sarmalele, nvrtitele, p str vul n cobz i tochitur vor face deliciul c l torului. Ve i putea remarca o subtil mpletire de arome i ingrediente neobi nuite, ele fiind rezultatul unei armonioase convie uiri ntre popoarele din inutul Bucovinei. Gastronomia bucovinean are la baz buc t ria romneasc cu influen e din Austro-Ungaria, Polonia, Rusia, Turcia. Calatorul va fi cu siguranta incantat de: bor cu urechiu e (umplute cu o compozi ie de pe te afumat cu hribi t ia i i cu ceap pr jit ) bor de sfecl , care doar n Bucovina va fi servit ntr-un bol, unde cartofii fier i i abunden a de smntn , a teapt bor ul de putin de un ro u sngeriu, n care a fiert sfecla i cu mirodeniile; supa de g ina limpede, de un galben auriu, cu t i ei de casa foarte sub iri, ornat cu frunze proaspete de p trunjel, verzi i aromate; supa de vi ine si de mere, pe care doar aristocra ii secolului XVIII o serveau la marile ospe e domne ti; rasol sc ldat ntr-o crem de hrean cu smntn i cu pine pe vatr , cum doar bucovinenii tiu s o g teasc ; pui cu smntna i cu m m ligu a preparat la ceaun. gsc sau ra umplut cu mere acri oare, servit cu meri oare coapte; s rm lu e bucovinene, nvrtite n frunze de tevie, potbal, tei, fasole, servite cu salat de sfecl ro ie i hrean; r cituri de porc i de pe te, servite cu m m ligu , despre care se spunea c atunci cnd ranul are m m lig , bucatele se g sesc lesne;

Pag. 29

BUCATARIA BUCOVINEANA

BUCATARIA BUCOVINEANA
tocinei pr ji i din barabule bucovinene, sc lda i ntr-o mare de smntn ; dac vrei s te sim i un nobil rafinat vei ncerca, cu siguran , friptura de porc pres rat cu chimen i servit cu jeleu de coac ze sau compot de vi ine; p str vul oferit din cele mai vechi timpuri de apele repezi de munte, se poate op ri n unt pentru un osp burghez; g lu te cu crupe, cu o compozi ie de sl nin , carne afumat , ceap rumenit , pres rat cu sare i piper, puse n oal de lut i fierte n rul ; p str v p strat n cobz (din brad), prin iscusin a bucovineanului care s-a folosit de mirosul cetinii de brad pentru a crea cea mai rafinat i savuroas mncare p str v afumat la fum de cetin i p strat la hrzob de brad; i pentru c Bucovina are p duri i climat umed, aici ve i gusta cele mai savuroase bucate ob inute din hribi, hulubi e, g lbiori, ghebe, hr covi, opintici i bure i, care se prepar n cele mai diverse forme; varz cu carne i varz cu crna i de cas afuma i; cnedli prepara i din jum tate cartofi cruzi i jum tate cartofi fier i i care se serveau drept garnitur la fripturi, dar, n Bucovina de azi, sunt nvrti i prin pesmet pr jit cu zah r i scor i oar ; chiro te cu brnz , cartofi i brnz s rat , cartofi i ceap pr jit sau vi ine;

Pag. 30

BUCATARIA BUCOVINEANA

FESTIVALURI IN BUCOVINA
Bucovina este o regiune n care traditia populara si folclorul sunt bine pastrate si transmise din generatie n generatie. Astfel, putem enumera o sumedenie de manifestari folclorice care au loc pe teritoriul judetului Suceava: Vremea sezatorilor Hora Gospodarilor Festivalul de muzica religioasa Buna Vestire Vremea sezatorilor Flori din Bucovina Convietuiri Sarbatoarea salcmului Baia file de istorie simpozion Sezatoarea Cntecul cetinii Trgul mesterilor olari Ochi de paun Festivalul concurs Umor la Gura Humorului Trgul mesterilor populari Arcanul Festival international de folclor Hram de Sfnta Maria Hora la Prislop Dopa datina strabuna Festival concurs Silvestru Lungoci Festival Etnografie si Folclor Comori de suflet la Volovat Hora la Vama Comori de suflet romnesc Cntecul Obcinii Trgul copiilor mestesugari Datini si obiceiuri Paltinoasa Cornu Luncii Fundu Moldovei Paltinoasa Vatra Moldovitei Darmanesti Arbore Baia Falticeni Dorna Arini Radauti Gura Humorului Suceava Radauti Bilca Prislop Suceava Horodnic Suceava Volovat Vama Straja Moldovita Suceava Falticeni Februarie Martie Martie Martie Martie Mai Iunie Iunie Iulie Iulie Iulie Iulie August August August August August Septembrie Septembrie Septembrie Septembrie Septembrie Noiembrie Noiembrie Decembrie

Pag. 31

FESTIVALURI IN BUCOVINA