Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
s.c. c a s a d e b u c o v i n a - c l u b Pag. 1
d e m u n t e s.a.
n ntreg p mntul locuit de romni nu se g sesc alte inuturi, relativ mici, ca acelea, care s cuprind atta frumuse e i atta mbel ugare n amintiri din trecut, a a de ndep rtate i sfinte. N. Iorga
Pag. 2
Pag. 4
Pag. 6
Pag. 7
Pag. 8
TURISMUL RELIGIOS
Pag. 9
TURISMUL RELIGIOS
Pag. 10
TURISMUL RELIGIOS
Pag. 11
TURISMUL RELIGIOS
Pag. 12
TURISMUL RELIGIOS
Pag. 13
TURISMUL RELIGIOS
Pag. 14
TURISMUL RELIGIOS
Valoarea artistic excep ional a bisericii se datoreaz picturii sale. De i pictura interioar urmeaz programul iconografic al bisericilor moldovene ti de epoc , scena "Cavalcada mp ratului Constantin" face not aparte, alegoria avnd n vedere rolul pe care Moldova l-a jucat, prin personalitatea lui tefan cel Mare, n politica sud-est european , aceea de ap r tor al cre tin t ii, mpotriva expansiunii otomane. Tabloul votiv din chivotul de piatr , al mormntului lui Luca Arbore, care l prezint pe ctitor n costum de epoc , este cel mai important monument funerar n stil gotic din Moldova. Pictura exterioar a fost realizat n anul 1541 de zugravul Drago . De o valoare deosebit sunt temele "Moartea dreptului", "Moartea p c tosului", "Legenda Fiului risipitor", "Imnul Acatist", "Asediul Constantinopolului", "Judecata de apoi".
Pag. 15
TURISMUL RELIGIOS
Pag. 16
TURISMUL RELIGIOS
Pag. 17
n podis, se vneaza (pe lnga unele rapitoare), iepurele si n ultima vreme fazanul (Patrauti). Judetul participa cu peste 18% la planul de carne de vnat pe tara. Rurile Bucovinei ofera conditii deosebit de favorabile pentru pescuit. n apele de munte, locul principal l ocupa pastravul si lipanul, iar n cele de podis cleanul, mreana, crapul, avatul si stiuca.
Pag. 19
ICE CLIMBING Cataratul pe stanci de gheata abrupte este un alt mod de a experimenta taramul Bucovinei pe timp de iarna. O zona minunata cunoscuta in aceste locuri drept Moara Dracului este locatia principala pentru aceasta activitate. Moara Dracului este o cascada izolata de 25 de metri inaltime, situata in salbaticul si pitorescul defileu Zugreni, care ingheata complet iarna.
Pag. 20
TURISMUL BALNEAR
Turismul balnear este practicat n special n depresiunea Dornelor si Cmpulungului. Izvoarele minerale de la Vatra Dornei: Prezenta izvoarelor minerale, impun o nota specifica acestei zone. Astfel, zacamintele de ape carbogazoase constau ntr-un numar de 37 izvoare, care apar pe teritoriul localitatilor: Poiana Cosnei, Dorna Candrenilor, Poiana Negrii, Vatra Dornei, Ortoaia, Saru Dornei, Panaci, Glodu, Drmova, Brosteni. Se mai cunosc surse de ape minerale la Poiana Stampei, Dornisoara, Neagra Sarului si Dragoiasa. Izvoarele minerale din zona erau cunoscute nca din anul 1790, dar primele amenajari n scop terapeutic au avut loc abia n 1845. Spre sfarsitul secolului al XIX lea au nceput sa fie folosite baile de namol care utilizau namolul extras din tinovul de la Poiana Stampei. Parcul orasului situat la poalele Dealului Negru este principala zona de concentrare a izvoarelor minerale precum si a institutiilor balneare si turistice. Chiar la intrarea n parc, vizitatorul ntlneste doua cladiri, im-punatoare prin dimensiuni si prin stilul baroc n care au fost concepute; construite n 1895, ele adapostesc sanatoriul balnear si clubul statiunii, prin-cipalele institutii utilizate de cei veniti la tratament.99) Statiunea dispune de doua baze de tratament, cu cazi pentru bai carbogazoase, pentru namol si cu sectii de hidroterapie. n statiune se poate face si cura de teren, pe aleile parcului. Pe lnga cura externa, se poate face si cura interna, datorita izvoarelor minerale. Statiunea dispunea de o capacitate de 1.100 de locuri n vile si complex, urmnd ca pe parcursul timpului acest numar sa se dubleze. O noua baza de tratament si odihna a orasului o constituie cea a Hotelului Intus. Sarea de la Cacica: Existenta comunei Cacica este strns legata de munca ce se desfasoara de la 27 si pna la chiar 48 de metri adncime n interiorul salinei. Ascunse de lumina zilei se afla lacul sarat, pestera piticilor si imensa sala de dans, ca si altarul Sf. Barbara, sfnta ocrotitoare a lucratorilor n adncuri. Aici jos domneste constant o temperatura de 4 grade C.
Pag. 21
TURISMUL BALNEAR
Rezervatii forestiere Rezervatia (Quercetumul) de la Crujana (Suceava) Rezervatia Fagetul Dragomirna (Suceava) Rezervatia Tinovul Sarul Dornei (Dorna) Rezervatia Tinovul Mare (Poiana Stampei) (Dorna) Rezervatia "Tinovul Gaina - Lucina" (Campulung) Rezervatia Codrul Secular Giumalau (Campulung) Rezervatia Codrul Secular Slatioara (Campulung) Rezervatia Zamostea Lunca (Suceava) Rezervatia de jnepenis si Pinus cembra din muntii Calimani (Dorna)
Pag. 23
TURISMUL DE AGREMENT
Bucovina, Bukowina, Buchenwald tinut in care basmele sunt inca aievea Manastirile pictate au dus faima locurilor pana departe, dar exista inca atatea locuri minunate, atatea alte atractii care merita luate in seama, satele pitoresti, pajistile pline de verdeata, mireasma padurilor de brad, stanile izolate si turmele de oi, agricultura traditionala, costumele populare, obiceiurile si mestesugurile, artizanatul. Bisericile si manastirile sunt fascinante, dar ochiul si sufletul oboseste repede si cauta altceva, e nevoie de schimbare. De aceea excursiile includ si vizite demonstrative la atelierele de ceramica neagra sau la cele de incondeiere a oualor de Paste, descinderi in adancul unei saline sapata manual sau intr-o gospodarie taraneasca autentica. In Vatra Humorului Asezare monahala inca de la 1415, Gura Humorului respira si astazi aerul Incarcat de istorie si legenda. Un orasel de munte in care trecutul si prezentul isi dau mana prieteneste. Un loc binecuvantat in care iti poti aduna gandurile intr-un minut in Manastirea Voronet, iesind de acolo eliberat de povara pacatelor..., un colt de lume unde ti-e tare drag sa traiesti... macar o vacanta. Valea raului Moldova, rezervatiile Piatra Soimului si Piatra Pinului, Parcul Dendrologic, Puntea Suspendata, Obcinile care Imbratiseaza orasul, sunt carari minunate de drumetie si plimbare. La mos Toader intri In gospodaria taraneasca traditionala, iar la Muzeul Obiceiurilor participi la toate sarbatorile bucovinene de peste an. Daca vei dori, un ghid te va calauzi pe "Drumul Imparatesc" (drum de munte, construit in timpul lui Ferdinand) sau, in miez de noapte, intr-un club pentru tineri (si nu numai) vei fredona "...it's a wonderful life...". Vatra Dornei activa Statiunea Vatra Dornei, datorita asezarii sale, reprezinta destinatia ideala pentru a evada din cotidianul traseelor turistice clasice. Puteti incerca ineditul turelor de aventura si privit din alt unghi: frumoasele peisaje ale muntilor Calimani, Giumalau, Rarau, Bistritei si Suhard. Turismul activ si de recreere ofera ambianta necesara destinderii prin practicarea diferitelor forme care completeaza o simpla drumetie montana. Peisajele si traseele turistice sunt abordate din alt unghi folosind alte capacitati fizice, decat simplul mers pe jos, perspectiva fiind cu totul inedita.
Pag. 24
TURISMUL DE AGREMENT
TURISMUL DE AGREMENT
Cu Hutulca la Moldovita In 1885, fabrica de vagoane Simmeringen Austria construia cateva vagoane pentru Compania de cai ferate Lemberg Cernauti si Societatea de Cai Ferate Bucovinene. Aproape 100 de ani, o mica locomotiva cu aburi a tras dupa ea cele 4 vagoane intr-un continuu du-te vino intre Vama si Moldovita. Astazi trenuletul (Hutulca) este tren de epoca si mai circula doar la comanda. Bucovina ofera asadar, "intoarcerea in timp" o calatorie memorabila cu un tren de 100 de ani. Calare spre 12 Apostoli "Parcul National Calimani" - imensa rezervatie (24.041 ha) ce cuprinde un platou andezitic dominat de caldera masivului cu acelasi nume. Acest munte vulcanic (inactiv de multa vreme), este un spectacol natural fascinant. Erodarea lavei vulcanice in timp a dat nastere la cele mai ciudate forme si figuri care rasar printre palcurile de padure ca si actorii dintr-un scenariu. Ele au capatat denumiri generice: Pietrele Rosii, Mosul, Maresalul, Nefertiti, Ramses, Godzila, intr-un cuvant "12 Apostoli". Excursiile sunt organizate de Administratia Parcului National Calimani, intr-o zi de mers calare, agale, printre aceste personaje. Ele stau acolo de secole sa strajuiasca intinderile de anemone si gentiane, de rhododendron, de jnepeni si ienuperi, sa bucure calatorul temerar si dornic de inedit. Cu caruta prin munti Program de drumetie pentru turisti comozi. Un decor montan, cum numai in Bucovina intalnesti, cu paduri si codri de brad, cu peisaje neasemuit de frumoase, cu izvoare limpezi si tril de pasarele O zi cu caruta prin munti este ca o intoarcere la copilaria pe care ai trait-o la bunici Foto safari in Calimani Cunoscuta sub denumirea de "Nature Observation", "Tourism Gardening" sau "Photo Capture", aceasta forma de turism se pare ca se bucura in prezent, de privilegiul de a fi cea mai raspandita in lume. Spre deosebire de celebrele curse Africa Safari, aceasta expeditie nu este prevazuta cu arsenal de foc, locul acestuia fiind preluat de echipamentele foto, menite sa surprinda si sa dezvaluie celor interesati o serie de aspecte "din lumea celor care nu cuvanta".
Pag. 25
TURISMUL DE AGREMENT
TURISMUL DE AGREMENT
TRASEE TURISTICE (PE SOSEA) Gura Humorului-Manastirea Humorului-Cacica-Solca-Arbore-Radauti-Putna-Marginea-Sucevita-Vatra MoldoviteiVama-Voronet-Gura Humorului (200 Km) Suceava- Dragomirna - Radauti - Putna (manastirea)- Marginea - Sucevita - Vatra Moldovitei - Campulung Moldovenesc - Voronet - Manastirea Humorului - Stupca - Suceava (262 Km) Suceava - Dragomirna - Radauti - Putna - Marginea - Sucevita - Vatra Moldovitei - Campulung Moldovenesc - Vatra Dornei - Zugreni - Brosteni - Pasul Tarnita - Voronet - Manastirea Humorului - Stupca - Suceava (380 Km) Suceava - Stupca - Manastirea Humorului - Voronet - Gura Humorului - Malini - Slatina - Baia - Falticeni - Probota Suceava (280 Km) Suceava - Falticeni - Baia - Malini - Slatina - Gura Humorului - Voronet - Manastirea Humorului - Stupca - Suceava (161 Km) Suceava - Stupca - Manastirea Humorului - Voronet - Campulung Moldovenesc - Rarau - Zugreni - Vatra Dornei Campulung Moldovenesc -Vatra Moldovitei - Sucevita - Marginea - Putna - Radauti - Arbore - Cacica - Dragomirna Suceava (400 Km) Suceava F lticeni M lini Slatina Poiana M rului V leni Stni oara Crucea Talienilor Valea Ungurului Valea Sabasei Borca Cotrga i Bro teni Holda Ostra Frasin Gura Humorului Suceava (250 km)
Pag. 26
TURISMUL DE AGREMENT
TURISMUL DE AGREMENT
TRASEE MONTANE (i) Masivul Rarau 1. Loc. Sl tioara Codrul Secular Sl tioara aua Ciobanului Cabana Rar u, 3 ore - triunghi ro u 2. Loc. Sl tioara Codrul Secular Sl tioara Popii Rar ului - aua Ciobanului Cabana Rar u, 3 ore - cruce albastr 3. Loc. Cmpulung Moldovenesc (Est) Cheile Moara Dracului aua Ciobanului Cabana Rar u, 5 ore vara, 6 ore iarna (traseu nerecomandat pe timp de iarn ) - cruce ro ie 4. Loc. Cmpulung Moldovenesc (Est) Izvorul Alb Prul Limpede aua Ciobanului Cabana Rar u, 4 ore cruce galben 5. Loc. Cmpulung Moldovenesc (Est) Izvorul Alb Cabana Rar u ( osea asfaltat ), 4 ore cerc ro u 6. Loc. Cmpulung Moldovenesc Dealu Bodea Poiana Sih striei Cabana Rar u, 3 ore triunghi galben 7. Loc. Cmpulung Moldovenesc Valea Seac Poiana Sih striei Cabana Rar u, 4 ore triunghi albastru 8. Loc. Cmpulung Moldovenesc Pr. Mesteac n Munceii Rar ului Cabana Rar u, 6 ore banda albastr 9. Loc. Pojorta Izvorul Giumal u Cabana Rar u, 4 ore banda galben 10. Cabana Rar u Cabana Giumal u, 4 ore banda ro ie 11. Cabana Rar u loc. Chiril, 3 ore cerc albastru 12. Cabana Rar u Cabana Zugreni, 3 ore triunghi ro u
(ii) Masivul Calimani 1. Vatra Dornei Poiana Spnzului Buza Serbii Poiana Runc Neagra arului, 18 ore triunghi albastru 2. Sat Dorna Candreni Moara Dracului sat aru Dornei, 7 ore cruce albastr 3. Sat Neagra Sarului Rezervatia 12 Apostoli Vf. Tamau paraul Haitii sub Vf. Pietri orul C ld rile Nordice eaua Negoiului Vf. Retiti Iezerul C limaniului Gura Haitii, 18 ore punct ro u 4. Sat Gura Haitii Vf. Pietrele Ro ii sat Dorni oara, 7 ore cruce ro ie 5. Sat Dorna Candreni sat Poiana Negrii Vf. 12 Apostoli Piciorul Herlei Gura Haitii Vf. C limanul Cerbului prul Bucini sat Coverca, 8 ore punct albastru 6. Sat Co na Vf. Co nei sat Poiana Negrii, 6 ore banda galben
Pag. 27
TURISMUL DE AGREMENT
Pag. 28
BUCATARIA BUCOVINEANA
Unicitatea acestei zone se poate observa i n domeniul gastronomiei locale. Aici totul se face din produsele naturale din gospod rie: alivencile, tocineii (totschen), bure ii (hribii) cu smntna, chi leagul, sarmalele, nvrtitele, p str vul n cobz i tochitur vor face deliciul c l torului. Ve i putea remarca o subtil mpletire de arome i ingrediente neobi nuite, ele fiind rezultatul unei armonioase convie uiri ntre popoarele din inutul Bucovinei. Gastronomia bucovinean are la baz buc t ria romneasc cu influen e din Austro-Ungaria, Polonia, Rusia, Turcia. Calatorul va fi cu siguranta incantat de: bor cu urechiu e (umplute cu o compozi ie de pe te afumat cu hribi t ia i i cu ceap pr jit ) bor de sfecl , care doar n Bucovina va fi servit ntr-un bol, unde cartofii fier i i abunden a de smntn , a teapt bor ul de putin de un ro u sngeriu, n care a fiert sfecla i cu mirodeniile; supa de g ina limpede, de un galben auriu, cu t i ei de casa foarte sub iri, ornat cu frunze proaspete de p trunjel, verzi i aromate; supa de vi ine si de mere, pe care doar aristocra ii secolului XVIII o serveau la marile ospe e domne ti; rasol sc ldat ntr-o crem de hrean cu smntn i cu pine pe vatr , cum doar bucovinenii tiu s o g teasc ; pui cu smntna i cu m m ligu a preparat la ceaun. gsc sau ra umplut cu mere acri oare, servit cu meri oare coapte; s rm lu e bucovinene, nvrtite n frunze de tevie, potbal, tei, fasole, servite cu salat de sfecl ro ie i hrean; r cituri de porc i de pe te, servite cu m m ligu , despre care se spunea c atunci cnd ranul are m m lig , bucatele se g sesc lesne;
Pag. 29
BUCATARIA BUCOVINEANA
BUCATARIA BUCOVINEANA
tocinei pr ji i din barabule bucovinene, sc lda i ntr-o mare de smntn ; dac vrei s te sim i un nobil rafinat vei ncerca, cu siguran , friptura de porc pres rat cu chimen i servit cu jeleu de coac ze sau compot de vi ine; p str vul oferit din cele mai vechi timpuri de apele repezi de munte, se poate op ri n unt pentru un osp burghez; g lu te cu crupe, cu o compozi ie de sl nin , carne afumat , ceap rumenit , pres rat cu sare i piper, puse n oal de lut i fierte n rul ; p str v p strat n cobz (din brad), prin iscusin a bucovineanului care s-a folosit de mirosul cetinii de brad pentru a crea cea mai rafinat i savuroas mncare p str v afumat la fum de cetin i p strat la hrzob de brad; i pentru c Bucovina are p duri i climat umed, aici ve i gusta cele mai savuroase bucate ob inute din hribi, hulubi e, g lbiori, ghebe, hr covi, opintici i bure i, care se prepar n cele mai diverse forme; varz cu carne i varz cu crna i de cas afuma i; cnedli prepara i din jum tate cartofi cruzi i jum tate cartofi fier i i care se serveau drept garnitur la fripturi, dar, n Bucovina de azi, sunt nvrti i prin pesmet pr jit cu zah r i scor i oar ; chiro te cu brnz , cartofi i brnz s rat , cartofi i ceap pr jit sau vi ine;
Pag. 30
BUCATARIA BUCOVINEANA
FESTIVALURI IN BUCOVINA
Bucovina este o regiune n care traditia populara si folclorul sunt bine pastrate si transmise din generatie n generatie. Astfel, putem enumera o sumedenie de manifestari folclorice care au loc pe teritoriul judetului Suceava: Vremea sezatorilor Hora Gospodarilor Festivalul de muzica religioasa Buna Vestire Vremea sezatorilor Flori din Bucovina Convietuiri Sarbatoarea salcmului Baia file de istorie simpozion Sezatoarea Cntecul cetinii Trgul mesterilor olari Ochi de paun Festivalul concurs Umor la Gura Humorului Trgul mesterilor populari Arcanul Festival international de folclor Hram de Sfnta Maria Hora la Prislop Dopa datina strabuna Festival concurs Silvestru Lungoci Festival Etnografie si Folclor Comori de suflet la Volovat Hora la Vama Comori de suflet romnesc Cntecul Obcinii Trgul copiilor mestesugari Datini si obiceiuri Paltinoasa Cornu Luncii Fundu Moldovei Paltinoasa Vatra Moldovitei Darmanesti Arbore Baia Falticeni Dorna Arini Radauti Gura Humorului Suceava Radauti Bilca Prislop Suceava Horodnic Suceava Volovat Vama Straja Moldovita Suceava Falticeni Februarie Martie Martie Martie Martie Mai Iunie Iunie Iulie Iulie Iulie Iulie August August August August August Septembrie Septembrie Septembrie Septembrie Septembrie Noiembrie Noiembrie Decembrie
Pag. 31
FESTIVALURI IN BUCOVINA