›






   

 
|

 
 
 
Œ
    



In partea de nord a Romaniei, in nord-vestul Moldovei, pe malul
drept al raului Suceava.


Cea mai importanta forma de relief este reprezentata de munti:
Rarau, Giumalau, Calimani - cel mai inalt complex vulcanic din
Carpatii Romanesti. Aici exista o rezervatie complexa ce a fost
infiintata cu scopul ocrotirii faunei si florei.


Aeroportul: Salcea, situat la 12 km de Suceava.
Transport rutier: E85.

-



  


  
 

  
 

 





 



|

Œ
 





Œ
 





Gura Humorului este aşezat în inima Bucovinei, oraşul fiind înconjurat de dealuri împădurite. Pe
timpuri, Gura Humorului a fost baza unor puternice fortificaţii, care cuprindeau aproximativ toată
suprafaţa actuală; urme ale acestor fortificaţii se pot vedea încă pe dealurile din împrejurimi.
Sunt multe legende privind originile oraşului; cea mai cunoscută dintre ele este cea care
povesteşte că Gura Humorului este locul unde Dragoş Vodă a răpus bourul² un cartier al
oraşului este numit din timpuri străvechi ÄBouri´. O altă legendă leagă destinul oraşului de cel al
domnitorului Bogdan, tatăl lui Ştefan cel Mare, iar cea mai recentă dintre ele spune că doamna
Elena, soţia lui Petru Rareş, şi-ar fi îngropat averea într-un loc de lângă oraş, numit ÄPietrele
Doamnei´. Istoria oraşului s-a împletit de-a lungul timpului cu istoria ţinutului în care se află²
Bucovina.
Bucovina este in primul rand o impletire de obiceiuri si culturi a mai multor popoare:
unguri, germani, ruşi, ucraineni şi poloni. Astfel, există sate întregi de poloni (Poiana
Micului, Pleşa, Soloneţ), regiuni populate de nemţi, huţuli (o minoritate rusă, cu limba şi
port proprii) şi ucraineni, care trăiesc în perfectă înţelegere cu oamenii de aici. Germanii
au avut poate cea mai puternică influenţă; chiar numele de ÄBucovina´ a fost dat de ei
(Äţara fagilor´). Ei au lăsat în urma lor numeroase edificii care sunt uşor de recunoscut
datorită arhitecturii specifice (şcoli, primării, muzee).
Neîndoielnic, Ştefan cel Mare şi urmaşii lui au lăsat acestei zone comoara cea mai de preţ:
mănăstirile pictate (Voroneţ, Humor, Moldoviţa, Suceviţa, Arbore, Putna), construite în
urma unor victorii, Äîntru slava Domnului´² ele sunt o continuare directă a stilului bizantin
de pictură, îmbogăţit cu elemente locale. Această transpunere în imagine a unor vremi de
mult apuse şi a unor scene biblice interpretate într-o manieră proprie, cu influenţe
populare, le face unice în lume.
Din această salbă de mănăstiri, cea mai de preţ şi cea mai celebră este probabil Voroneţul, căruia i-a fost decernat premiul ,,Mărul de Aur¶¶ al
UNESCO pentru monumente istorice. Voroneţul este faimos pentru culoarea predominantă cu care a fost pictat la exterior² albastrul, a cărei
misterioasă compoziţie chimică nu a fost încă descifrată. Toate mănăstirile au, de altfel, o culoare predominantă: Humor²roşu, Moldoviţa²
galben, Arbore²verde, Suceviţa²roşu şi verde. |

Œ
 





Œ
  

 


   

 !


ce include manastirile Voronet,    

 "
 
 unde se gasesc manastirile Probota ,
Humor, Sucevita, Arbore,Moldovita, Dragomirna, Putna, Cetatea Slatina si Râsca; din punct de vedere turistic aceasta zona trebuie
de Scaun Suceava, municipiul Radauti cu Biserica Bogdana si considerata în strânsa relatie cu zona manastirilor Bucovinei si a celor din
Orasul Gura Humorului . Aceasta zona este strabatuta de 3 judetul Neamt . Este strabatuta de 2 drumuri principale Tîrgu Neamt ±
drumuri principale : Bucuresti ± Suceava ± Siret ( DN2 ± E85 ) , Boroaia ± Falticeni ( DJ153 ) , Paltinoasa ± Falticeni (DJ174 ) .
Suceava ± Câmpulung Moldovenesc ± Vatra Dornei ( DN17 ±
E576 ) si Radauti ± Sucevita ± Sadova (DN 17A) . Subzona Cacica  "#


$, întinsa între rezervatiile stiintifice si
± Solca detine ca obiective turistice manastirea si Hanul Solca ,
cabana ³ Trei Iazuri ³ , Salina Cacica , bisericile de lemn de la
Cacica si Solca si cele 2 statiuni balneoclimaterice nou propuse :
Solca si Cacica.
, ce cuprinde bazinul Dornelor, statiunea
|

monumentele naturii: Pietrele Doamnei si Codrii Seculari Slatioara si N-V
judetului. Ca obiective întâlnim : cadrul natural Moldova Sulita, Izvoarele
Sucevei , masivul Giumalau ± Rarau , centre de arta si folclor . Este
strabatuta de 3 artere principale : E 576 ± DN 17 Suceava ± Vatra Dornei ,
DN17A Câmpulung Moldovenesc ± Vatra Moldovitei si Câmpulung
Moldovenesc ± Rarau ± Chiril ( DN17 B) .
% %   
balneoclimaterica de importanta nationala cu acelasi nume, Valea Bistritei,
localitati cu izvoare de apa minerala la Dorna Candrenilor , Saru Dornei ,
Poiana Negrii , Panaci , Dârmoxa, Brosteni , satul Ciocanesti renumit prin
arta mesterilor locali privind decoratiile exterioare ale caselor taranesti,
Masivul Suhard-Ousoul. Este strabatuta de drumurile principale : Brosteni ±
Zugreni ± Vatra Dornei ( DN 17B ), Vatra Dornei ± Iacobeni ± Cîrlibaba (DN
18), Vatra Dornei ± Dorna Candrenilor ± Lunca Ilvei ( DN 17 ) , Brosteni ±
Dîrmoxa ± Panaci ± Vatra Dornei ( DJ 174 )
Œ
  

 


 
 
 Œ

Tinuturile Bucovinei înglobeaza pagini de istorie, traditii si obiceiuri
stravechi, monumente unice si mestesuguri specifice, ctitorii medievale
care atesta o permanenta spirituala si istorica a locuitorilor acestor
meleaguri.

Turismul cultural in Romania este in general de natura religioasa,

practicat în cea mai mare masura de turistii straini, atrasi de
frumusetea si de încarcatura cultural-istorica a obiectivelor turistice
(manastiri, biserici, muzee, etc.). Aceasta forma de turism comporta o
latura informationala, turisti fiind motivati de ideea de învata si de a
cunoaste lucruri noi despre aceste locuri.

Zona este presarata pe toata întinderea ei cu biserici si manastiri

renumite pentru picturile exteriore si interioare, edificii unice în lume
(au primit în 1975 premiul ÄMarul de Aur´ acordate de Uniunea
Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor din Turism). Manastirile au
fost ridicate aproape toate în secolele XV ± XVI în timpul domniei
voievozilor Stefan cel Mare si Petru Rares. Fiecare dintre acestea are
o culoare dominanta (Äalbastrul de Voronet´, Äverde de Sucevita´ etc.)
si prezinta scene unice prin compozitia lor grafica, scene care descriu
scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria
Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor, Geneza la Voronet,
Scara virtutilor la Humor, etc.).

Cetatea de Scaun (Suceava) este ctitoria domnitorilor Musatini si nu a

putut fi cucerita niciodata. Astazi se pot admira masivele zone
exterioare, parti din tunuri si ruine ale constructiilor interioare.

Hanul Domnesc dateaza din secolul al XVII-lea si este situat in centrul

Sucevei. El a reprezentat de-a lungul timpului locul de intalnire si de
petrecere a fiilor de domni intorsi de la vanatoare din codrii Sucevei.
Aici poposea in trecut si imparatul Austro-Ungariei. Acum aceasta
cladire adaposteste Muzeul de Etnografie si Arta Populara.
|
&
 
 
 Œ

 
 
 Œ


(!)%*)* +!*(%+ ,

*%
Cetatea de Scaun a Sucevei
Cetatea Şcheia Suceava
Complexul Medieval Zamca - Suceava
Biserici şi mănăstiri din Suceava
Curtea Domnească Suceava - Complexul Muzeal Bucovina
Hanul Domnesc Suceava - Complexul Muzeal Bucovina
Muzeul de Istorie al Bucovinei - Complexul Muzeal Bucovina
Muzeul satului bucovinean - Complexul Muzeal Bucovina
Observatorul Astronomic Suceava - Complexul Muzeal Bucovina
Muzeul de Ştiinţele Naturii Suceava - Complexul Muzeal Bucovina
Casa memorială Simeon Florea Marian - Complexul Muzeal Bucovina

)+
Muzeul de artă Ion Irimescu
Galeria oamenilor de seamă din Fălticeni
Muzeul apelor din Fălticeni
Casa memorială Mihail Sadoveanu

-*.*$(**
Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina

/$|**+-$((%+
Muzeul "Arta Lemnului"
Colecţia etnografică Ion Ţugui

|
'
 
 
 Œ

 
 
 Œ


(!)%*)* +!*(%+ , )

Catedrala catolică Cacica
%)(+ Chilia lui Daniil Sihastrul - Putna
Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică Casa memorială "Eusebiu Camilar" din Udeşti
Muzeul de artă populară Casa - muzeu Solca
Parcul oraşului Casa memorială "Ciprian Porumbescu" Stupca
Muzeul orăşenesc Muzeul "Ciprian Porumbescu" Stupca
Casa memorială "Nicolae Labiş" Mălini
11*2
Muzeul etnografic

)
Muzeul de istorie
Casa Simeon Florea Marian

|
0
 
 
 Œ

 
   
Œ


Domnitorii Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Alexandru

Lăpuşneanu, urmaţi de Movileşti (1466-1600), au
împodobit Bucovina cu bisericile şi mănăstirile
fortificate care-i fac astăzi faima. După 1530,
construcţii din sec. XV-XVI au fost împodobite cu
frescă exterioară la iniţiativa domnitorului Petru Rareş,
a mitropolitului Grigorie Roşca, a boierilor Arbore şi
Movileşti.

Lăcaşurile din Bucovina îşi continuă şi astăzi menirea

prin grija restauratorilor şi a obştilor călugăreşti.
Frescele exterioare ale bisericilor Humor (1535),
Moldoviţa (1537), Arbore (1541), Voroneţ (1547),
Suceviţa (1596), arhitectura şi pictura mănăstirilor
Putna, Dragomirna, Râşca, Slatina, ale bisericilor
Pătrăuţi, Bălineşti, Probota, Bogdana, bogatele muzee
de artă medievală, frumuseţea peisajului şi a creaţiei
artistice populare au dus la înscrierea tezaurului din
Bucovina în catalogul £ !" #



 



|
3
 
   

 
   
Œ

Desi de cele mai multe ori Bucovina este asociata cu manastirile Putna, Humor, Voronet, Moldovita si Sucevita, in realitate numarul
obiectivelor religioase din zona este mult mai mare:
Biserica ³Inaltarea Sf. Cruci " Patrauti
Biserica "Sf. Gheorghe" (Biserica Alba) din Baia
Manastirea Dragomirna
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Baia
Manastirea "Sf. Ioan" Suceava
Manastirea Slatina
Biserica "Sf. Dumitru" Suceava
Manastirea Rasca
Biserica "Sf. Ioan Botezatorul" (Coconilor) Suceava
Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din Dolhesti
Biserica "Sf. Ilie" Suceava
Manastirea Voronet
Biserica "Invierea" Suceava
Manastirea Humor
Biserica "Inaltarea Domnului" - Teodoreni din Burdujeni
Biserica "Sfintii Apostoli Petru si Pavel", Solca
Biserica "Sf. Treime" Burdujeni
Manastirea Moldovita
Complexul manastiresc - fortificat "Zamca" Suceava
Manastirea Sucevita
Biserica "Sf. Cruce" Suceava
Biserica "Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul" Arbore
Biserica Hagigadar
Biserica "Intrarea Maicii Domnului in Biserica", Putna
Biserica "Sf. Simion" (Turnu Rosu) Suceava
Manastirea Putna
Cetatea Scheia
Chilia lui Daniil Sihastrul
Cetatea de Scaun a Sucevei
"Biserica tuturor sfintilor" din Parhauti
Curtea Domneasca Suceava
Biserica "Sf. Nicolae" - Bogdana, Radauti
Hanul Domnesc Suceava
Biserica "Sf. Treime" din Siret
Manastirea Probota
Biserica "Sf. Ioan Botezatorul" Siret
Catedrala catolica din Baia
Biserica "Sf. Onufrie"
Biserica "Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul" din Reuseni
Biserica "Sf. Nicolae" Suceava

|
4
 
   

 
   
Œ

$+)|*)+

Biserica mănăstirii PuTna, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este prima dintre
ctitoriile lui Ştefan cel Mare. Lucrările de construcţie a mănăstirii ce urma să fie necropolă
domnească, au început la 10 iulie 1466 şi s-au încheiat în 1469, iar în 1481 erau finalizate
fortificaţiile de incintă. Lăcaşul a avut mult de suferit, de-a lungul timpului, din cauza unui
puternic incendiu, prădat în două rânduri de cazaci, apoi de polonezi. Puternicul cutremur
din 1739 a contribuit şi mai mult la ruinarea mănăstirii.

Biserica necropolă din mijlocul incintei are dimensiuni neobişnuit de mari pentru acea
vreme. Zidurile sunt din piatră brută legată cu mortar, sprijinite de 12 contraforţi.
Turla este înaltă şi bine proporţionată, cu tamburul în stil baroc, pe o bază stelară,
împodobită cu coloane răsucite şi capitaluri corintice.

În pronaos se află mormintele lui Bogdan al III- lea mort la 1517, a surorii acestuia Maria
(m.1518), al Mariei, soţia lui Petru Rareş (m.1529) şi al lui Ştefăniţă Vodă (m.1527).
În partea de sud a gropniţei, se află mormântul lui Ştefan cel Mare, acoperit cu un
baldachin din marmură albă. Sarcofagul are minunate motive ornamentale de o înaltă
valoare artistică. Piatra tombală, din marmură albă, are o bordură exterioară realizată
dintr-o împletitură de frunze de stejar, urmată de o pisanie.

|
5
 
   

 
   
Œ

$+).*$(

In padurile nesfarsite de la poalele Obcinei Mari, vornicul Oana

intemeiza loc de rugaciune pe valea riului Humor dupa 1400, in
vremea domniei lui Alexandru cel Bun. Se mai vad ruinele zidurilor
in vecinatatea actualei biserici a manastirii Humor construita in 1530
,cu cheltuiala si osteneala "logofatuluiTeodor Bubuiog, indemnat de
Petru Rares. Viata monahala a calugarilor a fost intrerupta in 1785,
la anexarea Bukovinei de imperiul Habsburgic; biserica s-a mentinut
cu indeletnicirile parohiale pana in la 1 august 1991 cand si-a
recapatat statutul de manastire, acum fiind slujita de calugarite.

Caracteristic la biserica mănăstirii Humor este acea desfăşurare a

picturii, în dauna decoraţiei arhitecturale a faţadelor, care va deveni
o caracteristică a bisericilor construite în timpul domniei lui Petru
Rareş. Inovaţia apare la pridvor, care la Humor este deschis în
patru arcade în arc frânt. În interiorul bisericii sunt tablourile votive:
unul prezintă familia domnitorului Petru Rareş, celălalt se află în
gropniţă şi prezintă pe logofătul Teodor Bubuiog şi soţia sa
Anastasia, iar al treilea tablou votiv îl prezintă pe Daniil hatmanul şi
pârcălabul Sucevei şi pe soţia acestuia, Anastasia.

|

 
   

 
   
Œ

$+)%((+)

Cea mai vestita ctitorie a lui Stefan cel Mare, cel mai cunoscut monument de arta
religioasa medievala a Bucovinei, se afla la cativa kilometri de orasul Gura
Humorului, sub obcini impadurite grele de racoare si de pace.

Ridicat in 1488, lacasul a fost destinat de catre voievod sfatuitorului sau de incredere,
Daniil Sihastrul, a carui piatra de mormant se pastreaza aici, in vreme ce cunoscutu-i
adapost sapat in stanca se afla la Putna.
De dimensiuni relativ reduse, biserica are un plan
tronconic. Arhitectural, ea este caracteristica stilului
moldovenesc al vremii: turla pe naos suspendata pe
boltiri cu arcuri diagonale. Altarul si naosul conserva
pictura interioara de la construirea bisericii.
Impresionanta sub multe aspecte, aceasta pictura
retine atentia nu mai putin decat fresca exterioara,
care devine celebra prin al ei "albastru de Voronet".
Aceasta a fost realizata pe pridvorul inchis realizat
in 1547 la dorinta mitropolitului Grigore Rosca.

Pe zidul vestic, Judecata de apoi incanta si

cutremura. Pronaosul bisericii a fost pictat in 1550
prin grija mitropolitului Teofan. Cu decoratia
exterioara de la Voronet se incheie marea epoca a
picturii murale care il are ca sustinator pe domnitorul
Petru Rares (1527-1538 si 1541-1546).

|

 
   

 
   
Œ

$+)$((%)
Biserica ³Buna Vestire³

Alunecarile de teren au distrus cea mai veche zidire manastireasca de la

Moldovita. Actuala manastire, avand incinta intarita de ziduri inalte si
turnuri, dateaza din din 1532 si este opera domnitorului Petru Rares.
Monument de arta veche, biserica impresioneaza prin turla de pe naos,
sustinuta de arce etajate, dar si prin pictura ei murala care dateaza din
1537 si care-i acopera interiorul si exteriorul.

Pictura interioară, repictată culoare peste culoare în secolul al XVII -lea,

respectă conţinutul ideatic şi programul iconografic al epocii lui Ştefan
cel Mare.

Tabloul votiv în care este prezentat ctitorul împreună cu familia sa, deşi
păstrează caracterul unor portrete oficiale, vădeşte preocuparea
artistului de a reda prin intermediul tehnicii proprii portretului, viaţa
lăuntrică a personajelor.

Aici se conserva in conditii foarte bune, intre altele, "Arborele lui Iesei" si
"Asediul Constantinopolelui". In 1612, mitropolitul Efrem, refacand incinta
fortificata, inalta clisarnita (care adaposteste acum o valoroasa colectie
de arta veche moldoveneasca) si turnul de poarta.

|

 
   

 
   
Œ

$+)*%)
Biserica ³Buna Vestire³

In vremurile tulburi, pline de nesiguranta si amenintare, de la sfarsitul

secolului al XVI-lea, Sucevita a fost construita ca o adevarata manastire -
cetate, cu masive ziduri de incinta si cu puternice turnuri de aparare,
destinata a fi necropola, stralucita ctitorie voievodala, adevarat blazon al
familiei Movila. Constructia a fost finalizata la 9 iunie 1591.

Biserica manastirii cu hramul "Invierea Domnului", avand planul

moldovenesc treflat, resimte puternic traditia bizantina a artei locale.

Pictura are o serie de trasaturi noi, atat in conceptia iconografica, cat si in

compozitie si desen. Sucevita reprezinta un adevarat "testament al artei
moldovenesti".
Specific la Sucevita, este caracterul narativ al picturilor, ceea ce a facut ca
unitatea ansamblului sa fie faramitata intr-o multime de mici tablouri, fiecare
cu personalitatea lui artistica.
Printre cele mai reprezentative teme prezente in pictura exterioara a
Sucevitei se afla Arborele lui Ieseu, Scara lui Ioan Climax in care este redata
lupta dintre bine si rau, Friza profetilor si filozofilor antichitatii, intre care
regasim pe David si Solomon, Homer, Sofocle, Aristotel.
Pictura Sucevitei este cel mai complex ansamblu iconografic dintre bisericile
feudale din Moldova.

|

 
   

 
   
Œ

!6)|**(+!())(*6
!(

În aprilie 1502, Luca Arbore, hatman al Sucevei, începe să

construiască curţile sale din Arbore şi biserica care avea destinaţia de
paraclis. Este zidită din piatră brută.
Zidurile laterale se prelungesc spre vest cu cca. 2,5 m dincolo de
peretele pronaosului, unindu-se la partea superioară într-o boltă
semicilindrică, creându-se o arcadă, element arhitectural original care
apare pentru prima dată în arhitectura bisericilor de epocă.
Valoarea artistică excepţională a bisericii se datorează picturii sale.
Deşi pictura interioară urmează programul iconografic al bisericilor
moldoveneşti de epocă, scena "Cavalcada împăratului Constantin"
face notă aparte, alegoria având în vedere rolul pe care Moldova l-a
jucat, prin personalitatea lui Ştefan cel Mare, în politica sud-est
europeană, aceea de apărător al creştinătăţii, împotriva expansiunii
otomane.
Tabloul votiv din chivotul de piatră, al mormântului lui Luca Arbore,
care îl prezintă pe ctitor în costum de epocă, este cel mai important
monument funerar în stil gotic din Moldova.
Pictura exterioară a fost realizată în anul 1541 de zugravul Dragoş. De
o valoare deosebită sunt temele "Moartea dreptului", "Moartea
păcătosului", "Legenda Fiului risipitor", "Imnul Acatist", "Asediul
Constantinopolului", "Judecata de apoi".

|
&
 
   

 
   
Œ

$+)-($+

Ctitorie situata in comuna Mitocu Dragomirnei, din 1609 a marelui carturar si miniaturist
Anastasie Crimca si a marelui logofat Lupu Stroici. Ulterior, in anul 1627, din porunca
domnitorului Moldovei, Miron Barnovschi, se construiesc masive ziduri de aparare,
flancate de turnuri de aparare si contraforti care-i dau aspectul unei formidabile cetati.
Prin proportii si elemente decorative, Dragomirna reprezinta o noua etapa a arhitecturii
moldovenesti. Un prim element novator este turla foarte inalta si svelta. Printre alte
elemente noi sunt fatadele din piatra bruta, pilastrii si turla sculptata in piatra ce creeaza
imaginea unei adevarate dantelarii. Braul torsada care incinge longitudinal biserica in
partea de mijloc, constituie un alt element arhitectural nou. Influenta gotica se resimte la
ancadramentele usilor si ferestrelor.
Pictura interioara se distinge ca element de noutate in alegerea si tratarea temelor, cu
multe elemente ale artei miniate. Aici au realizat frescele mesterii locali Craciun, Maties,
Ignat si Grigorie. Muzeul manastirii cuprinde manuscrise, broderii, odoare de pret, icoane
vechi de o deosebita valoare.

|
'
 
   

 
 
Œ

!(**||+)
Numeroase locatii din Bucovina (in special in regiunea Vatra Dornei) sunt perfecte pentru lansarea cu parapanta; coline pline cu iarba,
rotunjite pentru o decolare usoara in curenti de aer calzi permit parapantei sa pluteasca ore intregi. Parapantistii nelicentiati trebuie sa
urmeze un curs de 7 zile tinut de un instructor experimentat.

|$!*!|*7)+-8
Din aprilie pana in octombrie, raurile Dorna si Bistrita sunt excelente pentru rafting. Puterea cascadelor este variata, iar cursurile sunt
potrivite atat pentru incepatori cat si pentru turistii experimentati. Fiecare curs are o lungime intre 12,5 si 14 km, cu nivele de dificultate care
variaza de la 2 la 4 in functie de sezon. Echipe de 8-20 de turisti pot inchiria echipament profesional, sigur, de inalta calitate

|
0
 
 
Œ

 
 
Œ

$(*+)+!9+-
Muntii Bucovinei sunt un loc excelent pentru biking datorita climatului favorabil in
timpul verii, peisajelor variate si multitudinii de atractii turistice naturale si culturale.
Numai in regiunea Dorna exista patru rute circulare pentru fiecare nivel de
dificultate, de la drumuri pavate prin paduri, pana la panorame montane
accidentate, si care dureaza trei zile pentru a fi terminate.

|+$::|+-
Pentru alpinistii amantori si profesionisti muntii Bucovinei sunt o optiune excelenta.
Incepatorii pot beneficia de instructaj specializat pentru invatarea modului de
folosire adecvata a echipamentului, legarea nodurilor si tehnicile de catarat. Pentru
cei experimentati, adevarate provocari pot fi gasite pe Vf. Ousoru, sau in Rarau,
Giumalau si Calimani.
Via ferrata ± tiroliana: mersul pe sarma deasupra raului sau caderile controlate cu
franghii si scripeti deasupra albiei raului sunt o modalitate mai noua de petrecere a
timpului liber in zona sau pentru organizarea de team-buildinguri.

)*
Un mod din ce in ce mai popular de a savura zonele rurale este calare. Plimbari de
mai multe zile prin muntii Calimani sunt disponibile prin intermediul Administratiei
Parcului National Calimani. Calaria se practica la herghelia din localitatea Radauti,
situata pe strada Bogdan Voda. Vizitatorii pot încerca valoarea cailor de rasa în
manejul amenajat în incinta. Pe hipodromul de lânga crescatorie se organizeaza
concursuri hipice.

|
3
 
 
Œ

 
 
Œ

%+)(|*)*

Vânatoarea si pescuitul si-au gasit din totdeauna conditii, datorita varietatii

formelor de relief, desimii retelei hidrografice, gradului mare de împadurire
a suprafetei judetului.

Suceava este judetul care detine cel mai mare fond de vânatoare din tara:
- Muntii Bistritei;
- Raraul;
- Giumalaul;
- Calimanul;
- Suhardul.

În podis, se vâneaza (pe lânga unele rapitoare), iepurele si

în ultima vreme fazanul (Patrauti). Judetul participa cu peste
18% la planul de carne de vânat pe tara.

Râurile Bucovinei ofera conditii deosebit de favorabile

pentru pescuit. În apele de munte, locul principal îl ocupa
pastravul si lipanul, iar în cele de podis cleanul, mreana,
crapul, avatul si stiuca.

|
4
 
 
Œ

 
 
Œ

.)*
Mii de turisti romani si straini aleg Bucovina in fiecare iarna pentru conditiile
excelente de schi.
Sporturile de iarana se practica pe tot cuprinsul zonei, dar in special in statiunea
balneo-climaterica Vatra Dornei, care fiind avantajata de pozitia sa (la o altitudine
de 802 m), dispune si de pârtii de schi si saniute amenajate (pe pantele muntilor
Dealu Negru, Runc si Bârnarel). Aici se gasesc pârtii atât pentru începatori, cât si
pentru avansati.

$!+-
Cataratul pe stanci de gheata abrupte este un alt mod de a
experimenta taramul Bucovinei pe timp de iarna. O zona minunata
cunoscuta in aceste locuri drept Moara Dracului este locatia
principala pentru aceasta activitate. Moara Dracului este o cascada
izolata de 25 de metri inaltime, situata in salbaticul si pitorescul
defileu Zugreni, care ingheata complet iarna.

|
5
 
 
Œ

 
 Œ 
Turismul balnear este practicat în special în depresiunea Dornelor si Câmpulungului.

;    %    , Prezenta izvoarelor minerale, impun o nota

specifica acestei zone. Astfel, zacamintele de ape carbogazoase constau într-un
numar de 37 izvoare, care apar pe teritoriul localitatilor: Poiana Cosnei, Dorna
Candrenilor, Poiana Negrii, Vatra Dornei, Ortoaia, Saru Dornei, Panaci, Glodu,
Dârmova, Brosteni. Se mai cunosc surse de ape minerale la Poiana Stampei,
Dornisoara, Neagra Sarului si Dragoiasa.

Izvoarele minerale din zona erau cunoscute înca din anul 1790, dar primele
amenajari în scop terapeutic au avut loc abia în 1845. Spre sfarsitul secolului al XIX
lea au început sa fie folosite baile de namol care utilizau namolul extras din tinovul
de la Poiana Stampei.

³Parcul orasului´ situat la poalele Dealului Negru este principala zona de concentrare a izvoarelor minerale precum
si a institutiilor balneare si turistice. Chiar la intrarea în parc, vizitatorul întâlneste doua cladiri, im-punatoare prin
dimensiuni si prin stilul baroc în care au fost concepute; construite în 1895, ele adapostesc sanatoriul balnear si
clubul statiunii, prin-cipalele institutii utilizate de cei veniti la tratament.99)
Statiunea dispune de doua baze de tratament, cu cazi pentru bai carbogazoase, pentru namol si cu sectii de
hidroterapie. În statiune se poate face si cura de teren, pe aleile parcului. Pe lânga cura externa, se poate face si
cura interna, datorita izvoarelor minerale. Statiunea dispunea de o capacitate de 1.100 de locuri în vile si complex,
urmând ca pe parcursul timpului acest numar sa se dubleze. O noua baza de tratament si odihna a orasului o
constituie cea a Hotelului Intus.

      ,Existenta comunei Cacica este strâns legata de

munca ce se desfasoara de la 27 si pâna la chiar 48 de metri adâncime
în interiorul salinei. Ascunse de lumina zilei se afla lacul sarat, pestera
piticilor si imensa sala de dans, ca si altarul Sf. Barbara, sfânta
ocrotitoare a lucratorilor în adâncuri. Aici jos domneste constant o
temperatura de 4 grade C.

|

 
 Œ 
 
 
 
Œ

Peisajul minunat al Bucovinei este străjuit de munţi, dealuri şi obcini cu o floră
şi faună de o diversitate uimitoare. Aici putem vedea încă specii de arbori pe
cale de dispariţie (tisa, lariţa) şi de animale (capre negre, cocoşul de munte,
râsul) în rezervaţiile de la Pietrele Doamnei, Slătioara şi Poiana Stampei.
Pădurile de brad, molid, pin sau foioase sunt apreciate de vânători pentru că
adăpostesc adevărate comori cinegetice (urşi, cerbi, căpriori, mistreţi, vulpi,
iepuri). Turismul stiintific este materializat prin studiile expertilor în numeroasele
rezervatii din Bucovina, astfel:

;   <  
Rezervatia Fanetele seculare de la Frumoasa (Suceava)
Rezervatia Fanetele seculare de la Calafindesti (R. Siret)
Rezervatia Fanetele seculare de la Ponoare (Suceava)
Rezervatia fanetele montane de pe plaiul Todirescu (Campulung)
;   <   
;   

 Rezervatia (Quercetumul) de la Crujana (Suceava)
Rezervatia Fagetul Dragomirna (Suceava)
Rezervatia geologica Piatra Tibaului (Dorna)
Rezervatia Tinovul Sarul Dornei (Dorna)
Rezervatia geologica Piatra Pinului si Piatra Soimului (Campulung)
Rezervatia Tinovul Mare (Poiana Stampei) (Dorna)
Rezervatia Cheia Lucavei (Campulung)
Rezervatia "Tinovul Gaina - Lucina" (Campulung)
Rezervatia Clipa de calcare triasice Paraul Cailor (Campulung)
Rezervatia Codrul Secular Giumalau (Campulung)
Rezervatia Cheia Moara Dracului (Campulung)
Rezervatia Codrul Secular Slatioara (Campulung)
Rezervatia Zamostea Lunca (Suceava)
;    =
Rezervatia de jnepenis si Pinus cembra din muntii
Rezervatia "12 Apostoli " (Dorna)
Calimani (Dorna)
Rezervatia Pietrele Doamnei - Rarau (Campulung)
Rezervatia Cheile Zugrenilor (Dorna)

|

 
 
 
Œ

 
 
 
Œ


|*+)(+$+
Munţii Călimani reprezintă o individualitate geologică bine conturată, datorată în principal prezenţei masive a rocilor eruptive care creează
aspecte peisagistice deosebite, inclusiv cratere ale vechilor vulcani. Existenţa unor întinse suprafeţe de ecosisteme naturale, abundenţa
zâmbrului şi a jneapănului, prezenţa cocoşului de mesteacăn au fost obiectivele principale ale creării acestui parc.

Parcul acoperă aproape în întregime masivul muntos Călimani care este situat în partea nord-vestică a grupei centrale a Carpaţilor
Orientali, între cursul superior al Mureşului şi Depresiunea Dornelor. Administrativ, se află pe teritoriul judeţelor Suceava, Mureş, Harghita şi
Bistriţa-Năsăud.

Munţii Călimani sunt cei mai înalţi (2.102 m în Vf. Pietrosu) şi masivi din cadrul lanţului vulcanic românesc şi sunt alcătuiţi în special din
andezite, rezultate în urma a două faze eruptive majore. Acestea au imprimat trăsăturile de bază ale masivului: un platou vulcanic dominat
de caldera Călimani, cu vizibile urme ale vechilor cratere. în urma proceselor de îngheţ-dezgheţ au apărut la baza unor versanţi adevărate
³mări de pietre´. Gheţarii montani şi-au lăsat amprenta prin forme mai puţin expresive: fenomene periglaciare, pe versantul nordic al
Reţiţişului, Pietrosului şi pe flancul vestic al Bistriciorului. Prin eroziune diferenţiată au luat naştere forme de relief interesante: stâncile
uriaşe ³Pietrele Roşii´ şi ³12 Apostoli´, stâncile din jurul vârfurilor Tihu (³Nefertiti´) şi Ciungetu.

|

 
 
 
Œ

 
     

Bucovina, Bukowina, Buchenwald« tinut in care basmele sunt inca aievea« Manastirile
pictate au dus faima locurilor pana departe, dar exista inca atatea locuri minunate, atatea alte
atractii care merita luate in seama, satele pitoresti, pajistile pline de verdeata, mireasma
padurilor de brad, stanile izolate si turmele de oi, agricultura traditionala, costumele populare,
obiceiurile si mestesugurile, artizanatul. Bisericile si manastirile sunt fascinante, dar ochiul si
sufletul oboseste repede si cauta altceva, e nevoie de schimbare. De aceea excursiile includ
si vizite demonstrative la atelierele de ceramica neagra sau la cele de incondeiere a oualor
de Paste, descinderi in adancul unei saline sapata manual sau intr-o gospodarie taraneasca
autentica.
%  .



Asezare monahala inca de la 1415, Gura Humorului respira si astazi aerul Incarcat de istorie
si legenda. Un orasel de munte in care trecutul si prezentul isi dau mana prieteneste. Un loc
binecuvantat in care iti poti aduna gandurile intr-un minut in Manastirea Voronet, iesind de
acolo eliberat de povara pacatelor..., un colt de lume unde ti-e tare drag sa traiesti... macar o
vacanta. Valea raului Moldova, rezervatiile Piatra Soimului si Piatra Pinului, Parcul
Dendrologic, Puntea Suspendata, Obcinile care Imbratiseaza orasul, sunt carari minunate de
drumetie si plimbare. La mos Toader intri In gospodaria taraneasca traditionala, iar la Muzeul
Obiceiurilor participi la toate sarbatorile bucovinene de peste an. Daca vei dori, un ghid te va
calauzi pe "Drumul Imparatesc" (drum de munte, construit in timpul lui Ferdinand) sau, in miez
de noapte, intr-un club pentru tineri (si nu numai) vei fredona "...it's a wonderful life...".

%      
Statiunea Vatra Dornei, datorita asezarii sale, reprezinta destinatia ideala pentru a evada din
cotidianul traseelor turistice clasice. Puteti incerca ineditul turelor de aventura si privit din alt
unghi: frumoasele peisaje ale muntilor Calimani, Giumalau, Rarau, Bistritei si Suhard.
Turismul activ si de recreere ofera ambianta necesara destinderii prin practicarea diferitelor
forme care completeaza o simpla drumetie montana. Peisajele si traseele turistice sunt
abordate din alt unghi folosind alte capacitati fizice, decat simplul mers pe jos, perspectiva
fiind cu totul inedita.

|

 
     
 
     


.

  $  
In 1885, fabrica de vagoane Simmeringen Austria construia cateva vagoane pentru Compania de
cai ferate Lemberg Cernauti si Societatea de Cai Ferate Bucovinene. Aproape 100 de ani, o mica
locomotiva cu aburi a tras dupa ea cele 4 vagoane intr-un continuu du-te vino intre Vama si
Moldovita. Astazi trenuletul (Hutulca) este tren de epoca si mai circula doar la comanda. Bucovina
ofera asadar, "intoarcerea in timp" ± o calatorie memorabila cu un tren de 100 de ani.

  # # 
"Parcul National Calimani" - imensa rezervatie (24.041 ha) ce cuprinde un platou andezitic
dominat de caldera masivului cu acelasi nume. Acest munte vulcanic (inactiv de multa vreme),
este un spectacol natural fascinant. Erodarea lavei vulcanice in timp a dat nastere la cele mai
ciudate forme si figuri care rasar printre palcurile de padure ca si actorii dintr-un scenariu. Ele au
capatat denumiri generice: Pietrele Rosii, Mosul, Maresalul, Nefertiti, Ramses, Godzila, intr-un
cuvant "12 Apostoli". Excursiile sunt organizate de Administratia Parcului National Calimani, intr-o
zi de mers calare, agale, printre aceste personaje. Ele stau acolo de secole sa strajuiasca
intinderile de anemone si gentiane, de rhododendron, de jnepeni si ienuperi, sa bucure calatorul
temerar si dornic de inedit.



 # 
 
Program de drumetie pentru turisti comozi.
Un decor montan, cum numai in Bucovina intalnesti, cu paduri si codri de brad, cu peisaje
neasemuit de frumoase, cu izvoare limpezi si tril de pasarele« O zi cu caruta prin munti este ca o
intoarcere la copilaria pe care ai trait-o la bunici«

 <      
Cunoscuta sub denumirea de "Nature Observation", "Tourism Gardening" sau "Photo Capture",
aceasta forma de turism se pare ca se bucura in prezent, de privilegiul de a fi cea mai raspandita
in lume.
Spre deosebire de celebrele curse Africa Safari, aceasta expeditie nu este prevazuta cu arsenal
de foc, locul acestuia fiind preluat de echipamentele foto, menite sa surprinda si sa dezvaluie
celor interesati o serie de aspecte "din lumea celor care nu cuvanta".

|
&
 
     
 
     

))*)7|(8

-
.


-Manastirea Humorului-Cacica-Solca-Arbore-Radauti-Putna-Marginea-Sucevita-Vatra Moldovitei-
Vama-Voronet--
.


(200 Km)

Suceava- Dragomirna - Radauti - Putna (manastirea)- Marginea - Sucevita - Vatra Moldovitei - Campulung
Moldovenesc - %  - $    .


- Stupca - Suceava (262 Km)

Suceava - Dragomirna - Radauti - Putna - Marginea - Sucevita - Vatra Moldovitei - Campulung Moldovenesc - Vatra
Dornei - Zugreni - Brosteni - Pasul Tarnita - %  $    .


- Stupca - Suceava (380 Km)

Suceava - Stupca - Manastirea Humorului - %  -

.


- Malini - Slatina - Baia - Falticeni - Probota -
Suceava (280 Km)

Suceava - Falticeni - Baia - Malini - Slatina - -

.


 %  $    .


- Stupca - Suceava
(161 Km)

Suceava - Stupca - $    .


 %  - Campulung Moldovenesc - Rarau - Zugreni - Vatra Dornei -
Campulung Moldovenesc -Vatra Moldovitei - Sucevita - Marginea - Putna - Radauti - Arbore - Cacica - Dragomirna -
Suceava (400 Km)

Suceava ± Fălticeni ± Mălini ±Slatina ± Poiana Mărului ± Văleni Stânişoara ± Crucea Talienilor ± Valea Ungurului ±
Valea Sabasei ± Borca ± Cotârgaşi ± Broşteni ± Holda ± Ostra ± Frasin ± -
.


± Suceava (250 km)

|
'
 
     
 
     
)$(+)+
7 8$  


1. Loc. Slătioara ± Codrul Secular Slătioara ± Şaua Ciobanului ± Cabana Rarău, 3 ore - triunghi roşu
2. Loc. Slătioara ± Codrul Secular Slătioara ± Popii Rarăului - Şaua Ciobanului ± Cabana Rarău, 3 ore - cruce albastră
3. Loc. Câmpulung Moldovenesc (Est) ± Cheile Moara Dracului ± Şaua Ciobanului ± Cabana Rarău, 5 ore vara, 6 ½
ore iarna (traseu nerecomandat pe timp de iarnă) - cruce roşie
4. Loc. Câmpulung Moldovenesc (Est) ± Izvorul Alb ± Pârâul Limpede ± Şaua Ciobanului ± Cabana Rarău, 4 ore ±
cruce galbenă
5. Loc. Câmpulung Moldovenesc (Est) ± Izvorul Alb ± Cabana Rarău (şosea asfaltată), 4 ore ± cerc roşu
6. Loc. Câmpulung Moldovenesc ± Dealu Bodea ± Poiana Sihăstriei ± Cabana Rarău, 3 ½ ore ± triunghi galben
7. Loc. Câmpulung Moldovenesc ± Valea Seacă ± Poiana Sihăstriei ± Cabana Rarău, 4 ore ± triunghi albastru
8. Loc. Câmpulung Moldovenesc ± Pr. Mesteacăn ± Munceii Rarăului ± Cabana Rarău, 6 ore ± banda albastră
9. Loc. Pojorâta ± Izvorul Giumalău ± Cabana Rarău, 4 ore ± banda galbenă
10. Cabana Rarău ± Cabana Giumalău, 4 ore ± banda roşie
11. Cabana Rarău ± loc. Chiril, 3 ore ± cerc albastru
12. Cabana Rarău ± Cabana Zugreni, 3 ½ ore ± triunghi roşu

7 8$  
   
1. Vatra Dornei ± Poiana Spânzului ± Buza Serbii ± Poiana Runc ± Neagra Şarului, 18 ore ± triunghi albastru
2. Sat Dorna Candreni ± Moara Dracului ± sat Şaru Dornei, 7 ore ± cruce albastră
3. Sat Neagra Sarului ± Rezervatia ³12 Apostoli´ Vf. Tamau ± paraul Haitii ± sub Vf. Pietrişorul ± Căldările Nordice ±
Şeaua Negoiului ± Vf. Retitiş ± Iezerul Călimaniului ± Gura Haitii, 18 ore ± punct roşu
4. Sat Gura Haitii ± Vf. Pietrele Roşii ± sat Dornişoara, 7 ore ± cruce roşie
5. Sat Dorna Candreni ± sat Poiana Negrii ± Vf. 12 Apostoli ± Piciorul Herlei ± Gura Haitii ± Vf. Călimanul Cerbului ±
pârâul Buciniş ± sat Coverca, 8 ore ± punct albastru
6. Sat Coşna ± Vf. Coşnei ± sat Poiana Negrii, 6 ore ± banda galbenă

|
0
 
     
 
  Œ

Turismul rural (agroturismul) detine o pondere considerabila. Acesta este concentrat în jurul zonelor Vatra Dornei, Câmpulung
Moldovenesc, Putna, Gura Humorului si în general în localitatile învecinate manastirilor.
Bucovina este unul dintre puţinele locuri din ţară unde se mai păstrează tradiţiile şi portul popular. Duminica, oamenii din sate îşi
afişează cu mândrie costumul popular Äcel bun´, Äde mers la biserică´, de Paşte femeile îndemânatice ale satului pictează
(închistresc) ouăle, iar de Anul Nou puteţi asista la spectacolele folclorice unice şi autentice: ÄCeata de Anul Nou´, ÄMascaţii´ (cu
ursul de paie) şi alte ritualuri de fertilitate şi purificare.
Olăritul, cojocăritul, ţesutul şi fabricarea diverselor unelte sunt încă meşteşuguri vii în satele şi oraşele bucovinene (Vama, Humor,
Câmpulung, Marginea, Fundu Moldovei, Cârlibaba). Faimoasa ceramică de Marginea, cu o tehnică de prelucrare datând din
perioada pre-dacică, este foarte căutată în România şi în afara graniţelor.

Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, aceasta trasatura

fiind definitorie pentru bucovineni.
Datorita unui exces de spatiu în gospodariile taranesti (mai ales
în zona de munte a judetului) exista posibilitatea gazduirii
turistilor în gospodarie, acestora oferindu-se camere aranjate si
mobilate în stil bucovinean traditional, cu elemente folclorice de
o valoare deosebita.

Demn de retinut este faptul ca în cadrul gospodariilor

agroturistice sucevene, turistii au ocazia sa serveasca produse
alimentare 100% naturale, fara aditivi, conservanti sau compusi
chimici sintetici.

|
3
 
  Œ

Œ
Œ
 
Unicitatea acestei zone se poate observa şi în domeniul gastronomiei locale. Aici totul se face din produsele
naturale din gospodărie: alivencile, tocineii (µtotschen¶), bureţii (hribii) cu smântâna, chişleagul, sarmalele,
învârtitele, păstrăvul în cobză şi tochitură vor face deliciul călătorului. Veţi putea remarca o subtilă împletire
de arome şi ingrediente neobişnuite, ele fiind rezultatul unei armonioase convieţuiri între popoarele din
ţinutul Bucovinei.
Gastronomia bucovineană are la bază bucătăria românească cu influenţe din Austro-Ungaria, Polonia,
Rusia, Turcia. Calatorul va fi cu siguranta incantat de:
‡borş cu urechiuşe (umplute cu o compoziţie de peşte afumat cu hribi tăiaţi şi cu ceapă prăjită)
‡borş de sfeclă, care doar în Bucovina va fi servit într-un bol, unde cartofii fierţi şi abundenţa de smântână,
aşteaptă borşul de putină de un roşu sângeriu, în care a fiert sfecla şi cu mirodeniile;
±supa de găina limpede, de un galben auriu, cu tăiţei de casa foarte
subţiri, ornată cu frunze proaspete de pătrunjel, verzi şi aromate;
±supa de vişine si de mere, pe care doar aristocraţii secolului XVIII o
serveau la marile ospeţe domneşti;
±rasol scăldat într-o cremă de hrean cu smântână şi cu pâine pe vatră,
cum doar bucovinenii ştiu să o gătească;
±pui cu smântâna şi cu mămăliguţa preparată la ceaun.
±gâscă sau raţă umplută cu mere acrişoare, servită cu merişoare
coapte;
±sărmăluţe bucovinene, învârtite în frunze de ştevie, potbal, tei, fasole,
servite cu salată de sfeclă roşie şi hrean;
±răcituri de porc şi de peşte, servite cu mămăliguţă, despre care se
spunea că atunci când Äţăranul are mămăligă, bucatele se găsesc
lesne´;

|
4
Œ
Œ
 
Œ
Œ
 
‡tocinei prăjiţi din Äbarabule´ bucovinene, scăldaţi într-o mare de smântână;
‡dacă vrei să te simţi un nobil rafinat vei încerca, cu siguranţă, friptura de porc
presărată cu chimen şi servită cu jeleu de coacăze sau compot de vişine;
‡păstrăvul oferit din cele mai vechi timpuri de apele repezi de munte, se poate
opări în unt pentru un ospăţ burghez;
‡găluşte cu crupe, cu o compoziţie de slănină, carne afumată, ceapă rumenită,
presărată cu sare şi piper, puse în oală de lut şi fierte în rulă;
‡păstrăv păstrat în cobză (din brad), prin iscusinţa bucovineanului care s-a folosit
de mirosul cetinii de brad pentru a crea cea mai rafinată şi savuroasă mâncare ±
păstrăv afumat la fum de cetină şi păstrat la hârzob de brad;
‡şi pentru că Bucovina are păduri şi climat umed, aici veţi gusta cele mai
savuroase bucate obţinute din hribi, hulubiţe, gălbiori, ghebe, hrâşcovi, opintici şi
bureţi, care se prepară în cele mai diverse forme;
‡varză cu carne şi varză cu cârnaţi de casă afumaţi;
‡cnedli preparaţi din jumătate cartofi cruzi şi jumătate cartofi fierţi şi care se
serveau drept garnitură la fripturi, dar, în Bucovina de azi, sunt învârtiţi prin
pesmet prăjit cu zahăr şi scorţişoară;
‡chiroşte cu brânză, cartofi şi brânză sărată, cartofi şi ceapă prăjită sau vişine;

|
5
Œ
Œ
 

 Œ

Bucovina este o regiune în care traditia Vremea sezatorilor Paltinoasa Februarie
populara si folclorul sunt bine pastrate si Hora Gospodarilor Cornu Luncii Martie
transmise din generatie în generatie. Astfel, Festivalul de muzica religioasa ³Buna Vestire´ Fundu Moldovei Martie
putem enumera o sumedenie de manifestari Vremea sezatorilor Paltinoasa Martie
folclorice care au loc pe teritoriul judetului Flori din Bucovina Vatra Moldovitei Martie
Suceava: Convietuiri Darmanesti Mai
Sarbatoarea salcâmului Arbore Iunie
Baia ± file de istorie ± simpozion Baia Iunie
Sezatoarea Falticeni Iulie
Cântecul cetinii Dorna Arini Iulie
Târgul mesterilor olari ³Ochi de paun´ Radauti Iulie
Festivalul concurs ³Umor la Gura Humorului´ Gura Humorului Iulie
Târgul mesterilor populari Suceava August
Arcanul ± Festival international de folclor Radauti August
Hram de Sfânta Maria Bilca August
Hora la Prislop Prislop August
Dopa datina strabuna Suceava August
Festival concurs ³Silvestru Lungoci´ Horodnic Septembrie
Festival Etnografie si Folclor Suceava Septembrie
Comori de suflet la Volovat Volovat Septembrie
Hora la Vama Vama Septembrie
Comori de suflet românesc Straja Septembrie
Cântecul Obcinii Moldovita Noiembrie
Târgul copiilor mestesugari Suceava Noiembrie
Datini si obiceiuri Falticeni Decembrie

|


 Œ