Localitatea Bozovici - Caraș-Severin

CUPRINS

Capitolul I
1. Indentificarea resurselor agroturistice din localitate

Capitolul II
2. Identificarea pensiunilor din localitate şi gradul lor de
clasificare

Caitolul III
3. Stadiul valorificarii resurselor agroturistice din localitate.
 Capitolul I - Indentificarea resurselor
agroturistice din localitate
 
1.1 Prezentarea localitaţii:

Bozovici este un sat în județul Caraș-

Severin, Banat, România. Este reședința
comunei Bozovici.
Etimologia cuvântului Bozovici, atât în
tradiția locală cât și după unele date cu
caracter științific, vine de la cuvântul "boz" o
plantă care se pare că creștea din abundență
în zona actuală a comunei Bozovici. Printre
localnici mai circulă legenda potrivit căreia,
la umbra tufelor de boz pășteau oile unui
cioban bătrân și orb. Acesta a coborât cu tot
avutul lui de la Poiana Pădijel și le-a spus
fiilor care-l duceau de mână: "Taică, aici să
vă așezați, că urșii și lupii nu vin ca să vă
omoare oile".
 Istoric
Epoca străveche este atestată prin ciocanul de piatră șlefuită găsit la Bozovici
(Loneștea) în 1966 de prof. Marin Jurchescu și predat la Muzeul de Istorie al Banatului din
Timișoara. Datarea este din neolitic.
Viața economică, socială, politică și culturală de la Bozovici a decurs normal și chiar a
prosperat în anumite domenii în deceniile care au urmat primului război mondial, dar
această situație va fi întreruptă de apariția norilor negri ai următorului război mondial, Al
Doilea Război Mondial. Dupa 1990 comuna Bozovici și-a păstrat, din punct de vedere
administrativ, statutul de localitate rurală mare, cu avantajele (mai multe) și
dezavantajele care decurg din acest fapt, iar din punct de vedere politic se înscrie în
cursul întregii societăți românești, cu tendințe locale vizibile spre democratizare,
modernizare și deschidere spre Europa de Vest..
 În județul Caraș-Severin, satul Bozovici
ocupă o poziție central-sudică. Prin localitate trece
râul Miniș, principalul afluent al râului Nera, care
trece prin imediata apropiere a comunei. Între toate
dealurile care înconjoară Bozoviciul, Crîstul
(denumirea vine de la Crist), supranumit și "Dealul
Calvarului" are o semnificație aparte pentru
localnici din cel puțin trei motive: pe vârful lui, la
340m înalțime sunt trei cruci de piatră așezate
acolo în secolul XVIII de către comunitatea
catolică; de pe Crîst este o panoramă completă și
impresionantă a localității și în general a Vǎii
Almǎjului; de mulți ani, pe vârful dealului Crîst se
adună localnici în noaptea Învierii și aprind focuri
mari la miezul nopții.
Căile de acces spre Bozovici sunt exclusive
rutiere, principalul drum fiind DN-57 dinspre
Anina și Reșița. Se mai poate intra în Bozovici și
dinspre Iablanița, deviind de la E-94 (Timișoara-
București), pe DN-57B, iar dinspre sud, de la
Dunare, de la Șopotu Nou prin Dalboșeț, se ajunge
la Bozovici pe DJ-13.

• Populaţia comunei Bozovici este de 2736

Aşezare geografică locuitori
 Resursele turistice
Potențialul turistic al zonei naturale ale localitaţii
Bozovici este imens prin peisajele
extraordinare, pădurile, râurile și
pârâurile, lacurile, vânatul (sportul
numărul 1 din Bozovici), fauna piscicolă, și
nu în ultimul rând ospitalitatea
almăjanului. De la cascada Bigăr (lângă
paralela de 45 de grade) și până la Cheile
Nerei, turistul bine îndrumat mai poate
vedea păstrăvăria de pe Valea Minișului,
pădurile seculare, morile de apă de la
Rudăria (complexul mulinologic cel mai
reprezentativ din România și cel mai mare
din sud-estul Europei, intrat în patrimoniul
european), barajul și lacul de pe valea
pârâului Poneasca, lacul din spatele
barajului de pe Valea Minișului, Poiana
Gosnei.
Pentru străinii care calcă pentru prima
dată aceste locuri, impactul este
formidabil, rămânând profund
impresionați.
Drumul de la Steierlak la Bozovici, stânci
se înalță până la cer, de o frumusețe fără
pereche, cu izvoare de susur de cascade,
această lucrare de artă trece prin păduri
înfrunzite. Uimitor și grandios prin
frumusețile tectonice, această regiune
 Cascada Bigăr se află pe teritoriul comunei Bozovici din judeţul Caraş-Severin, chiar la
marginea Drumului Naţional 57B. Dacă nu sunt atenţi la indicatoare, turiştii ar putea rata
acest obiectiv, deoarece cascada se ascunde după un parapet de pe marginea drumului.
Cei care o văd însă rămân impresionaţi: are nouă metri înălţime şi este acoperită de muşchi
verde, peste care şiroieşte apa.
"La ora actuală, circulă mulţi turişti în acea zonă, astfel că vrem să o dezvoltăm, vrem să
amenajăm acolo un loc unde turiştii să poată cumpăra produse locale, tradiţionale. De
asemenea, vrem să instalăm şi toalete acolo. Este un proiect al nostru pentru care urmează
să găsim finanţare, poate pe programele europene 2014-2020", spune directorul Romsilva,
Adam Crăciunescu.
Cascada Bigăr, care a fost nominalizată de publicaţia online "The World Geography" din
SUA drept cea mai spectaculoasă cascadă din lume, se află la marginea unui drum,
exact în locul pe unde trece Paralelă 45. De altfel, chiar lângă cascadă este montat un
indicator învechit, care menţionează acest lucru.

Valea Almăjului din

Caraş-Severin
adăposteşte adevărate
comori făurite fie de
natură, fie de mâna
omului, iar mii de turişti
încep să le descopere, pe
rând. Printre ele este
cascada Bigăr, celebră
după ce a fost numită de
o publicaţie din SUA cea
mai spectaculoasă, şi
morile de apă de la
Rudăria.
 
Cheile Minisului reprezinta cele
mai frumoase elemente create de
natura, situate in Muntii Aninei, din
judetul Caras-Severin. Acestea se
afla pe cursul raului cu acelasi
nume, fiind situate intre comuna
Bozovici si orasul Anina.
Alte obiective turistice ale regiunii
sunt Pestera Hotilor, Pestera cu
Aburi, Pestera Ponor-Plopa, Pestera
cu Oase, lacul Cerbu, Lacul Buhui si
Pestera Buhui, Lacul
Beiului(Dracului)-Foto.
Cheile Nerei sunt o formațiune de tip
chei de-a lungul râului Nera (foto) în
județul Caraș-Severin, între localitățile
Sasca Montană și Șopotu Nou. Distanța
pe care se întind cheile este de circa
22 km din care aproximativ 20 km de
chei propriu-zise, Nera, străbate un
defileu, cu aspect de chei, îngust,
spectaculos și absolut sălbatic,
formând cele mai lungi chei din
România.[necesită citare] Aici, unde
pereții se înalță până la 200 de metri,
apa Nerei și a afluenților săi, a săpat și
a format în rocă calcaroasă lacuri,
canioane, peșteri și cascade
impresionante. O potecă turistică
marcată le străbate, dar parcurgerea
lor necesită traversarea râului Nera
 
Vegetatia (Caras-Severin)
Zonarea pe verticală a vegetației este condiționată de altitudine, climă, sol,
la care se adaugă orientarea culmilor, particularitățile topoclimatice,
constituția geologică,precum și influențe exercitate de către om asupra
peisajului. Suprafața terenurilor acoperite cu vegetație forestieră în arealul
comunei Carașova este de 6.637 ha. Zona stepei și silvostepei În luncile
râurilor întâlnite în arealul acestei comune cresc arbori specifici cum ar fi,
cum ar fi: plopi (Plopus alba), sălcii (Salix alba, Salix trianorla), ulmi (Ulmus
campestre).

Fauna
Tipurile reprezentative sunt: vipera cu corn (Vipera ammodytes) –întâlnită
în regiunile calcaroase ale Cheilor Carașului .. Dintre animalele specifice
pădurilor de foioase frecvente sunt lupul, șoarecele gulerat, veverița, pârșul,
jderul de pădure, mistrețul, căprioara, iepurele, cocoșul de munte, ierunca.
Rețeaua de ape a comunei este bogată, iar numărul speciilor de pești
cunoaște o mare varietate față de alte regiuni ale țării. Râurile sunt bogate în
păstrăvi indigeni (Salmo trutta fario), păstrăv curcubeu (Salmo irideus),
zlăvoaca (Cottus gobio).
Resurse antropice Morile de la Rudăria, în
patrimoniul UNESCO, încă folosite
de localnici

Lăsăm în urmă cascada Bigăr şi legendele

ei şi ne îndreptăm pe un drum secundar
înspre comuna Eftimie Murgu din judeţul
Caraş- Severin, aflată tot pe Valea
Almăjului, la o distanţă de aproximativ 15
kilometri de Bozovici. Aici se găsesc morile
de apă de la Rudăria, un complex
mulinologic inclus în patrimoniul UNESCO,
care la începutul anilor 2000 a fost
restaurat de Muzeul "Astra" din Sibiu, pe
bani europeni. Este cel mai mare parc cu
mori de apă din România şi din sud-estul
Europei, întinzându-se pe o distanţă de trei
kilometri. Turiştii vin aici pentru a vedea
morile de apă care datează de la sfârşitul
secolului al XIX-lea. În anul 1874 erau 51 de
mori, însă acum sunt 22 de mori, aflate de
o parte şi de alta a drumului, pe cursul râul
Rudăria. Una câte una, cele dispărute au
fost inundate de apele râului. Morile sunt
construite exclusiv din lemn şi au sisteme
hidraulice primitive. Dintre toate, se
remarcă "Îndărătnica dintre Râuri"
deoarece roata acesteia funcţionează în
sens invers acelor de ceasornic. Mai mult
CALENDARUL SĂRBATORILOR POPULARE:
Târgul de la Bozovici
Târg ca la Bozovici nu se făcea niciunde în Banat. Erau târguri la Cacova, Deta, Ciacova,
Vasiova, dar lume ca la Bozovici nu venea la nici un târg. Cu o zi, două înainte se
îndreptau spre târg coloane de căruţe, turme de oi, care cu boi, oi, vaci, cai, capre,
păsări. Apoi veneau cojocari, pielari cu hamuri, opinci, haine; ţigani cu căldări de aramă.
Moţii cu căruţe cu coviltire aduceau ciubere, furci de lemn. Veneau oameni din Clisura
Dunării - de la Răşava (Orşova) până la Socol, din Valea Căraşului, din părţile Lugojului,
Caransebeş; chiar din Oltenia, Câmpia Dunării. Participa comercianţi de flori şi material
dendrologic, producători agricoli, crescători de animale şi păsări de rasă, apicultori.
Exista şi un stand unde specialiştii Camerei Agricole Caraş-Severin vor oferi informaţii
fermieriilor care doresc să-şi înfiinţeze propria afacere sau doresc să o dezvolte.
Evenimentul este organizat de Primăria Bozovici, cu sprijinul Camerei Agricole Caraş-
Severin.
 
Festivalul concurs de colinde ,,Lângă ieslea minunată”
Organizat de Liceul Teoretic ,,Eftimie Murgu” Bozovici şi Inspectoratul Şcolar Judeţean
Caraş – Severin în parteneriat cu Casa Corpului Didactic, Centrul Judeţean pentru
Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Episcopia Caransebeşului, Biserica
Ortodoxă Română şi Primăria comunei Bozovici.. La eveniment participa coruri şi grupuri
vocale din: Anina, Bănia, Borlovenii Noi, Eftimie Murgu, Glimboca, Gârbovăţ, Prigor,
Reşiţa şi Turceni judeţul Gorj, a comunicat coordonatorul acţiunii, prof. Claudia Cherescu.
Festivalul a fost avizat de către Ministerul Educaţiei Naţionale în calendarul activităţilor
educative regionale şi interjudeţene.
 
F estivalul “VĂII ALMĂJULUI”
Edița a XIX-a, organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii
Tradiționale Caraș-Severin, Primăria Eftimie Murgu și Societatea Culturală „Țara
Almăjului” din Timișoara are loc în localitatea Eftimie Murgu, la Căminul Cultural, cu
Simpozionul ,,Despre Almăj, almăjeni și faptele lor", care se bucura de o largă audiență
 Muzee si Case memoriale (Caras-Severin)

- Muzeul Locomotivelor cu abur din Resita detine o colectie de

locomotive, printre care si prima locomotiva fabricata la Resita.

- Casa memoriala “General Dragalina” din Caransebes

aminteste de vitejia si patriotismul generalului care s-a jertfit in
primul razboi mondial.
 Capitolul II.

Indentificarea pensiunilor din localitate si gradul lor de clasificare:

Pentru cei care doresc sa viziteze minunata vale a Almajului si au nevoie de cazare in
aceasta zona, Pensiunea Luiza (3 Margarete) ofera cele mai moderne conditii de cazare.
Situata in centrul localitatii Bozovici, in imediata vecinatate a Parcului Central, Pensiunea
Luiza are in dotare 14 camere, dintre care 4 cu pat matrimonial, iar 10 camere sunt duble.
Camerele sunt dotate cu frigider, baie, incalzire centrala, tv led si internet. Pensiunea
Luiza dispune de bucatarie precum si de o moderna sala, cu o capacitate de aproximativ
60 de locuri, ce ofera posibilitatea organizarii de diferite evenimente. Pentru cei care
sosesc aici cu un autovehicul, parcarea pensiunii reprezinta un loc de maxima siguranta,
asigurat de un sistem de supraveghere cu camere video.
 Capitolul III

* Studiul valorificării resurselor agroturistice din localitate:

* Situatia turismului rural (agroturismului)

Derularea unui management adecvat unei pensiuni rurale presupune păstrarea, pe cât
posibil, a unor ocupaţii agricole tradiţionale, a unor obiceiuri, tradiţii autentice, originale. De
asemenea, pentru a deveni o afacere de succes, în activitatea turistică este nevoie de spirit
comunitar şi de solidaritate colectivă, deoarece doar aşa se pot organiza evenimente şi
spectacole locale, se pot valorifica resursele turistice locale, inclusiv cele situate pe
proprietăţi private ateliere meşteşugăreşti, unelte şi tehnici de prelucrare tradiţionale etc.).
In cadrul Programului National de Dezvoltare Locala (PNDL) a fost avizat, de catre comisia
tehnica de evaluare din Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, proiectul
intitulat „Modernizare strazi in comuna Bozovici, judetul Caras-Severin”. Acesta este un
proiect care prevede asfaltarea a 2,5 km strazi in Bozovici si 2,5 km strazi in satul apartinator
Prilipet. De asemenea, sunt incluse in acest proiect si aproximativ 7 km rigole de scurgere a
apelor pluviale, iar acolo unde este cazul se va asigura accesul la proprietati. Valoarea totala
a proiectului este de 4.400.000 lei, inclusiv tva. In cel mai scurt timp urmeaza semnarea
contractului de finantare si incasarea primei transe, necesara pentru intocmirea proiectului
tehnic.
Un alt proiect, tot din fonduri europene, care a fost aprobat si a carui valoare se ridica la suma
de 400 mii euro, este cuprins in cadrul masurii 322d si prevede refacerea podului peste paraul
Bozovici si a doua podete de pe DC 44, din interiorul localitatii Bozovici. Si acest proiect este
in faza de licitatie pentru lucrari.

Centrul de Informare Turistica de la Bozovici a devenit functional, odata cu finalizarea

lucrarilor si a angajarii celor doua persoane care deservesc acest punct de informare turistica.
Finantat din fonduri europene, proiectul a fost realizat in cadrul Masurii 3.1.3 de catre
Primaria Bozovici, obiectivul principal fiind de a dezvolta activitatile turistice. Un ghid turistic
si un agent de turism va stau la dispozitie la numarul de telefon 0255242122, oferindu-va
informatii despre obiectivele si traseele turistice, locurile de cazare si restaurantele de pe
 Analiza SWOT a localitaţii
Puncte tari Puncte Slabe Oportunitati Riscuri

- Intinderea si - lipsa infrastructurii -imediata -ofertele de

delimitarea -capacitate de vecinatate cu UE produse turistice
administrativ- ale regiunii nu sunt
cazare redusa -curiozitatea unor
teritoriala competitive
- Obiective de mare -haos legislativ categorii de turisti international
interes turistic -absenta produselor pentru România -strategia de
(Lacurile ocupa un turistice influxul de dezvoltare turistica
loc important: Lacul - lipsesc resursele mijloace financiare nu se
Dracului, Lacul umane specializate din fonduri EU, implementeaza în
Ochiul Bei,Lacul timp util si apare o
confuzia daca se reuseste
crionival "Baia concurenta
Vulturilor") generalizata a definirea unei puternica din tarile
"Cheile Nerei - hotelariei cu strategii coerente învecinate
Beusnita"cu turismul -implementarea -dezvoltarea
rezervatiile: Cheile- imaginea negativa relativ simpla a industriala,
Nerei-Beusnita, a Romaniei în lume unor trasee de agricola, silvica si
Valea Ciclovei-Ilidia, proprietatea privata
Cheile Susarei,
drumetie poate limita
Bigar, Lisovacea, libertatea de
Doclin; practicare a
- Poziţia geografică turismul activ
a zonei: punct de -ideile
plecare spre preconcepute si
numeroase şi lipsa de întelegere
variate destinaţii a cererilor actuale
turistice. ale turismului intern
si international
Recomandari:

...Şi pentru că la drum e bine să avem un

ghid la îndemână, am grupat toate informaţiile
necesare turiştilor (despre Anina şi împrejurimi,
Cheile Minişului şi Valea Bigărului, Poneasca,
Tăria, Bozăvici şi Valea Almăjului) în traseul 7 din
Ghidul Parcului Naţional Cheile Nerei-
Beuşniţa, ediţia a doua, cel mai complet şi
unicul ghid turistic veritabil (până la proba
contrarie) al acestei arii protejate. Traseul este
actualizat la nivelul anului 2014 şi este însoţit de
hărţi turistice, numeroase informaţii şi explicaţii
cu caracter practic, toate rânduite din
perspectivă geografico-turistică.

Vă multumesc!

Clipici Diana Florentina

8317