Universitatea de Științe Agronomice si Medicina Veterinara București

Facultatea de Management, Inginerie Economica in Agricultură si Dezvoltare Rurală

Specializare: Facultatea de Inginerie Și Management in Alimentație Publica si
Agroturism

Căpalna

1
 Voicu Ionel
Grupa:8314

Cuprins

Capitolul 1……………………………………………………………………3
Identificarea resurselor agroturistice din CĂPÂlNA
1.1)Prezentarea localitatii
-Istoric
-Așezare geografică
-Hartă
-Vecini
-Populație
-Climă
1.2)Resursele agroturistice natural ale localitatii:
-Ape
-Monumente ale naturii:
-Structuri geologice
-Solurile
-Vegetaţia
-Fauna
1.3)Resurse agroturistice ale localitatii:
-Monumente istorice
-Fotografii representative
Capitolul 2 ………………………….……………………………………...…11
Identificarea pensiunilor din localitate si gradul lor de clasificare
-Trecerea in revista a pensiunilor si precizarea numarului de margarete
-Fotografii reprezentative
Capitolul 3 ...................................................................................................................12
STADIUL VALORIFICARII RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATE
-Strategia turismului rural
-Analiza Swot
Capitolul 4 ………………..…………………………………………………...15
CONCLUZII SI RECOMANDARI
BIBLIOGRAFIE……………..……………………………….………………16

2
Capitolul 1:Identificarea resurselor agroturistice din CĂPÂlNA

1.1Prezentarea localitatii

Istoric:
Cetatea a fost reşedinţa unui nobil ce făcea parte din suita regilor daci. Era întărită cu
blocuri de calcar ecarisat, aidoma celor mai impunătoare fortificaţii din Munţii
Orăştiei, iar bogăţia materialului arheologic descoperit aici demonstrează amploarea
relaţiilor economice derulate la Căpâlna. Starea în care s-au păstrat zidurile este, însă,
mai proastă decât la cetăţile din Munţii Orăştiei. Blocurile de calcar au alunecat sau
sunt ieşite în afară, iar zidul nu s-a mai păstrat deloc pe unele porţiuni. Trupele
romane, conduse de împăratul Traian, au asaltat de doua ori cetatea cucerind-o în
ambele razboaie, în 101-102 şi 105-106, aducându-i de fiecare data distrugeri
importante.

Tipologia satului .Satele componente ale comunei Săsciori sunt aşezate pe

principalele căi de acces ,DN67C, drumuri judeţene şi drumuri comunale. Sunt
structurate cu o stradă principală din care se ramifică străzile laterale. În general
gospodăria, de tip ţărănesc, este formată din casă, curte, anexe gospodăreşti ( bucătărie
de vară, coteţ de păsări, coteţ de porci, grajd de animale) şi grădină. Se manifestă stilul
de închidere la stradă de tip săsesc cu poartă tip portal.

Săsciori este un sat adunat cu structuă regulată, are o extindere în lunca şi traseele
inferioare ale Sebeşului, terenul plan permiţându-i aceasta. Partea de sud a localităţii
este îngustată de apropierea versanţilor

Tipul de casă. Casele sunt tip parter, majoritatea, o parte au mansardă sau etaj, formate
din pivniţă, două sau trei camere, bucătărie, baie şi holuri. Sunt executate din fundaţie
de piatră sau beton, planşeu din lemn sau beton, zidărie de cărămidă, planşeu din lemn,

3
şarpantă de lemn şi învelitoare de ţiglă solzi sau profilată. Tencuieli şi finisaje
obişnuite.Interiorul casei ţărăneşti. Zugrăveli obişnuite în culori de apă, pardoseli calde
din scândură de brad sau parchet în camere, în bucătării pardoseli calde sau reci din
gresie, sobe din teracote cu încălzire cu lemne sau gaz metan. Mobilierul este din lemn
artizanal sau executat la comandă mai modern. Majoritatea cuverturilor sunt
tradiţionale din zonă , mare parte din ele făcute cu războaie de ţesut manuale. Pe pereţi
sunt puse icoane şi tablouri de familie aranjate în mod plăcut.

Se păstrează două case ţărăneşti vechi de peste 100 ani, autentice, una în satul Loman
şi alta în satul Sebeşel care pot fi declarate case muzeu.

Asezarea Geografica

Comuna Săsciori este situată în nordul judeţului Alba, la 10 km de municipiul Sebeş şi

este strabătută de drumul naţional DN 67 C Sebeş -Novaci, care trece prin satele
Sebeşel, Săsciori, Laz şi Căpâlna. Cel mai apropiat oraş cu mai mult de 60.000 de
locuitori ( Alba Iulia ) se află la 25 de km. Comuna este situată la o altitudine cuprinsa
între 300 m si 1.107 m.

Vecinătăţile teritoriului comunei Săsciori sunt: la nord - municipiul Sebeş, la est -

comunele Câlnic şi Gârbova, la est - municipiul Sebeş, la sud - comuna Jina (jud.
Sibiu), la sud-est - comuna Şugag şi la vest - comuna Pianu.

Situarea în apropierea unui important drum naţional şi la calea ferată îi asigură un bun
potenţial de poziţie cu legături favorabile spre vestul sau centrul ţării. Din punct de
vedere morfologic, teritoriul comunei se află situat pe valea Sebeşului, între culmile
nordice ale munţilor Cindrel în partea estică şi Şureanu în vest.Munţii Cindrelului
reprezintă extremitatea nordică a masivului, au altitudini mai reduse, fragmentare
accentuată şi o monotonie dată de uniformitatea culmilor. Priviţi dinspre valea

4
Sebeşului, apar cu nişte versanţi destul de abrupţi şi bine împăduriţi, deasupra
pădurilor fiind culmi domoale.Teritoriul comunei se întinde pe o diferenţă de nivel de
la 300 m în nord, pe lunca Sebeşului până la 1374 m în sud - vf. Muncelu. Cele mai
mari înălţimi spre Munţii Şurenului, care se datorează unor roci mai dure, sunt: vf.
Maglii (574m), vf. Dosului (566m), vf. Piatra Varului (947m), iar spre Munşii
Cindrelului Dealul Apărata (651m), Capu Purcăreţului (704m)şi Dealul Tonii (971m).
Spre centrul-sud al comunei sunt dealurile Pleşi (831m) şi Stroie (1106m).Partea
vestică a văii Sebeşului este reprezentată de culmile prelungi ale Munţilor Şurenului ce
se pierd în terasele Mureşului. Ca aspect sunt asemanători cu Munţii Cindrelului cu
versanţi abrupţi şi erodaţi cu depuneri deluviale, bine împăduriţi , iar culmile sunt
domoale şi monotone. Zona dealurilor piemontane ale Sebeşului, a luncilor şi a câtorva
resturi de terase se întâlneşte în partea de nord a comunei.Din punct de vedere
geomorfologic, comuna Săsciori se diferenţiază în doua trepte majore de relief: zona
depresionară şi zona de munte. Zona depresionară cuprinde circa 20% din suprafaţa
comunei şi este formată din luncile şi terasele văii Sebeşului, iar zona de munte ocupă
cea mai mare parte suprafaţa comunei, fiind totodata şi treapta de relief cea mai înaltă.
Este reprezentată de culmile dealurilor înalte ca Sclemea Tonii, Măgura, dealul Cetăţii,
Culmea Rudarilor etc. despărţite de văi adânci ca : Valea Botii, Valea tonii, Valea
Recii, Valea Varului, Valea Cacovii.Râul Sebeş străbate comuna pe o lungime de 18
km, pe care sunt construite lacurile de acumulare de la Obrejii de Căpâlna si cel de la
Sebeşel-Petreşti. Pe teritoriul comunei Săsciori râul Sebeş are ca afluenţi următoarele
văi : Valea Nedei (6km), Valea Gădgălăului (3km), Valea Varului (2km), Valea
Brădăţel (2km), Valea Botii (5km), Valea Remetea (2,5 km), Valea Muncelului
(1,5km), Valea Cetăţii (1,5km), Valea Dumbravei (3,5km), Valea Răchiţii (7km),
Valea Beiului (5km), Valea Recii (3km).

5
Harta

6
Populatia:

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Săsciori se ridică la

5.757 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 5.954 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,73%).
Pentru 3,58% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de
vedere confesional, majoritatea locuitorilor suntortodocși (90,72%), cu o minoritate
de penticostali (4%). Pentru 3,7% din populație, nu este cunoscută apartenența
confesională.

Clima
-Temperatura medie anuală este de circa + 5 grade C;
- Stratul de zăpadă variază de la 15 cm. până la 40 cm. depinzând de abundenţa
precipitaţiilor în cursul iernii şi durează de la începutul lunii decembrie până la
sfârşitul lunii martie iar în alţi ani durează până la mijlocul lunii aprilie;

1.2Resursele agroturistice natural ale localitatii:

Ape:
Lacul de acumulare de la Obrejii de Căpîlna
Monumente ale naturii:
 „ OUL ARŞIŢEI „ situat în perimetrul localităţii Tonea evidenţiat în anexa Legii nr.
5/2000;
 Structuri geologice : perimetrul comunei Săsciori se încadrează în zona Carpaţilor
Meridionali reprezentaţi prin munţii Lotru-Cibin-Sebeş. Ţinând cont de evoluţia
geologico-structurală din cuprinsul Carpaţilor Meridionali avem o zonă subcarpatică
comparabilă cu zona de molasă ce alcătuieşte Depresiunea Getică;
- Din punct de vedere geomorfologic comuna Săsciori se diferenţiază în două trepte
majore de relief : zona depresionară şi zona de munte. Zona depresionară cuprinde
circa 20 % din suprafaţa comunei şi este formată din luncile şi terasele Văii Sebeşului,
7
iar zona de munte ocupă cea mai mare parte din suprafaţa comunei, fiind totodată şi
treapta de relief cea mai înaltă. Este reprezentată de culmile dealurilor înalte ca
Sclemea Tonii, Măgura, Dealul Cetăţii, Culmea Rudarilor etc. despărţite de văi adânci
ca : Valea Botii, Valea Tonii. Valea Recii, Valea Varului, Valea Cacovii.
Solurile
- Tipuri : predomină solul brun-roşcat de deal şi munte;

Vegetaţia
- Tipuri de pădure : foioase şi conifere. În pădurile de foioase sunt speciile : stejar, fag,
ulm, carpen, cireş sălbatic, mesteacăn, arini şi salcâm iar în pădurile de conifere sunt
speciile : brad, molid, pin şi larice;

- Culturi agricole : cartofi, grâu , orz, orzoaică, porumb, plante furajere, legume, viţa
de vie, pomi fructiferi.

Fauna
-Tipuri : pe teritoriul comunei Săsciori se găsesc : urşi, lupi, vulpi, porci mistreţi,
pisică sălbatică, iepuri, cerbi lopătari, căpriori, fazani, cocoşi de munte, viezuri,
bursuci, vidre, păsări de pasaj ;
- Posibilităţi de vânătoare şi pescuit : se pot organiza partide de vânătoare iar pescuitul
se poate practica pe râul Sebeş, pe lacurile de acumulare de la Obrejii de Căpîlna şi de
la Sebeşel-Petreşti.

1.3Resurse agroturistice ale localitatii:

Cetatea de la Căpâlna se află în comuna Săsciori, satul Căpâlna, judeţul Alba, în

apropierea Sebeşului. Este situată la 650 de metri altitudine, pe Dealul Gărgălău din
Munţii Orăştiei. De aici, are o poziţie dominantă asupra Văii Sebeşului.Cetatea a fost
explorată între anii 1982 - 1983. Ca şi celelalte cetăţi ridicate de căci, ei au folosit
relieful ca avantaj împotriva atacatorilor. Cel mai probabil a fost construită în timpul
domniei lui Burebista şi era rezidenţa unui nobil dac. Nu era o cetate foarte bine păzită
şi fortificată şi de aceea, viaţa ei a fost scurtă, romanii au asediat-o în ambele războaie.

8
În urma celui de-al doilea război, romanii au incendiat cetatea, care a fost distrusă în
totalitate de flăcări.

Cetatea era legată de restul înălţimilor cu o şa îngustă, pe care dacii au barat-o cu şanţ
(larg la gură de 5 şi adânc de 1 m), val semilunar (lat la bază de 11 şi înalt de 1 m) cu
şanţ interior (larg la gură de 3,50 şi adânc de 0,50 m), val semilunar (lat la bază de 6 şi
înalt de 1,50 m) cu şanţ interior (larg la gură de 2,50 şi adânc de numai 0,40 m) şi o
palisadă.Era apărată de un turn-locuinţă pătrat, aflat în faţa şeii, de la care porneşte
zidul de incintă. Zidul de incintă era inegal ca grosime, de la 1.50 la 2.50 m şi se
păstrează acum pe cea mai mare parte din lungimea sa doar cu un singur parament (cel
exterior). Tehnica în care a fost construit zidul era murus dacicus. Perimetrul cetăţii
măsoară 280 m. În interiorul cetăţii existau mai multe construcţii: un turn de veghe din
lemn, o construcţie cu pereţi din lemn şi bază de piatră lângă turnul locuinţă, o scară cu
bază de piatră, un canal şi mai multe barăci de lemn. Dar singura construcție ale cărei
urme rămân distincte și azi este turnul de la intrare, folosit ca locuință. Intrarea
principală în cetate se făcea prin turnul de pe latura de S.Cetatea dacică de la Căpâlna
Descoperirile arheologice din acestă incintă sunt unelte de fier, obiecte de podoabă din
fier, argint şi bronz, vase de bronz, monede romane republicane şi imperiale, ceramică
lucrată cu mâna şi la roată, inclusiv pictată cu motive geometrice. De aici a fost furat
setul de bijuterii dacice din aur, recuperat în anul 2009 şi depus la Muzeul Unirii din
Alba Iulia.Recent, Cetatea de la Căpâlna a fost inclusă într-un proiect de restaurare a
cărui documentaţie este finanţată de Consiliul Judeţean Alba. Proiectul de reabilitare a
obiectivului de patrimoniu, acum în paragină cuprinde lucrări de consolidare,
restaurare şi conservare a vestigiilor arheologice. Zidurile urmează să fie refăcute, iar
traseul de vizitare va fi amenajat cu alei şi poduri, pe acre se vor găsi puncte de
informare.Accesul se poate face pe DN 67C (Transalpina) dinspre Sebeş până în satul
Căpâlna, iar de aici trebuie urmărit indicatorul spre cetate. Urmează un urcuş prin
pădure de vreo doi kilometri.

Biserica ortodoxa Sf Ierarh Nicolae din Căpâlna

9
Biserica din Căpâlna (1724), cu hramul Sf. Ierarh Nicolae este construită din lemn, de
către meşteri locali. Stilul este cel obişnuit în Ardeal, în formă de corabie, cu turnul nu
prea înalt, cu acoperişul în 2 nivele care se păstrează până astăzi. În anul 1883 a fost
restaurată pictura de către zugravul Muller Karoly. Pictura se păstrează bine şi astăzi.

10
Capitolul 2 :Identificarea pensiunilor din localitate si gradul lor
de clasificare

Pensiunea Capanla

-13 locuri de cazare

-2 margarete

Pensiunea Podul Cetatii - Capalna - Valea Sebesului

Situata pe DN 67C Sebes-Novaci (soseaua Transalpina), la 18 km de municipiul

Sebes, judetul Alba, pe malul raului Sebes, pensiunea turistica "Podul Cetatii" este
locul ideal pentru petrecerea concediului, a weekend-ului, sau pentru organizarea de
tabere scolare, banchete, majorate, intruniri, conferinte, petreceri, nunti, botezuri, sau
alte evenimente.
Pensiunea este amplasata la poalele versantului Cetatii dacice de la Capalna, cetate
construita in timpul lui Decebal. Distanta de la pensiune la ruinele cetatii este de 2 km.
Cetatea face parte din patrimoniul cultural mondial UNESCO.

11
Pensiunea dispune de o capacitate de cazare de maxim 30 de locuri, distribuite in 8
camere duble (cu bai separate), 1 apartament si 3 bungalouri (cu baie, TV LCD si
minifrigider), si este dotata cu bucatarie separata pentru turisti, restaurant, terasa, sala
de evenimente, piscina, teren multifunctional (fotbal, tenis, basket, volei), masa de
ping pong, spatii de joaca pentru copii, curte, gradina si parcare privata. 

Capitolul 3 :STADIUL VALORIFICARII RESURSELOR

AGROTURISTICE DIN LOCALITATE

Strategii de dezvoltare a turismului

Cetatea dacica de la Capalna aflata in patrimonial UNESCO, care a ajuns in
timp in paragina, dar si prada traficantilor de comori dacice, va fi restaurata,
conform reprezentantilor CJ Alba.
Cetatea este al doilea monument din Alba aflat in patrimoniul UNESCO, alaturi
de Cetatea taraneasca de la Calnic. Monumentul de la Capalna a fost ridicat pe timpul
domniei lui Burebista si a fost distrusa in secolul II in urma unui incediu in timpul
razboielor daco-romane.
In acest moment se mai pastreaza zidurile groase de peste trei metri, prin care se
mai poate reconstitui forma ovala a cetatii, iar deasupra lor mai exista si azi ruinele
unui turn de aparare, cu latura de aproape zece metri

12
Analiza swor

 Puncte tari:
 Asezarea ,este strabatuta de DN 67C si se situeaza pe cursul raului
Sebes
 nivel relativ ridicat al gradului de calificare în anumite domenii ce
aparțin de tradițiile locale
 existența unităților de învățământ și educație
 relief, potențial agricol și climat propice creșterii animalelor: bovine,
ovine, caprine, porcine și cabaline
 așezare geografică propice dezvoltării turismului rural
 Existenta unui patrimoniu UNESCO
 existența uni lăcașe de cult: Biserica din Căpâlna
 existența tradiției de bâlciuri (târgul de vară și târgul de toamnă)
 diversitatea florei și faunei;
 potențial pentru dezvoltarea turismului rural.

 Puncte Slabe
 resurse financiare locale insuficiente,
 investiții autohtone sau străine foarte mici;
 pregătirea profesională de slabă calitate în domeniul serviciilor turistice;
 absența unei strategii locale pentru zone de agreement
 lipsa unor acțiuni concentrate în sensul schimbărilor de mentalitate
privind turismul rural (întocmirea proiectelor, accesarea fondurilor,
calitatea serviciilor);
 lipsa firmelor agroturistice autorizate;
 lipsa firmelor agroturistice autorizate;
 lipsa unui „brand" local.

13
  Oportunitati
 ealizarea unor investiții în spatii de cazare;
 • realizarea unor investiții în agrement (trasee turistice pentru drumeții,
trasee pentru ATV-uri și biciclete, dezvoltarea turismului ecvestru etc.);
 înființarea unor pensiuni agroturistice;
 înființarea unui centru de informații turistice în zonă
 valorificarea potențialului turistic al zonei;
 utilizarea programelor de finanțare ale Uniunii Europene, spre exemplu:
fonduri prin PNDR 2007-2013 (FEADR), Masura 313 - Încurajarea
activităților turistice, Măsura 312 - Sprijin pentru diversificarea către
activități nonagricole și crearea și dezvoltarea de microintreprinderi;
fonduri prin POR 2007-2013 (FEDR), Axa Prioritara 5: Dezvoltarea
durabilă și promovarea turismului;
• amenajarea unor case de vacanță în parteneriat public - privat;

 Amenintari
 legislație în continuă modificare;
 mentalități de indiferență față de mediu în general și față de patrimoniul
turistic în special;
 poluarea mediului prin practicarea unui turism „neecologic" din partea
unor vizitatori;
 slabă infrastructură de bază: apă/apă uzată, gaz metan, drumuri comunale
etc.
 preluarea unor „importuri" în locul tradițiilor (Valentine`s Day vs.
Dragobete);
 irosirea șansei de accesare a fondurilor europene.

14
Capitolul 4 :CONCLUZII SI RECOMANDARI

Localitatea Căpâlna din Comuna Săsciori Județul Alba beneficiaza de un

potential fabulous in ceea ce priveste turismul rural si forata de munca.

În concluzie ,eu consider ca localitate Căpâlna are o infrastructura dezvoltata

anevoios si in lipsa unei strategii de dezvoltare a tursmului rural si nu numai ,aceasta
localitate risca sa isi piarda potentialul touristic pe care il are in momentul actual,Chiar
si asa recamadarea mea ar fi sa vizitati acest sat deoarece structurile de cazare din zona
sunt dezvoltate din punct de vedere calitativ ele fiind insa insuficiente numeric.

15
 BIBLIOGRAFIE

 http://www.comunasasciori.ro/
 https://ro.wikipedia.org/wiki
 http://www.plecat.ro/cazare/romania/alba/capalna/

16